Teste Dentara Studenti 2012

8/10/2019 Teste Dentara Studenti 2012

http://slidepdf.com/reader/full/teste-dentara-studenti-2012 1/160

MEDICINA DENTARA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1

Anestezia in medicina dentara

Bibliografie asociata temei:

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si

2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 6-53

Care din substantele anestezice enumeratemai jos face parte din grupa derivatiloresterici:

Procaina (Novocaina)

Bupivacaina

1

A.

Hostacaina

Articaina

Mepivacaina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 6)

Care este anestezia locala in care se obtineanestezia dintelui dar nu si a partilor moi:

anestezia topica

anestezia locala prin infiltratie

2

A.

anestezia tronculara-periferica

anestezia bazala

anestezia intraligamentara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 22)

Anestezia topica se poate folosi pentruanestezia nervului:

lingual, in santul mandibulo –lingual , in dreptulmolarului de minte

alveolar supero-anterior

3

A.

mentonier

incisiv

alveolar inferior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 19)

Reperele pentru anestezia „la tuberozitate”sunt:

creasta zigomato-alveolara

radacina meziala a molarului de 6 ani

4

A.

mucoasa fixa

creasta temporala

creasta temporo-zigomatica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 24)

Care este teritoriul anesteziat obtinut dupaanestezia nervului nazo-palatin:

treimea anterioara a fibromucoasei palatine

cele doua treimi posterioare ale fibromucoaseipalatine

5

A.

gingia palatina din dreptul molarilor superiori

septul nazal , baza si aripa nasului

podeaua nazala si celulele etmoidale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 25)

Anestezia locala prin iniltratie este:

anestezia topica

anestezia submucoasa

6

A.

anestezia intradermica

anestezia subcutanata „in straturi”

anestezia subcutanata „in baraj”

B.

C.

D.

E.

(pag. 20)

Anestezia tronculara periferica se adreseaza:unui singur dinte

filetelor nervoase terminale

7 A.

numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-dentare, gingie , os alveolar

unui trunchi nervos si ramurilor sale

si partilor moi inervate de trunchiul nervosanesteziat

B.

C.

D.

E.

(pag. 23)

Pentru anestezia nervului palatin anterior sefolosesc urmatoarele repere:

ultimul molar la 1cm deasupra coletului

la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizeipterigoide

8

A.

santul palatin in dreptul molarului unu

papila incisiva

gaura incisiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 26-27)

Anestezia nervului alveolar supero-anterior –

teritoriul anesteziat:dintii frontali superiori (IC,IL,C)

mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona

9

A.

peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasacare il tapeteaza

toata buza superioara

aripa nasului

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Pag. 1 din 160



Anestezia nervului alveolar inferior- repere:

creasta temporala situata medial si posterior demarginea anterioara a ramului mandibular

plica pterigomandibulara

10

A.

planul de ocluzie al molarilor inferiori

creasta temporala situata exterior si posterior demarginea posterioara a ramului mandibular

planul de ocluzie al dintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 29)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea cepriveste tehnica de anestezie George Gaw –Gates:

directia acului este inapoi si inafara

punctia se realizeaza in mucoasa obrazului

11

A.

acul patrunde in preofunzime 3-3,5cm

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporal

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Care sunt afirmatiile corecte in ceea cepriveste tehnica de anestezie Veisbrem :

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal

punctia anestezica se poate practica la 1,5 cmdeasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori

12

A.

sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervullingual, nervul bucal, nervul maseterin

directia acului este perpendiculara pe planulmucos

acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul ososla nivelul tuberozitatii mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Nervul bucal:

inerveaza gingia vestibulara de la gauramentoniera inapoi

este o anestezie de completare a anesteziei laSpix

13

A.

substanta anestezica este injectata submucos,in vestibulul inferior

inerveaza planseul bucal

inerveaza lobulul urechei

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Anestezia nervului mentonier si incisiv:

se anesteziaza dintii frontali inferiori de partea cuanestezia

anestezia se face in gaura mentoniera

14

A.

directia acului este oblica in jos, inauntru siinainte

punctia se practica in mucoasa mobila, in dreptulradacinii meziale a primului molar inferior

sunt anesteziati si premolarii inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Complicatiile locale ale anesteziei loco-regionale:

necroza mucoasei

durerea

15

A.

trismus

tulburari oculare

alveolita postextractionala

B.

C.

D.

E.

(pag. 39)

Sincopa vaso-vagala

se descriu doua stadii- presincopal si sincopal

in stadiul presincopal apare paloarea faciala,greata, cascat, hiperventilatie

16

A.

in stadiul sincopal apare pierderea brusca sitranzitorie a starii de constienta

pierderea cunostintei este manifestarea clinica abunei oxigenari la nivel cerebral

condiuta terapeutica va avea ca obiectiv

imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei sioxigenarii cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 43)

Manifestarile clinice ale alergiei sunt:

prurit

eritem

17

A.

angioedem

dispnee cu wheezing

hipertensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Accident general hipoglicemic –tablou clinc

senzatie acuta de foame

confuzie mentala, letargie

18

A.

greata si cresterea motilitatii gastrice

crestere capacitatii la efort


B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Pag. 2 din 160



Gaura infraorbitala este situata:

la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior

la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna amarginii infraorbitale

19

A.

pe aceeasi linie cu gaura mandibulara

la 5 mm inauntrul liniei verticale mediopupilare

pe linia verticala ce trece intre cei doi premolarisuperiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 28)

Anestezia nervului nazo-palatin

se indica in asociere cu anestezia dintilor supero-mijlocii

punctia anestezica se face la nivelul papileiincisive

20

A.

nervul se poate anestezia prin imbibitie

gaura incisiva se afla pe linia mediana, intreincisivii centrali superiori

gaura incisiva se afla la 0,5cm inapoia sideasupra coletului incisivilor centrali superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 25-26)

Tema nr. 2

Extractia dentara


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 64-102

Contraindicatiile relative generale aleextractiei dentare pot fi:

boli cardiovasculare cu risc mediu

tratamente anticoagulante

1

A.

tulburari urinare

colecistita

abcese perimandibulare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Recomandari dupa extractia dentara simpla:

Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2ore

Se pot face clatiri usoare cu solutii de antisepticedupa indepartarea pansamentului supraalveolar

2

A.

Spalatul dintilor este permis a se incepe inaceeasi zi cu extractia

Edemul postoperator poate fi redus folosind unprisnit rece aplicat pe obraz in zona extractiei

Se instituie obligatoriu antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Fractura tuberozitatii maxilare

Este un accident ce survine frecvent in timpulextractiei oricarui molar superior

Daca fragmentul osos ramane atasat de periostse indeparteaza chirurgical

3

A.

Defectul se inchide prin sutura secundara amucoasei acoperitoare

Se pot produce comunicari oro-sinusale largi

Daca dintele si tesutul osos formeaza corpcomun se indeparteaza impreuna.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Lezarea n. lingual in timpul extractieimolarilor inferiori

Apare frecvent in cazurile extractiei molarului deminte

Tulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul

4

A.

Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru anu leza n. lingual

Trepanarea osoasa se face cat mai mult lanivelul corticalei linguale

Recuperarea spontana in urma lezarii nervuluieste mult mai putin probabila

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 66)

Extractia molarului 2 superior:

Morfologia molarului 2 este similara cu cea amolarului 3 superior

Radacinile sunt mai lungi si mai putin divergenteca la molarul unu superior

5

A.

Tehnica este aceasi ca la toti molarii superioriInstrumentarul folosit este similar celui utilizatpentru extractia molarului 3 superior

Este extras mai usor decat molarul unu superior

B.

C. D.

E.

*

(pag. 66)

Contraindicatii locale ale extractiei dentaresunt:

Leziuni locale ale mucoasei orale

Sinuzita maxilara rinogena

6

A.

Boli cardiovasculareProcese supurative cronice

Procese supurative acute

B.

C. D.

E.

(pag. 66)

Pag. 3 din 160



In cazul pacientilor care urmeaza tratamenteanticoagulante:

Prezinta un risc major de sangerare masiva

Extractia se practica doar la INR <2.5

7

A.

Sutura plagii postextractionale nu este obligatorie

Se recomanda aplicarea unei placi de protectiece se mentine 48-72 de ore

Se reia medicatia anticoagulanta a 3 a zi dupaextractie

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia incisivilor superiori:

Osul alveolar prezinta o grosime mai redusapalatinal

Decolarea gingivo-mucoasei are rol de a maridimensiunile coroanei clinice a dintelui

8

A.

Se aplica mai intai falca vestibulara a clestelui,dupa care falca palatinala

Luxarea dintelui se realizeaza in sens vestibulo-oral

Miscarile de rotatie nu sunt indicate a se aplica

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Chiuretajul alveolei postextractionale:

Nu este indicat dupa extractii simple

Indeparteaza tesuturile patologice restante

9

A.

chiuretajul fundului alveolei se face cu presiunebine dozata

Se face cu o chiureta dreapta la mandibula sau

una curba la maxilarEste indicat dupa orice extractie dentara

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Sutura postextractionala:

este obligatorie dupa orice extractie

se recomanda si in cazul extractiilor simple

10

A.

daca marginile plagii nu se pot afronta intotalitate nu se face sutura

sutura protejeaza chiagul alveolar

dirijeaza cicatrizarea

B.

C.

D.

E.(pag. 66)

Extractia premolarului 1 superior:

premolarul 1 superior are frecvent o radacina simai rar doua radacini

corticala vestibulara este mai sbtire decat ceapalatinala

11

A.

luxarea se face in sens vestibulo-oral

dintele va fi extras prin tractiune in sens ocluzalsi usor palatinal

clestele se aplica cat mai apical

B.

C.

D.

E.(pag. 66)

Extractia caninului superior:

Radacina caninului determina prezentaeminentei canine

frecvent corticala palatinala este subtire

12

A.

decolarea gingivo-mucoasei se face cu ajutorulelevatorului sau sindesmotomului curb

o complicatie a extractiei este fracturarea uneiportiuni din corticala palatinala

dupa luxatie, dintele este tractionat pe o directievestibulo-incizala

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia molarului de minte superior eruptpe arcada:

are de obicei radacinile divergente

este extras cu clesti speciali pentru molari deminte superiori

13

A.

este extras cu clesti speciali pentru molari deminte superiori

frecvent extractia se face doar cu elevatoarele

fractura tuberozitatii este mai mica daca sefoloseste elevatorul curb pentru extractiamolarilor de minte superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Extractia molarului de minte mandibularerupt:

are de obicei radacini conice, fuzionate

osul alveolar este mai subtire vestibular

14

A.

osul alveolar prezinta o mare duritate la nivelretromolarse descriu doua tehnici distincte de extractie amolarului trei mandibular

anestezia se realizeaza prin procedee diferitefata de cele folosite pentru ceilalti molarimandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Reguli in folosirea elevatorului drept:

se aplica intotdeauna vestibular si lingual

suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in

contact cu dintele ce trebuie extras

15

A.

in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintiiadiacenti pentru a evita lezarea sau luxareaacestora

elevatorul drept nu se foloseste pentru extractiadintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fostseparate

capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liberpentru a luxa dintele

B.

C.

D.

E.

(pag. 66)

Pag. 4 din 160



Indicatiile de extactie a dintilor permanentisunt multiple find legate de:

starea dintelui respective

starea dintilor antagonisti

16

A.

patologia structurilor adiacente

afectiunile asociate

tehnica aleasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate depatologia dento- paradontala:

dinti cu parodontopatie marginala cronica simobilitate de gradul II- III

dinti malpozitionati

17

A.

dinti mult extruzati

dinti care au determinat procese supurativesinusale

dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate depatologia pseudotumorala sau tumorala decauza dentara:

dinti care au dus la aparitia unor leziunihiperplazice reactive (epulis-like)

dinti care au suferit transformari chistice

18

A.

dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti cu distructii coronoradiculare intinse

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatii extractiei dentare legate depatologia traumatica OMF

dinti cu fracturi radiculare, oblice saulongitudinale

dinti din focare de fractura ale oaselor

19

A.

dinti erupti ce provoaca inghesuiri

dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice

dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Indicatiile extractiei dentare legate deanomalii de numar, forma, pozitie aledintilor:

dinti inclusi ce nu mai pot erupe

dinti inclusi ce provoaca inghesuiri

20

A.

dinti extruzati

dinti luxati complet

dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Contraindicatiile absolute ale extractieidentare sunt:

leucemia acuta

prolaps de valva mitrala

21

A.

infarct miocardic mai recent de 4 luni

infarct miocardic mai vechi de 6 luni

procese supurative acute

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Contraindicatiile locale ale extractiei dentaresunt:

stomatita orala

sinuzita maxilara rinogena

22

A.

leucemie acuta

abcese periosoase

tumori benigne labio- cervicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Tema nr. 3

Patologia eruptiei dentare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 116-122, 131-157, 159-169

Factorii ce nu usureaza odontectomia M3inferior.

raportul direct cu canalul mandibular

spatiul fata de molarul doi

1

A.

pozitie mezio- angulara

radacini conice sau fuzionate

spatiu parodontal larg

B. C.

D.

