ANATOMIA CLINICĂ ŞI FIZIOLOGIA NASULUI

Efectuat : Şciurov Lucia, rezident an. I

EMBRIOLOGIA NASULUI

Morfologic, faţa se organizează în intervalul din săpt. 4-a şi a 10-a prin dezvoltarea şi fuziunea a 5 proeminenţe:

Un proces frontonazal impar

Două procese maxilare

Două procese mandibulare de la nivelul primeri perechi de arcuri faringiene

În timpul săpt. 5-a o pereche de îngroşări ectodermale numite placode nazale apar pe procesul frontal şi încep să se lărgească. În săpt. 6-a ectodermul din centrul fiecărei placode se invaginează pentru a forma o fosetă nazală ovală, care divide fiecare placodă nazală în câte un proces nazal medial şi lateral.

În timpul săpt. 6-a procesele nazale migrează unul spre celălalt şi fuzionează pentru a forma primordiul rădăcinii şi septului nasului. Vârfurile proceselor maxilare cresc pentru a întâlni procesul intermaxilar şi fuzionează cu acesta. Pe buza superioară procesul intermaxilar dă naştere filtrum-ului.

În săpt. 6-a adâncirea şi fuzionarea foselor nazale duce la formarea unui sac nazal ectodermal, unic, situat superoposterior faţă de procesul intermaxilar.

La sfârşitul săpt. 6-a podeaua şi peretele posterior al sacului nazal proliferează pentru a forma o îngroşare orizontală ectodermală care separă sacul nazal de cavitatea orală. Această structură e numită procesul nazal. Vacuole se dezvoltă în procesul nazal şi fuzionează cu sacul nazal lărgind sacul şi subţiind procesul până la o membrană fină denumită membrana oronazală. Aceasta separă sacul nazal faţă de cavitatea orală. Membrana se rupe în săpt. 7-a pentru a forma o deschidere denumită choana primitivă.

Când palatul secundar se formează, ectodermul şi mezenchimul procesului frontal şi proceselor nazale mediale proliferează pentru a forma un sept nazal median care creşte în jos de pe acoperişul cavităţii nazale pentru a fuziona cu faţa superioară a palatului primar şi secundar de-a lungul liniei mediane.

Cavitatea nazală este acum divizată în două fose nazale care se deschid în faringe prin coanele definitive.

NASUL EXTERN, STRUCTURA OSOASĂ ŞI CARTILAGINOASĂ

Nasul extern este alcătuit din:

Rădăcina nasului Spinarea nasului Aripile nasului Apexul nasului Nările Nasul extern comportă un

schelet osos şi cartilaginos format din oasele nazale, de apofizele frontale ale maxilei şi de câteva cartilaje hialine. Rădăcina nasului, porţiunea superioară a spinării nasului şi feţelor laterale ale nasului extern comportă schelet osos, iar porţiunea medie şi inferioară a spinării şi feţelor laterale ale nasului au o carcasă cartilaginoasă.

CARTILAJELE NAZALE1. Cartilajul lateral al nasului:

par, trigonal, situat mai jos de oasele nazale, formând peretele lateral al nasului.

2. Cartilajul mare al aripii nasului: delimitează anterior şi lateral acesul în cavitatea nazală (nările).

3. Cartilajele alare mici: posterior de cartilajul alar mare.

4. Cartilajul septului nazal: constituie partea anterioară a septului nazal, joncţionând posterior cu lama perpendiculară a etmoidului, vomerul şi spina nazală anterioară.

MUSCULATURA NASULUI EXTERN

A: Muşchi elevatori    1. Procerus    2. Levator labii alaequae        nasi    3. Anomalous nasiB: Muşchi depresori    4. Alar nasalis    5. Depressor septi nasiC: Muşchi compresori    6. Transverse nasalis    7. Compressor narium        minorD: Muşchi dilatatori minori    8. Dilator naris anteriorE: Alţii    9. Orbicularis oris   10. Corrugator

VASCULARIZAREA ŞI INERVAŢIA NASULUI EXTERN

1. Artera nazală dorsală

2. Artera nazală laterală

3. Vase angulare4. Artera columelară

CAVITATEA NAZALĂ

Cavitatea nazală e separată de septul nazal în două părţi cvazisimetrice, care anterior se deschid prin nări iar posterior prin coane, care comunică cu rinofaringele.

Septul nazal, anterior este lamelar şi cartilaginos, formând partea mobilă a septului, iar posterior, este osos.

În fiecare jumătate a cavităţii nasului distingem vestibulul nazal, delimitat superior de pragul cavităţii nazale, format de marginea superioară a cartilajului alar mare.

