+ All Categories
Home > Documents > Miscarea Feminista in Secolul Xx

Miscarea Feminista in Secolul Xx

Date post: 10-Jul-2015
Category:
Upload: andra-tudor
View: 654 times
Download: 5 times
Share this document with a friend

of 14

Transcript

Miscarea feminista/ Feminismul este o doctrina teoretic i de aciune aparuta odata cu Revoluiile Franceze din 1789 avnd ca principiu emanciparea femeii, ceea ce nsemn egalitate de gen prin extinderea rolului acesteia n societate

Pentru orice persoana este usor sa eticheteze feminismul ca fiind vorba depre femei, iar in mare parte nu este o afirmatie grsita insa are anumite elemente mult mai profunde care pentru multi sunt necunoscute

Feminismul isi incepe drumul in anii '70 ca miscare militanta. In prima parte a anilor 70 au fost formate grupuri de sensibilizaregrupuri mici de femei care se intalneau pentru a povestii despre propriile experiente si sentimente fata de barbati, femei, iubire, casatorie, copii, soti, iubiti, prieteni. Miscarile feministe revendica dreptul esential al femeilor de a dispune de propriul lor corp - si abolirea tuturor formelor de discriminare, sociala, profesionala.

Miscarea femeilor a inceput prin a milita nu numai pentru apararea drepturilor femeilor, ci si a altor grupuri oprimate. Conceptul de feminism vehiculat in epoca a cunoscut diferite interpretari concretizanduse, in esenta, in emanciparea femeilor sub aspect intelectual, moral, economic, social, politic sau institutional, care sa duca la egalitatea cu barbatul in scoala, familie, in viata civila si sociala. Diferitele ipostaze ale feminismului afirmate n timp se includ si se presupun reciproc. Astfel, uneori se pornea de la necesitatea reglementarii prin lege a egalitatii in cadrul familiei, premisa pentru egalitatea in viata civila si cea sociala. Ca urmare, feminismul este o miscare in acelasi timp sociala si politica, dar nu-i pot fi refuzate nici valentele culturale.

Organizarea concret i afirmarea social ncep cu adevrat odat cu micarea numit "a sufragetelor", structur militant activ n Statele Unite i n Anglia care-i propune denunarea formelor de sclavie social i obinerea unor schimbri juridice concrete. Dreptul femeilor de a vota este statuat n 1918 n Anglia, i n 1920 n Statele Unite; vor urma revendicri specifice, viznd drepturi salariale, civice .a.m.d. Atunci s-a dezvoltat campania pentru dreptul de vot, care a atins punctul culminant la nceputul secolului XX. A fost, n principal, o continuare a ideilor feministe liberale, dar a avut diferite variante.

"Sufragetele" au fost exponentele aripii militante, foarte active n perioada premergatoare primului razboi mondial. Majoritatea tarilor dezvoltate au consacrat, dupa razboi, dreptul de vot al femeilor. n perioada interbelica, feminismul a intrat ntr-un oarecare declin. n anii marii crize, s-a produs o deplasare dinspre problema drepturilor egale nspre aceea a protectiei sociale a femeilor ("feminismul welfare").

n perioada ce a urmat celui de-al doilea razboi mondial, primul moment semnificativ a fost acela al publicarii cartii lui Simone de Beauvoir, Al doilea sex(1949), expresie a respingerii rolului traditional al femeii. n anii '60 s-a conturat un nou val de feminism, ndeosebi n SUA, gratie unor militante precum ziarista Betty Friedan, care a pledat pentru combinarea responsabilitatilor casnice ale femeii cu preocuparile pentru cariera. ncepnd din acei ani femeile americane au beneficiat, asemenea populatiei de culoare ("afro-americanilor"), de asanumitele programe affirmative action ("discriminare pozitiva", n sensul unor masuri si actiuni favorizante, care sa nlature consecintele discriminarii trecute). Ultimele decenii au cunoscut si expresii ale feminismului radical, ale "anarhofeminismului"chiar, care ndeamna la nesupunere fata de "legile opresive". Feminismul post-modernist a cultivat o serie de exigente privitoare la limbaj, astfel nct acesta sa reflecte corect participarea si posibilatatile de participare ale femeilor la viata publica (asa-numita political correctness).

Cu toate ca femeile au obtinut egalitatea cu barbatii in anumite sectoare, ele sufera in continuare de discriminare, iar anumite fenomene sociale cum sunt somajul masiv, deperecierea muncii, saracirea paturilor largi din societate nu fac decat sa agraveze si mai tare aceasta problema a egalitatii sexelor.

Volumul Simonei de Beauvoir Al doilea sex (Le Deuxime sexe, 1949) este prima ncercare de structurare teoretic exhaustiv a tematicii feministe. Cartea, o riguroas analiz istoric, antropo-sociologic i tipologic a condiiilor sociale i psihologice de inferioritate la care femeia este constrns, provoac nc de la apariie un interes imens i este considerat pn astzi textul fondator al feminismului contemporan.

Simonei de Beauvoir

Virginia Woolf

Diverse micri i denominaii feministe revendic astzi, mai cu seam la nivel academic i civic-instituional, latura activ-militant a doctrinei. n Romnia, studiile Mihaelei Miroiu si ale Laurei Grunberg sunt printre primele ncercri de a prezenta publicului ideile i problematica feminismului. O reprezentat cunoscut a micrii feministe, din Germania este Alice Schwarzer.

Societatea actuala ne prezinta femeia moderna, emancipata ce face fata tuturor provocarilor, avand mai multe roluri pe care reuseste sa le indeplineasca cu succes. Cu toate ca in societatea de astazi profesia este de cele mai multe ori pe primul loc,foarte multe femei aleg sa-si imparta viata intre cariera si rolul de sotie si de mama.

In concluzie consideram ca feminismul este o reactie fireasca a inegalitatii dintre sexe, care de-a lungul timpului a reusit sa-si indeplineasca majoritatea prerogativelor, urmand calea educatiei care a produs emancipare prin cunoastere si invatare. Consideram ca femeile si barbatii au aceleasi drepturi, iar in societatea actuala un mod destul de bun de combatere a discriminarii il reprezinta anumite companii care produc solidaritate si exprima clar ideea de egalitate


Recommended