Curs Digestiv.2012.Studenti

transcript

S T O M A C U L

S T O M A CS T O M A C

• Structură adaptată pentru:– rol de rezervor de alimente– macerare şi digestie parţială

chim gastric

– funcţie secretorie exocrină suc gastric– funcţie secretorie endocrină SNED– funcţie de absorbţie

• Structură histologică:↓

3 regiuni:– regiunea cardială– regiunea fundică şi a corpului– regiunea pilorică (antru şi canal)

Mucoasa

Submucoasa

Musculara

Seroasa

Particularităţi funcţionale la nivelul:1. Mucoasei2. Muscularei

1. Mucoasa:– pliuri longitudinale– şanţuri

arii gastrice neregulate ( 1-5 mm)

– numeroase orificii (3,5 milioane)

cripte (foveole) gastrice

regiunea fundică

regiunea cardială

corp gastric

canal piloricantru piloric

cripte(foveole)gastrice

orificii

arii gastrice (1- 5 mm)

mucoasagastrică

pliuri longitudinale

S T O M A C

1. Mucoasa:- epiteliu simplu cilindric

un singur tip celular

celule mucoase de suprafaţă

( şi în criptele gastrice)- rol: mucus alcalin şi insolubil

- MO- ME

Epiteliu gastric

1. Mucoasa:- epiteliu de acoperire- corion:

• ţesut limfoid - difuz- nodular (regiunea pilorică)

• glande gastrice– simple tubulare ramificate– numeroase (15 milioane)– se deschid la nivelul criptelor (2-7 /criptă)– diferă după regiunea gastrică

• benzi de fibre musculare netede

Corionul mucoasei gastrice

1. Mucoasa- epiteliu de acoperire- corion- musculara mucoasei:

poate să apară al 3-lea strat circular extern

Musculara mucoasei gastrice

2. Musculara:groasă, cu 3 straturi:- oblic intern- circular mijlociu- longitudinal extern

• Clasificarea glandelor gastrice:- glande cardiale- glande gastrice propriu-zise- glande pilorice

Stomac - regiunea cardială

Criptă

Glandă

Joncţiunea criptă-glandă

Musculara mucoasei

Stomac - regiunea pilorică

CriptăJoncţiunea criptă-glandă

Glandă

Musculara mucoasei

• Regiunea cardială– cripte scurte– glande

• lungi• sinuoase• lumen larg

• Regiunea pilorică– cripte adânci– glande

• scurte• sinuoase• lumen larg

- glande de tip mucos -ocazional: - celule secretoare de lizozim

- celule parietale- celule nediferenţiate- celule endocrine (reg. pilorică)

Stomac - regiunea cardială

Stomac Stomac -- regiunea pilorică regiunea pilorică

Stomac - regiunea fundică şi a copului gastric

Criptă

Joncţiunea criptă-glandă

Glandă

Musculara mucoasei

• Regiunea corpului / fundului gastric - cripte scurte- glande

• lungi• rectilinii• lumen strâmt

conţin: - celule secretoare de acid clorhidric- celule secretoare de enzime digestive

Regiunea fundică Regiunea fundică / corpului gastric/ corpului gastric

Glandele gastrice propriu-zise

col(gât)

TTipuriipuri celularecelulare îînn gglandelelandele gastricegastricepropproprriuiu--zisezise

• celule mucoase ale colului• celule parietale (oxintice)• celule principale (pepsinogene)• celule endocrine• celule nediferenţiate (stem)

CeluleCelule mucoasemucoase ale ale coluluicolului

• localizare:• comparativ cu

celulele mucoasede suprafaţă:– mai mici– nucleu rotund– organite de sinteză

mai bine reprezentate– granule mai puţin

electronodense• rol: mucus acid

celule mucoase

ale colului

CeluleCelule parietaleparietale ((oxinticeoxintice))

• localizare:• durata de viaţă• origine bacteriană

↓Neurospora crassa

• MO:– sferice/ piramidale– uni- sau binucleate– citoplasmă intens

acidofilă

celule parietale(oxintice)

• ME:– numeroase mitocondrii– nu conţin granule de secreţie– sistem canalicular intracelular– sistem tubulovezicular

• rol: secretă– acid clorhidric– factor intrinsec

în activitateîn repaus

SecreSecreţţiaia de acid de acid clorhidricclorhidric îînn celuleleceluleleparietaleparietale ((oxinticeoxintice))

CO2 +H2O

Anhidrazăcarbonică

H++HCO3-

H+ Cl-

K+ Cl-

Helicobacter pylori- toxine- urează

Receptori

HH++ KK++-- ATPATP--azaaza

• Histamina • Gastrină • Acetilcolină

Factorul intrinsec (glicoproteină)↓

necesar absorbţiei vitaminei B12

↓Eritropoieză

- aclorhidrie - gastrite atrofice

Anemia megaloblastică Biermer

CeluleCelule principaleprincipale((pepsinogenepepsinogene, , zimogenezimogene))

• localizare:• MO:

– piramidale– uninucleate– citoplasmă cu

polaritate tinctorială• ME:

– polaritatemorfologică

• rol: secretă– pepsinogen– lipază gastrică– renină

CeluleCelule endocrineendocrine

localizare:↓

la baza glandelor

Regiunea fundică

celulăendocrină

Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul mucoasei gastrmucoasei gastriceice

celulă celulă hormon hormon acacţţiunea majorăiunea majorăGr- stomacstomac Grelină • stimulează secreţia GH

• controlează apetitulG - stomacstomac ((pp)) Gastrină • stimulează secreţia de HCl

D - stomacstomac Somatostatin • acţiune paracrină (inhibă activitatea altor celule endocrine)

ECL - tract digestivtract digestiv Histamină • stimulează secreţia de HCl

EC EC -- tract digestivtract digestiv Serotonină • creşte motilitatea digestivăSubstaţa P