STRUCTURA OSOASĂ A SEPTULUI NAZAL

1. Os nazal2. Os frontal3. Os etmoid4. Os sfenoid5. Vomer6. Lamina perpendiculară

a etmoidului7. Maxila8. Apofiza orizontală a

osului palatin9. Lamina pterigoidă

medială10. Condilul occipital

STRUCTURA OSOASĂ A PERETELUI NAZAL LATERAL

1. Os nazal2. Os frontal3. Os etmoid4. Os sfenoid5. Maxila6. Apofiza orizontală a

osului palatin7. Cornetul superior8. Cornetul mediu9. Cornetul inferior10. Orificiul sfenopalatin11. Lamina pterigoidă

medială12. Procesul pterigoid a

laminei mediale

Cea mai mare parte a cavităţii nazale e constituită din meaturile nazale, cu care comunică sinusurile paranazale. Distingem meatul superior, mediu şi inferior situat sub cornetul nazal respectiv.

Posterosuperior de cornetul nazal superior se află recesul sfeno- etmoidal, unde se deschide orificiul sinusului sfenoidal.

Peretele lateral al meatului nazal mediu formează o proeminenţă orientată spre cornetul nazal mediu, numită bula etmoidală mare (ca rezultat al alveolelor etmoidale medii care se deschid superior de această bulă sau pe suprafaţa ei).

Anteroinferior de ea se află hiatus semilunaris în porţiunea anterioară a căreia se află extremitatea inferioară a infundibu-lului etmoidal, prin care sinusul frontal comunică cu meatul mediu.

Alveolele medii şi anterioare ale osului etmoid, sinusul frontal, sinusul maxilar se deschid în meatul nazal mediu. În meatul nazal inferior se deschide orificiul inferior al canalului nazolacrimal.

STRUCTURA PERETELUI NAZAL LATERAL 1. Cornetul nazal superior cu meatul nazal superior (recesul sfenoetmoidal superior cornetului): celule posterioare os etmoid şi sinus sfenoid

2. Cornetul nazal mediu cu meatul mediu: celule anterioare şi medii os etmoid, sinus frontal (infundibul) şi sinus maxilar (hiatus semilunaris)

3. Cornetul nazal inferior cu meatul inferior (canal nazolacrimal)

4. Capătul cornetului nazal mediu5. Capătul cornetului nazal inferior6. Hiatus semilunaris7. Bula etmoidală8. Proeminenţă formată de ductul

nazolacrimal

STRUCTURA MUCOASEI NAZALE Tunica mucoasă a nasului continuă în

mucoasa sinusurilor paranazale, sacului lacrimal, rinofaringelui şi palatului moale (prin coane). Ea aderă intim la periostul şi pericondrul pereţilor cavităţii nazale.

Distingem regiunea olfactivă, care acoperă cornetele nazale superioare drept şi stâng şi o parte din cele medii, precum şi porţiunea respectivă a septului nazal care comportă celule senzoriale olfactive. Restul tunicii mucoase nazale se referă la regiunea respiratorie, care e tapetată cu epiteliu ciliat şi conţine glande mucipare şi seroase.

VASCULARIZAŢIA CAVITĂŢII NAZALE Artera sfenopalatină şi

ramurile sale Arterele etmoidale

anterioară şi posterioară şi ramurile sale

Vena sfenopalatina care se scurge în plexul pterigoidian

Vasele limfatice se varsă în ganglionii submandibulari şi submentonieri

INERVAŢIA CAVITĂŢII NAZALE 1. N. etmoidal anterior

din n. nazociliar: porţiunea anterioară a tunicii mucoase a cavităţii nazale

2. N. nazopalatin şi ram. nazale posterioare din n. maxilar: partea posterioară a peretelui lateral şi a septului nazal

PARTICULARITĂŢI ANATOMICE LA COPII La n-n cavitatea nazală are

înălţime mică (17,5mm) şi este îngustă. Cornetele nazale sunt groase şi meatul nazal superior lipseşte, cel mediu şi inferior sunt slab dezvoltate. Cornetul inferior atinge planşeul cavităţii nazale. Meatul nazal comun rămâne liber şi prin el se realizează respiraţia n-n. La a 6-a lună înălţimea cavităţii nazale sporeşte până şa 22 mm şi se formează meatul nazal mediu, la 2 ani cel inferior, iar după 2 ani, cel superior. La vârsta de 10 ani cavitatea nazală creşte în lungime de 1,5 ori, iar la 20 de ani – de 2 ori.

ANOMALII A BUZEI SUPERIOARE ŞI A PALATULUI DUR

Despicătura velo-palatină sau palatoschizis este o malformaţie craniofacială în care palatul osos şi cel moale (planşeul cavităţii orale) nu s-au dezvoltat normal în timpul sarcinii, rămânând nefuzionate pe linia mediană total sau parţial, lăsând o despicătură care poate continua până la cavitatea nazală. Despicătura buzei, cheiloschizis sau buza de iepure este una dintre cele mai frecvente deformităţi congenitale. Condiţia se datorează migraţiei mezenchimale insuficiente în timpul formării palatului primar din săptămâna 4 până în 7 de sarcină. Despicătura buzei şi a palatului se numeşte cheilo-palato-schizis sau gura de lup.

Unilaterală incompletă: despicătura palatină pe o parte a buzei fără afectarea nasului

Unilaterală completă: despicătură palatină care implică atât buza cât şi nasul

Bilaterală completă: despicătură palatină bilaterală ce implică nasul

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!!!