E.

*

(pag. 141)

In etiopatogenia incluziei dentare suntincriminati factori locali

anomalii cromozomiale

tulburari metabolice

2

A.

despicaturile labio-maxilo-palatinepersistenta pe arcada peste limita normalacronologica a dintelui temporar

dizostoza cleidocraniana

B.

C. D.

E.

*

(pag. 131)

Complicatii septice locale asociate incluzieiM3 inferior

septicemia

osteomielita

3

A.

tromboflebita de sinus cavernos

abces endooral

meningita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 141)

Pag. 5 din 160



Contraindicatiile redresarii chirurgical-ortodontice a caninului inclus

pacienti tineri

spatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creatprin metode ortodontice

4

A.

dintele nu prezinta anomalie de forma sau volum

dintele se afla este intr-o pozitie verticala saunormal oblica

incluzia nu este profunda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 165)

Complicatiile dupa odontectomia molaruluide minte inferior

luxatia ATM

fractura mandibulei

5

A.

hemoragia postextractionala (precoce sautardiva)

lezarea pachetului vascular nervos alveolarinferior

luxatia sau fractura molarului de 12 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Factori locali incriminati in incluzia dentara

reducerea spatiului de pe arcada

cauze toxice (Raze X)

6

A.

modificarea axului de dezvoltare a dintelui

osteoscleroza procesului alveolar

disostoza cleidocraniana

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Factori generali incriminati in incluzia dentara

deficite de crestere scheletala in anomaliiledento- maxilare (sindromul compresiei demaxilar)

sindromul Down

7

A.

avitaminoze (in special vitamina D)

tendinta filogenetica de reducere dimensionala astructurii osoase scheletale

disfunctii endocrine

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Complicatii mecanice specifice incluzieidentare

pericoronarita

incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari

8

A.

leziuni carioase

chisturi mandibulare

fracturi mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Factori care usureaza odontectomia M3inferior

pozitia mezio- angulara

radacini lungi si subtiri

9

A.

clasa C dupa Pell si Gregory

spatiu paradontal ingust

radacini formate pe 1/3 sau 2/3

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sauincluziei molarului de minte inferior

mortificari pulpare si resorbtii radiculare alemolarului de 12 ani

trismus

10

A.

sialoree, asialie

nevralgi dentare

gingivostomatita

B.

C.

D.

E.

(pag. 144)

Decapusonarea molarului de minte inferioreste indicata in urmatoarele situatii:

spatiu suficient pe arcada

incluzie osoasa partiala sau totala

11

A.

incluzie verticala

capuson de mucoasa subtire, care acopera fataocluzala a molarului de minte

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Factori care ingreuneaza odontectomia M3inferior

radacini conice sau fuzionate

contact strans cu molarul doi

12

A.

incluzie osoasa completa

clasa I dupa Pell si Gregory

pozitia mezio- angulara

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Contraindicatiile decapusonarii molarului de

minte inferiorincluzie verticala

anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sauradacinilor molarului de minte

13

A.

incluzie submucoasa

capuson de mucosa gros

spatiu retromolar insuficient

B.

C.

D.

E.

(pag. 146)

Pag. 6 din 160



Acidente ce se pot produce in cursulodontectomiei M3 superior

luxarea sau facturarea molarului de 12 ani

fractura tuberozitatii

14

A.

hemoragie postoperationala

luxatia mandibulei

comunicare oro- sinuzala

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Complicatiile dupa odontectomia M3 inferiorsunt legate de:

luxatia mandibulei

fractura de unghi mandibular post operator

15

A.

durerea, edemul si trismusul postoperator

inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentaresau osoase

complicatii infectioase

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

La examenul clinic al arcadelor dento-alveolare pot fi observate o serie de odificaricare pot sugera prezenta incluziei dentare

prezenta pe arcada a dintelui temporar (insotitade lipsa dintelui definitiv)

absenta tremelor si diastemelor

16

A.

deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini

prezenta unor fistule cronice

absenta proceselor inflamatori ale mucoasei(pericoronarite)

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Factori locali incriminati in etiopatogeniaincluziei dentare

despicaturile labio- maxilo- palatine

densitatea osului inconjurator

17

A.

anemiile

persistenta de lunga durata a dintilor temporari

traumatisme sau infectii ale germenelui dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Infectarea sacului pericoronar a molaruluiinclus se produce astfel:

printr-o leziune de decubit produsa de o protezamobila

de la o gangrena complicata a dintilor antagonisti

18

A.

de la o punga parodontala de vecinatate

pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase

de la un focar de osteomielita

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Indicatiile redresarii chirurgical- ortodonticea caninilor inclusi

dintele prezinta anomalii de forma sau volum

dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normalde eruptie

19

A.

incluzia este profunda

dintele este intr-o pozitie orizontala

la pacienti tineri

B.

C.

D.

E.(pag. 165)

In odontectomia caninului inclus se potproduce o serie de accidente intraoperatorii

luxarea dintilor vecini

deschiderea foselor nazale

20

A.

fractura procesului alveolar

complicatii infectioase

deschiderea sinusului maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Tema nr. 4

Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale



Indicatiile rezectiei apicale

resorbtii radiculare externe sau interne

fractura radiculara verticala

1

A.

obturatii de canal in exces ce nu mai pot fiindepartate

raportul nefavorabil coroana radacina

cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare

B. C.

D.

E.

(pag. 174)

Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale

imposibilitatea de abord mai ales in cazulefectuari interventiei la dintii laterali

resturi radiculare cu o absenta marcata detesuturi dure dentare

2

A.

vecinatatea unor formatiuni anatomice

pacienti cu teren nefavorabil

fractura radiculara orizontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Pag. 7 din 160





Accidente intraoperatorii intanlite in rezectiaapicala

lezarea apexului dintelui vecin

rezectia incomplete a apexului si neindepartareaacestuia

12

A.

fractura radacinii

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosanazala, sinus maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Complicatii postoperatorii imediate alerezectiei apicale

mobilitate excsiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

suprainfectare

13

A.

tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sauparestezii)

hemoragie postoperatorie

hematom

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Complicatii postoperatorii tardive alerezectiei apicale

edem

tulburari de vindecare

14

A.

colorarea tesuturilor din cauza materialelor deobturatie

suprainfectare

mobilitate excesiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Avantajele lamboului intrasulculartrapezoidal in rezectia apicala

este indicat pentru abordul mai multor dinti

ofera un acces favorabil pentru chirurgiaparadontala

15

A.

decolarea lamboului este dificila la inceput

sutura interdentara se realizeaza cu usurinta

tensiunea in lambou este minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Indicatiile rezectiei apicale

fractura radiculara a 1/3 apicale

parodontita apicala acuta

16

A.

dinti fara valoare protetica

dinti cu implantare compromisa

fractura radiculara verticala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Dezavantajele lamboului semilunar pentrurezectia apicala

nu se intervine asupra marginii gingivale libere

dimensiunile limitate ale lamboului ofera unacces minim

17

A.

repozitionarea lamboului nu ridica problemeexistand puncte de referinta

accesul este favorabil dupa decolarea lamboului

insertia gingivala marginala nu este modificata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale

vecinatatea unor formatiuni anatomice importante

pacienti cu imunosupresie

18

A.

raport nefavorabil coroana- radacina

inposibilitate de abord din cauze diverse(microstomie, sclerodermie)

corticala vestibulara groasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175)

Complicatii postoperatorii tardive intanlite inrezectia apicala

edem

suprainfectare

19

A.

hematom

necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire

hemoragie postoperatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Accidente intraoperatorii in rezectia apicala

ramanerea de material de obturatie in campuloperator

suprainfectare

20

A.

hematom

fractura radacinii

mobilitate excesiva a dintelui din cauzacompromiterii implantarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192)

Pag. 9 din 160



Tema nr. 5

Tratamentul chirurgical preprotetic



Frenurile labiale sau lingual:

necesita de cele mai multe ori corectarechirurgicala

in scop ortodontic se intervine asupra frenurilorlinguale

1

A.

frenul labial poate determina aparitia uneipseudo-anchiloglosii

frenurile labiale pot impiedica inserareaprotezelor mobile

toate raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198)

Frenul lingual:

este constituit din tesut fibros

poate sa contina si fibre muscular din m hipoglos

2

A.

se corecteaza prin frenoplastie in z

poate sa dea tulburari de fonatie


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Frenul labial:

este format dintr-un strat subtire de tesutconjunctiv dens

sunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicalede corectare

3

A.

frenul labial inferior anormal inserat poate firesponsabil de trauma locala

nivelul insertiei alveolare este fix

insertia alveolara a frenului poate sa depaseascanivelul papilei incisive la mandibula

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199)

Hiperplazia inflamatorie:

indiferent de faza de evolutie tratamentul estechirurgical

interventia chiruricala se face numai subanestezie generala

4

A.

este o hiperplazie de iritatie

dupa interventia chirurgicala nu se poartaproteza 48-72 de ore

leziunea este localizata numai in fundul de sacvestibular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Fibromatoza tuberozitara:

clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafataneregulata

prin prezenta sa creste distant dintre tuberozitatesi apofiza coronoida

5

A.

tratamentul este numai chirurgical

este preferata sutura cu fire separate pentruvindecarea primara a plagii

dupa interventia chirurgiala proteza nu se aplicapentru 48-72 de ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:

apare la pacientii noi purtatori de proteeze totale

examenul histopatologic se efectueazaobligatoriu

6

A.

aplicarea protezei postinterventional crestedisconfortul postoperator

vindecarea se realizeaza per secundam

etiologia este iritativ-mecanica cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Creasta balanta:

este o zona de hiperplazie de aspect inflamator

localizata de obicei in zonele frontale edentate

7

A.

purtarea protezei rebazate dupa interventiachirurgicala nu este obligatorie

corectarea acestei leziuni creste inaltimeasacului vestibular

apare atat la mandibula cat si la maxilar

B.

C.

D.

E.(pag. 207)

Plastia santului pelvilingual:

este indicate cand osul alveolar are un conturnecorespunzator protezarii

inaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm

8

A.

se indica a se efectua sub anestezie generala

la final se aplica un conformator chirurgical fixatpentru 2-3 zile

suprafata expusa a periostului e acoperita cugrefe de piele

B.

C.

D.

E.

(pag. 208)

Pag. 10 din 160



Vestibuloplastia la maxilar:

prin aceasta interventie tesutul submucos eindepartat

mucoasa labial si vestibulara sunt repozitionatecu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburitranscorticale

9

A.

indicata atunci cand mucoasa labial mobile estescurta

incizia se realizeaza la nivelul fundului de sacvestibular

indicata la pacientii cu atrofie severa sis antvestibular neutru

B.

C.

D.

E.

(pag. 209)

Torusul palatin:

este localizat la mandibula

are etiologie necunoscuta

10

A.

are dimensiuni si forma variabile

are o crestere progresiva dimensionala

este acoperit frecvent de o mucoasa normal

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Torusul mandibular:

are o crestere brusca asmptomatica

e localizat pe versantul lingual al procesulialveolar mandibular

11

A.

este uni- sau bilateral

este localozat la maxilar

la pacientii edentate total se indica rezectia

modelanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Osteoamele periferice:

sunt localizate frecvent vestibular

apar atat la mandibula cat si la maxilar

12

A.

sutura se face cu fir continuu

de obicei nu necesita tratament

se intervine doar daca provoaca tulburarifunctionale

B.

C.

D.

E.

(pag. 212)

Tuberoplastia:

tehnica se efectueaza sub anestezie locala

indicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare

13

A.

prezinta risc de hemoragie masiva

nu se poate anticipa adancimea santuluiretrotuberozitar rezultat postoperator


B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Tema nr. 6

Infectii oro-maxilo-faciale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 242-268, 270-288

Semne generale ale flegmonului:

temperatura intre 36-38 gr C

pastrarea statusului mental

1

A.

hipoglicemie

aliura ventriculara mai mica decat 90

tahipnee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 245)

Abcesul spatiului vestibular:

din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3faze

in faza submucoasa durerile sunt intense

2

A.

tratamentul consta in incizie si drenaj pe caleexo-orala a colectiei purulente

tratamentului chirurgical I se asociaza analgezicesi AINS

antibioterapia este obligatorie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 247)

Abcesul spatiului palatinal:

are ca punct de plecare incisivii laterali inferiori

diagnosticul diferential se face cu diferite tumoriale mandibulei

3

A.

este delimitat caudal de palatal dur

poate depasi rafeul median

un drenaj eficient al colectiei purulente nunecesita antibioterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 248)

Abcesul spatiului paramandibular:

este o supuratie a portiunii superioare a spatiuluibucal

abordul este intotdeauna endooral

4

A.

incizia orala este plasata orizontal in vestibululsuperior in dreptul premolarilor

cea mai frecventa cauza este pericoronaritasupurata a molarului 3 superior

examenul oral este dificil datorita trismusului

B. C.

D.

