Embriologia, Anatomia Și Fiziologia Nasului Și Sinusurilor

transcript

7/23/2019 Embriologia, Anatomia Și Fiziologia Nasului Și Sinusurilor

http://slidepdf.com/reader/full/embriologia-anatomia-i-fiziologia-nasului-i-sinusurilor 1/68

anatomia și fziologianasului și sinusurilor

paranazale.Semiologie.

Embriologia nasului

Morologic, aţa seorganizează în

intervalul din săpt. 4a!i a "#a prindezvoltarea !iuziunea a $proeminenţe%

&n proces rontonazalimpar

'ouă procese ma(ilare 'ouă procese

mandibulare de lanivelul primeri perec)ide arcuri aringiene

*n timpul săpt. $a operec)e de îngro!ăriectodermale numiteplacode nazale apar peprocesul rontal !i încep să se lărgească.*n săpt. +a ectodermuldin centrul fecăreiplacode se invagineazăpentru a orma o

osetă nazală ovală,care divide fecareplacodă nazală în cteun proces nazal medial!i lateral.

*n timpul săpt. +a procesele nazale migrează unul sprecelălalt !i uzionează pentru a orma primordiul rădăcin!i septului nasului. -rurile proceselor ma(ilare crescpentru a întlni procesul interma(ilar !i uzionează cu

acesta. e buza superioară procesul interma(ilar dăna!tere fltrumului.

*n săpt. +a adncirea !i uzionarea oselor nazale duce laormarea unui sac nazal ectodermal, unic, situatsuperoposterior aţă de procesul interma(ilar.

/a sr!itul săpt. +a podeaua !i peretele posterior al saculu

nazal prolierează pentru a orma o îngro!are orizontalăectodermală care separă sacul nazal de cavitatea orală. 0cestructură e numită procesul nazal. -acuole se dezvoltă înprocesul nazal !i uzionează cu sacul nazal lărgind sacul !isubţiind procesul pnă la o membrană fnă denumită memboronazală. 0ceasta separă sacul nazal aţă de cavitatea oraMembrana se rupe în săpt. 1a pentru a orma o desc)ideredenumită c)oana primitivă.

2nd palatul secundar se ormează, ectodermul !i mezenc)procesului rontal !i proceselor nazale mediale proliereazăpentru a orma un sept nazal median care cre!te în 3os de pacoperi!ul cavităţii nazale pentru a uziona cu aţa superioapalatului primar !i secundar dea lungul liniei mediane.

2avitatea nazală este acum divizată în două ose nazale cardesc)id în aringe prin coanele defnitive.

Reprezintă niște cavități aerate cu sediul în grosimea osului frontal,maxilar, sfenoid și etmoid.

Sinusul maxilar – primul sinus care apare la termenul de 4 luni dedezvoltare intrauterină și la naștere reprezintă o cavitate mică 7-4-4mm. ceastă cavitate continuă să crească în copilărie cu !mmvertical și "mm antero-posterior în #ecare an.

$a naștere- %-&cm"

4-'luni poate # o(servat radiologic, ca o zonă triung)iulară *aștere-" ani crește rapid

"-7ani crește lent

7-+! ani crește rapid

+!ani- adolescență aproximativ dimensiunea adultă

+!ani- creșterea e legată de erupția dentiției permanente.

* frontal și maxilar la diferitevîrste

Etmoidul –se formează în luna a "-a dedezvoltare intrauterină

$a naștere

grupul anterior '-!-!mm

posterior '-4-!

Radiologic se vizualizează după vîrstade + an

neumatizarea –de la naștere -!ani

$a +! ani practic aunge la formaadultă.

Etmoidul

$a naștere există ! umătăți separate prin suturametopică /cele ! umătăți fuzionează la ! ani ,

fuzionarea este completă la & ani0. 1ste cel mai varia(il în dimensiuni și formă

2reștere postnatală înaltă

$a + an a(ia percepti(il anatomic

3upă ! ani se pneumatizează

%-7ani poate # demonstrat radiologic +! ani sinus adult în miniatură

dolescență crește semni#cativ în dimensiuni

e dezvoltă pînă la 4 ani.

