Ivan lvlampie

Spiritualismul rusin secolul XX

Cu o introducere a autorului

EItroM2015

CUPRINS

Introducere .........................

PenrER ir.rrAIPremisele spiritualismului rus contemporan .............. 9

I. rsroRrE $l SPIRITUALITATE RUS4.......... .........9

1". Avatarurile istoriei.................... ......................9

2. Stihinic gi arhetipalin geografia spirituali a Rusiei

B. Vasili Rozanov... ...................7 5

L1,

9. Concluzie: ce este ideea rusf,?.......... ........89

322 I

Panrra A DouASpiritualismul rus contemporan....... ..........93

r. RENA$TEREA RUS4.......... ...............e3

II. SOFIOLOGIA

III. SPIRITUALISM $I TEANTROPOLOGIE iNOPERA LUI NIKOLAI BERDIAEV..,............ ........109

1. Berdiaev, un filosof neacademic............................... 1092. De la naturalism metafizic

la personalism existen!ia1............ ""..........1163. Spiritul ;i misterul obiectivhrii..................................1214. Adev5r gi comunicare spirituaI5........................."".".. 12 5

5. Antiontologisrn gi personalism existenlial........... 1326. Monism gi dualism in filosofie ..............1387. Ungrund gi libertatea increat5................................... 143B. Antinomiile libertilii................ ................ 1499. Libertatea ;i riul............ .......15410. Paradoxul ;i antinomiile rSului .........16011. Crealia ;i sensul culturii...... .................165

11.1. Spre o consfinlire dogmatich a crea[iei....165l-1.2. Natura eshatologicl a actului creator.......17411.3. Istorie gi eshatologie...,....... ........18211.4. Istorie ;i teantropologie ............185L1.5. Epocile spirituale ale umaniti1ii................. 19011.6. SfArgitul umanismului ................203L1.7. De la Ideea Rusi la Noul Ev Mediu.............216

12. Berdiaev ;i existenlialismul contemporan........224

IV. LEV $ESTOV SAU IUDECATA DE APOIA FI1OSOFrEr............... ...229

1. PATOLOGIA UNEI FILOSOFII ERETICE ......,.....,.....2291.1. Filosofia ca antisistem ..................229

9B

I rzr

1.2. Filosofia ca pelerinaj prin suflete"""""""""2321.3. intre Scylla idealismului 9i Caribda

materialismului..'.....' """"""236Z. gINTI,N - IUTNN ATOTPUTERNICIE ETICA

$l SECIJLARIZARE..... .""""""""'240E. r'[osoFIA CAACT TMGIC....'........... "'2464. AP0L0GIA LIPSEI DE TEMEIURI.............' """"""""2525. REVELATIILE MORTII...'.............. """"""265

5.1. Lupta impotriva evidenlelor """""""""" """'2685.2. Critica raliunii pure...."""' """"""'2725.3. Existenlialismul lui Lev $estov"""" """""""'278

6. ANTROPODICEE $l TEoDICEE IN OPERA

LUI $EST0V.................. """"""""" 288

6.1. grlrnla lui lov............... """""""""" 288

6.2. intre gnaz6,9i mAntuire """"""""" """""""""'2927. $ESTOV SAU AP0LOGIA LIBERTATII..."""""""""' 302

C0NCLUZIE:Spiritualismulrus;ifilosofiaeuropeanS30T

BrBLIOGRAFIE.............. "3t4

Partea intAi

PRUIvTISEIE SPIRITUALISMUTUIRUS CONTEMPORAN

I. ISTORIE $I SPIRITUALITATE RUSA

1. AVATARURILE ISTORIEI

0 privire deta;ati nu poate sI nu surprindi in istoria Rusiei

un conflict intern, mistuito4 care ii marcheazl destinul pAnIin zilele noastre. La originea evenimentelor existl o forli cre-atoare care dH na;tere unei paradigme culturale insl evoluliaacestei tendinle este curmati brusc, renun!f,ndu-se la arhetipulcultural din care s-a nutrit, pAni atunci, intreaga civilizafie,pentru a face loc unei noi evolulii,la o scari mai larg5, dar nu

totdeauna gi cu un sentiment al legitimit[fii. De aici vor rezultapatru Rusii - Rusia kieveanS, Rusia absolutismului moscovit,Rusia imperialS gi Rusia sovietici -, intre care se interpun faze

tranzitorii de o violenfi, de o anarhie gi de un voluntarism greu

de imaginat.Invazia ;i dominalia titarilor, cruzimile lui Ivan cel

Groaznic, ,,reformele" lui Petru I, revolulia bol;evici sunt cA-

teva fenomene istorice care au marcat tranzitia de la o Rusie

la Alta.