E.

*

(pag. 253)

Pag. 11 din 160



Delimitarea spatiului canin:

medial: spatial bucal

superior: marginea infraorbitala

5

A.

lateral: oasele nazale

anterior: osul maxilar

inferior:tegumentul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Delimitarea spatiului bucal:

superior: arcul zigomatic

inferior : tegumentul

6

A.

anterior: spatial corpului mandibular

medial: m. buccinator

posterior: spatial maseterin

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Abcesul spatiului genian:

punct de plecare cel mai frecvent premolariisuperiori si inferiori

marginea bazilara ramane accesibila palparii

7

A.

diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuzhemifacial

drenajul optim se realizeaza pe cale endoorala

nu este obligatorie suprimarea factorului cauzal

B.

C.

D.

E.

(pag. 252)

Abcesul spatiului canin:

este dat de pocesul apical al caninilor inferiori

erodeaza corticala osoasa sub insertia m.ridicator al unghiului gurii

8

A.

tumefactia sterge santul nazo-genian

procesul infectios se poate extinde spre regiunilevecine

se poate complica si cu tromboflebita sinusuluicavernos

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Abcesul spatiului infratemporal:

are ca punct de plecare punctia sinusala gresit

efectuatadiagnosticul diferential se face cu nevralgia detrigemen

9

A.

abordul poate fi endooral sau cutanat

pacientii au temperatura este normala

pacientii prezinta hemicranii de intensitate foartemare

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Delimitarea spatiului submandibular:

lateral: m. milohioidian

anterior:spatial submental

10

A.

inferior: osul hioid

posterior: m. hioglos

inferior: m. stiloglos

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Abcesul spatiului submandibular:

are punct de plecare molarul 3 superior

marginea bazilara a mandibulei este mascata intreimea sa posterioara

11

A.

diagnosticul diferential se face cu abcesul salivar

antibioterapia nu este necesara

diagnosticul diferential se face cu adenopatiimetastatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Abcesul spatiului submentonier:are punct de plecare infectiile dento-parodontaleale molarilor inferiori

simptomatologia inflamatorie orala este absenta

12 A.

diagnosticul diferential se face cu stafilocociicutanate

incizia este endo-orala

tratamentul chirurgical se asociaza cuantibioterapie

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Abcesul spatiului maseterin:

are ca punct de plecare patologia infectioasa amolarilor inferiori

procesul supurativ se poate localiza superficialimediat sub tegument

13

A.

edemul de vecinatate este absent

incizia se efectueaza numai cutanat

diagnosticul diferential se face cu tumorilemaligne ale maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 261)

Spatiul laterofaringian – delimitare:

medial: spatial retrofaringian

lateral: muschii constrictor superiori ai faringelui

14

A.

posterior: capsula parotidiana

inferior: osul hioid

superior: baza craniului

B.

C.

D.

E.

(pag. 265)

Pag. 12 din 160



Abcesul spatiului retrofaringian:

are punct de plecare molarii inferiori

apare prin difuzarea procesului infectios dinspatiile vecine

15

A.

Simptomele frecvente sunt febra si frisonul

clinic se evidentiaza tumeactia gatului

drenajul se asigura pe cale endo-orala

B.

C.

D.

E.

(pag. 266)

Abcesul spatiului prevertebral

nu este de cauza odontogena

diagnosticul diferential se face cu parotiditelesupurate acute

16

A.

drenajul este asemanator cu cel al supuratieiretrofaringiene

se confunda usor cu abcesul de spatiuretrofaringian

supuratia poate evolua in sens ascendant

B.

C.

D.

E.

(pag. 267)

Abcesul limbii:

este de cauza odontogena

poate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii

17

A.

supuratia poate avea un caracter limitat

diagnosticul diferential se face cu tumorilebenigne ale mandibulei

trismusul este accentuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 268)

Flegmonul planseului oral:

se mai numeste si ,,angina Ludwig,,

cuprinde toate structurile planseului bucal

18

A.

are punct de plecare pericoronaritele supurateale molarilor de minte superiori

debuteaza frecvent sub forma unei supuratii aspatiului vestibular

diagnosticul diferential se face cu adenopatiimetastatice de nivel I suprainfectate

B.

C.

D.

E.

(pag. 270)

Flegmonul difuz hemifacial:

diagnosticul diferential se face cu abcesulpalatinal

frecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiuluisubmandibular

19

A.

trismusul este absent

are ca punct de plecare traumatisme cranio-faciale

indepartarea factorului cauzal dentar esteobligatoriu

B.

C.

D.

E.

(pag. 272)

Tema nr. 7

Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar



Semne subiective majore ale sinuziteimaxilare acute:

rinoree purulenta

febra

1

A.

obstructie nazala

cacosmie

dureri cu iradiere in regiunea occipital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 296)

Semne subiective minore ale sinuziteimaxilare acute:

halitozatuse

2

A.

curbatura

inapetenta

oboseala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentaratrebuie diferentiata de :

puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare

cornice – pe baza anamnezeisinuzita cronica rinogena

3

A.

sinuzita maxilara fungica

sinuzita maxilara alergica

mucocelul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentaratrebuie diferentiata de:

nevralgii infraorbitare

algii vasculare ale fetei

4

A.

sinuzita acuta rinogena

supuratii geniene de cauza dentara

tumori maligne de mezo- si de suprastructura

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 299)

Pag. 13 din 160



Cura radicala a sinusului maxilar:

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoaseisinusului maxilar

procedeul chirurgical cel mai indicat esteCaldwell-Luc

5

A.

postoperator pacientul poate present jenadureroasa meteo-dependenta

pot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul

dintilor superioritoate raspunsurile corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Sinusul maxilar:

este cel mai mic sinus paranazal

se formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine

6

A.

dezvoltarea definitiva se produce in jurul varsteide 15 ani

comunica cu cavitatea nazala la nivelul pereteluiintersinonazal

este implicat in apararea imuna nespecifica

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Sinuzita maxilara de cauza dentara:

este frecventa la copii si tineri

nu se intalneste niciodata la sugari

7

A.

are o incidenta scazuta in randul populatieigenerale

este data de chisturi radiculare suprainfectate

are punct de plecare dintii grupului frontal maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare:

parodontita apicala acuta sau cronica a dintilorsinuzali

diabetul zaharat

8

A.

chisturi foliculare suprainfectate

osteita procesului alveolar

Hipertensiunea arterial

B.

C.

D.

E.

(pag. 295)

Semne obiective majore ale sinuziteimaxilare acute:

durere unilaterala

febra 38-39 C

9

A.

obstructie nazala

senzatie de plenitudine

anosmie

B.

C.

D.

E.

(pag. 296)

Semne obiective minore ale sinuziteimaxilare acute:

stare generala alterata

curbatura

10

A.

Halitoza

oboseala


B.

C.

D.

E.

(pag. 297)

Sinuzita maxilara acuta de cauza dentaratrebuie diferentiata de :

sinuzita acuta rinogena

sinuzita maxilara alergica

11

A.

supuratii geniene de cauza dentara

sinuzita cronica rinogena

nevralgii infraorbitre

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Sinuzita maxilara cronica de cauza dentaratrebuie diferentiata de:

sinuzita cronica rinogena

algii vasculare ale fetei

12

A.

nevralgii infraorbitare

sinuzita maxilara fungica

osteomielita maxilarului

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Cura radicala a sinusului maxilar

are ca scop indepartarea in totalitate a mucoaseisinusului maxilar

are ca scop indepartarea partial a mucoaseisinusului maxilar

13

A.

procedeul chirurgical cel mai indicat esteCaldwell-Luc

drenajul sinusului se asigura prin crearea uneicontradeschideri in fosa nazala

poate da tulburari de sensibilitate la niveluldintilor superiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 302)

Plastia comunicarii oro-sinuzale se poateefectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:

lambou in colereta rasturnat si suturat in defect

lambou vestibular si lambou palatinal

14

A.

lambou in colereta si lambou palatinal

lambou in colereta si lambou lingual

lambou lingual si lambou palatinal

B.

C.

D.

E.

(pag. 308)

Pag. 14 din 160



Comunicarea oro-sinuzala rezultata prinextractia complete a dintelui

atitudinea terapeutica se face in functie dedimensiunea deschiderii

daca deschiderea este sub 2 mm nu necesitatratament chirurgical

15

A.

daca deschiderea este peste 7 mm plastiacomunicarii se face in 2 planuri

indiferent de deschidere este nevoie detratament chirurgical

toate raspunsurile corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 304)

Tema nr. 8

Traumatologie oro-maxilo-faciala


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.

pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394

Factori de risc generali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

1

A.

deficite nutritionale

folosirea excesiva a electrocoagularii


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Zone de minima rezistenta ale mandibuleisunt:

implanturi dentare inserate la nivelul mandibulei

zona parasimfizara

2

A.

colul condilului mandibular

gaura mentoniera


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 316)

Mecanisme de producer a fracturilor demandibula:

mecanismul de flexie

mecanismul de presiune

3

A.

mecanismul de tasare

mecanismul de smulgere


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 317)

Pentru stabilirea diagnosticului de fracturade madibula se recomanda urmatoareletipuri de investigatii radiologice:

ortopantomograma

radiografia tangential de ram si unghi mandibular

4

A.

radiografia in incidenta Parma

radiografia in incidenta Caldwell


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 332)

Factori de risc locali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

5

A.

sutura plagii in tensiune

varsta avansata

radio/chimioterapia in antecedente

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Factori de risc generali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

plagi zdrobite

corpi restanti in plaga

6

A.

deficite nutritionale

diabet zaharat

varsta avansata

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Fracturile subcondiliene joase:linia de fractura este localizata la nivelul coluluicondilian

linia de fractura este situata sub insertia m.pterigoidian lateral

7 A.

capul condilului poate ramane angrenat inarticulatie

fragmentul mic este basculat inauntru si inainte

sunt fracture ale apofizei condiliene

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Fracturile subcondiliene inalte:linia de fractura are traiect oblic de la incizurasigmoida la marginea posterioara a mandibulei

fragmentul mare este tractionat in sus si inapoide muschii ridicatori

8 A.

sunt fracturile colului condilian

deplasarile secundare sunt frecvente si deamploare


B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Pag. 15 din 160



Oase ale viscerocraniului implicate infracturile masivului facial

oasele zigomatice

oasele lacrimale

9

A.

gonionul

cornetele nazale superioare

sfenoidul

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Fractura Le Fort I

se numeste disjunctie cranio maxilara joasa

edemul facial este important – facies in butoi

10

A.

este o fractura transversal joasa

semnul Guerin pozitiv

tulburari de ocluzie minima

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort II

se numeste fractura tip Guerin

deformeaza etajul mijlociu al fetei

11

A.

pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbarunilateral

pacientul prezinta epistaxis bilateral

mecanismul de producere este numai direct

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Fractura Le Fort III

se mai numeste disjunctive cranio-maxilara inalta

mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu alfetei in raport cu baza craniului

12

A.

se poate insoti de fractura bazei craniului

semnele clinice esentiale sunt aceleasi cu celedin fracturile Le Fort I

la nivel cervico-facial nu prezinta semne clinicemajore

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Semne clinice ale fracturilor anterioare demalar fara deplasare

echimoza palpebrala in binoclulimitarea deschiderii gurii

13

A.

uneori epistaxis bilateral

echimoze ale conjunctivei bulbare

discreta hipoestezie in teritoriul infraorbital

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

semne clinice ale fracturilor anterioare demalar cu deplasare

exoftalmie sau enoftalmie

echimoza palpebrala in binoclu

14

A.

epistaxis unilateral

hipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateral

crepitatii gazoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Factori de risc locali pentru vindecareaintarziata a plagilor:

suprainfectarea plagii

hematoame

15

A.

sutura plagii in tensiune

plagi zdrobite


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Tema nr. 9

Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale sicervico-faciale


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443

Chistul branhial:

este asemanator cu chistul dermoid

abordul chirurgical se realizeaza pe cale endo-orala din motive estetice

1

A.

este intotdeauna benign

poate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cm


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 407)

Chistul dermoid :

este aproape intotdeauna congenital

se poate confunda usor cu un chist branhial

2

A.

este o formatiune de natura tumoralaeste un chist de dezvoltare

niciun raspuns nu este corect

B.

C. D.

E.