Sinusul rontal

oate # o(servat la fătul de 4 luni

$a naștere rămîne mic !-!-+,'mm 'ani invadează rapid osul sfenoid

7ani se extinde posterior de nivelul șeii turcești

neumatizarea nu începe înainte de + ani

5ineri aproape tot sfenoidul este pneumatizat

Sinusul senoidal

0056M70 0S&/&7 87 0 S&S&97/690900:0/E

iramida nazală este o orma;iune

anatomică impară, situată în centrul e;ei, delimitată de regiunile din

vecinătate prin%a< șan;urile nazopalpebrale=

b< nazogeniene=

c< nazolabiale.Sc)eletul nasului e(tern este ormat din%

oasele proprii nazale, spina nazală al osului

rontal, apofza rontală al

ma(ilarului superior, cartila3e laterale și alare.

asul e(tern, structura osoasă !i cartilagino

asul e(tern este alcătuit din%

9ădăcina nasului

Spinarea nasului

0ripile nasului

0pe(ul nasului

ările

9ădăcina nasului, porţiunea

superioară a spinării nasului !ieţelor laterale ale nasului e(terncomportă sc)elet osos, iarporţiunea medie !i inerioară aspinării !i eţelor laterale alenasului au o carcasăcartilaginoasă.

2artila3ele nazale1. Cartilajul lateral al nasului:

par, trigonal, situat mai 3osde oasele nazale, ormndperetele lateral al nasului.

2. Cartilajul alar mare%delimitează anterior !ilateral acesul în cavitateanazală >nările<.

3. Cartilajele alare mici:posterior de cartila3ul alarmare.

4. Cartilajul septului nazal:constituie parteaanterioară a septului nazal, 3oncţionnd posterior culama perpendiculară aetmoidului, vomerul !ispina nazală anterioară.

6usculatura nasului extern 0% Mu!c)i elevatori

". rocerus @. /evator labii alaeAuae

nasi B. 0nomalous nasi

C% Mu!c)i depresori 4. 0lar nasalis $. 'epressor septi nasi

2% Mu!c)i compresori +. 5ransverse nasalis

1. 2ompressor narium minor

'% Mu!c)i dilatatori minori D. 'ilator naris anterior

E% 0lţii . 6rbicularis oris "#. 2orrugator

ascularizarea și inervația nasului exte

". 0rtera nazală dorsală

@. 0rtera nazală laterală

B. -ase angulare

4. 0rtera columelară

".erv inratro)lear

@. erv supratro)lear

B. erv inraorbital

4. 9amura e(ternă an.etmoidal anterior

2avitatea nazală 2avitatea nazală e separată

de septul nazal în douăpărţi cvazisimetrice, careanterior se desc)id prin năriiar posterior prin coane,care comunică curinoaringele.

Septul nazal, anterior estelamelar !i cartilaginos,ormnd partea mobilă aseptului, iar posterior, este

osos. *n fecare 3umătate a

cavităţii nasului distingemvestibulul nazal, delimitatsuperior de pragul cavităţiinazale, ormat de margineasuperioară a cartila3ului alarmare.

Structura osoasă a septulunazal". 6s nazal

@. 6s rontalB. 6s etmoid

4. 6s senoid

$. -omer

+. /amina perpendicularăa etmoidului

1.Ma(ila

D. 0pofza orizontală aosului palatin

. /amina pterigoidămedială

"#. 2ondilul occipital

tructura osoasă a peretelui nazalateral

". 6s nazal

@.6s rontal

B. 6s etmoid

4. 6s senoid

$. Ma(ila

+. 0pofza orizontală a osuluipalatin

1. 2ornetul superior

D. 2ornetul mediu

. 2ornetul inerior

"#. 6rifciul senopalatin

"". /amina pterigoidă medială

"@. rocesul pterigoid alaminei mediale

2ea mai mare parte a ca ităţii na ale e constit ită din

2ea mai mare parte a cavităţii nazale e constituită dinmeaturile nazale, cu care comunică sinusurileparanazale. 'istingem meatul superior, mediu !i ineriorsituat sub cornetul nazal respectiv.

osterosuperior de cornetul

nazal superior se aFă recesulsfenoetmoidal, unde se desc)ide

orifciul sinusului senoidal.

eretele lateral almeatului nazal mediu

ormează o proeminenţă

orientată sprecornetulnazal mediu, numită bula

etmoidală mare >carezultat alalveolelor etmoidale medii care sedesc)id superior de această bulă

sau pe supraaţa ei<.

0nteroinerior de ea seaFă hiatus semilunaris

înporţiunea anterioară acăreia se aFă e(tremitateainerioară a infundibululuietmoidal , prin care sinusulrontal comunică cumeatul mediu.