D1 -- tract digestivtract digestiv VIP • secreţie de ioni şi apă• creşte motilitatea digestivă

CeluleCelule nediferennediferenţţiateiate (stem)(stem)

• localizare:• singurele celule cu

activitate mitotică• număr mic• MO:• rol: se diferenţiază înorice tip celular din epiteliul gastric

celule nediferenţiate

INTESTINUL SUBŢIRE

3 componente:1. duoden2. jejun3. ileon

INTESTINUL SUBŢIRE

Mucoasă

SubmucoasăMusculară

Seroasă (excepţie duodenul posterior)

INTESTINUL SUBŢIRE

• structura histologică este adaptată pentru funcţia de:

- completare a digestiei chimice- secreţie - absorbţie

↓modificări la nivelul:

- mucoasei - submucoasei

↓mărirea suprafeţei de secreţie şi absorbţie

MODIFICĂRI LA NIVELUL MUCOASEI ŞI SUBMUCOASEI

INTESTINULUI SUBŢIRE

1. Plici circulare (valve Kerckring, valvule conivente)

2. Vilozităţi intestinale3. Microvili4. Glande (cripte) Lieberkühn

1. Plici circulare

• formate de mucoasă şi submucoasă

• evaginări transversalepermanente

• pot ocupa 2/3 din circumferinţă

• localizare• măresc suprafaţa

mucoasei de aprox.3 ori

2. Vilozităţi intestinale• formate de mucoasă • evaginări permanente• localizare• variază ca:

- înălţime- număr / unitatea

de suprafaţă- aspect

• măresc suprafaţa mucoasei de aprox.

10 ori

Duoden Jejun Ileon

Structura vilozităţiiintestinale

• epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:- celule absorbante

(enterocite)- celule caliciforme- limfocite migrate

• ax conjunctiv bogat celular - celule conjunctive- celule imunocompetente

• în axul conjunctiv:- una/ mai multe arteriole- reţea de capilare fenestrate- una/ mai multe venule- chilifer central- fibre musculare netede muşchiul vilozitar Brücke- fibre nervoase amielinice

• localizaţi la polul apical al enterocitelor• MO: platou striat• ME: formă de organizare stabilă a filamentelor

de actină• măresc suprafaţa mucoasei de aprox. 20 ori

3. Microvilii

4. Glande sau cripte Lieberkühn

• invaginări ale epiteliului de acoperire:- simple tubulare drepte- nu depăşesc muscularamucoasei- se deschid între bazele vilozităţilor

INTESTINUL SUBŢIRE

1. Mucoasa1.1. epiteliu de acoperire simplu cilindric:

- celule absorbante (enterocite) - celule caliciforme- celule Paneth- celule M- celule endocrine- celule nediferenţiate (stem)- celule migrate

Celule absorbante (enterocite)• localizare• MO:

- celule cilindrice înalte- citoplasma bazofilă- nucleu oval la polul bazal- platou striat la polul apical

Celule absorbante (enterocite)

• ME:- numeroşi microvili la polul apical- organite celulare bine reprezentate- la polul apical complexe joncţionale- la polul bazal spaţiu intercelular

• rol:- digestie sinteza enzimelor intestinale- absorbţia produşilor finali de digestie, apei, electroliţilor- resinteza trigliceridelor

↓ sinteză de chilomicroni

REN (resinteză de trigliceride)

RER (sinteză de proteine)

CG (sinteză delipoproteine)

Chilomicroni

Celule caliciforme

• localizare:• număr:• rol: secretă mucus

Celule Paneth• numai la anumite specii• localizare:• se menţin ~ 4 săptămâni

la baza glandei

apoptoză• MO: polaritate tinctorială• ME:

- caracterele unei celule producătoare de proteine de export- numeroşi lizozomi

Celule Paneth

• rol: - produc substanţe antimicrobiene - proprietăţi fagocitare- conţin IgA

Celula M (microfolds)

• localizare• ME:

- enterocite modificatecu microfalduri/ microvili- corp invaginat

• rol: - transportă antigene

↓iniţierea răspunsului

imun local

CELULA M (microfolds)Celulă M

Macrofag

Celulă dendritică Limfocit B

Lamina propria

Plasmocit

Folicullimfatic

Ducttoracic Circulaţie

Limfocite B şi T

IgA-dimer

Plasmocit

Lamina bazală

Endozom

IgAs componentasecretorie

CORION

Enterocit

Celule endocrine

• componente ale SNED• localizare:• segmentul digestiv cu

cele mai multe tipuride celule endocrine

Celule endocrine

Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul Principalele tipuri de celule endocrine la nivelul mucoasei mucoasei intestinaleintestinale

celulă celulă hormon hormon acacţţiunea majorăiunea majorăI - int.subţ. CCK • stimulează secreţia pancreatică

• contracţia colecistului

S - int.subţ. Secretina • stimulează secreţia pancreatică

K - int.subţ. GIP • inhibă secreţia gastrică

Mo - int.subţ. Motilina • creşte motilitatea gastrointestinală

L - intestin Glicentină • inhibă secreţia şi motilitatea gastrică(glucagon-like)

D - duoden Somatostatin • acţiune inhibitoare asupraaltor celule endocrine

EC - tract digestiv Serotonină • creşte motilitatea intestinalăSubstaţa P

D1 - tract digestiv VIP • secreţie de ioni şi apă• creşte motilitatea intestinală

Celule nediferenţiate (stem)

• localizare:• MO:• ME:

- marcare timidină tritiată• rol:

- sursă de reînnoire - pe măsura diferenţierii

migrează de la baza criptei (excepţie celulele Paneth)

EPITELIUL INTESTINULUI SUBŢIRE

tournover rapid

INTESTINUL SUBŢIRE

1. Mucoasa:- epiteliu de acoperire simplu cilindric- corion

Corionul mucoasei intestinului subţire

• teacă fibroblastică pericriptală:- lângă MB a epiteliului glandular - formată din fibroblaste:

- bogate în actină şi miozină- se divid- migrează la suprafaţa epiteliului

Corionul mucoasei intestinului subţire

• bogat în ţesut limfoid- difuz- nodular

↓plăci Peyer

(ileonul distal)

PLĂCILE PEYER

- localizare- număr- se extind în submucoasă- în dreptul foliculilor:▪ lipsesc vilozităţile ▪ criptele scurte/absente▪ epiteliul de acoperire

cu celule M

INTESTINUL SUBŢIRE

2. Submucoasa:- glande Brünner(în partea superioară a duodenului)

Glandele Brünner

- simple tubulare ramificate- se deschid la baza glandelor Lieberkühn sau direct în lumen (ocazional)

- glande de tip mucos cu celule endocrine ↓

EGFEGF ((urogastron)urogastron)- rol: secretă mucus alcalin

▪ neutralizează aciditatea chimului gastric▪ crează pH optim pentru activitatea

enzimelor pancreatice

INTESTINUL GROS

• componente:1. cec2. apendice3. colon4. rect 1

INTESTINUL GROS

• structura histologică este adaptată pentru funcţia de:

- absorbţie (apă, ioni)- secreţie de mucus

Mucoasa

Submucoasa

Musculara

Tunica externă

INTESTINUL GROS!!! Până la joncţiunea

recto-anală

1. TUNICA MUCOASĂ

• suprafaţa internă este netedă • nu prezintă vilozităţi intestinale • nu prezintă plici circulare (valve Kerckring)

(excepexcepţţie rectulie rectul)↓

2-3 pliuri transversale(plici semilunare Houston)

– epiteliu de acoperire simplu cilindric cu:- celule absorbante (enterocite)- celule caliciforme

1.1. La nivelul colonului şi cecului

Celule absorbante• localizare• număr• particularităţi:

– platou striat mai subţire

– placă terminală mai puţin dezvoltată

– glicocalix lipsit de enzime digestive

• rol– absorbţie (apă,

ioni, acizi graşi)– sinteză (GP)

Celule caliciforme

• localizare• număr• particularităţi:

– depozite de mucus mai reduse

secreţie continuă

• rol:– sinteză de mucus

cu rol lubrifiant

– epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion

– numeroase glande Lieberkühn▪ mai lungi▪ comparativ cu intestinul subţire:

- celule caliciforme → mai numeroase - celule endocrine → mai puţine tipuri - celule Paneth → absente

Glandele Lieberkühn din corionul mucoasei colonului şi cecului

– epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion

– numeroase glande Lieberkühn– numeroase miofibroblaste

▪ teacă fibroblastică pericriptală▪ strat subepitelial →

colagen şi PG

Miofibroblaste din corion

− epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion

– numeroase glande Lieberkühn– numeroase miofibroblaste– bogat în ţesut limfoid

↓foliculi limfatici solitari mari

↓se extind în submucoasă

Ţesutul limfoid din corionul mucoasei colonului şi cecului

− epiteliu de acoperire simplu cilindric – corion

- numeroase glande Lieberkühn- numeroase miofibroblaste- bogat în ţesut limfoid - lipsesc vasele limfatice

– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric:- celule absorbante- celule caliciforme - celule M

1.2. La nivelul apendicelui

→ mai puţine

– epiteliu de suprafaţă simplu cilindric– corion:

- bogat în ţesut limfoid ↓

foliculi limfatici

▪ înconjură lumenul▪ se extind în submucoasă▪ variază în raport cu vârsta

- bogat în ţesut limfoid foliculi limfatici- mai puţine glande Lieberkühn

▪ grupate şi cu lungime variabilă▪ conţin:

- celule absorbante- celule caliciforme- celule endocrine- celule Paneth

- bogat în ţesut limfoid foliculi limfatici- mai puţine glande Lieberkühn

– musculara mucoasei - subţire - perforată şi mascată de ţesutul limfoid

RECT PROPRIU-ZIS

CANAL ANAL

Linia anorectală

Piuri transversale

Linia pectinee

Linia anocutanată

RECTUL

Joncţiunea rectosigmoidă

1.3. La nivelul rectului propriu-zis

– aceeaşi structură ca la nivelul colonului

- 8-10 pliuri longitudinale (colanele anale Morgagnicolanele anale Morgagni)

- alternează cu depresiuni (sinusuri anale)- inferior se unesc prin pliuri transversale

(valve anale)↓

linialinia pectineepectinee- mai pronunţate în copilărie

1.4. La nivelul canalului anal

Coloane anale Morgagni

Sinusuri anale

Valvă anală

Linia pectinee (dinţată)

Linia anocutană

I.4. La nivelul canalului anal

3 zone:1. zona colorectală2. zona de tranziţie3. zona scuamoasă

1.4. La nivelul canalului anal

• epiteliu de acoperire simplu cilindric• corion:

- glande Lieberkühn - glande anale la nivelul sinusurilor anale

↓- simple tubulare ramificate- de tip mucos- se deschid la nivelul criptelor anale

• musculara mucoasei

1.4.1. Zona colorectală

Sinusuri anale

Valvă anală

Linia anocutană

1.4.1. Zona colorectală

Glandă anală

• epiteliu de acoperire: TRANZIŢIEepiteliu simplu cilindric

brusc ↓ treptatepiteliu stratificat pavimentos cheratinizat

• corion:- dispar glandele Lieberkühn - bogat în ţesut limfoid- vene din plexul hemoroidal intern

• musculara mucoasei - dispare

1.4.2. Zona de tranziţie

Sinusuri anale

Valvă anală

Linia anocutană

Glandă anală

1.4.3. Zona scuamoasă

• căptuşită de piele cu:1. epiderm → moderat cheratinizat şi pigmentat2. derm:

- glande sudoripare, unele apocrine (glande circumanale)

- glande sebacee asociate firelor de păr- vene din plexul hemoroidal extern

1.4.3. Zona scuamoasă

2. 2. TUNICA SUBMUCOASĂTUNICA SUBMUCOASĂ

- foarte bine vascularizată- numeroase adipocite

2.1. Submucoasa colonului şi cecului

2.2. Submucoasa canalului anal

• la nivelul coloanelor anale:

plexul hemoroidal intern - vene lipsite de valvule- comunică cu venele din plexul hemoroidal extern (zona cutanată)

Sinusuri anale

Valvă anală

Linia anocutană

Glandă anală

Plex hemoroidal intern

Plex hemoroidal extern

2.2. Submucoasa canalului anal

3. 3. TUNICA MUSCULARĂTUNICA MUSCULARĂ

3.1. Tunica musculară la nivelul colonului şi cecului

• organizată pe două straturi• stratul longitudinal nu are grosime uniformă

- 3 benzi musculare longitudinale (tenii)- strat subţire printre tenii - benzi musculare la intervale neregulate

spre stratul circular ↓

haustre(corespund pliuri semilunare)

3.1. Tunica musculară la nivelul colonului şi cecului

Plică semilunară

Haustre

Strat muscularcircular

3.2. Tunica musculară la nivelul apendicelui

- straturi continui- subţire

favorizează extinderea proceselor inflamatorii

3.3. Tunica musculară la nivelul rectului

- straturi continui- canal anal:

- sfincterul anal intern îngroşarea stratului circular intern

- sfincterul anal extern fibre musculare din diafragma pelvină

- stratul longitudinal între cele două sfinctere

3.3. Tunica musculară la nivelul rectului

4. TUNICA EXTERNĂ- seroasă

- apendice- cec- colon (segmentele intraperitoneale)

- adventice - colon (segmentele retroperitoneale - posterior)- rect

- numai la nivelul colonului

acumulări circumscrise de ţesut adipos (apendice epiploicapendice epiploic)

IV. Tunica externă

Apendiceepiploic

GLANDELE ANEXE DIGESTIVEGLANDELE ANEXE DIGESTIVE

Pancres exocrin

- morfologie: glande compuse acinare/ tubuloacinare ramificate

- mecanism de excreţie: merocrin- acelaşi plan de organizare:

- capsulă conjunctivă moderat densă- compartimentare în lobi şi lobuli- parenchim acini şi sistem canalicular- stromă - perilobară

- perilobulară - periacinară

- în ţesutul conjunctiv din jurul acinilor numeroase limfocite şi plasmocite

GLANDELE SALIVARE MARI

1. Acinii glandulari: pot fi seroşi, mucoşi şi micşti- acinii seroşi: formă sferică, alcătuiţi din celule seroase care

secretă proteine- acini mucoşi: formă tubulară, alcătuiţi din celule mucoase

care secretă mucină- acini micşti: alcătuiţi din celule seroase şi mucoase

!!! semiluna seroasă este considerată un artefact de fixare

• conţin alături de celulele secretorii şi celule mioepiteliale

Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din:

2. Sistemul canalicular: • sistem canalicular intralobular

- format din canale care: - nu sunt înconjurate de stromă conjunctivă- la nivelul lor sunt prezente celule mioepiteliale

- este reprezentat de:- canalicule intercalate Boll - canalicule striate Pflüger - canalicule de excreţie intralobulare

Structura glandelor salivare mari Parenchimul este format din:

2. Sistemul canalicular: • sistem canalicular extralobular

- format din canale - înconjurate de stromă conjunctivă- la nivelul lor sunt absente celulele mioepiteliale

- este reprezentat de: - canalicule interlobulare- canalicule lobare- canalul excretor principal

!!! Sistemul canalicular răspunde de modificarea compoziţiei salivei

• Canalicule intercalate → continuă acinii secretori- structură: epiteliu simplu pavimentos/ cubic aşezat pe MB

• Canalicule striate → prin confluarea mai multor canalicule Boll- structură: epiteliu simplu cubic/ cilindric aşezat pe MB, cu celule a căror citoplasma este intens acidofilă, elementele ultrastructurale aratând implicarea lor în transport de ioni:

- polul apical: microvili şi vezicule- polul bazal: striaţii orientate vertical(mitocondrii, pliuri membranare)

• Canalicule de excreţie intralobulare- structură:

- epiteliu simplu cubic/cilindric → epiteliu pseudostratificat (în partea terminală), aşezat pe MB - corion format cilindric din ţesut conjunctivo-vascular - strat fibromuscular

Structura glandelor salivare mari Sistemul canalicular intralobular

• Canalicule interlobulare şi canalicule lobare- structura: epiteliu aşezat pe o MB, al cărui aspect variază în funcţie de diametru → de la pseudostratificat cilindric

(canalicule interlobulare) până la stratificat cilindric (canalicule lobare)

• Canalul excretor principal- structura:

- epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat aşezat pe MB- corion format din ţesut conjunctivo-vascular - strat fibromuscular

Structura glandelor salivare mari Sistemul canalicular extralobular

produc saliva, fluid apos diluat, care conţine:− apă şi electroliţi− glicoproteine înalt glicozilate (mucine)− proteine cu activitate antimicrobiană şi digestivă:

− proteină bogată în prolină − cistatine (proteine bogate în cisteină)− histatine (proteine bogate în histidină) − IgAs− lactoferină− enzime:

− - amilaza salivară − lipază− peroxidază− lizozim

GLANDELE SALIVARE MARI↓

• cea mai mare glandă salivară• glandă compusă acinară ramificată• glandă de tip seros• sistem canalicular:

• ductele intercalate lungi şi abundente• puţine ducte striate

• adipocite intra- şi interlobulare• secreţie discontinuă, ritmată de mese, apoasă, bogată în

proteine (amilază salivară)• canal excretor principal Stensen (se deschide la nivelul

celui de-al doilea molar superior)

Particularităţi structurale- Glanda parotidă -

• glandă cu capsula mai puţin definită• glandă compusă tubuloacinară ramificată• glanda de tip mucoseros (predominant acini mucoşi, alături

de acini micşti şi rari acini seroşi)• ductele intralobulare sunt discrete • secretie continuă, alcalină, vâscoasă, bogată în mucină• fiecare lob se deschide prin canal propriu

Particularităţi structurale- Glanda sublinguală -

• glandă compusă tubuloacinară ramificată• glandă de tip seromucos

(90% acini seroşi şi 10% acini micşti)• sistem canalicular:

• ducte intercalate scurte• ducte striate lungi

• secreţie continuă, semivâscoasă; celulele seroase secretă lizozim, lactoferină• canalul excretor principal Wharton (se deschide la nivelul planşeului bucal)

Particularităţi structurale- Glanda submandibulară -

• umidifierea mucoasei linguale, obrajilor şi buzelor • dizolvarea alimentelor prin mucus şi apă• funcţie de protecţie prin:

- lizozim- lactoferină (leagă fierul care este indispensabil pentru

creşterea bacteriilor) - IgA (neutralizează bacterii şi virusuri)

• funcţie digestivă prin:- α- amilază (ptialină) - lipază

Rolurile salivei

PANCREASUL

- glandă mixtă- nu are capsulă propriu-zisă- parenchim compartimentat în lobuli- în grosimea septurilor:

- vase sangvine- ducte excretorii- adipocite- fibre nervoase şi neuroni vegetativi

PANCREASUL EXOCRIN

- ocupă peste 95% din volumul pancreasului- morfologie: glandă compusă

tubuloacinară ramificată- glandă de tip seros - seamănă structural cu glanda parotidă, de care se deosebeşte prin următoarele:

- lipsesc celulele mioepiteliale- lipsesc canaliculele striate- apar celulele centroacinoase

PANCREASUL EXOCRIN

PANCREASUL EXOCRINParenchim format din:

1. Acini glandulari:- înconjuraţi de o cantitate minimă de ţesut conjunctiv şi o bogată reţea de capilare sangvine- alcătuiţi din celule seroaseMO: celule piramidale cu nucleu rotund, polaritate tinctorialăME: caracterele unor celule secretoare de proteine:

- conţinut mare în RER, concentrat în zona bazală - granule de secreţie acidofile la polul apical (amestec de proenzime care vor fi activate în lumenul intestinal)- microvili scurţi apicali, asociaţi procesului secretor

PANCREASUL EXOCRIN- Acini glandulari -

PANCREASUL EXOCRINParenchim format din:

2. Sistem canalicular alcătuit din:- canalicule intercalate - canalicule intralobulare- canalicule interlobulare - canale mari:principal (Wirsung) şi accesor (Santorini)- structură:

- epiteliu de acoperire variază de la simplu scuamos/cubic (ductul intercalat) pînă la simplu cilindric (ducteleinterlobulare)- MB- câteva fibre musculare netede (canalele mari)

!!! canaliculele intercalate sunt înconjurate de ţesut conjunctiv reticular!!! canaliculele interlobulare şi mari sunt localizate în ţesut conjunctiv fibros

- tip celular întâlnit numai la nivelul pancreasului- localizate în centrul acinilor- considerate componenta intraacinară a ductelorintercalate

PANCREASUL EXOCRINCelulele centroacinare

PANCREASUL EXOCRIN

PANCREASUL EXOCRIN- Sucul pancreatic -

• lichid alcalin, izoosmotic• conţine:

- apă, elecroliţi- enzime pancreatice:

- α- amilază pancreatică- proteolitice (tripsinogen, chimotripsinogen, procarboxipeptidaze)- lipaze (lipază pancreatică,colesterol-esterază,fosfolipază)- nucleaze- kalicreinogen- inhibitori proteazici

!!! Alcalinitatea este datorată conţinutului mare în ionibicarbonaţi adăugaţi secreţiei de celulele centroacinoase

şi celulele din ductul interclat

PANCREASUL EXOCRIN- Controlul secreţiei sucului pancreatic -

1. umoral:- secretină

↓stimulează secreţia de apa şi ioni bicarbonici

- colecistokinina↓

stimulează eliberarea granulelor de zimogen

- hormonii secretaţi de pancreasul endocrin ↓

prin sistemul port insuloacinar

2. nervos: parasimpatricul stimulează celulele acinare

- insule celulare Langerhans- celule izolate / în grupuri mici în:

– acinii pancreatici– ductele pancreatice mari

PANCREAS ENDOCRINPANCREAS ENDOCRIN

insule Langerhans1.000000 1- 2%

3030--300 300 μμmm

- Insula Langerhans -

- reţea fină din fibre de reticulină- celule rotunde/poligonale

organizate în cordoane anastomozate- capilare sangvine fenestrate

PANCREAS ENDOCRINPANCREAS ENDOCRIN

Insula Langerhans

Celulele din insulele Langerhans

MO: - citoplasmă omogenă sau fin granulară- nucleu eucromatic, cu nucleol vizibilME: - caracterele unor celule producătoare de amine şi peptide mici

Insula Langerhans

SistemulSistemul port port insuloinsulo--acinaracinar (Fujita(Fujita TT.).)

arteriole aferente

capilaresangvine

capilare sangvine

SISTEMUL PORT INSULOACINAR

arterioleeferente

Tipuri de celule endocrine din insulele Langerhans identificate prin

imunocitochimie1. Celule B/ (70%)

localizare: centrul insulei insulină (51 aa)