*

(pag. 403)

Chistul canalului tireoglos:

este un chist de dezvoltare

se malignizeaza frecvent

3

A.

are dimensiuni ce depasesc 10 cm

diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

este cel mai rar chist cervical

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 409)

Pag. 16 din 160



Gusa lingual:

consta in persistenta tesutului glandularparotidian aberant in baza limbii

este o formatiune chistica rara

4

A.

se poate maligniza usor

diagosticul diferential se face cu limfangioamele

niciun raspuns corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Mucocelul:

apare in urma unui traumatism acut asupramucoasei orale

apare in urma unor microtraumatisme croniceasupra mucoasei orale

5

A.

de cele mai multe ori se sparge eliminandcontinutul salivar

evolueaza spre vindecare spontana


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

Chistul dermoid


diagnosticul diferential se face cu ranulasublinguala

6

A.

apare frecvent la adultii tineri

include intotdeauna structure derivate din toatecele 3 straturi germinative embrionare


B.

C.

D.

E.

(pag. 403)Chistul teratoid:

are aceeasi localizare ca si chistul dermoid

diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid

7

A.


este o formatiune de natura tumorala


B.

C.

D.

E.

(pag. 404)

Chistul branhial:

este localizat de a lungul m.sternocleidomastoidian

apare in special la adolescent sau adulti tineri

8

A.

este mai recent la sexul masculin

are o perioada scurta de latent dupa care sedezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamani

diagnosticul diferential se face cu limfangioamelecervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Chistul canalului tireoglos

diagnosticul diferential se face cu tumorilebenign ale mandibulei

apare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani

9

A.

apare frecvent pe linia mediana

are dimensiuni relative mici

afecteaza mai des sexul feminine

B.

C.

D.

E.

(pag. 409)

Mucocelul:

se poate transforma intr-un sialochist

este frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii

10

A.

este frecvent pe mucoasa jugala

apare rar la nivelul buzei superioare

nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului

B.

C.

D.

E.

(pag. 411)

Gusa linguala:

este o formatiune chistica

este mai frecventa la sexul masculin

11

A.

creste in timpul menstruatiei

se diferentiaza cu rabdomiosarcom

tratamentul in majoritatea cazurilor nu estechirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 410)

Ranula:

este caracteristica glandelor salivare mici

este o formatiune chistica ce se poate malignizausor

12

A.

prezinta o coloratie tipica albastruie

se poate perfora spontan

diagnosticul diferential se face cu chistulgastrointestinal heterotopic

B.

C.

D.

E.

(pag. 413)

Chistul sebaceu

se mai numeste si chist epidermoid

isi are originea la nivelul folicului pilos

13

A.

ia nastere prin blocarea excretiei de sebum

apare relative rar la nivel genian

este frecvent la pubertate

B. C.

D.

E.

(pag. 415)

Tumori Epulis-like sunt:

granulomul piogen

granulomul congenital

14

A.

lipomul

macula melanica oralarabdomiomul

B.

C.

D. E.

(pag. 416)

Pag. 17 din 160



Tumori benigne musculare sunt:

miozita osifianta

granulomul congenital

15

A.

hemangiomul

fibromul

hipertrofia maseterina benigna

B.

C.

D.

E.

(pag. 416)

Granulomul piogen

este o formatiune tumorala vasculara

este o formatiune tumorala maligna

16

A.

este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatiiorale

nu are character piogen

este o masa pseudotumorala pediculata sausesila

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Fibromul osifiant periferic:se numeste si epulis fibros

nu este un fibrom propriu-zis

17 A.

are intotdeauna legatura cu un dinte cauzal

se localizeaza la nivelul palatului moale

apare mai frecvent la sexul masculin la pacientiiin varsta

B.

C.

D.

E.

(pag. 420)

Granulomul periferic cu celule gigante:

se numeste si epulis cu celule giganteare etiologie iritativa

18

A.

apare la orice varsta

se localizeaza exclusiv la nivelul planseului oral

are dimeniuni ce depasesc 8-10 cm

B.

C.

D.

E.

(pag. 421)

Granulomul congenital:

are caracter recidivant

este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti

19

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul gingivalal nou-nascutului

este frecvent la adolescenti

tratamentul este chirurgical

B.

C.

D.

E.

(pag. 423)

Papilomul:

este o proliferare tumorala maligna

este o proliferare tumorala maligna

20

A.

este o formatiune tumorala cu crestereexofitica,verucoasa sau conpidiforma

dimensiunea mai mare de 1 cm apare excetional

diagnosticul diferential se face cu fibromulmucoasei orale

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Tema nr. 10

Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselormaxilare



Chisturile odontogene sunt:keratochistul odontogen

chistul canalului incisiv

1 A.

chistul nazo-labial

chistul nazo-palatin


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturile neodontogene sunt:

chistul folicular

chistul de eruptie

2

A.

chistul gingival al adultului

chistul median mandibular


B. C.

D.

E.

*

(pag. 450)

Chisturi inflamatorii sunt:

chistul rezidual

chistul osos anevrismal

3

A.

chistul nazo-palatin

chistul Gorlinchistul sialo-odontogen

B.

C.

D. E.

*

(pag. 450)

Keratochistul odontogen:

a fost denumit si chist primordial

reprezinta 5-10 % din totalul chisturilorodontogene

4

A.

radiologic apare sub forma unor leziuni osoaseradotransparente cu limite nete

tratamentul este chirurgical


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 453)

Pag. 18 din 160



Cherubismul

este o afectiune frecventa cu caracter familial

se manifesta de obicei in primele 3 luni de viata

5

A.

copii au aspect de ,,heruvim,,

exista 2 forme anatomo-clinice de cherubism


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512)

Chisturi odontogene sunt:

chistul dentiger

chistul odontogen calcificat

6

A.

hematomul de eruptie

chistul radicular

defectul osos Stafne

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Chisturi neodontogene sunt:

chistul nazo-platinchistul nazo-labial

7

A.

chistul osos traumatic

chistul parodontal lateral

chistul gingival al nou-nascutului

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Chistul folicular:

este denumit si chist dentiger

diagnostic diferential se face cu ameloblastomul

8

A.

tratamentul consta in chistectomierecidivele sunt frecvente chiar si dupaindepartare completa

se transforma rapid in tumori maligne

B.

C. D.

E.

(pag. 458)

Chistul de eruptie:

este analogul la nivelul partilor moi al chistuluifolicular

nu are cauza dentara

9

A.

mucoasa acoperitoare este franjurata

diagnosticul diferential nu ridica probleme

examenul histopatologic este rareori efectuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

Chistul parodontal lateral:

este un chist primordial derivate din resturileMalassez

deriva din resturile lamei dentare

10

A.

radiologic se observa radiotransparenta depeste 3-4 cm

dintii adiacenti sunt mobile si devitalidiagnosticul diferential se face cu chistulradicular primordial

B.

C.

D. E.

(pag. 460)

Chistul gingival al adultului:

diagnosticul diferential se face cu tumorilemaligne ale mandibulei

aspectul histopatologic este similar chistuluiparodontal lateral

11

A.

apar recidive si dupa extirparea completa

tratamentul consta in chistectomie simpla

radiologic se evidentiaza resorbtie osoasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 461)

Chistul odontogen glandular:

este o entitate anatomo-patologica frecventa

clinic apare frecvent la adolescenti

12

A.

in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul inregiunea posterioara

initial este asimptomatic

diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul

B.

C.

D.

E.

(pag. 463)

Chistul nazo-palatin:

este chistul canalului incisiv

este cel mai rar chist neodontogen al cavitatiiorale

13

A.

este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale

radiologic se evidentiaza o radiotransparentabine delimitata

dupa extirpare completa nu apar recidive

B.

C.

D.

E.

(pag. 464)

Chistul nazo-labial:

patogenia sa este incerta

apare de obicei la persoanele adulte

14

A.

mai frecvent la sexul masculin


apare frecvent in partile moi ale buzei superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 465)

Chistul radicular:

este un chist inflamator endoosos

este o complicatie a patologiei dentare

15

A.

prezinta 2 forme anatomice

este cel mai frecvent chist din patologia oaselormaxilare


B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Pag. 19 din 160



Ameloblastomul intraosos solid saumultichistic

poate sa apara la orice varsta

este rar intre 10-19 ani

16

A.

este frecvent localizat la maxilar

radiologic are aspect de radiotransparentamultiloculara cu margini regulate

initial tumora este asimptomatica

B.

C.

D.

E.(pag. 474)

Ameloblastomul unichistic:

poate aparea de novo sau prin transformareatumorala benigna a epiteliului unui chistodontogen

diagnosticul de ameloblastom chistic sestabileste dupa examenul histopatologic

17

A.

diagnosticul diferential se face cu chistul rezidual

radiologic se prezinta sub forma uneiradiotransparente multiloculare slab delimitate

reprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Fibromul ameloblastic:

se confunda adeseori cu odontomul

localizarea predilecta este la mandibula in zonaanterioara

18

A.

clinic este in general asimptomatic

are aspectul unei mase tumorale lichideapparent delimitate la exterior de o capsula

mai frecvent la sexul feminin

B.

C.

D.

E.(pag. 483)

Cementoblastomul:

afecteaza mai adesea dintii maxilari

apare mai frecvent la adultii peste 30 de ani

19

A.

diagnosticul diferential se face osteoblastomul

este o proliferare de tip hamartom acementoblastilor

se asociaza cu o simptomatologie dureroasa

difuza

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Tema nr. 11

Tumori maligne oro-maxilo-faciale



Factorii de prognostic rezervat legati deadenopatia cervical sunt:

un numar crescut de ganglioni clinic pozitivi

prezenta ganglionilor la nivele c ervicaleinferioare

1

A.

implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateral

ruptura capsulara si invadarea partilor moiinvecinate


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 569)

Radiatiile solare:Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nm

Spectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm

2 A.

Spectrul infrarosu este responsabil demodificarile tesutului conjunctiv

Spectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metri

Radiatiile UVA sunt responsabile de arsurilesolare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 546)

Din cadrul leziunilor premaligne fac parte:

Fibroza submucoasa orala

Eritroleucoplazia

3

A.

Lichenul plan

Glosita sifilitica

Candidoza hiperplazica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551-552)

Elementele clinice ale ulceratiei tumoralemaligne oro-maxilo-faciale au urmatoarelecaracteristici:

Fundul ulceratiei are aspect granularFundul ulceratiei are aspect neted

4

A.

Marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior

Marginile ulceratiei au un versant externanfractuos

Marginile ulceratiei au un versant intern neted

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 553)

Pag. 20 din 160



Cheilita actinica:

Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de ani

Afecteaza cu predilectie sexul feminin

5

A.

Se localizeaza in special la buza superioara

Se localizeaza in special la buza inferioara

Nici un raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 556)

Factorii de risc local in aparitia tumorilormaligne oro-maxilo-faciale sunt:

Tutunul

Alcoolul

6

A.

Varsta

Radiatiile solare

Paramixovirusurile

B.

C.

D.

E.

(pag. 545-546)

Factorii generali de risc in aparitia tumorilor

maligne oro-maxilo-faciale sunt:Varsta

Radiatiile solare

7

A.

Deficitul imunitar

Alcoolul

Fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 547-548)

Zonele orale de maxim risc in aparitiatumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

BuzaFata ventral a limbii

8

A.

Mucoasa jugala

Fata dorsala a limbii

Fibromucoasa palatina

B.

C.

D.

E.

(pag. 550)

Leziunile cu potential de malignizare sunt:

Fibroza submucoasa orala

Glosita sifilitica

9

A.

EritroplaziaLichenul plan

Leucoplazia

B.

C. D.

E.

(pag. 550-552)

Leziunile premaligne sunt:

Lichenul plan

Eritroleucoplazia

10

A.

Eritroplazia

Glosita sifilitica

Candidoza

B.

C.

D.

E.

(pag. 550-552)

Factorii care influenteaza diseminareametastica a tumorii primare sunt:

Localizarea primara a tumorii

Dimensiunile tumorii primare

11

A.

Profunzimea invaziei

Invazia perinervoasa

Nici un raspuns nu este correct

B.

C.

D.

E.

(pag. 558)

Biopsia incizionala este indicata:

Leziunilor tumorale de dimensiuni mici

Tumorilor inoperabile

12

A.

Bolnavilor care refuza interventia chirurgicala

Leziunilor acute inflamatorii

Toate raspunsurile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt

date de :Leziunile acute cu caracter inflamator

Leziunile vasculare

13

A.

Tumori parotidiene

Zone anatomice cu risc vital

Tumori inoperabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Urmatoarele grade Papanicolau suntadevarate:

Gradul 1 - absenta celulelor atipiceGradul 2 – citologie sugestiva pentru malignitate

14

A.

Gradul 3 – citologia anormala dar fara semne demalignitate(modificari de tip inflamator)

Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentrumalignitate

Gradul 5 – caracter net de malignitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 563)

Localizarile cele mai comune pentrumetastaze la distanta ale tumorilor maligne

oro-maxilo-faciale sunt:Plamanii

Ficatul

15

A.