0lveolele medii !ianterioare ale osuluietmoid, sinusul rontal,sinusul ma(ilar se desc)id în meatul nazal mediu. *nmeatul nazal inerior sedesc)ide orifciul inerioral canalului nazolacrimal.

tructura peretelui nazal lateral". 2ornetul nazal superior cu meatul

nazal superior >recesulsenoetmoidal superior cornetului<%celule posterioare os etmoid !isinus senoid

@. 2ornetul nazal mediu cu meatulmediu% celule anterioare !i medii osetmoid, sinus rontal >inundibul< !isinus ma(ilar >)iatus semilunaris<

B. 2ornetul nazal inerior cu meatulinerior >canal nazolacrimal<

4. 2apătul cornetului nazal mediu

$. 2apătul cornetului nazal inerior

+. Giatus semilunaris

1. Cula etmoidală

D. roeminenţă ormată de ductul

nazolacrimal

St t i l

Structura mucoasei nazal 5unica mucoasă a nasului continuă în

mucoasa sinusurilor paranazale, saculuilacrimal, rinoaringelui !i palatului moale

>prin coane<. Ea aderăintim la periostul !i pericondrul pereţilorcavităţii nazale.

'istingem regiunea olactivă, careacoperă cornetele nazale superioare drept!i stng !i o parte din cele medii,

precum !i porţiunea respectivă aseptului

nazal care comportăcelule senzoriale olactive. 9estul

tunicii mucoasenazale se reeră la regiunea respiratorie,care e tapetată cu epiteliu ciliat !i conţine

glande mucipare !i seroase.

2e este epiteliul

2e este epiteliulciliatH 6aoritatea celulelor componente ale epiteliului ciliat columnar

pseudostrati#cat sunt de trei tipuri8

a0 celule ciliate,

(0 celule 9o(let, c0 celule (azale.

+. 2elulele ciliate sunt celule epitelialecolumnare cu modi#cări ciliare specializate.

istemul mucociliar este format din " componenteinterrelaționate8

+. 1piteliul ciliat

!. tratul de secret periciliar

". tratul gelatinos super#cial.

- l i ţi ităţii

-ascularizaţia cavităţiinazale

0rtera senopalatină !iramurile sale

0rterele etmoidaleanterioară !i posterioară!i ramurile sale

-ena senopalatină carese scurge în ple(ulpterigoidian

-asele limatice se varsă în ganglioniisubmandibulari !isubmentonieri

7 ţi ităţii l

7nervaţia cavităţii nazale +. *. etmoidal anterior

din n. nazociliar8

por:iunea anterioară atunicii mucoase acavită:ii nazale

!. *. nazopalatin ;i ram.nazale posterioare dinn. maxilar8 partea

posterioară a pereteluilateral ;i a septuluinazal

Sinusurile paranazale reprezintă niște cavități aerate cu sediul în grosimea frontal, maxilar, sfenoid și etmoid. 3e regulă sunt & sinusuri, c<te 4 de #ecare

2avită:ile sinusurilor sunt căptu;ite cu o prelungire mai su(:ire a mucoasenazale /epiteliu cilindric ciliat, mi;carea cililor vi(ratili #ind orientată spre ori#drena0, sunt pline cu aer, în normă sunt sterile.

S7&S&97/E 0900:0/E

5oate sinusurile care se desc)id în meatul nazal mediu formează gru

ganterior.

=ar cele ce se desc)id în meatul nazal superior formează grupulposterior.

Sinusul ma(ilar

Sinusul ma(ilar este cel mai mare dintresinusuri ;i are o capacitate de p<nă la +'

ml /cm"

0. e formează în osul maxilar. 1sterudimentar la na;tere.

Ostiumul sinusal se a>ă în por:iunea superioară a peretelui medial ;

Ostiumul sinusal se a>ă în por:iunea superioară a peretelui medial ;desc)ide în meatul milociu. ceastă situa:ie nu permite evacuareaspontană a secre:iilor din sinus, dar întrun sinus sănătos eliminareaacestora se face datorită mi;cărilor cililor vi(ratili.

inusul maxilar se învecinează8

1. superior cu etmoidul ;i or(ita, aici a><ndu-senervul infraor(ital?

2. medial se găse;te fosa nazală, în meatul milociudesc)iz<ndu-se ori#ciul de drena sinusal?

3. anterior este peretele ugal cu ori#ciul nervuluiinfraor(ital?

4. posterior se a>ă fosa pterigopalatină, con:in<ndartera maxilară internă, ganglionul pterigopalatin;i ramuri din trigemen.