lol lvan lvlampie

in Chestiuneo rusd la sfdr;it de secol XX (7994), AleksandrSoljenilAn face bilanlul acestei sinuoase evolulii istorice ;iconstati risipa inutild, gratuit5, a energiei nalionale care s-aprodus prin actele rizboinice de expansiune sau din orgoliudiplomatic. Ceea ce a lipsit mereu Rusiei a fost concentrareaasupra ei insigi, incapacitatrea,,de a-gi aduna forfele": ,,AvAndla dispozilie spa;ii imense, poporul rus a cunoscut o rapidigi lesnicioash dezvoltare, dar, din acelagi motiv, n-a crescutpe verticalS; <capetele infierbAntate>>, <cusurgii din nagtere>>,mergeau si-gi cheltuiasci energia ficAndu-se cazaci [in timpce, in Europa occidentald, se statorniceau in ora;e gi constru-iau cultura). Conduchtorii rugi sufereau de mania <colonizirii>printr-o irepresibilS dispersie, vocafia concentririi fiindu-le cudeslvArgire str5in5"1.

0 alti constatare bizari pe care o desprinde scriitorulSoljenitin este faptul ci, la capitul acestei nemainintAlniteexpansiuni, citre sfAr;itul secolului al XIX-lea, lucrurile sti-teau de-a-ndoaselea: cei din colonii se bucurau de mai multedrepturi decAt cei din metropol5, periferia aducea statului maimulte cheltuieli decAt venituri, industria ;i proprietSlile funci-are erau in posesia intreprinzitorilor strlini etc.

intr-o asemenea atmosferi istorici tensionati avea sievolueze un tip unic de spiritualitate, detagat parcl de cadrulprofan, ;i care cluta sI prevesteasc5 un deznodlmAnt al dra-mei istorice printr-un destin privilegiat (A Treia Romi) sau siprooroceasci sfAr;itul, apocalipsa.

Spirituolismul rus in secolul XX

2. STIHINIC $I ARHETIPAL iNGEOGRAFIA SPIRITUALA A RUSIEI

I rr

Fird sI aparfin5 spiritual Europei sau Asiei, Rusia se situ-cazS intre cele doui lumi, fiind un,,enorm 0ccidento-0rient"2,Acesta este primul aspect care polarizeazl sufletul slav;i care

l)oate fi ugor sesizat in tntreaga evolulie istoricl a acestui po-por. Comparativ cu izolafionismul insular [britanic sau nipon),cu inchiderea in cercul unor bariere naturale sau artificiale,sufletul slav-rlslritean se simte stingherit de tot ceea ce l-arputea limita. Sunt numerogi cercetdtorii care au pus in eviden![rclalia dintre geografia fizicl;i cea spiritual5 a unui popor.,,Ca

si stepa rusi, aratd Berdiaev, sufletul rus este o aceeagi intin-tlere flri borne, incomensurabil5, cu acelagi elan spre infinit"[2, 10).

Peisajului geografic ii corespunde mereu un peisaj psihic.in Europa ,,parcelarea strictl a plmAnturilor; compartimen-late in categorii restrAnse, a favorizat ivirea unei civilizafii,determinAnd cu totul altfel atat aspectul intinderilor cAt gi ca-

racterul oamenilor. S-ar putea spune, deci, ci poporul rus estevictima imensit5lii intinderilor patriei"3. $i, citAnd afirmaliaistoricului Kliucevski [,,Statul s-a tot extins, iar poporul s-a

stins"), Berdiaev subscrie tezei dupi care formele despoticede guvernare din Rusia sunt reflexul vastit5lii teritoriale.

Dimensiunii elementare a spalialitSlii ii corespunde o sl5-biciune gi o neincredere in planul formei. DacI Orientul ne-atransmis inv5gStura despre formi ca miraj, iluzie, Occidentul,in schimb, aqazl totul in forme gi categorii durabile, i;i orga-nizeazl.existenla intr-un cosmos ralional. in faga formei, rusultr[ie;te un sentiment de nesiguran]i ;i incertitudine. Aici i;iallI explica]ia e;ecul repetat al diferitelor forme de statalitate,insuccesul reformelor religioase [care au dus la raskol) ;i al

12 I lvan lvlampie

celor sociale [care vor duce la revolufie), neincrederea slavofi-lilor in formele de imprumut gi in imitarea lor, rezistenla luiDostoievski sau a lui $estov fagl de toate principiile gi idealurileralionale care inchid via!a, intr-un cuvAntindoiala 9i scepticis-mul cu privire la orice gen de implinire in planul exterior al cul-turii. insugi Berdiaev care se face apostolul ideii de mAntuireprin crealia culturali, manifesti o viditl neincredere fa1i de

felul in care inspirafia omului de geniu se obiectiveazi,formal,in operd.

