1

DESCOPERIRI STIINTIFICE SI TEHNICE DIN ROMANIA IN SECOLUL XX

DESCOPERIRI STIINTIFICE 1. Vaccinul antiholeric Ioan Cantacuzino

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica. Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita Metoda Cantacuzino, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact. In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca Marea experienta romaneasca, care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar in 1912 creeaza vaccinul antitific.

2

2. Injectia cu insulin Nicolae PaulescuNicolae Paulescu, profesor de psihologie al Universitatii de Medicina si Farmacie din Bucuresti, este cel care a descoperit pentru prima oara, in 1921, insulina, hormonul secretat de pancreas, care regleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor si mineralelor din organism. Paulescu este cel care a demonstrat eficienta acestei substante in reducerea hiperglicemiei si care a folosit insulina in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. Insa, in 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.

De ce nu a fost recunoscut meritul lui Paulescu? Exista un complex de factori, dar doi dintre acestia prevaleaza: 1. Nicolae Paulescu figureaza in Raportul privind holocaustul in Romania pe lista antisemitilor. Iata cum il prezinta un fragment din acest raport: Dup primul rzboi mondial, Cuza [e vorba de A. C. Cuza, lierul Ligii Apararii National-Crestine, n.a.] a mpletit n litaniile sale teme din antisemitismul cretin i noi interpretri bazate pe teologia cretin i pe filosofie. n acest sens a fost influenat de Nicolae C. Paulescu (1869-1931), profesor de fiziologie la Facultatea de Medicin din Bucureti, specialist de talie mondial n domeniul biochimiei i al psihologiei. Paulescu era de asemenea un autodidact ntr-ale filosofiei, pe care a folosit-o ca arm antisemit, i, ca i Cuza, a semnat diverse lucrri pseudo-tiinifice care au servit drept vehicule pentru rspndirea urii rasiale i religioase. Paulescu a fost co-director la ziarul lui Cuza inaugurat n 1922, Aprarea Naional, unde a i publicat articole regulat. Crile i articolele scrise de el urmreau s contopeasc teologia, medicina i tiina ntr-o fiziologie filozofic, care n realitate era doar o cale prin care i putea exprima antisemitismul obsesiv, fcnd ca aceste puncte de vedere s fie foarte atrgtoare pentru Cuza. Paulescu a gsit originea perfidiei evreieti n Talmud, stabilit de el ca fiind instrumentul de exterminare a celorlalte naiuni (exterminarea sistematic i total), dar i n Cahal, care punea la cale n secret dezastrele ce afecteaz restul omenirii. Dei nu putea s anticipeze existena lagrelor de exterminare naziste, condamnarea evreilor era la Paulescu att de total nct a ridicat posibilitatea exterminrii paraziilor nefati, la fel cum sunt omori pduchii. (Putem oare s-i exterminm cum bunoar se ucid ploniele? Acesta ar fi mijlocul cel mai comod de a ne scpa repede de ei) . Este interesant c nu numai Cuza a fost influenat de Paulescu, ci i tnrul Codreanu, viitor fondator al Grzii de Fier, a recunoscut puternicul impact al ideilor lui Paulescu n dezvoltarea sa. 2. Brevetarea insulinei ca descoperire a lui N. C. Paulescu si acordarea premiului Nobel ar fi adus uriase sume de bani lui si statului roman, pentru ca brevetul trebuia cumparat de o companie producatoare de medicamente. Ca intotdeauna, acuzatiile de antisemitism si negare a holocaustului ascund importante interese materiale si strategice. Brevetul obtinut de cei doi canadieni a fost cedat pentru 1$ Universitatii din Toronto, care a acordat contractul pentru testarea si producerea insulinei companiei Eli Lily&co., o importanta companie farmaceutica avand de-a lungul timpului legaturi cu

3clanuri precum Rockefeller si Bush (George Bush Sr. a fost intre 1977-1980 membru in consiliul de administratie al acestei corporatii, dupa ce a fost director al CIA).

3. Gerovital Ana Aslan

Medic roman specialist in gerontologie, academician din 1974 si director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie, Ana Aslan a evidentiat importanta procainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta, aplicand-o pe scara larga in clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital sau vitamina H3. Produsul geriatric a fost preparat in anul 1952 si brevetat in peste 30 de tari. In acelasi an ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie Dr. Ana Aslan, primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. Ana Aslan are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor Aslan a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu Gerovital.