Oasele

Colonul

Creierul

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Pag. 21 din 160



Asigurarea marginilor libere la nivelul partilormoi in cazul extirparilor curative serealizeaza:

Pentru tumorile T1 – margini libere negative lacel putin 1cm

Pentru tumorile T1 – margini libere negative lacel putin 1.5 cm

16

A.

Pentru tumorile T2 – margini libere negative la

cel putin 2 cmPentru tumorile T3 – margini libere negative lacel putin 3 cm

Pentru tumorile T4 – margini libere negative lacel putin 4 cm

B.

C.

D.

E.

(pag. 571)

Evidarea cervicala radicala implicaindepartarea urmatoarelor:

Glanda submandibulara

Teaca carotica

17

A.

Vena jugulara externaGanglionii cervcali

Muschiul omohioidian

B.

C. D.

E.

(pag. 575)

Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se facecand:

Se impune un abort cervical pentru tumoraprimara

Pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multeinterventii chirurgicale

18

A.

Pacientii sunt tineri si pot suporta interventiichirurgicale de lunga durata

Profilactic

Toate raspusurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 582)

Clasificarea TNM:

Tx – tumora primara nu poate fi evaluata

T1 – tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea samaxima

19

A.

T2 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiuneasa maxima

T3 – tumora mai mare de 4 cm in dimensiuneasa maxima

T2 – tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea samaxima

B.

C.

D.

E.

(pag. 566)

Evidarea cervicala laterala intereseaza:

Nivelul 2

Nivelul 3

20

A.

Nivelul 4

Ganglionii suboccipitali

Nici unul din raspunsurile de mai sus

B.

C.

D.

E.

(pag. 579)

Tema nr. 12

Patologia articulatiei temporo-mandibulare


Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.pag. 679-685, 687-693, 695-702

Una din urmatoarele metode terapeutice insindromul algodisfunctional estecontraindicata la ora actuala:

Un regim alimentar semilichid pe toata duratatratamentului

Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid

1

A.

Administrarea de analgezice si miorelaxante cuactiune centrala

Fizioterapia prin caldura superficiala sau inprofunzime

Mecanoterapia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 683)

Diagnosticul difererntial al artritei infectioase

nespecifice se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia:

Foliculita pretragiana

Luxatia articulatiei temporomandibulare

2

A.

Furunculul pretragian

Limfangita pretragiana

Parotiditele urliene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 696)

Pozitiile patologice ale condilului in

sindromului algodisfunctionall sunt:Pozitia cranialal in fosa glenoida

Pozitia caudala

3

A.

Pozitia dorsala

Pozitia ventrala

Toata raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 679)

Pag. 22 din 160



Durerea in sindromul algodisfunctional este:

Cu caracter acut

Este simptomul predominant

4

A.

Este constanta

Este bine localizata

Toata raspunsurile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 681)

Hiperplazia condiliana apare mai frecvent inperioada:

13-17 ani

18-30 ani

5

A.

20-40 ani

50-60 ani

16-32 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 687)

Factorii etiologici ce pot provoca devierea

condililor de la pozitia lor normala sunt:Pierderea molarilor si premolarilor

Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor

6

A.

Contacte premature cu devieri si rotatii alemandibulei

Interfente in lateralitate


B.

C.

D.

E.

(pag. 679)

Pozitiile patologice ale condilului in

sindromul algo disfunctional sunt:Pozitia centrica

Pozitia caudala,datorata pierderii molarilor sipremolarilor

7

A.

Pozitia cranial in fosa,care are ca rezultat ocomprimare a discului

Pozitia dorsala

Pozitia ventrala

B.

C.

D.

E.

(pag. 679)

Semnele clinice subiective in sindromul algo

disfunctional sunt:Oboseala musculara

Hipotonia muschilor masticatori

8

A.

Senzatie de obstructive auriculara unilateral

Deviatii ale mandibulei

Durere

B.

C.

D.

E.

(pag. 681)

Semnele clinice in contuziile ATM sunt:

Trismus accentuat

Devierea mentonului de partea afectata

9

A.

Hiposialie

Durere articulara spontana

Articulatie sensibila la palpare

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Factorii favorizanti in luxatia anterioara acutatemporo –mandibulara sunt:

Laxitatea capsulei articulare

Cavitate glenoida putin adanca

10

A.

Deformari condiliene

Cresterea tonicitatii muschilor masticatori

Toate raspunsurile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 688)

In luxatia temporo – mandibulara anterioara

bilaterala sunt prezente urmatoarele semneclinice:

Inocluzie vertical frontal

Linie interincisiva deviata

11

A.

Depresiune pretragiana

Mandibula este retrudata

Gura este partial deschisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 688)

Luxatia temporo mandibulara anterioara

unilaterala se manifesta prin:Contact molar doar pe partea afectata

Linia interincisiva deplasata contralateral

12

A.

Obrazul este relaxat pe partea afectata

Obraz turtit si alungit pe partea opusa

Toate raspunsurile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

(pag. 689)

In luxatia temporo mandibulara posterioaraapar urmatoarele simptome:

Obraji turtitiPrognatism mandibular

13

A.

Gura intredeschia la 1-2 cm

Otoragie

Miscari mandibulare absente

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Retrodiscita este:

Proces inflamator al capsulei si sinoviei

Produsa prin traumatism articular acut

14

A.

Cu frecventa micaProdusa prin deplasari anterioare exaggerate

Produsa prin tulburari de ocluzie instalate treptat

B.

C. D.

E.

(pag. 695)

Pag. 23 din 160



Simptomatologia artritei reumatoide este:

Tumefactie articulara

Limitarea progresiva a functiei articulare

15

A.

Crepitatii

Modificari ale ocluziei


B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Diagnosticul diferential al artritei infectioasenespecifice se face cu:

Pericoronarita supurata

Furunculul pretragian

16

A.

Limfadenita pretragiana

Parotiditele urliene

Foliculita pretragiana

B.

C.

D.

E.

(pag. 696)

Particularitatile afectiunilor degenerative

artrozice sunt:Apare la 40% din populatia peste 60 de ani

Consecutive traumatismelor articulare inantecedente

17

A.

Consecutive bruxismului

Deteriorarea tesutului articular moale

Examenul RX se efectueaza obligatoriu cu guradeschisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 699)

Hiperplazia condiliana se caracterizeaza prin:

Apare mai frecvent la pacientii cu varsta intre si13-27 ani

Etiopatogenie ereditara in afectarile bilaterale

18

A.

Alungirea ramului si corpului mandibulei departea afectata

Ocluzie deschisa in zona frontala

Toate raspunsuile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 687)

Durerea in sindromul algo-disfunctional este:

ConstantaInsconstanta

19

A.

Are caracter acut

Are caracter cronic

Este simptomul predominant

B.

C.

D.

E.

(pag. 681)

Luxatia laterala are urmatoarele caracteristici:

Frecventa extrem de rara

Posibila numai prin asociere cu fracturasubcondiliana

20

A.

Ocluzie incrucisata

Predomina semnele fracturii subcondiliene

Menton deviat de partea opusa leziunii

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Tema nr. 13

Patologia glandelor salivare



Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent cuvarste intre:

5-10 ani10-15 ani

1

A.

20-30 ani

30-60 ani

60-70 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 723)

In abcesul salivar prin ostiumul canalului deexcretie se elimina:

Saliva cu aspect normal

Saliva opalescent

2

A.

Puroi

Secretie seroasa

Secretie sero-sangvinolenta

B. C.

D.

E.

*

(pag. 727)

Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:

Frecvente

Foarte frecvente

3

A.

Rare

Foarte rareExceptionale

B.

C.

D. E.

*

(pag. 728)

Tratamentul de electie in cazul calculilorsituati la nivelul canalului Stenon este:

Litotritia extracorporeala

Parotidectomia superficial

4

A.

Endoscopic

Parotidectomia totala

Nici una din variantele mentionate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 733)

Pag. 24 din 160



Adenomul pleomorf se localizeaza cel maifrecvent la nivelul:

Glandelor salivare accesorii

Parotidei

5

A.

Glandei submandibulare

Glandei sub-linguale

Nici una din localizareile mentionate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 744)

In lipsa unuii tratament imediat, sechelelecele mai frecvente si mai importante aleplagilor post-traumatice parotidiebe sunt:

Hemoragia

Hematomul

6

A.

Fistula salivara

Sindromul Frey

Paralizia de nerv facial

B.

C.

D.

E.

(pag. 719)

Intreruperea coninuitatii canalului stenonnecesita:

Sutura acestia dupa descoperirea ambelorcapete

Repozitionarea transjugala a segmentuluiposterior sectionat

7

A.

Radioterapie in doze sclerozante

Plastia cu grefa

Parotidectomie totala

B.

C.

D.

E.

(pag. 719)

Semnele clinice ale serostomiei sunt:

Mucoasa orala rosie, acoperita frecvent dedepozite candidozice

Mucoasa orala este umeda palida

8

A.

Limba depapilata

Ragade comisurale

Carioactivitate crescuta, in special carii de colet

B.

C.

D.

E.

(pag. 722)

Calculii salivari sunt formati in principal din:Fosfati de calciu

Fosfati de sodium

9 A.

Oxalati de calciu

Oxalati de potasiu

Carbonat de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 725)

Calculii intracanaliculari au urmatoarelecaracteristici:

Forma sferoidala

Sunt ovoidali

10

A.

Fusiformi

Au un sant longitudinal

Culoare galbuie

B.

C.

D.

E.

(pag. 725)

Litiaza salivara:

Apare cel mai frecvent in canaloul Stenon

Afecteaza preponderant sexul masculine

11

A.

Este mai frecvent in canalul Wharton sau glandasubmandibulara

Este intalnita cel mai frecvent intre 30-60 de ani

Afecteaza preponderant sexul feminine

B.

C.

D.

E.

(pag. 723)

Dupa Dan Theodorescu, colica salivara semanifesta prin:

Febra

Criza dureroasa

12

A.

Sialoree reflexa

Tumora salivara fantoma

Congestive tegumentara salivara

B.

C.

D.

E.

(pag. 726)

Submaxilectomia este necesara cand:

Exista stadiul de abces salivarCalcul situate intraglandular cu diametrul maimic de 8 mm

13

A.

Esecul litotritiei extracorporeala

Calculi intraglandulari multipli

Exista calculi pe canalul Wharton palpabili inplanseu in treimea anterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 733)

Parotidectomia in litiaza parotidiana sepractica astfel:

In mod cu totul exceptional

Cand exista calculi multiplii (mai multi de 3)situati intraglandular

14

A.

Dupa esecul litotritiei

Cand calculi sunt situati intracanalicular inapropierea orificului de excretie

Toate raspuspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 733)

Pag. 25 din 160



Adenomul pleomorf:

Se localizeaza cel mai frecvent la nivelulparotiodei

Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandeisubmandibulare

15

A.

Apare in special in perioada 40-60 de ani

Apare in special in perioada 20-30 de ani

Toate raspunsile sunt false

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Indiferent de localizare, evolutia adenomuluipleomorf este:

Crestere lenta progresiva

Crestere rapida

16

A.

Absenta durerii

Durere

Se ascociaza adenopatia cervical

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Semnele clinice de malignizare aleadenomului pleomorf parotidian sunt:

Alterarea starii genarale

Aparitia adenopatiei locoregionale

17

A.

Fixarea la tesuturile adiacente

Paralizia pe traectul unor ramuri sau pe totteritoriul nervului facial

Hiposialie

B.

C.

D.

E.

(pag. 747)

Tumora Warthin

Apare mai frecvent intre 50-60 de ani

Apare mai fervent intre 30-60 de ani

18

A.

Afecteaza mai frecvent sexul masculine

Afecteaza mai frecvent sexul feminine

Este in stransa interdependent cu fumatul

B.

C.

D.

E.

(pag. 748)

Carcinoul adenoid chistic apare:

La copii

La adolescent

19

A.

La varsta adulta

Mai frecvent la sexul masculin

Fara predilectie la un anumit sex

B.

C.

D.

E.

(pag. 751)

Sindromul Frey se caracterizeaza prin:

Asialie

Hiperemia tegumentelor parotideo-maseterine

20

A.

Pareza nervului facial

Hipersudoratiein regiunea operata in timpulmeselor

Hiperestezie in teritoriul nervului auriculo-temporar

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Tema nr. 14

Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilaresevere



Tratamentul ortodontic prechirurgical:este ultima etapa in planul general de tratament

tratamentul chirurgical trebuie instituit inainte cadezvoltarea somatica sa se fi incheiat

1 A.

Tratamentul ortodontic depinde de rezultatulchirurgical

Obiectivele terapiei ortodontice se stabilesc infunctie de tipul de interventie chirurgicala care seprefigureaza

Deplasarile dentare se fac mai lent in primele treiluni postoperator

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Decompensarea ortodontica:

in mod fiziologic dentitia va compensa functionalanomalia

nu exista potential recidivant postchirurgial

2

A.

indicatia tratamentului chirurgical este data doarde succesul tratamrntului ortodontic

nu este necesara repozitionarea ortodontica aarcadelor dentoalveolare in functie detratamentul chirurgical

nu sunt frecvente recidivele in cadrul chirurgieisegmentare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Pag. 26 din 160



In cadrul tratamentului chirurgical:

Planificarea cefalometrica prechirurgicala oferainformatii esentiale pentru intervenţ ia chirurgicala

Nu se poate evalua preoperator rezultatulinterventiei

3

A.

