+ All Categories
Home > Documents > 01 Embriologia pielii

01 Embriologia pielii

Date post: 02-Aug-2015
Category:
Upload: george-sorin-tanase
View: 133 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
37
Transcript
Page 1: 01 Embriologia pielii
Page 2: 01 Embriologia pielii

CARACTERE GENERALE PIELEPielea = cel mai mare organ al corpului

nostru,1,5-2 m2,1/7 – 1/6 din greutatea corpului,

Page 3: 01 Embriologia pielii

Pielea de la nivelul trunchiului

Page 4: 01 Embriologia pielii

Pielea de la nivelul palmelor

Page 5: 01 Embriologia pielii
Page 6: 01 Embriologia pielii

Embriologia pieliiEpidermul şi glandele anexe derivă din ectoderm,Dermul şi hipodermul derivă din mezoderm,Aparatul pigmentar derivă din neuroectoderm,Din mugurele epitelial primar se dezvoltă glandele

sudoripare apocrine şi aparatul pilosebaceu în luna a treia,

Glandele sudoripare ecrine se dezvoltă independent începând din luna a patra,

Precursorul unghiei începe să apară la sfârşitul lunii a treia,

Adipogeneza începe în săptămâna a 20-a sub forma grăsimii negre înlocuită treptat cu grăsimea normală,

Page 7: 01 Embriologia pielii

Anatomia pielii: epidermulEpiteliu scuamos stratificat, fără vascularizație

proprie,Keratinocite şi celule dendritice: melanocite, celulele

Langerhans,celule dendritice nedeterminate şi celule Merkel

Keratinocitele sunt organizate în mai multe rânduri:Stratul bazal (germinativ),Stratul spinos (corpul mucos, stratul malphigian),Stratul granulos (Langhans),Stratul lucidum: strict la nivelul palmelor şi plantelor,Stratul cornos,

Page 8: 01 Embriologia pielii

EpidermulStratul bazal / germinativ:

- Un singur rând de celule cilindrice dispuse în palisadă cu axul longitudinal perpendicular pe membrana bazală

- Bogat în mitoze- Celulele stratului bazal sunt legate între ele şi cu

celulele din stratul spinos prin dezmozomi, iar de membrana bazală prin hemidesmozomi,

- Printre celulele bazale neregulat intercalate se găsesc celulele dendritice,

Page 9: 01 Embriologia pielii

30-40% dintre celule sunt mitotic active,Stimuli care recrutează celule pentru

diviziune :1.Factori mitogeni, EGF2.Factori hormonali (estrogen, progesteron),3.Factori mecanici care induc plăgi, leziuni etc.4.Carcinogeni.

Page 10: 01 Embriologia pielii

EpidermulStratul spinos:

- Este format din 6- 20 rânduri de celule poliedrice interconectate prin desmozomi

- Tonofibrilele sunt mai numeroase şi formează un schelet de susţinere a citoplasmei

- În acest strat apar corpii Odland al căror număr şi dimensiuni cresc în straturile superficiale

Page 11: 01 Embriologia pielii

Epidermul • Stratul granulos:

– Este constituit din 5-6 rânduri de celule romboidale, turtite cu nuclei picnotici

– Sunt bogate în granule de keratohialină cu rol de cimentare a tonofilamentelor în fascicule compacte

– Lipseşte la nivelul mucoaselor

Page 12: 01 Embriologia pielii

EpidermulStratul cornos:

– Este format din 4-10 rânduri de celule turtite, suprapuse lipsite de nuclei sub formă de scuame

– Citoplasma lor a fost complet înlocuită de tonofibrile groase de keratină , dispuse într-0 matrice alcătuită din granulele de keratohialină

– Partea cea mai superficială ,zona disjunctă se detaşează la traumatisme minore

Page 13: 01 Embriologia pielii

Epidermul• Melanocitele sunt singurele celule capabile să

sintetizeze melanina. Fiecare melanocit este în legătură prin intermediul dendritelor cu keratinocitele din vecinătate cu care se formează o unitate funcţională. În citoplasma dendritelor se află organite caracteristice melanozomii, care conţin cantităâi variabile de pigment.

• Celula Langerhans este o celulă cu originea în măduva hematogenă. Prezintă pe suprafaţă antigene ale complexului major de histocompatibilitate clasa II şi receptori pentru fracţiunea C3b a complementului. Are un rol major în reactivitatea imună a pielii.

• Celula dendritică nedeterminată este înrudită cu celula Langhans.

• Celula Merkel aparţine sistemului APUD.