Slibiciunea formei, caracteristicl rusului, igi gisegte ex-

plicalia in dimensiunea eshatologicl ;i mesianicl a sufletuluisiu. Forma cleslvArgiti fiind imp5r5;ia lui Dumnezeu sau NoulIerusalim, el adoptl o atitudine de ,,expansiune ;i in plan tem-poral, lintind citre expresia final5: Cetatea Viitorului. Religiaeudemonismului terestru n-a reugit si-gi creeze, pAni in secolul

al XX-lea, o minimi falie printre agteptirile mesianice de careerau pitrunse toate straturile sociale. Dupi cregtinarea Rusiei,

dominalia t5tari va fi aceea care va intiri sentimentele na!i-onale, religioase, hrinind speranlele in iminenta instaurare a

impiriliei lui Hristos. Iar atunci cAnd ideea impiriliei religi-oase va fi confiscatl de autocralia !arist5, poporul, simfindu-setrHdat de ierarhia laici gi eclesiastici, va trii catastrofa veniriiAntihristului. Totugi, mesianismul, supravieluind crizei, se vareincarna in ideologia imperiali a misiunii superioare pe careo are de indeplinit poporul rus: aplrarea singurului cregtinismadevirat: Ortodoxia. Sub forma sa secularizall, mesianismulse va prezenta, in secolul al XX-lea, ca o agteptare a surveniriicomunismului deplin.

Filosoful Oswald Spengler sesiza o aga-zisI lipsi a tendin-

lei verticale din sentimentul de via!5 al rusului, o ignorare a

raportului cu Dumnezeu-Tatil: ,,Etosul lui nu este dragosteafilial5, ci dragostea puri de frate, care igi imprdgtie razele peste

cAmpia omenirii. Tendinla faustici spre perfecliune personal5,

Spiritualismul rusin secolul XX Irg

esenlialmente verticalx, pentru rusul autentic este o vanitate

gi un nonsens. La fel ideile rusegti d^espre stat 9i proprietate

ienunlS la orice tendinli verticalS"a. in lumina cercet5rilor Iui

Lucian Blaga, consider[m c5 nu este vorba aici de o lipsi a dina-

micii verticale. Acest sentiment de viala este propriu spaliului

cultural german iar Spengler nu face altceva decAt si-l proiec-

teze in alt spaliu cultural, sub forma absenlei sentimentuluirespectiv. in calitate de cercetltor obiectiq filosoful german

ar fi trebuit sd urmlreasci specificul acestei culturi, motivulpenffu care este privilegiatl o anumiti atitudine sau alta. Mult

mai atent la aceste principii metodologice, Blaga, in Spapiul

mioritic, descoperS c5 aici ne intampinf, o coordonat5 aparte,

proprie spaliului cultural risSritean, ortodoxiei in general.

Este vorba de ,,transcendentul care coboarS" 9i care se face

vizibil, se imprimi materiei. intruparea s-a inf5li;at sfinleniei

rusegti prin chipul lui Hristos Kenotic, smerit. Prin acest misten

stratul adAnc al spiritului rus asimileazd valorile sacrificiului,

milosteniei, fraternitSfii, rSbdirii ;i omeniei. Temele mari ale

Iiteraturii secolului al xlX-lea, care s-au prelungit 9i in filosofia

secolului urmdtor - Divino-umanitatea, subterana, sofiologia,

creafia etc. -, reflect[ antinomiile acestui tip antropologic'

cultura profund religioasi a marcat stratul superior al

sufletului slav, Sub placile sale tectonice zace, pe jurnltate

inlinluit, un element dionisiac, pdgan, care intr5 in concuren-

[I, din cAnd in cAnd, cu cel bizantin. il putem intAlni in cultul

cleosebit pentru Maica Glie, tn muzica 9i in dansul rusesc, in

setea nestivilit[ de libertate, in sectele ;i ereziile care negau

autoritilile eclesiale ori laice, in voluntarismul lui Petru I sau

in anarhismul gi terorismul din secolul al XlX-lea. Acest element

flionisiac este prezent in ,,nebunia" asceticl pentru Hristos, in

clanul ciutdrii adevirului sau la pelerinii care strlbdteau in

rugiciune intinderile nesfArgite ale Rusiei.