Evaluarea cefalometrica se poate face doar prinmetode computerizate

Planificarea interventiei se face doar cu

ortopantomografieEvaluarea cefalometrica computerizata nuprezinta nici un dezavantaj

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 787)

Osteotomia sagitala a ramului mandibular

este tehnica cea mai putin utilizata

interventia se practics cu abord exooral

4

A.

interventia lasa cicatrici inestetice faciale

interventia se practica bilateral

prin aceasta metoda se pot corecta doaranomaliile in plan orizontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 790)

In cadrul interventiilor chirurgicale pentruanomaliile de clasa III-a

se avanseaza mai intai maxilarul inferior

gutiera intermediara este necesara doar pentruinterventiile chirurgicale bimaxilare

5

A.

gutiera chirurgicala reflecta raporturile ocluzaleintre maxilarul avansat si mandibula sectionata

sunt interventii chirurgicale monomaxilarenu este necesara confectionarea unei gutierefinale

B.

C.

D. E.

*

(pag. 789)

Planificarea interventiei chirurgicale pe bazastudiului cefalometric

Dupa etapa de tratament ortodonticprechirurgical,este necesara o noua evaluarecefalometrica

Planificarea cefalometrica chirurgicala oferainformatii esentiale pentru interventia chirurgicala

6

A.

Este necesara o noua teleradiografie de profil

Mijloacele moderne computerizate nu prezintanici un avantaj

Mijloacele moderne computerizate nu prezintadezajantaje

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate În prezent pentru mandibula sunt urmatoarele

ostelotomia orizontala a ramului orizontalmandibular (Obwegwser-Dal Pont)

osteotomia verticala a ramului mandibular curetrudare

7

A.

osteotomia ” In L inversat” a ramului mandibularcu retrudare

doar osteotomia corpului mandibular (Blairmodificata)

adeseori este necesara o interventie degenioplastie

B.

C.

D.

E.

(pag. 789)

Osteotomia sagitala a ramului mandibular(Obwegeser- Dal Pont)

este metoda cea mai utilizata chirurgical

interventia se aplica prin abord endooral

8

A.

interventia se practica unilateral

linia de osteotomie intereseaza corticala internaa mandibulei intre spina Spix si incizura sigmoida

poate implica retrudarea pentru anomaliile declasa a III-a

B.

C.

D.

E.

(pag. 790)

Osteotomia verticala a ramului mandibular(Caldwell Lettermann)

este o interventie mai rar folosita

se poate efectua doar pe cale endoorala

9

A.

se poate efectua doar pe cale exoorala

se poate efectua atat pe cale endoorala cat si pecale cutanata

linia de osteotomie are traiect de la unghiulmandibulei pana la incizura sigmoida

B.

C.

D.

E.

(pag. 791)

Osteotomia cu ostectomia corpuluimandibular (Blair)

este o interventie mai rar aplicata

conditia de baza este ocluzia functionala lanivelul grupului lateral

10

A.

este indicata in cazul anomaliilor de clasa a III-acu prognatism manibular

este indicata in cazurile cu edentatie frontala

exista un risc minim de lezare a pachetuluivasculonervos alveolar inferior

B.

C.

D.

E.

(pag. 792)

Pag. 27 din 160



Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilarse caracterizeaza prin:

Etajul inferior al fetei micsorat

Buza superioara pare alungita

11

A.

Mentonul pare/este retrudat

Mentonul pare/este proeminent

Buza superioara pare scurtata

B.

C.

D.

E.

(pag. 810)

Tratamentul ortodontic prechirurgical constain:

Decompensare ocluzala

Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa

12

A.

Corectia arcadelor dentare

Degajari coronare

Extractia molarilor de minte

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

Planificarea interventiei se face cu ajutorulunei teleradiografii de profil pe care, trasareareperelor urmareste sa stabileasca:

Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase

Necesitatea si amploarea unei genioplastii

13

A.

Necesitatea unor interventii associate

Viitoarea pozitie a partilor moi

Eliberarea cailor respiratorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 787-788)

Complicatiile intraoperatorii in chirurgiaortognata:

Lezarea nervului supraorbitar

Fractura etajului anterior al bazei craniului

14

A.

Fractura lamelor pterigoide

Sectionarea arterei maxilare

Leziuni oftalmice

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

Dupa osteotomia sagitala si verticala amandibulei pot aparea:

Tulburari neurosenzoriale

Leziuni ale nervului alveolar inferior

15

A.

Leziuni oftalmice

Hemangioame

Necroze

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasaa III-a tratamentul vizeaza:

Retrudarea mandibulei prognate

Avansarea maxilarului in cazurile curetrognatism maxilar

16

A.

Asocierea acestora

Avansarea mandibulei prognate

Retrudarea maxilarului

B.

C.

D.

E.(pag. 796)

Procedeele chirurgicale ortognate lamandibula aplicate de-a lungul timpului:

Interventii pe condilul mandibular

Interventii pe unghiul mandibular

17

A.

Osteotomii orizontale pe ramul ascendant almandibulei

Osteotomii segmentare

Osteotomii oblice

B.

C.

D.

E.

(pag. 790)

Complicatiile intraoperatorii in chirurgiaortognata:

Lezarea nervului infraorbitar

Fractura etajului anterior al bazei craniului

18

A.

Fractura lamelor pterigoide

Sectionarea arterei maxilare

. Leziuni oftalmice

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

Deplasarile dentare ortodontice se fac pebaza:

Ocluzogramei

Analizei pe modele de studiu

19

A.

Schemelor de predictie cefalometrica

Schemelor de predictie chirurgicala

Audiogramei

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-

a tratamentul chirurgical urmareste:Avansarea mandibulei retrognate

Retrudarea maxilarului prognat

20

A.

Asocierea intre acestea

Retrudarea mandibulei prognate

Avansarea maxilarului prognat

B.

C.

D.

E.

(pag. 805)

Pag. 28 din 160



Tema nr. 15

Despicaturi labio-maxilo-palatine



Embrionul de 34 de zile va avea:

procesele laterale palatine

procesul nazal lateral

1

A.

palatul primar

procesul pterigoid

procesul nasal superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824)

Care din urmatoarele afirmatii suntcaracteristice pentru despicatura palatinaunilaterala totala:

defectul labial congenital este bilateraldespicatura labiala este totala şi bilaterala

2

A.

podeaua nazala lipseşte de partea despicata

lipseşte planşeul nazal bilateral

procesul nasal superior

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 829)

Care din urmatoarele sunt puncte de baza inreconstructia chirurgicala prin tehnica Malek90°:

punctul ce marcheaza înalţ imea arcului departea sanatoasa

centrul arcului Cupidon

3

A.

vârful extern al arcului Cupidon

vârful intern al arcului Cupidon

planşeul nazal de partea sanatoasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 834)

Uranostafiloschizis semnifica:

despicatura premaxilei şi procesului alveolar

despicatura valului palatin (stafiloskizis)şi a

palatului secundar

4

A.

despicatura in forma minima (schitata)

lueta bifida, ca semn unic

aspectul translucid valului palatin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 844)

Care din urmatoarele nu fac parte din celemai frecvente sechele postoperatorii dupadespicături labio-maxilo-palatine:

supradimensionarea roşului de buza

comunicari oro-nazale

5

A.

fistule ale planşeu lui nazal

supuratii ale lojelor fetei

deformaţ ii ale nasului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 847)

Embrionul de 34 de zile va avea:

procesul nazal lateral

procesul nazal medial

6

A.

procesul nazo-maxilar

procesul mandibular

procesele laterale palatine

B.

C.

D.

E.

(pag. 824)

Despicaturile labiale pot coexista in cadrulunor malformaţii cranio-faciale cum sunt:

sindromul Down

sindromul Optiz

7

A.

sindromul "cri du chat"

sindromul Mikulicz

sindromul Patau

B.

C.

D.

E.

(pag. 826)

Care din urmatoarele afirmatii sunt

caracteristice pentru despicătura labială bilaterală simetrică:

este o despicatura simpla

defectul are acelaşi aspect clinic bilateral

8

A.

nu afecteaza osul alveolar sau podeaua nazala

malformaţ ia afecteaza toată structura buzei pânala palatul primar

dehiscenţ a cuprinde roşul de buze şi se extindevariabil şi in parţ ile moi labiale (tegument) până la şanţ ul nazo-labial, fara afectarea acestuia

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Dupa Valerian Popescu, pe criteriimorfologice şi embriologice, despicaturilepartiale pot fi :

anterioare incomplete

anterioare complete

9

A.

totale unilaterale

posterioare incomplete

posterioare complete

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

Pag. 29 din 160



Care din urmatoarele sunt avantaje ce auimpus utilizarea placutei palatinale incazurile clinice cu despicaturi largi:

uşureaza alimentatia prin facilitarea suctiunii

faciliteaza regenerarea osoasa

10

A.

ghideaza creşterea segmentelor maxilare caretind sa se uneasca pe linia mediana

impiedica interpozitionarea limbii in despicatura

elimina folosirea suzetei

B.

C.

D.

E.

(pag. 834)

Amploarea tulburarilor mecanice a copiilorcu despicatura variaza :

daca este o despicatura labiala sau labio-palatina

daca aceasta este unilaterala sau bilaterala

11

A.

daca este insotita de agenezie

daca este insotita de hipoplazia segmentelormaxilare

daca este insotita de hiperplazia segmentelormaxilare

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Dupa clasificarea lui Veau, despicaturalabiala bilaterala totala :

se asociaza cu despicatura palatina

determina divizarea regiunii labiale in doua parti

12

A.

determina divizarea regiunii labiale in trei parti

nu afecteaza procesul alveolar

prezinta prolabium hipoplazic

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

Despicatura labiala unilaterala totalaintereseaza:

partile moi labiale

doar planseul nazal

13

A.

doar procesul alveolar

in totalitate partile moi labiale, planseul nazal siprocesul alveolar

se poate asocia si cu despicatura palatina

unilaterala totala

B.

C.

D.

E.

(pag. 831)

Dupa clasificarea lui Veau, in despicaturapalatina simpla cu urano-stafiloschisis

este interesat palatul dur in totalitate

este interesat palatul dur partial

14

A.

este interesat valul palatin in totalitate

toate de mai sus

este interesat procesul alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 829)

In depicatura palatina, la nivelul valuluipalatin se observa clinic:

continuitatea musculaturii inserate peaponevroza velara

discontinuitatea musculaturii inserate peaponevroza velara

15

A.

lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilinextern, intern, palatoglos, palatofaringian si

palatostafilinfuziunea mediana a muschilor palatoglos,palatofaringian si palatostafilin

fuziunea mediana a muschilor peristafilin externsi intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 842)

Dupa Valerian Popescu despicaturile seclasifica in:

Despicatura partiala a procesului alveolar

Despicatura totala a procesului alveolar

16

A.

AsociateTotale

Despicatura palatine unilateral totala

B.

C. D.

E.

(pag. 829)

Dupa clasificarea lui Veau, in despicaturalabiala unilaterala totala sunt afectate :

structura buzei pana la santul nazo-labial, faraafectarea acestuia

toata structura buzei pana la palatul primar

17

A.

se poate asocia cu despicatura palatina

nu modifica podeaua nazala

afecteaza procesul alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Clasificarea lui Veau a, despicaturilor labialeinclude:

despicatura labial cicatriceala

despicatura partial anterioara

18

A.

despicatura labiala bilateral asimetrica

despicatura labiala centrala

despicaturi asociate

B.

C.

D.

E.

(pag. 828-829)

Avantajele utilizarii placutei palatine indespicaturile largi labiale unilaterale totalesunt:

usureaza respiratia

usureaza alimentatia

19

A.

ghideaza crestearea segmentelor maxilare

impiedeca interpozitia limbii in despicatura

elimina folosirea suzetei

B.

C.

D.

E.(pag. 834)

Pag. 30 din 160



Cele mai frecvente sechele postoperatoriidupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt

subdimensionarea rosului de buza

supradimensionarea rosului de buza

20

A.

discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase

fistule cutanate

comunicare oro-sinusala

B.

C.

D.

E.

(pag. 847)

Tema nr. 16

Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia detrigemen



Dupa infiltratii la nivelul ganglionului Gasser

(în cavul Meckel) cu alcool, timpul mediu derecurenţa variaza intre:

6 si 24 luni

12 si 36 luni

1

A.

12 si 52 saptamani

6 si 47 luni

5 si 7 ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Dintre efectele adverse ale gabapentinuluifac parte:

hiponatremia

hipercolesterolemie

2

A.

sedare

crestere in greutate

greata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Varsta medie la debutul nevralgieitrigeminale idiopatice este de:

52-58 de ani

30-40 de ani

3

A.