4.Biospeologia Emil Racovi

Emil Racovi (15 noiembrie 1868, Iai 17 noiembrie 1947) a fost un savant, explorator, speolog i

biolog romn, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran peteri i pnze freatice de ap). A fost ales academician i preedinte al Academiei Romne.La vrsta de numai 25 de ani este ales membru al Societii zoologice din Frana. Este recomandat (1897) s participe ca naturalist al Expediiei antarctice belgiene (1897-1899) la bordul navei Belgica, condus de Adrien de Gerlache. Aceast expediie, care pornete din Anvers la 10 august 1897, avea un caracter internaional, pe lng belgieni, la ea participnd i norvegianul Roald Amundsen ca ofier secund, medicul american Frederick Cook, meterologul polonez Antoine Dobrowolski i geologul Henryk Arctowski.

4 Cu prilejul escalelor fcute n Chile i pe rmurile strmtorii Magellan, efectueaz cercetri complexe i asupra florei i faunei. n apropierea rii Palmer din Antarctica, expediionarii descoper o strmtoare care a primit numele navei Belgica i cteva insule (una numit de Racovi insula Coblcescu). Expediia mai nscrie pe harta nc incomplet a Antarcticii i insula Wiencke i ara lui Danco, dup numele celor doi membrii ai expediiei care au pierit n aceast cltorie. n perioada cnd Belgica a fost prizoniera gheurilor (martie 1898 februarie 1899) naturalistul expediiei, mpreun cu ceilali oameni de tiin, au nteprins numeroase observaii i cercetri tiinifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui numr de 60 volume publicate, reprezentnd o contribuie tiinific mai mare dect a tuturor expediiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul romn a nteprins un studiu aprofundat asupra vieii balenelor, pinguinilor i altor psri antarctice, care i-a adus o reputaie bine meritat.

5. Teoria sonicitii Gogu Constantinescu

George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie) a fost un savant, om de tiin i inginer romn. A fost responsabil pentru crearea unui nou domeniu al mecanicii, numit sonicitate, care descrie transmiterea energiei prin vibraii n corpurile fluide sau solide. A aplicat noua teorie n numeroase invenii: motorul sonic, pompa sonic, ciocanul sonic i altele. Printre alte realizri ale sale se mai numr i un dispozitiv de tragere printre palele elicei indiferent de turaia acesteia i primul schimbtor de viteze automat. A participat activ la construcia de avioane engleze, tipul Bristol, n perioada ct a locuit n Anglia. A fost primul care a folosit betonul-armat n construcia cldirilor din Romnia - printre cldirile construite de acesta: Cazinoul din Constana, Castelul de ap de la Peri, podurile de peste rul Siret de la Adjud, Rctu, Roman, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athne Palace, Marea Moschee din Constana (Moscheea Carol I). Gogu Constatinescu a fost unul dintre acele mini geniale, ale crui idei au devansat cu mult timpul existenei sale fizice, dar care astzi i pstreaz actualitatea, surprinznd prin acuratee, inventivitate i aplicabilitate.

5

6. Cibernetica Stefan Odobleja

Cibernetica este teoria controlului prin retroactiune. Termenul s-a raspandit mai ales in legatura cu sistemele digitale, dar domeniul este mult mai larg: cibernetica se ocupa de modul in care un sistem (digital, mecanic, biologic) prelucreaza informatiile si reactioneaza la acestea; tot cibernetica se intereseaza de modul in care sistemele se modifica sau permit modificari pentru a-si optimiza actiunile. Medicul Stefan Odobleja, creatorul psihociberneticii si parintele ciberneticii generalizate, publica in 1929 studiul Metoda de transonanta toracica in care enunta pentru prima oara legea reversibilitatii. Odata cu participarea la la Congresul International de Medicina Militara din Bucuresti (1937), anunta aparitia operei sale capitale Psihologia consonatista, lucrare prin care face publica prima varianta a conceptiei cibernetice generalizate si demonstreaza caracterul multi si interdisciplinar al acesteia. Modelul cibernetic, pornind de la observatii, intuitie si ratiune, creat de Odobleja in 1938 - 1939, dar vehiculat zece ani mai tarziu in literatura americana si apoi in cea europeana, a fost utilizat si aplicat intr-o varietate de domenii. Incepand din anul 1972, Stefan Odobleja si-a studiile teoriei conform careia originea ciberneticii se afla in psihologie.