Planşeul se în învecinează mai ales cu al doilea

premolar ;i primul molar, suferin:a acestora put<ndproduce sinuzitele odontogene. 3ezvoltareacompletă a sinusului maxilar se produce numaidupă apari:ia denti:iei de#nitive.

Sinus rontal

Sinus rontalSinusul frontal reprezintă o cavitate dezvoltată în grosimea osuluifrontal, de formă şi mărime variabilă, cu o capacitate de 4-7ml.

Dezvoltarea începe în jurul vârstei de -7 ani şi este completă la !

!# ani. $oate să fie absent uni- sau bilateral în %-&' din cazuri.Ductul nazofrontal osos are o direc(ie sinuoasă până la desc)ideresa la nivelul meatului mijlociu.

inusul frontal prezintă8

un perete anterior gros de 4-5 mm,

un perete posterior de 1-3mm ce desparte sinusul defosa cere(rală anterioară ;i,

un perete inferior în raport cuorbita. n +@" internă aacestui perete se a>ă ori#ciulde drena al sinusului.

inus /la(irint, celule0 etmoidal

inus /la(irint, celule0 etmoidalSinusul (labirint) etmoidal este format din -!" cavită(i *celule+ cucapacitate de #-%ml.

Din punct de vedere topografic deosebim celule etmoidale anter

posterioare toate comportându-se ca o singură celulă, întrucât eiscomunicări între ele.

elulele anterioare se desc)id în meatul mijlociu, iar cele postermeatul superior.

5opografc%

+. uperior la(irintul etmoidalse mărgine;te cu fosacere(rală anterioară ;i poateconstitui o cale de propagarea infec:ilor din fosa nazală.

!. $ateral lamina papAraceaedesparte celulele etmoidalede or(ită, posterior se

învecinează cu sinusulsfenoidal. 3eseori nervuloptic se a>ă foarte aproape

de acest perete sau stră(atecelulele etmoidaleposterioare, infec(ia acestoraeplicând numeroasele cazuride nevrite retrobulbare.

". 6edial etmoidul se învecinează cu cornetele

milociu ;i superior.

La nou-născu i celulele etmoidale sunt foarte mici. Aproximativ la 7 ani ele,ț

mărindu-se în volum, se osifică.

nsemnătatea clinică a acestui labirint este determinată de localizarea lui/deasupra sinusului mailar, sub cel frontal i înaintea sfenoidului, precum i deș ș

legătură directă cu orbitele i fosa craniană anterioară.ș

inusul sfenoidal

Sinusul sfenoidal este situat posterior, în corpul osului sfenoid în zonacorespunzând unirii fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie. ncepe să sedezvolte în a doua decadă de via(ă, ajungând la o capacitate de ",&- % ml. n&' din cazuri poate să nu eiste. 0rificiul de drenaj se află la nivelul peretelanterior în recesul sfenoetmoidal care se desc)ide în spatele cozii cornetulusuperior.

5opografc%

g!.$eretele superior corespunde fosei cerebrale mijlocii,

învecinându-se cu )ipofiza şi fiind foarte aproape de orificiul nervuluioptic şi de c)iasma optică.

#.$eretele lateral se învecineaă cu sinusul cavernos, cu artera

carotidă internă şi cu nervii cranieni 11,111. 12, 2, 21.

%.$eretele inferior corespunde rinofaringelui, iar peretele posterior

corespunde fosei cerebrale posterioare.

-ascularizarea

ascu a a ea2asculariza(ia arterială esteasigurată de/

ramuri din sistemul carotidian

etern, via artera mailară internă

artera facială şi de

artera carotidă internă prinarterele etmoidale anterioare şi

posterioare, via artera oftalmică.

Drenajul venos este asiguratde vena oftalmică şi facială,precum şi de pleul pterigoid şifaringian.

'rena3ul limatic

3istemul limfatic este constituit/

3istem anterior ce drenează în

ganglionii superficialisubmandibulari, şi

3istem limfatic posterior care prinsistemul rinofaringian, drenează înganglionii retrofaringieni şi maideparte în ganglionii jugulari.

7nerva;ia

1nerva(ia senzitivă este asiguratăde/

ramura mailară a trigemenului inerva(ie autonomă asigurată

de ganglionul sfenopalatin, carecon(ine atât fibre parasimpatice

cu rol secretor şi vasodilatator,precum şi fibre simpatice cu rolin)ibitor şi vasoconstrictor.

Iunc;ia olactorie

; Iunc;ia olactorie la om este sla( dezvoltată,

comparativ cu celelalte viețuitoare.

ria olfactivă este impresionată de su(stanțele volatile.