60-70 de ani

58-72 de ani

42-78 de ani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

Tratamentul chirurgical al nevralgiei detrigemen nu vizeaza:

blocajul chimic anestezic

procedure neurolitice percutanate

4

A.

termocoagularea prin radiofrecventa

infiltratii cu ser fiziologic

precedeul Janetta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Dintre efectele adverse ale lamotriginei facparte:

alopecie


5

A.

hirsutism

leucopenia

rash

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

In nevralgia nervului laringeu superiordurerea nu este:

puternica

lancinanta

6

A.

situata in regiunea laringiană mediana

cu character paroxistic

iradianta spre partea superioară a cartilajuluitiroid, unghiul mandibular şi spre regiuneaauriculara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 919)

Nevralgia trigeminala idiopatica secaracterizeaza prin:

este frecvent asociata cu afectarea motorie interitoriul trigemenului

apare frecvent pana in 40 de ani

7

A.

crize dureroase deosebit de intense

este frecvent bilaterala

durerea are caracter lancinant, de soc electric

B.

C.

D.

E.

(pag. 916)

Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:

de cauza neurogena

de cauza somatica

8

A.

de cauza psihogena

de cauza dentara

de cauza musculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 916)

Pag. 31 din 160



Care din urmatoarele sunt criterii dediagnostic in nevralgia trigeminala clasica:

durerea este cu caracter surd, greu de localizat,profunda

atacuri paroxistice de durere cu durată de lafracţ iuni de secunda până la 2 minute, afectânduna sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

9

A.

atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

există deficit neurologic evident clinicatacurile afecteaza totdeauna o singura ramura anervului trigemen

B.

C.

D. E.

(pag. 917)

Nevralgia simptomatica poate fi produsa de:

tumori localizate la nivelul unghiuluipontocerebelos

neurinom de acustic

10

A.

infiltratiile anestezice

hemangiom

chist epidermoid

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)

In nevralgia trigeminala clasica durerea arecel putin una din urmatoarele caracteristici:

intensa

ascutita

11

A.

superficiala

declansata de factorii trigger

profunda

B.

C.

D.

E.

(pag. 917)

Diagnosticul diferenţial al nevralgiei detrigemen se face cu:

nevralgia de nerv gloso-faringian

nevralgia nervului facial

12

A.

nevralgia nervului intermediar Wrisberg

nevralgia nervului hipoglos

nevralgia occipitală

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)


nevralgia de nerv oftalmic

nevralgia nervului abducens

13

A.

nevralgia nervului intermediar Wrisberg

nevralgia nervului accesor

nevralgia nazociliară (sindrom Charlin)

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamenteanticonvulsivante sunt folosite in nevralgiade trigemen:

valproat de sodiu

lamotrigină

14

A.

gabapentin

flunitrazepam

carbamazepina

B.

C.

D.

E.(pag. 918)

Care din urmatoarele sunt efecte adverse alemedicatiei anticonvulsivante folosite innevralgia de trigemen:

leucopenie

hirsutism

15

A.

hipertrofie gingivala

alopecie

anemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corectereferitoare la nevralgia de trigemen:

nevralgia trigeminala clasica raspunde de obiceila farmacoterapie

nevralgia trigeminala clasica nu raspunde deobicei la farmacoterapie

16

A.

tratamentul medicamentos utilizeaza medicaţ ieanticonvulsivanta

tratamentul medicamentos nu utilizeaza

medicaţ ie anticonvulsivantain absenţ a unei leziuni structurale se iniţ iazatratamentul medicamentos

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corectereferitoare la tratamentul nevralgiei detrigemen prin blocajul chimic cu infiltraţiianestezice:

nevralgia trigeminala clasica raspunde de obiceila farmacoterapie

in multe cazuri, crizele au disparut chiar şi inlipsa tratamentului medicamentos

17

A.

tratamentul medicamentos utilizeaza medicaţ ieanticonvulsivanta

tratamentul medicamentos nu utilizeazamedicaţ ie anticonvulsivanta

in absenţ a unei leziuni structurale se iniţ iazatratamentul medicamentos

B.

C.

D.

E.

(pag. 918)

Pag. 32 din 160



Care din urmatoarele afirmatii sunt corectereferitoare la tratamentul nevralgiei detrigemen:

ganglioliza prin radiofrecventa produceameliorarea durerii in 82-100% din pacienti

ganglioliza prin radiofrecventa produceameliorarea durerii in 60% din pacienti

18

A.

in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea

parestezii la 10% dintre pacientiin cazul gangliolizei prin radiofrecventacomplicatiile majore sunt rare

in cazul gangliolizei prin radiofrecventacomplicatiile majore sunt dese

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Printre alte procedee de distructie a fibrelordurerii din nervul trigemen se numara:

criochirurgia

umflarea unui balon in cavul Meckel

19

A.

blocajul chimic anestezictermocoagularea prin radiofrecventa

procedeul Janetta

B.

C. D.

E.

(pag. 919)

In cazul procedeului Janetta:

beneficiile pe termen lung au fost raportate la80% dintre pacienti

beneficiile pe termen scurt au fost raportate la80% dintre pacienti

20

A.

mortalitatea chirurgicala este de 1%

rata de recurenta este de 1-6 %

este o procedura neinvaziva fiind recomandat catratament de prima intentie

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Tratamentul chirurgical al nevralgiei detrigemen:

in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gassercu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este maiproximala rezultatele pe termen lung sunt maibune

in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gassercu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este maidistala rezultatele pe termen lung sunt mai bune

21

A.

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot producehipoestezie faciala

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot producedisestezii dureroase

infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot producerareori anestezie dureroasa,insa se insotescfrecvent de keratite

B.

C.

D.

E.

(pag. 919)

Cea mai frecventa forma de nevralgiecraniana este:


nevralgia nervului trigemen

22

A.


nevralgia nervului cranian X

nevralgia nervului lingual

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

La care din urmatoarele grupe de pacientinevralgia trigeminala este rezultatulcompresiei vasculare a nervului trigemendatorita buclelor arteriale anormale situate inapropierea zonei de intrare a radacinii:

copii

adolescenti

23

A.

tineri

adulti

varstnici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 916)

Nevralgia trigeminala simptomatica(secundară):

durerea se deosebeşte de nevralgia trigeminală primară

se insoţ eşte de tulburări motorii in teritoriulnervului facial

24

A.

se insoţ eşte de hipertrofia muşchilor masticatori

este cauzata de leziunea structurala a

ganglionului Gassernu se insoţ eşte de tulburări de sensibilitate interitoriul de distribuţ ie al trigemenului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 917)


nevralgia de nerv accesor


25

A.

nevralgia nervului vag

nevralgia nervului laringeu superior

nevralgia trigeminala postherpetică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Diagnosticul diferenţial al nevralgiei detrigemen nu se face cu:

nevralgia vidiană (Vail)

nevralgia nazociliară

26

A.


nevralgia parietala

nevralgia trigeminala postherpetică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Pag. 33 din 160



Care din urmatoarele nu sunt procedeechirurgicale folosite in tratamentul nevralgieitrigeminale:

blocajul chimic anestezic

termocoagularea prin radiofrecvenţ a

27

A.

dochotomia

decompresiunea microvasculara a foseiposterioare

proceduri neurolitice percutanate – injectareaganglion ului Gasser

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamente suntfolosite in nevralgia de trigemen:

salbutamol

lamotrigină

28

A.

diclofenac

diazepam

betaserc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele medicamenteanticonvulsivante nu sunt folosite innevralgia de trigemen:

diazepam

lamotrigină

29

A.

gabapentin

fenitoina

carbamazepina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Care din urmatoarele sunt efecte adverse alemedicatiei anticonvulsivante folosite innevralgia de trigemen:

hiperexcitabilitate


30

A.

atrofie gingivala

ginecomastie

hipokalemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 918)

Tema nr. 17

Metode locale de prevenire a cariei dentare dinsanturi si fosete


Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei insanturi si fosete, Ed Cerma, Bucuresti, 1997.integral

Prevalenţa şi incidenţa crescută a cariei

ocluzale se datoresc interacţiunii mai multorfactori:

capacităţ ii de reţ inere a microorganismelor şialimentelor în fosetele şi şanţ urile adânci;

concentraţ iei mai mici a fluorului în smalţ ulocluzal decât în cel proximal;

1

A.

imposibilităţ ii realizării unei curăţ iri foarte buneindiferent de mijlocul utilizat;

cantităţ ii de smalţ mai mici între suprafaţ adintelui şi joncţ iunea smalţ /dentină în cazulşanţ urilor, comparativ cu cantitatea de la

celelalte suprafeţ e;concentraţ iei mai mari a fluorului în smalţ ulocluzal decât în cel proximal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 8)

Situaţiile clinice în care Fortier şi Demars-Fremault indică odontotomia profilactică sunt:

copii cu policarii care au o igienă orală proastă;

imposibilitatea efectuării unor controale periodiceregulate;

2

A.

posibilitatea efectuării unor controale periodiceregulate;

existenţ a unor dubii în legătură cu prezenţ a sauabsenţ a unei carii;

copii neadaptaţ i, handicapaţ i psihic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 11)

După Sturdevant şi colab. sigilanţii au treiefecte importante:

umplu în mod mecanic fosetele şi şanţ urileadânci cu o răşină acido-producătoare;

uşurează manoperele de curăţ ire a şanţ urilor şifosetelor;

3

A.

blochează "locusul" preferat al Streptococuluimutans şi al altor microorganisme cariogene;

umplu în mod mecanic fosetele şi şanţ urileadânci cu o răşină acido-rezistentă;

stimulează "locusul" preferat al Streptococuluimutans şi al altor microorganisme cariogene.

B.

C.

D.

E.

(pag. 15)

Pag. 34 din 160



După Bratu şi colab. calităţile unui materialde sigilare ar fi următoarele:

aderenţă bună la suprafeţ ele gravate;

biocompatibilitate;

4

A.

priză lentă în condiţ iile cavităţ ii bucale;

sa aibă calităţ i fizionomice nesatisfăcătoare;

proprietăţ i mecanice şi termice diferite de cele

ale structurilor dure dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 15)

Avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili,sintetizate de Hicks, sunt următoarele:

materialul se întăreşte în 30-40 de secunde;

nu se mai încorporează bule de aer, deoarecematerialul nu se pregăteşte prin amestecare;

5

A.

materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate petoată perioada pătrunderii lui în porii smalţ uluidemineralizat;

materialul îşi modific

ă vâscozitatea pe perioada

pătrunderii lui în porii smalţ ului demineralizat;

materialul se întăreşte în 10-20 de secunde.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19)

Avantajele folosirii laserului în iniţiereareacţiei de priză a sigilanţilorfotopolimerizabili sunt:

creşterea timpului de priză;

scăderea cantităţ ii de răşină rămasă nepolimerizată;

6

A.

scăderea rezisten

ţ ei la întindere

şi a rezisten

ţ ei

de legare;

reducerea timpului de priză;

smalţ ul expus laserului are rezistenţă crescută lafactori cariogeni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 20)

Cimenturile glass ionomer au două calităţiimportante care le recomandă pentru a fifolosite în stomatologia preventivă:

retenţ ie superioară răşinilor compozite;

capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor;

7

A.

adeziunea chimică la structurile dure dentare;

estetică superioară răşinilor compozite;

adeziunea mecanică la structurile dure dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Între dezavantajele cimenturilor glassionomer convenţionale, cu reacţie de priză chimică, se pot enumera:

finisare slabă datorită rugozităţ ii superficiale;

timp de priză lung;

8

A.

sensibilitate în mediul umed;

rezistenţă crescută în zonele supuse directsolicitărilor masticatorii;

timp de priză redus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

Cimenturile glass ionomer fotopolimerizabile în comparaţie cu cele autopolimerizabileprezintă următoarele caracteristici:

timp de priză mai redus;

adaptare marginală mai bună;

9

A.

sensibilitate mai crescută în mediul umeddatorită polimerizării iniţ iale a matricei răşinoase;

adeziune mai bună;rezistenţă mai redusă la abraziune.

B.

C.

D. E.

(pag. 32)

În cazul sigilării cu răşini compozite, timpiioperatori sunt următorii:

periajul profesional al suprafeţ elor dentare cupaste ce conţ in fluor;

izolarea;

10

A.

aplicarea materialului de sigilare;

verificarea sigilării;

controlul în relaţ ie ocluzală.

B.

C.

D.

E.(pag. 35)

Einwang recomandă o tehnică de sigilaremodificată, care garantează o mai bună retenţie, tehnică ce presupune următoareleetape:

curăţ area suprafeţ elor ocluzale cu o pastă fără fluor;

curăţ area suprafeţ elor ocluzale cu o pastă cufluor;

11

A.