7. Elicopterul si trasee pe Luna Gheorghe Botezatu1883, Iai - 2 februarie 1949, Dayton, SUA om de tiin i inventator, a elaborat bazele teoretice ale elicopterului i ale traseelor spre Lun

Pasionat de domeniul aviaiei, a efectuat o serie de cercetri fundamentale care i-au adus celebritatea: a elaborat teoria general a elicei propulsive, bazat pe calcule originale efectuate de el i a dezvoltat teoria elicopterului. Preocuprile lui s-au ndreptat i spre aerodinamic. Universitatea din Dayton, statul Ohio din SUA, i-a oferit o catedr i postul de director al Laboratorului de aeronave. Avnd la dispoziie posibilitile de experimentare i fondurile necesare, tentat de condiiile oferite, pleac n anul 1920 la Dayton, unde va rmne pentru tot restul vieii.

6 ntre anii 1921-1922 Georges de Bothezat a construi un elicopter proiectat dup o concepie original. Inaintea lui, Traian Vuia a adus de asemenea contribuii eseniale la progresul zborurilor verticale. Aparatul realizat de inventatorul Georges de Bothezat avea patru elice portante, montate pe un asiu cruciform de aluminiu. Elicele erau acionate de un motor rotativ Gnome-Rhone, de 170 CP. Greutatea aparatului era de 1650 kg. Primul zbor al acestui elicopter s-a efectuat la 12 octombrie 1922 la Dayton. Al doilea zbor a avut loc dup aproximativ o lun, la 19 ianuarie 1923, cu dou persoane la bord. Dei rezultatele au fost consemnate de presa mondial ca foarte bune, din lips de fonduri, experienele au fost sistate. Totui, inventatorul Georges de Bothezat a mai construit un elicopter, al crui indicativ a fost GB5, care dup cum apare consemnat n volumul Istoria aeronauticii , publicat la Paris n 1932, era cel mai perfecionat elicopter din epoc . n toate tratatele de specialitate, aportul de pionierat al celor doi romni, Vuia i Bothezat, n domeniul construciilor de elicoptere, este apreciat cum se cuvine. Prof. dr. ing. Georges de Bothezat a mai efectuat o serie de cercetri teoretice privind mai multe trasee pentru un vehicul cosmic, care s-ar deplasa pe ruta Terra-Lun. Aceste calcule au fost utilizate de specialitii de la NASA care au pregtit programele de cercetare pentru spaiul cosmic. Ilustrul inventator s-a stins din via la Dayton n anul 1940, unde este considerat ca o personalitate de valoare mondial, care a onorat universitatea local prin prezena sa.

DESCOPERIRI TEHNICE 8. Avionul cu reactie Henri CoandIn Octombrie 1910, Marele Palat de pe Champs-Elisee, Paris, a gazduit cea de-a doua editie a Expozitiei Internationale de Aeronautica. Au fost expuse cele mai noi piese de aviatie. Cea mai interesanta masinarie, care a atras atentia multora, a fost un avion rosu, fara elice, pe a carui placuta metalica din scria: COANDA-1910. Acest avion trezit interesul atentia oamenilor nu numai pentru ca nu avea elice, ci si pentru ca era total diferit fata de ceea ce numeau ei pana atunci avion. Masinaria avea doua aripi duble si un singur loc, o anvergura de 10,3 m, lungimea de 12,5 m, greutatea de 420 kg si o forta a propulsiei de 220 kg. Cea mai interesanta parte din avionul lui Coanda era sistemul de propulsie,o adevarata revolutie in constructia de motoare de avioane, care avea sa constituie solutia viitorului. Motorul cu reactie, inventat si construit pentru prima oara de catre Henri Coanda era compus dintr-un motor-piston cu patru cilindri, racit cu apa si dezvolta 50 de cai-putere la 1000 de rotatii pe minut. Acest motor-piston era conectat la o tija care rotea multiplicatorul de rotatii; miscarea era transmisa compresorului care castiga o rotatie de 4000 de rotatii pe minut. Forta de propulsie era de 220 kgf, mult mai mare decat daca motorul-piston era conectat la o elice. Multi vizitatori ai expozitiei au fost suspiciosi privind decolarea avionului, pana la o demonstratie accidentala a lui Coanda, cand, dorind doar sa

7verifice motorul, avionul a inceput sa merga din ce in ce mai repede, pana si-a luat zborul. Impresionat de flacarile produse de motor si ingrijorat de faptul ca nu mai pilotase un avion pana atunci, ci doar planoare, Henry a pierdut controlul masinariei, care a pierdut din inaltime si viteza pana cand a aterizat fortat. Aceasta incercare a constituit primul zbor cu un avion echipat cu un motor cu reactie. Astfel, cu 30 de ani inainte de Heinkel, Campini si Whittle, Coanda a construit si a zburat cu primul avion cu reactie.