Page 14: 01 Embriologia pielii

Melanocit

Page 15: 01 Embriologia pielii

Celula Langherhans

Page 16: 01 Embriologia pielii

Joncţiunea dermo-epidermicăReprezintă interfaţa dintre epiderm şi derm,Papile dermice-prelungiri trimise dinspre derm spre

epiderm, creste interpapilare-prelungiri trimise dinspre epiderm spre derm,

ME:- membranele plasmatice ale keratinocitelor stratului bazal,

- lamina lucida, zonă electronotransparentă, care conţine cel puţin patru macromolecule distincte: laminina, entactina, niacina şi antigenul pemfigoidului bulos,

- lamina densa, zonă electonodensă, alcătuită din colagen tip IV,

- sublamina densa, care conţine fibrile de ancorare, mănunchiuri de microfibrile dermice şi fibrile colagene,

Page 17: 01 Embriologia pielii

DermulEste alcătuit din celule, fibre şi substanţa fundemantalăSe subîmparte topografic în derm: derm papilar, derm

reticular şi derm profundCelulele dermului: fibroblaste şi fibrocite-principala lor

funcţie fiind sinteza componentei fibrilare şi a substanţei fundamentale; fagocite mononucleare- produc citokine şi au rol de fagocitoză; mastocite- eliberează mediatori: histamina, heparina, PG, LT, factorii chemotactici pentru eozinofile şi neutrofile

Fibrele dermului: fibrele de colagen (60-70%)- alcătuite din fibre- fibrile- molecule (sunt alcătuite din trei catene polipeptidice); fibrele elastice (2%)- alcătuite dintr-un miez central amorf de elastină şi o componentă microfibrilară; fibrele de reticulină- se găsesc mai ales în jurul vaselor şi anexelor din pielea adultului

Substanţa fundamentală: este alcătuită din două tipuri de glicozaminoglicani (acidul hialuronic şi dermatan sulfatul) şi din cantităţi mici de heparan sulfat şi condroitin sulfat

Page 18: 01 Embriologia pielii

DermulVascularizaţia sanguină: formează două reţele,

una la nivelul dermului profund, care formează un plex din ramurile vaselor hipodermice; a doua reţea se arborizează în papilele dermice, după care sângele se reîntoarce prin structuri venoase similare

Vascularizaţia limfatică: vasele limfatice aferente încep orb la nivelul papilelor dermice şi apoi formează un plex limfatic superficial, situat în dermul papilar; există şi două plexuri profunde

Inervaţia: receptorii sunt terminaţiuni nervoase nespecializate (libere sau asociate corpusculilor Merkel) sau specializate: corpusculii Meissner şi Pacini

Page 19: 01 Embriologia pielii

Hipodermul Reprezinta stratul cel mai profund al pielii,

Lobuli adiposi, separati de septuri conjunctive,

La nivelul septurilor conjunctive se afla pachete vasculo-nervoase,

Page 20: 01 Embriologia pielii

Anexele cutanateSunt reprezentate de : glandele sebacee si

sudoripare, firul de par, unghiile,Localizarea este la nivelul dermului, cu

exceptia unghiilor,

Page 21: 01 Embriologia pielii

Glandele sudoripare ecrineFoarte numeroase, 2-5 milioane,Raspandite pe intreaga suprafata cutanata,Densitate mare la nivel palmar, plantar, axilar,Structura:1.Glomerul glandular, situat la nivelul dermului

inferior,2.Canal sudoripar dermic3.Canal sudoripar intraepidermic.Orificiul de deschidere = por sudoripar.

Page 22: 01 Embriologia pielii

Secretie merocrina, 99% apa, ph acid, hipotona,

Reglarea secretiei glandelor ecrine:1.Factori extrinseci : temperatura, umiditate,2.Factori intrinseci : hormonali (ADH,

aldosteron). Nervosi (inervate de fibre simpatice colinergice).

Page 23: 01 Embriologia pielii

Glandele sudoripare apocrineDevin active dupa pubertate,Prezente numai in anumite regiuni : axilar,

perimamelonar, perigenital, perianal,Dispozitie particulara : glandele Moll (pleoape),

glandele ceruminoase din conductul auditiv extern,Orificiul de secretie este la nivelul folicululuin

pilosebaceu,Secretie alcalina, redusa cantitativ, intermitenta,

fara influente din parte stimulilor termici,Controlul secretiei : hormonala, nervoasa (fibre

adrenergice)

Page 24: 01 Embriologia pielii

Glandele sebaceeSe dezvolta impreuna cu foliculul pilos in general,Glande sebacee libere : glande meimobiene pe

pleoape, glandele de la nivelul semimucoaselor,glandele din regiunea mamelonara, perianala, genitala,

Mai frecvente pe scalp, fata, torace si absente pe palme, plante, interdigital,

Secretie holocrina, produsul de secretie= sebum (trigliceride, AGL, squaleni, colesterol), rol antimicrobian, antiparazitar, fungistatic, piloprotector,

Reglarea secretiei : factori hormonali(androgeni, estrogeni), nervo;I, exogeni (temperatura, umiditate),

Dieta are rol controversat in reglarea secretiei glandelor sebacee.