Ciletele olfactive sunt acoperite de un lic)id secretat deglandele DoEmann. articulele odorante se dizolva inacest lic)id si apoi sunt a(sor(ite de mucoasa, pentru cain #nal să excite terminatiile nervoase.

1ste su#cient pentru miros +-l' gr. dintr-o su(stanțăpentru a stimula zona olfactivă. =n atmosfera

înconurătoare sunt aproximativ ". su(stanțe

olfactive, dintre care omul percepe +. și estecapa(il să recunoască aproximativ !. ceastăcapacitatea olfactivă depinde de starea de sațietate saude foame a omului, #ind mai crescută în starea de foameși mai redusă în faza de sațietate.

Iunc;ia respiratorie

Respirația #ziologică se realizează pe cale nazală și în condiții normale e în ventilație maximă aung<nd la '-7 l@min.

=n fosa nazală, aerul prezinta o scurgere laminară și una tur(ulentă, in>u

acesta condiția și funcția mucoasei pituitare. =n timpul unei respirații normale nazale, aerul atmosferic inspirat sufer

încălzire, umidi#care și puri#care.

!nc"l#irea aerului se datorează circulației sanguine foarte (ogate la unde constant se remarcă o temperatură de "+-"4F2, indiferent datmosferică.

$midi%carea& fenomen realiza(il prin evaporarea apei din secreția nazalăo saturație a aerului inspirat de aproximativ '-%G.

Puri%carea aerului se realizează datorită #lmului de mucus unde particudiametru mai mare de 4,' microni aderă la suprafața mucoasei.

Iunc;ia respiratorie

Iunc;ia respiratorie Rezultă ca8

- etaul milociu al foselor nazale este zona ven

- etaul inferior are rol minor? - curentul inspirator atinge septul, fața intern

să pătrundă în meaturi, care sunt astfel elemente poluante?

- curentul inspirator este de tip laminar?

- curentul expirator este de tip tur(ionar și a

ori#ciile sinusale? - zona olfactivă primește mai mult aer expirat

realiz<nd prin aceasta o apropiere între olfactiv

=n modi#carea de(itului curentului aerian, ifactorul de valva și compoziția c)imica a aerul

Iunc;ia senzitivă

Iunc;ia senzitivă parține sistemului trigeminal. 1xcitațiile

periferice ale terminațiilor nervului trigemendin mucoasa nazală pot # de două feluri8

exogene /tactile, termice, electrice, c)imice0,endogene /toxice și mecanice prin compresiein>amatorie, neoplazică sau corp străin0.

e produc, astfel, două feluri defenomene nervoase, ce își au originea înpituitara8 senzații su(iective și reacții re>exemotorii, vasculare sau secretorii, fenomenece sunt într-o str<nsă coexistența.

Iunc;ia secretorie

Iunc;ia secretorie ecreția de mucus este de importanță

primordială, printre diversele functii alemucoasei pituitare. 6ucusul se formează în

glandele a>ate in corion, ce au două feluri decelule8 mucipare și seroase. stfel secrețiilevor # de două feluri8 o secreție cuv<scozitate crescută, (ogată în mucină, și osecreție seroasă, compusă din apă șielemente anorganice.

2ompoziția c)imică a mucusului este8

- mucina /!-"G0, o glicoproteină ușor acidă? - săruri /+G0, cloruri de sodiu și (icar(onați?

- apa /H%-H7G0.

3e(itul secretor al glandelor este de +mg@cm!. pI-ul secrețiilor nazale este între%,&-&,".

Iunc;ia secretorie

Iunc;ia secretorieRolul mucusului este multiplu8

asigură saturarea aerului inspirat cu vaporii de apă?

asigura protecția mucoasei nazale, prin #xareaparticulelor solide din aerul inspirat?

asigura drenaul impurităților de pe suprafațaepiteliului prin activitatea ciliară?

rol (actericid si (acteriostatic, prin gamaglo(ulineleexistente, c<t și prin lizozimul din secreția lacrimală?

rol în activitatea olfactivă, prin retenția particulelorodorivectoare?

rol in fonație, prin umezirea aerului, prote<nd astfellaringele?

rol in deglutiție, prin drenarea secrețiilor de mucusspre faringe.