9.Primul avion Aurel Vlaicu

Aurel Vlaicu (n. 19 noiembrie 1882, Binini, lng Ortie, judeul Hunedoara - d. 13 septembrie 1913, Bneti, lng Cmpina) a fost un inginer romn, inventator i pionier al aviaiei romne i mondiale. n cinstea lui, comuna Binini se numete astzi Aurel Vlaicu. A terminat Colegiul Reformat al Liceului Calvin din Ortie, care din 1919 ncoace a fost numit Liceul Aurel Vlaicu, lundu-i bacalaureatul la Sibiu n 1902. i-a continuat studiile inginereti la Universitatea din Budapesta i la Ludwig-Maximilians-Universitt Mnchen, n Germania, obinndu-i diploma de inginer n 1907. Dup aceea a lucrat ca inginer la uzinele Opel n Rsselsheim. n 1908 se ntoarce la Binini unde construiete un planor cu care efectueaz un numr de zboruri n 1909. n toamna lui 1909 se mut n Bucureti i ncepe construcia primului su avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboar fr modificri (lucru unic pentru nceputurile aviaiei mondiale) n iunie 1910. n anul 1911 construiete un al doilea avion, Vlaicu II, cu care n 1912 a ctigat cinci premii memorabile (1 premiu I si 4 premii II) la mitingul aerian de la Aspern, Austria. Concursul a reunit ntre 23 i 30 iunie 1912 42 piloi din 7 ri, dintre care 17 din Austro-Ungaria, 7 germani, 12 francezi printre care si Roland Garros, cel mai renumit pilot al vremii, un rus, un belgian, un persan i romnul Vlaicu. n cel mai cunoscut ziar vienez, Neue Freie Presse, se gseau urmtoarele rnduri despre zborurile lui Vlaicu: Minunate i curoajoase zboruri a executat romnul Aurel Vlaicu, pe un aeroplan original, construit chiar de zburtor, cu dou elici, ntre care ade aviatorul. De cte ori se rsucea (vira) maina aceasta n loc, de prea c vine peste cap, lumea rsplatea pe romn cu ovaii furtunoase, aclamndu-l cu entuziasm de [1] nenchipuit. . La 13 septembrie 1913, n timpul unei ncercri de a traversa Munii Carpai cu avionul su Vlaicu II, s-a [2] prbuit n apropiere de Cmpina, se pare din cauza unui atac de cord. n anul urmtor prietenii si Magnani i Siliteanu finalizeaz construcia avionului Vlaicu III, i cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectueaza cteva zboruri scurte. Autoritile vremii interzic continuarea ncercrilor; n toamna anului 1916, n timpul ocupaiei germane, avionul este expediat la Berlin. A fost vzut ultima dat n anul 1940.

8

10. Scaunul ejectabil Anastase DragomirDac la sfritul secolului al XIX-lea, nceputul secolului al XX-lea, muli entuziati ai aviaiei erau preocupai de construcia avioanelor i pilotarea acestora, un tnr pe nume Anastase Dragomir i-a concentrat atenia pe sigurana aparatelor de zbor i, mai ales, a pasagerilor de la bordul lor. Anastase Dragomir era pasionat, ca muli dintre tinerii acelei perioade, de problemele aviaiei. A plecat n Frana, unde a lucrat la mai multe uzine de avioane. Aici i-a perfecionat propriul su sistem pentru salvarea piloilor i a pasagerilor n caz de accidente. La 3 noiembrie 1928, a nregistrat n Frana cererea de brevet Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne i a obinut Brevetul nr. 678566 din 2 aprilie 1930 pentru cabina catapultabil. Aceast invenie era un nou sistem de parautare din aparatele de locomoie aerian, fiecare pasager avnd o paraut proprie care permite, n momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel nct parauta, mpreun cu pasagerul insalat pe scaun, s treac printr-o deschiztur a podelei. Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celul-paraut s aib mai multe comenzi menvrabile de ctre pilot. n 1950, Anastase Dragomir a obinut un nou brevet romnesc, cu nr. 40658, pentru celula parautat, care const n folosirea unui sptar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus, pentru ca n 1959 s nregistreze o alt cerere, care avea ca obiect construirea unui avion de transport echipat cu cabine catapultabile pentru salvarea pasagerilor (brevet romnesc nr. 41424 din 1960). Ideea roamnului se va concretiza prin apariia scaunului ejectabil la noile tipuri de avioane supersonice militare.