Page 25: 01 Embriologia pielii

Unghiile Structuri intens keratinizate, localizate pe

falanga distala a fiecarui deget,Portiunea proximala=matrice, zona

generatoare a lamei unghiale,Matricea este acoperita de repliul unghial

proxima, zona vizibila = lunula,Patul unghial este situat sub lama unghiala,Ritm de crestere = 0,5-1,5 mm/saptamina,

mai lent la nivelul unghiilor de la picioare

Page 26: 01 Embriologia pielii

Firul de parStructura:

1.Papila foliculara, bogat vascularizata, continut ridicat de GAG,

2.Bulbul, continer matricea sau centrul germinativ,cu celule nediferentiate, care prin diferentiere formeaza tija firului de par si teaca epiteliala interna,

3.Radacina, formata din straturi concentrice : medulara, corticala, epidermiculul, teaca epiteliala interna(cuticula, stratul Huxley, stratul Henle), teaca epiteliala exsterna,

4.Tija, portiunea libera a firului de par

Page 27: 01 Embriologia pielii

Culoarea parului este determinata genetic, depinde de variati pigmenti(eumelanina, feomelanina, tricosiderina),

Tipuri de par:1.Lanugo, peri lungi, fini, hipopigmentati,

dispar cu aproximativ 1 luna inainte de nastere,

2.Vellus, peri scurti, suubtiri, fara medulara, 3.Peri terminali, lungi, grosi, au medulara, in

regiunea scalpului, axilar, pubian, regiunile androgen-dependente,

Ciclul firului de par = anagen, catagen, telogen

Page 28: 01 Embriologia pielii

Functii piele I. Functii care asigura regenarare si conservarea pielii :

keratinocitul , melanocitul, II. Functii de aparare:1. Mecanica, keratina, dermul, tesutul celular subcutanat,2. Fotoprotectie, melanina,3. Termica, vascularizatia cutanata, glandele sudoripare ecrine,

tesutul celular subcutanat,4. Mentinerea homeostaziei mediului intern, stratul cornos,5. Protectie antiinfectioasa nespecifica, glandele sebacee, glandele

sudoripare, descuamarea continua,6. Analizator senzitiv si de protectie, III Functie imunologica, IV Functie endocrina, V Functie psihosociala

Page 29: 01 Embriologia pielii

Leziuni elementare cutanatePot fi grupate în:

– Modificări de coloraţie- Lezini elementare solide- Leziuni cu conţinut lichidian- Leziuni prin lipsă de substanţă- Deşeuri cutanate - Sechele cutanate– Alte leziuni dificil de încadrat

Page 30: 01 Embriologia pielii

Modificări de coloraţiePetele (macule) sunt determinate exclusiv de

modificarea coloraţiei normale a tegumentului, fără alte schimbări de relief sau consistenţăa) Petele prin modificările melanogenezei

– Pete hiperpigmentare produse de excesul de melanină în melanocite sau keratinocite. Pot fi congenitale (nevi pigmentari) sau dobândite. Cele dobândite pot fi primitive (efelide, cloasmă) sau secundare unor leziuni cutanate anterioare (lichen plan, pemfigus). Pot fi circumscrise (nevi pigmentari plani) sau difuze (melanodermii).

– Pete acromice, produse prin scăderea melanogenezei, reducerea melanocitelor sau incapacitatea lor de a reâine melanina, au o suprafaţă mai decolorată decât restul pielii.Pot fi congenitale (albinism parţial) sau dobândite. Cele dobândite pot fi primitive (vitiligo) sau secundare unor afecţiuni dermatologice (pitiriazis versicolor).Pot fi localizate (vitiligo) sau extinse (albinism).

Page 31: 01 Embriologia pielii

Modificări de coloraţieb) Pete hemodinamice

– Eritemul reprezintă o congestie activă a capilarelor şi arteriolelor din plexul subpapilar. Dispare la digitopresiune. După întindere eritemul poate să fie circumscris, localizat, generalizat. Eritrodermia- eritem ce acoperă toată suprafaţa corpului, deobicei asociat cu leziuni exudative şi descuamare.

– Cianoza este determinată de o congestie pasivă a vaselor. Dispare la digitopresiune.

c) Petele vasculare sunt modificări vasculare (persistente. Sunt circumscrise, dispar la digitopresiune, au culoare roşu hematică. Pot fi congenitale (hemangioame plane) sau dobândite (teleangiectazii).

d) Petele sanguine purpurice sunt extravazări sanguine la nivelul dermului. Persistă la digitopresiune. Sunt expresia peteşiilor (prin extravazarea hematiilor), echimozelor (ruperea vaselor mici), hematoamelor (lezarea vaselor mai mari).