2. Celule A/ (20%) localizare: periferia insulei (mai numeroase) glucagon (29 aa)

3. Celule D/ (5-10%) localizare: periferia insulei somatostatin (14 aa) şi gastrină

4. Celule PP/F (1-2%) loc: periferia insulei şi extrainsular polipeptid pancreatic (36 aa)

Insula Langerhans

Celulă B Celulă A

300 nm300 nm 250 nm250 nm

InsulinăInsulină--ZnZn

GlucagonGlucagonGlicentinăGlicentină

Celulă D

300300--350 nm350 nm

Insula Langerhans

100100--150 nm150 nm

Celulă F

Alte peptide/amine identificate în insulele Langerhans prin

imunocitochimie

secretină gastrină bombesină amine biogene grelină

InsulinaInsulina

Lanţ B

Lanţ APreproinsulinaPreproinsulina Peptid C

Secvenţă semnal

Veziculă de secreţie

Protează

ProinsulinaProinsulina

InsulinaInsulinaPeptid CPeptid C

GLUTGLUT-- 22

Celule B ()- Sinteza de insulină -

Secreţia de insulină

administrare de glucoză

Hiperglicemie

INSULINA

adipocite hepatocite celule musculare

Efecte rapide Efecte tardive

Celule B ()- Mecanism de acţiune al insulinei -

Hipoglicemie

GLUCAGON

hepatocite

Diabet zaharat tip 1Diabet zaharat tip 1(insulino(insulino--dependent, IDDM)dependent, IDDM)

Diabet zaharat tip 2Diabet zaharat tip 2(insulino(insulino--independent, NIDDM)independent, NIDDM)

AbsenAbsenţţa insulinei prin a insulinei prin distrugerea celulelor B distrugerea celulelor B

! T! Tratament cu insulinăratament cu insulină

SecreSecreţţie insuficientă ie insuficientă de insulinăde insulină

Scăderea numărului Scăderea numărului de receptori insulinide receptori insulini

Afectarea mecanismului Afectarea mecanismului de semnalizarede semnalizare

DIABET ZAHARATDIABET ZAHARAT

Sindromul ZollingerSindromul Zollinger--EllisonEllison

F I C A T

! al doilea organ ca mărime din organism

!! cel mai mare organ intern

!!! cea mai mare glandă din organism

FICAT – origine embriologică

Diverticul Diverticul hepatichepatic

DiverticulDiverticulcisticcistic

F I C A T

• esenţial pentru viaţă• interfaţă între tubul digestiv şi sânge• glandă mixtă:

- funcţie exocrină: - sinteza bilei

- funcţie endocrine-like: - sinteză de hormoni (SM, GHRH )- modifică structura şi funcţia multor hormoni:

- colecalciferol → 25 hidroxicolecalciferol- conversia tiroxinei → triiodotironină- degradarea insulinei şi glucagonului

STRUCTURA FICATULUI UMAN

• organ încapsulat capsula Glisson• format din:

- parenchim hepatocitehepatocite

plăci (lame) celulare

rereţţea tridimensionalăea tridimensională

- stromă ţesut conjunctiv în cantitate mică

UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE FICATULUI

1. Lobulul hepatic clasic2. Lobulul portal Sabourin3. Acinul hepatic Rappaport

LOBULUL HEPATIC CLASIC• definiţie:• număr: aprox.1 milion• formă: prismă poliedricăprismă poliedrică (2 mm/ 0, 7 mm)

- venulă hepatică terminală în centru

(vena/venulă centrolobulară)- lame (plăci) de hepatocite

▪ dispoziţie radiară▪ perforate▪ ramificate ▪ anastomozate▪ separate de capilare sinusoide anastomozate

LOBULUL HEPATIC CLASIC

Vena centrolobulară Plăci celulare

• pe secţiune:formă poligonală

▪ în centru venula ▪ în unghiuri spaţii portale▪ hepatocitele cordoane

celulare Remack

- dispoziţie radiară- lăţimea unui hepatocit- grosimea: 2 rânduri

celulare

- La periferia lobulului hepatic clasic -

•• Placa limitantăPlaca limitantă: : - grosimea unui hepatocit- raport cu ţesutul conjunctiv periportal

spaţiu periportal Mall

- formează un perete aproape continuu

Vena centrolobulară

Spaţiu periportal

- La periferia lobulului hepatic clasic -

• Spaţiul portal Kiernan- localizare şi mărime- conţine:

▪ vena interlobulară▪ artera interlobulară ▪ canal biliar interlobular ▪ unul / mai multe vase limfatice▪ fibre nervoase amielinice

Triadaportală

SPAŢIUL PORTAL KIERNAN

• definiţie:• pe secţiune:

formă triunghiulară▪ în centru un spaţiu portal▪ în fiecare unghi

↓o venă centrolobulară

LOBULUL PORTAL

ACINUL HEPATIC• definiţie:• pe secţiune:

formă romboidală

- în funcţie de localizare hepatocitele diferă prin:

▪ mărime▪ conţinut în organite▪ activitatea enzimatică

- are 3 zone funcţionale cu dispoziţie concentrică

ACINUL HEPATIC

UNITĂŢI MORFOLOGICE ŞI FUNCŢIONALE ALE FICATULUI

HEPATOCITUL

• 80% din populaţia celulară a ficatului• celulă exocrină / endocrină• durata medie de viaţă: 150 de zile• dimensiuni: 30/20 m• formă: celulă poliedrică

2 tipuri de suprafeţe:

- suprafeţe sinusoidale poli vasculari- suprafeţe canaliculare poli biliari

HEPATOCITUL

HEPATOCITUL• MO: nucleunucleu

- uninucleate- central, eucromatic, frecvent poliploid - binucleate (25%)- numărul creşte:

- cu vârsta- în timpul proceselor de regenerare

- mitoze - rare glicocalix cu GP inhibitoare- frecvenţă crescută în regenerare

HEPATOCITUL

• MO: –– nucleunucleu–– CitoplasmaCitoplasma: : eozinofilă şi fin granulară

corpi bazofili Berg

- numeroase incluziuni- tinctorialitatea variază în raport cu:

▪ localizare▪ aportul alimentar

HEPATOCITUL

•• inclziuni de glicogeninclziuni de glicogen- localizare- variază în raport cu:

▪ ritmul diurn▪ starea de nutriţie

•• incluziuni lipidiceincluziuni lipidice- localizare- caracter tranzitoriu- frecvente în:

▪ sarcină şi lactaţie▪ etilism ficat gras

HEPATOCITUL

INCLUZIUNI LIPIDICE ÎN FICATUL GRAS

ME: celulă polarizatăcelulă polarizatăconţinut mare în organite celulare

activitatea celulei

localizare la nivelul

lobulului hepatic

HEPATOCITUL

• ME: RERRER- localizare: pol vascular- corespondent în MO- rol: sinteză de proteine

de export▪ nu sunt stocate▪ variate proteine plasmatice

- albumine- factori de coagulare- globuline- proteina din LP- proteine transportoare- factori de creştere

HEPATOCITUL

• ME: poliribozomipoliribozomi- rol: sinteză deproteine endogene

HEPATOCITUL

• ME: RENREN- localizare: dispersat- se continuă cu RER- rol: ▪ metabolismul glicogenului▪ sinteză de colesterol▪ formarea TG▪ deiodarea tiroxinei ▪ detoxifiere/inactivare prin:

- oxidare- conjugare

▪ formarea bilei

HEPATOCITUL

Rolul REN în formarea bileiHEPATOCITUL

• ME: mitocondriimitocondrii- localizare: dispersate- număr şi dimensiuni:

variază în raport

cu localizarea hepatocitului

HEPATOCITUL

• ME: complex Golgicomplex Golgi- localizare: perinuclear → pol

biliar- număr:

▪ multiplu (50/celulă)▪ unic cu ramificaţii

- rol:▪ glicozilarea proteinelor▪ excreţia proteinelor ▪ formarea lipoproteinelor▪ formarea lizozomilor

HEPATOCITUL

• ME: lizozomi (corpi biliari)lizozomi (corpi biliari)- localizare: polul biliar- foarte heterogeni- rol:▪ catabolizarea:

- substanţelor exogene- organitelor perimate

▪ menţinereaparenchimului hepatic▪ stocare de ioni

↓acumularea în cantităţi mari:

- hemocromatoză - hemosideroză

HEPATOCITUL

• ME: peroxizomiperoxizomi (corpii den(corpii denşşi)i)- localizare:

- pol biliar - REN / glicogen

- număr- rol:

▪ procese de detoxifiere(oxidază şşi catalază)▪ gluconeogeneză ▪ metabolismul purinelor

acid uric▪ metabolismul alcoolului

acetaldehidă▪ oxidarea acizilor graşşi

HEPATOCITUL

• ME: membrana membrana plasmatică plasmatică

domenii specializate:- spre polul vascular- spre polul biliar

HEPATOCITUL

1. Domenii membranare – spre polulvascular

• 75 % din suprafaţa membranară•• microvilimicrovili

măresc suprafaţa de aproximativ 6 ori• este separată de peretele capilarului sinusoid

sspapaţţiu perisinusoidal Disseiu perisinusoidal Disse

SPAŢIUL PERISINUSOIDAL DISSE

• definiţie• dimensiuni: 150-200 A• conţine:

- microvilii hepatocitelor- benzi formate din fibre de reticulină- celulecelule perisinusoidale (celule perisinusoidale (celule ItoIto))- insule cu celule hematopoieticecelule hematopoietice

- numeroase în viaţa fetală- rare la adult (excepţie anemiile cronice)

lumenul capilarului sinusoid

CGfibre de reticulina celula Ito microvili

spaţiu Disse

joncţiune strânsă

canalicul biliar

mitocondrie

spaţiu Disse

microvili

celulă endotelială

RENcelulă Kupffer

lumenul capilarului sinusoid

Celule perisinusoidale Ito Celule perisinusoidale Ito (celule hepatice stelate)(celule hepatice stelate)

• origine• număr: 1/20-25 hepatocite • localizare• particularităţi: - organite slab reprezentate

- numeroase picături lipidice - proprietăţi contractile → esteri de vitamină A

Celule perisinusoidale Ito Celule perisinusoidale Ito (celule hepatice stelate)(celule hepatice stelate)

• origine• număr: 1/20-25 hepatocite• localizare• particularităţi:• rol:

- depozitează vitamină A exogenă- secretă colagen tip III- posibil rol hematopoietic în viaţa fetală

• în condiţii patologice modificări de fenotipmodificări de fenotip:miofibroblaste

- colagenizările din spacolagenizările din spaţţiul Disseiul Disse-- cresc rezistencresc rezistenţţa vascularăa vasculară

2. Domenii membranare – spre polul biliar• 15 % din suprafaţa membranară• membranele adiacente delimitează un canal

intercelular (canalicul biliar)canalicul biliar)↓

- microvilimicrovili la nivelul canalicululuila nivelul canaliculului- filamente de actinăfilamente de actină în citoplasma care circumscriu canalicul

- joncjoncţţiuni strânseiuni strânse deasupra şi dedesubtul canaliculului

- intensă activitate ATP-azică la nivelul microvililor

CANALICULI BILIARI

• cantitate mică• localizare:

- capsula Glisson- la nivelul hilului septuri conjunctive

- înconjură vasele, ductele şi nervii- la nivelul lobulului fibre de reticulină

- susţin parenchimul- menţin deschise capilarele sinusoide

ŢESUTUL CONJUNCTIV

• mare putere de regenerare

hiperplazie şi hipertrofie celulară• la repetarea agresiunilor:

- regenerarea hepatocitelor- producţie crescută de ţesut conjunctiv

fibroză hepaticăfibroză hepatică

- debutează în spaţiile portale- septuri conjunctive neregulate

pierderea treptată a arhitecturii normale a organului

REGENERAREA FICATULUI

VASCULARIZAŢIA SANGVINĂ A FICATULUI

• bogată vascularizaţie: 25% din debitul cardiac25% din debitul cardiac• dublă vascularizaţie:

* vascularizaţie funcţională vena portăvena portă- 75 % din volumul sangvin hepatic- aduce la nivelul ficatului:

- substanţe nutritive şi toxice absorbite - produşi de degradare ai Hb (splină)- secreţia endocrină pancreatică şi

gastrointestinală* vacularizaţie nutritivă artera hepaticăartera hepatică

- 25% din volumul sangvin hepatic- aduce la nivelul ficatului sânge oxigenat

Artera hepatică Artera hepatică Vena portăVena portă

capilarele capilarele capilarele capilarele arterei hepaticearterei hepatice venei portevenei porte((spaspaţţiu portaliu portal)) (sinusoide)(sinusoide)

((intralobularintralobular))

Capilarele sinusoide

• bogată reţea intralobulară• conţin amestec de sânge venos şi arterial

hepatocitele nu sunt expuse niciodată unui

sânge complet oxigenat• sensul de circulaţie a sângelui:

periferia lobulului centrul lobulului

Capilarele sinusoide

• bogată reţea intralobulară• conţin amestec de sânge venos şi arterial • sensul de circulaţie a sângelui• traseu sinuos• perete format din:

- endoteliu discontinuu:- celule endoteliale- celule Kupffer

- lamina bazală discontinuă:- fibre de reticulină

1. Celulele endoteliale• predomină ca număr• alungite, cu nucleu care proemină în lumen• ME:

- puţine organite celulare- numeroase fenestre, fără diafragm- numeroase vezicule de pinocitoză- joncţiuni gap

• enzime cu rol de transport: - ATP-ază- fosfatază alcalină

1. Celulele endoteliale

2. Celule Kupffer

• aparţin Sistemului mononuclear fagocitaristemului mononuclear fagocitar• număr şi localizare • formă stelată, bombează în lumen• se pot divide • MO: se evidenţiază cu coloranţi vitali• ME:

- numeroase mitocondrii - RER - lizozomi, fagolizozomi, corpi reziduali - nu formează joncţiuni cu celulele endoteliale

2. Celule Kupffer

2. Celule Kupffer• rol:

- sinteză de proteine de export (5%)- imunitate:

- receptori de suprafaţă pentru Ig şi C- secretă interleukine, citokine, TNF- activitate fagocitară

după splenectomie

- se amplifică- devine esenţială

VASCULARIZAŢIA LIMFATICĂ A FICATULUI

• capilare limfatice absente în lobulii hepatici• origine: plasma din spaţiul Disse

spaspaţţiile periportale Malliile periportale Mall

capilare limfatice din spaţiile portale

•• bine dezvoltată bine dezvoltată îîn span spaţţiile extracelulareiile extracelulare- ţesut conjunctiv trabecular

însoţesc vasele şi canalele biliare - capsulă

SISTEMUL CANALICULAR BILIAR

• Bila: produsul de secreprodusul de secreţţie exocrinie exocrin al ficatului• Sensul de circulaţie a bilei:

centrul lobulului periferia lobulului

SISTEMUL CANALICULAR BILIARA. căi bilare intrahepatice:

intralobulare- canalicule biliare- canalicule (pasaje) Hering- canalicule biliare cu perete propriu

extralobulare- canale biliare perilobulare- canale biliare extralobulare- canale hepatice lobare

B. căi bilare extrahepatice: canal hepatic comun canal cistic canal biliar comun (coledoc)

SISTEMUL CANALICULAR BILIAR

A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)

• segmentul iniţial al sistemului canalicular• nu au perete propriu

spaţiu delimitat de membranele a două

hepatocite învecinate• MO: mici cavităţi între hepatocite învecinate

formează o reţea între hepatocite

A.1. Canalicule biliare ( 0,5 m)

A.2. Canalicule (pasaje) Hering ( 1,5 m)

• sunt în raport cu hepatocitele din placa terminală• au perete propriu:

- epiteliu simplu cubic:- hepatocite- colangiocite

↓activitate contractilă

- lamină bazală continuă• conţin celule stem

A.3. Canalicule cu perete propriu

• localizare: în spaţiul periportal Mall• au perete propriu:

- epiteliu simplu cubic↓

numai colangiocite- lamină bazală continuă

Canalicule biliare

A.4. Canale biliare extralobulare

• localizare: - în spaţiile portale - în septurile conjunctive

• structură:- epiteliu simplu cubic / cilindric cu MV- MB

• pe măsură ce diametrul creşte:- ţesut conjunctiv bogat în fibre elastice- fibre musculare netede

B. Canale biliare extrahepatice• Structură:

1. Tunica mucoasă2. Tunica musculară 3. Adventice

B. Canale biliare extrahepatice• Structură:

1. Tunica mucoasă- epiteliu simplu cilindric cu celule mucoase- corion bogat în:

- fibre elastice- infiltrate limfoide- glande tubuloacinoase de tip mucos

!!! Particularităţi:- în canalul cistic pliuri spiralate cu ax muscular (valve spirale Heister)- în canalul coledoc celule endocrine

(somatostatin)

1. Tunica mucoasă2. Tunica musculară

- iniţial strat discontinuu- ulterior devine continuu

!!! Particularităţi: în canalul coledoc prin îngroşare sfincterul Oddi

3. Adventice

B. Canale biliare extrahepatice

Curs Digestiv.2012.Studenti

Documents