Iunc;ia protectivă

Iunc;ia de protec;ie a nasului se realizează prin sistemmucociliar al mucoasei pituitare, care pentru o (ună funcționarnecesită un pI adecvat, temperatura și umiditatecorespunzătoare. e l<ngă această funcție de protecție, mucoaspituitara mai prezintă și o apărare nespeci#că datoritconținutului (ogat în lizozim, proteaze in)i(itorii, interferoglucozidaze, precum și a unui sistem de apărare speci#

reprezentat de prezența în secreția nazală a imunoglo(ulinelor 6 si 9.

Iunc;ia imunologică

u c; a u o og că 6ucoasa nazală, denumită de

Js)ocK-organsL, are proprietate#xa in interiorul ei anticorp

această calitate un rol imunolog =g pe suprafața mucoasei

a(undenta decat imunoglo(u"@+0? avand rol deose(it in pr#ind activa fata de germeni 9ram-negativi, cat si fata de vir

=g 9 se a>ă în celulele su(epneutralizarea toxinelor complementului, favoriz<nd fag

=g 6 /cu rol în desăv<rșirea fa/cu rol in eli(erarea mediatocantități reduse la nivelul muco

Iunc;ia reFe(ă

Iunc;ia reFe(ă 6ucoasa nazală reprezintă o (ogată rețea

re>exogenă, datorită unei (ogații nervoase trigemino-vegetative, al cărui stimul este aerul inspirat, ce

acționeaza asupra (aro- și c)emo-receptorilor dinmucoasa nazală. e sta(ilesc astfel, numeroasecorelații între mucoasa nazala și diverse organe șiaparate, dintre care menționăm8

+0 Re>exe nazale cu restul aparatului respirator/strănut, re>exul tusigen nazolaringian0?

!0 Re>exe nazale cu restul organismului8

- corelația nazo-toracica, re>ex de apărare(ron)oconstrictiv?

- corelația nazo-)ipo#zo-genitala, in>uențareafuncțiilor organelor genitale prin intermediul )ipo#zei?

- corelația nazo-cardiacă /excitarea pituitarei răreșteritmul cardiac și invers0.

Iunc;ia onatorie Iunc;ia onatorie

prin participarea la alcătm,n,ng etc., precum și în rvocii.

Cosele nazale îndeplincavitatile sinusale, funcțirezonanță, la nivelul cărsuferă modi#cări, determi

Mrice factor, care determinsau cronică a cavitățiproduce modi#carea vocrinolalii înc)ise, spre deoexcesivă a foselor nazalerinolalia desc)isă.

Iunc;ia endocrină e (aza experimentelor proprii, precum și pe (aza alto

cercetări, M9=IR și I1$1*=2 admit, că la nivelul cornetelo

inferioare ar # secretată o su(stanță speci#că, a cărinsu#ciență determină regresia genitală la animaleexperimentale.

Semiologie

3ureri în regiunea nasului,

sinusului respectiv saupunctelor de emergență aramurilor n. ?

2efalee? M(struc:ia nazală /uni sau

(ilaterală0?

Rinoree /scurgeri din nas0,care poate # seroasă,mucoasă, mucopurulentă,purulentă, sanguinolentă,$2R?

1pistaxisul? Iiposmie, anos

cacosmie, paro Iipoacuzie? enza:ie de ten

sinusul respecti

Rinolalie /înc)ismai multe ori0 sdesc)isă?

Rinofonie – vocnazonată.

Metode de e(aminare

". 7nspec;ia@. alparea și percu;iaB. arinoscopia4. 9inoscopia anterioară$. 9inoscopia posterioară

+. Endoscopia nazală1. 9adiografeJ25J9MD. 9inomanometrie

arinoscopie

9inoscopie anterioară

9inoscopie posterioară

Endoscopia nazală

9inomanometria

*mbătrnirea sistemului

olactiv2u vîrsta – toate componentele sistemului olfactiv suferă de degradare.

unt pertur(ate8

- pragul olfacției

- scade intensitatea stimulării olfactive

- dispare capacitatea de identi#care a mirosului și memoria olfactivă.

Nm(ătrănirea sistemului olfactiv poate # normală sau patologică

/(oala lz)eimer, sindroame neuro-endocrine0 Ciziologia îm(ătrănirii olfacției interesează8 mucoasa nazală,

neuroepiteliul olfactiv, lama circuită a etmoidului, (ul(ul olfactiv.

2onsecințele îm(ătrănirii olfactive sunt importante pentru calitateavieții, securitatea v<rstnicului, alimentație, psi)ologia v<rstnicului.

-ă mul;umesc pentruaten;ieKKK

aten;ieKKK

Embriologia, Anatomia Și Fiziologia Nasului Și Sinusurilor

Documents