Page 32: 01 Embriologia pielii

Leziuni elementare solide Modifică arhitectonica tegumentului afectat, proeminând pe

suprafaţa pielii, având un substrat consistent, de regulă celular (excepţie făcând papula urticariană determinată de edem).a) Papula este o mică ridicătură circumscrisă pe suprafaţa pielii cu

diametrul sub o,5 cm. Pot fi izolate sau confluente. Nu determină cicatrice. În funcţie de localizarea histopatologică a proliferării poate fi epidermică, dermică sau mixtă.

b) Tuberculul este o proeminenţă ceva mai mare decât papula, produsă printr-un infiltrat bogat în derm, mai ales în cel profund.

c) Nodulul formaţiune proeminentă de mărimea unei alune, produsă printr-un infiltrat celular masiv situat în dermul profund şi hipoderm.

d) Vegetaţia este o excrescenţă proeminentă, cu vârful filiform, de aspect conopidifom. Papilele dermice devin foarte înalte, iar vascularizaţia este bogată.

e) Lichenificarea apare deseori pe fondul unei eczeme cronice, prin adâncirea papilelor dermive.

f) Tumoarea este o formaţiune infiltrativ-proeminentă de mărimea unei nuci sau unui măr, produsă prin proliferarea celulelor locale.

Page 33: 01 Embriologia pielii

Leziunile cu conţinut lichidiana) Vezicula este o formaţiune de mărimea unei

gămălii de ac, ce se ridică uşor deasupra epidermului şi este plină cu lichid.

b) Pustula este o mică formaţiune cavitară situată intraepidermic, mai mare decât vezicula ţi cu un conţinut purulent. Pustula poate fi localizată superficial (în impetigo streptococic), mijlociu (foliculite) sau profund (furuncul).

c) Bula (flictena) este o cavitate relativ mare, plină cu lichid, ce se ridică desupra tegumentului. După localizarea cavităţii se deosebesc: bule intraepidermice (în pemfigus) şi bule subepidermice (în boala Duhring-Brocq)

Page 34: 01 Embriologia pielii

Leziuni prin lipsă de substanţăa) Eroziunea este o pierdere a epidermului până la

vârful papilelor dermului. Nu lasă cicatrici.b) Ulceraţia este o pierdere de substanţă mai

profundă, afectând epidermul şi dermul. Lasă cicatrice.

c) Fisura (ragada) este o pierdere liniară de substanţă situată la nivelul pliurilor sau în jurul orificiilor naturale.

d) Escoriaţia apare prin lipsa de substanţă provocată traumatic, liniară, acoperită de cruste hematice.

Page 35: 01 Embriologia pielii

Deşeuri cutanatea) Scuamele sunt structuri cornoase apărute pe suprafaţa

epidermului prin hiperplazia stratului cornos. Poate îmbrăca aspecte diferite: pitiriaziforme, lamelare, în lambouri.

b) Crusta este un depozit neomogen, rezultat din uscarea secreţiilor formate într-o ulceraţie, flictenă, pustulă, excoriaţie sau vezicule. Crustele pot fi hematice, melicerice.

c) Escara (sfacelul) constituie o modificare a tegumentului, produsă prin ischemie. Termenul de escară este consacrat tipului de necroză uscată a ţesuturilor, ce capătă o culoare neagră, iar cel de sfacel, necrozei umede, care are o culoare albă-cenuşie. Escarele şi sfacele se întâlnesc în: arterite, vascularite.

d) Gangrena cutanată este o modificare cutanată întinsă, asociată cu necroza ţesuturilor profunde, având extindere progresivă şi evoluţie gravă.

Page 36: 01 Embriologia pielii

Sechele cutanatea) Cicatricea este leziunea cutanată rămasă după

videcarea unor afecţiuni tegumentare care au distrus cea mai mare parte din structurile pielii. Poate fi suplă, hipertrofică sau cheloidiană/hipo sau hiperpigmentată.

b) Atrofia cutanată este subţierea pielii cu raducerea elasticităţii, pierderea glandelor şi a firelor de păr.

c) Vergeturile sunt leziuni atrofice liniare, uşor deprimate, acoperite de epiderm încreţit. Sunt produse prin ruperea elasticului dermic.

Page 37: 01 Embriologia pielii

Leziuni cutanate dificil de încadrata) Comedonul: mică ridicătură produsă prin retenţia

secreţiei glandei sebacee. Pot fi comedoane închise (puncte albe) sau deschise (puncte negre)

b) Godeul favic: placă infiltrată cu multiple deprimări pe suprafaţă.

c) Milium: mici ridicături rotunde, prin keratinizare localizată specifică bolilor cu bule profunde, care lezează dermul.

d) Şanţul acrian: tunel săpat în malphigian de femela de Sarcoptes scabiae.

e) Fistulă: traseu de evacuare a unei colecţii profunde


Recommended