înăsprirea suprafeţ elor de smalţ pe o zonă deaproximativ 1mm lăţ ime de fiecare parte a fisuriicu ajutorul unor freze diamantate.

demineralizarea cu acid a suprafeţ ei smalţ ului;

aplicarea sigilantului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Pag. 35 din 160



Folosirea compozitelor fotopolimerizabile camateriale de sigilare oferă următoareleavantaje:

posibilitatea de încorporare a bulelor de aer esteredusă;

timpul de lucru este limitat;

12

A.

temperatura ridicată a mediului ambiant scadetimpul de priză;

timpul de lucru este mai lung;polimerizarea materialului începe imediat cecatalizatorul se adaugă la bază.

B.

C.

D. E.

(pag. 43)

Între timpii operatori ai tehnicii de sigilare cuciment glass ionomer se enumeră următorii:

curăţ area suprafeţ elor dentare cu o perie conică sub jet de apă;

izolarea dintelui;

13

A.

demineralizarea cu acid fosforic în concentraţ ie

de 37%;aplicarea materialului de sigilare;

aplicarea unui lac protector, când cimentul îşipierde luciul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

În legarea materialului de sigilare lasuprafaţa de smalţ demineralizată acid au unrol important următorii factori:

necontaminarea cu salivă în momentul aplicăriisigilantului;

timpul de demineralizare;

14

A.

agentul de demineralizare;

concentraţ ia demineralizantului;

topografia suprafeţ ei de dentină demineralizată.

B. C.

D.

E.

(pag. 49)

Surmont şi colab. indică aplicarea sigilărilorla grupul persoanelor cu grad înalt de risc,care cuprinde:

pacienţ i care consumă zilnic mari cantităţ i degrăsimi;

pacienţ i carioactivi cu nivel crescut deStreptococ mutans;

15

A.

pacienţ i care consumă zilnic mari cantităţ i dedulciuri;

pacienţ i carioactivi cu nivel scăzut de Streptococmutans;

pacienţ i handicapaţ i psihic sau fizic, care nu îşipot efectua igiena orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 62)

Tehnica odontotomiei profilactice constă înprepararea mecanică a tuturor şanţurilor şifosetelor dinţilor nou erupţi prin pregătireaunor cavităţi superficiale şi obturarea lor cu:

compozit fotopolimerizabil;

compozit autopolimerizabil;

16

A.

compomer;

amalgam de argint;

ciment ionomer de sticlă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 11)

Una dintre proprietăţile ideale ale unuisigilant stabilite de Dental Advisor (citat deWei) este reprezentată de:

penetranţă scăzută;

timp de lucru scurt;

17

A.

expansiune termică crescută;

rezistenţă redusă la uzură;

absorbţ ia scăzută a apei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 16)

În cazul sigilării cu răşini compozite, înmetoda clasică, se recomandă cademineralizarea pe dinţii temporari să sefacă timp de:

90 de secunde;

20 de secunde;

18

A.

120 de secunde;

60 de secunde;

30 de secunde;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 37)

Simonsen recomandă ca perioadă potrivită pentru sigilare:

vârsta de 3-4 ani pentru incisivii centralitemporari;

vârsta de 6-7 ani pentru molarii temporari;

19

A.

vârsta de 3-4 ani pentru caninii temporari;

vârsta de 11-13 ani pentru molarii doi

permanenţ i şi premolari;vârsta de 6-7 ani pentru premolari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 64)

Verificarea suprafeţei sigilate cu răşinicompozite se realizează:

clinic – numai prin inspecţ ie cu oglinda dentară;

clinic – prin examen cu sonda dentară;

20

A.

paraclinic – prin examinarea modelului de studiu;

paraclinic – prin examen radiologic;

clinic – prin examen cu spatula dentară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

Pag. 36 din 160



Tema nr. 18

Rolul factorilor functionali in formarea aparatuluidento-maxilar


Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare sidezvoltare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.pag. 315-392, 405-417, 433-445

Presiunile verticale bilaterale (menţionate de

Max Müller) pe care le pot suporta dinţii sunt:

Incisivi-32 kg;

Canini-40 kg;

1

A.

Premolari 2-50 kg;

Molari 1-60 kg;

Molari 3-66 kg.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 340)

În cadrul clasificării consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei

de aer, intră:Consoanele lingvo-palatale;

Consoanele rulate;

2

A.

Consoanele fricative;

Consoanele nazale;

Consoanele africative.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Consoanele labio-dentale sunt:

d, t, n;

b, m, p;

3

A.

f, v;

g, c;

s, j.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Consoanele nazale sunt:

f, v;

s, j;

4

A.

b, p;

m, n;d, t;

B.

C.

D. E.

*

(pag. 377)

În cadrul clasificării consoanelor în funcţiede modul de articulare, acestea pot fi:

Consoane semiocluzive;

Consoane labiale;

5

A.

Consoane lingvo-dentale;

Consoane labio-dentale;

Consoane lingvo-palatale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 377)

Mucoasa nazală constituie punctul deplecare pentru următoarele reflexe:

Nazo-glotice;

Olfacto-gustative;

6

A.

Nazo-vasculare;

De apărare;

Olfacto-enterice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 319)

Respiraţia orală intervine în dezvoltareaaparatului dento-maxilar şi a feţei prinurmătoarele:

La respiratorii orali sunt prezenţ i stimulii naturalide creştere la nivelul ansamblului nazal şizonelor limitrofe;

Prezenţ a amigdalelor hipertrofice care potdeplasa înainte mandibula;

7

A.

În respiraţ ia orală sunt prezente oscilaţ iilepresorii respiratorii ce se găsesc la vase şi pot

inhiba creşterea osoasă;Dezechilibrul dintre presiunea negativă ainspiraţ iei nazale şi presiunea expiraţ iei nazalepoate determina apariţ ia unui palat îngust şi înalt;

Presiunea din sinus se reduce, nemaifiindcontrabalansată presiunea atmosferică, astfel încât bolta palatină se deplasează în sus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 324-325)

Alimentaţia artificială în comparaţie cualăptarea la sân prezintă unele inconvenienteca:

Aerofagia;

Creşterea secreţ iei salivare;

8

A.

Copilul evită să facă mişcări de propulsie;

Travaliul muscular din timpul sugerii naturale îiinduce copilului un somn agitat;

Influenţ e de ordin general, deoarece nici unsubstituent nu poate înlocui calităţ ile imunologiceşi nutritive ale laptelui de mamă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Printre perioadele principale ale variaţiilor

funcţionale masticatorii se numără:

Perioada primei dentiţ ii neabrazate;

Perioada primei dentiţ ii abrazate;

9

A.

Perioada celei de-a doua dentiţ ii neabrazate;

Perioada celei de-a doua dentiţ ii abrazate;

Perioada intermediară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 334)

Pag. 37 din 160



În timpul mişcării pe care suprafeţeleocluzale ale molarilor le fac în fărimiţareaalimentelor, Maronneaud distingeurmătoarele etape:

O fază liberă;

O fază de orientare;

10

A.

O fază de ocluzie;

O fază juxtaocluzală;

O fază de dezocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 337)

Corelaţiile dintre deglutiţie şi dezvoltareaaparatului dento-maxilar duc la următoareleconcluzii:

Primul stadiu al deglutiţ iei se realizează prinmişcări complexe ale diferitelor structuri aleaparatului dento-maxilar;

Timpul 1 al deglutiţ iei nu se schimbă cu vârsta;

11

A.

Deglutiţ ia de tip infantil poate fi şi rezultatul unor

anomalii dento-maxilare produse de alte cauze;Persistenţ a „deglutiţ iei infantile” se poate datoraunor cauze locale(obiceiuri vicioase);

Persistenţ a „deglutiţ iei infantile”se poate datoraunor cauze generale(macroglosie).

B.

C.

D.

E.

(pag. 336)

Se poate considera că o deglutiţie sedesfăşoară normal când:

Limba rămâne în interiorul limitelor cavităţ ii orale;

Limba este propulsată şi se aşează între creste

în regiunea anterioară;

12

A.

Buzele rămân în repaus;

Buzele prezintă o contracţ ie foarte uşoară;

Dinţ ii posteriori sunt în contact sau aproape încontact.

B.

C.

D.

E.

(pag. 366)

În cadrul tulburărilor de ritm din vorbire intră:

Bâlbâiala;

Tahilalia;

13

A.

BradilaliaSigmatismul;

Rotacismul.

B.

C. D.

E.

(pag. 384)

Tema nr. 19

Dezvoltarea ocluziei dentare


Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte siortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,2003.pag. 35-49

Interrelaţiile elementelor care participă larealizarea ocluziei dentare se stabilesc:

încă din perioada de embriogeneză;

numai în viaţ a fetală;

1

A.

numai după naştere;

numai de-a lungul întregii vieţ i;

numai la naştere.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 36)

Erupţia dinţilor temporari este declanşată lavârsta de:

9 luni de viaţă postnatală;3 luni de viaţă postnatală;6 luni de viaţă postnatală;

2

A.

1 an de viaţă postnatală;

5 ani de viaţă postnatală

6 luni de viaţă postnatală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Erupţia dinţilor temporari se desfăşoară într-un interval ciclic cu media de:

3 luni;10 luni;

3

A.

8 luni;

5 luni;

6 luni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Erupţia dinţilor temporari se termină după:

după 20 luni;

după 15 luni;

4

A.

după 25 luni;după 1 an;

după 30 luni.

B.

C. D.

E.

*

(pag. 39)

Perfectarea înălţimii de ocluzie şi încheiereadezvoltării ocluziei temporare se face odată cu:

erupţ ia caninilor şi molarilor 2 temporari;

erupţ ia incisivilor inferiori temporari;

5

A.

erupţ ia incisivilor superiori temporari;

erupţ ia molarilor 1 superiori temporari;

erupţ ia molarilor 1 inferiori temporari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 39)

Pag. 38 din 160



În etapa prognaţiei mandibulare embrionare(luna a 3-a de viaţă intrauterină) au locurmătoarele modificări la nivelul aparatuluidento-maxilar:

se formează bolta palatină;

se separă cavitatea bucală de cea nazală;

6

A.

limba este determinată să coboare în potcoavamandibulei;

mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizaţ i;spaţ iul necesar pentru alinierea incisivilor lateralişicaninilor este insuficient.

B.

C.

D. E.

(pag. 36)

În luna a 5-a de viaţă intrauterină, dinamicarelaţiei dento-maxilare în mandibulă oferă următorul tablou:

prezenţ a unei diasteme mari;

se consolidează simfiza mentonieră;

7

A.

simfiza mentonieră este larg deschisă;

mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizaţ i;

spaţ iul necesar pentru alinierea incisivilor lateralişi caninilor este suficient.

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Către lunile a 7-a şi a 8-a de viaţă intrauterină, dinamica relaţiei dento-maxilare în mandibulă oferă următorul tablou:

simfiza mentonieră se consolidează;

se mezializează incisivii centrali;

8

A.

mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizaţ i;are loc un câştig de spaţ iu între muguriiincisivilor centrali temporari şi molarilor 1temporari, utilizat de către incisivii laterali;

se distalizează incisivii centrali.

B.

C. D.

E.

(pag. 37)

Pentru Müller, o valoare prognostică pentruo evoluţie a malocluziei o are locul şimărimea tremei în dentiţia temporară, astfel:

la maxilar, o tremă precanină mare relevă tendinţ a la mezializare a arcadei maxilare;

o tremă postcanină mare la la maxilar relevă otendinţă la distalizare a arcadei superioare;

9

A.

o tremă precanină mare la mandibulă determină o mezializare a arcadei inferioare;

o tremă postcanină mare mandibulară determină o distalizare a arcadei inferioare;

o tremă înaintea incisivilor laterali maxilaridetermină o mezializare a arcadei superioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Studiul debutului erupţiei dinţilor permanenţipe un lot de copii de vârstă preşcolară(3-5ani) a relevat că la această vârstă:

la 5 ani 25%-30% din copii aveau erupţ i fieincisivii, fie molarii;

erupţ ia dentară este mai accelerată la băieţ icomparativ cu fete;

10

A.

erupţ ia dentară este mai accelerată la fete

comparativ cu băieţ i;timpul de accelerare este mai intens şi maifrecvent în urban decât în rural;

timpul de accelerare este mai intens şi maifrecvent în rural decât în urban.

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

La naştere şi pe măsură ce creşterea înaintează, arhitectura crestelor alveolare şia relaţiilor spaţiale intermaxilare esteurmătoarea:

crestele alveolare sunt acoperite de un periostfibros şi dens;crestele alveolare la maxilar nu sunt delimitatede bolta palatină;

11

A.

frenul buzei superioare se inseră pe creastă;

creasta alveolară inferioară este în formă de”U”;

versantul vestibular al crestei alveolare inferioareeste mai lat şi mai înclinat spre înăuntru.

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

Tema nr. 20

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factorilocali



Din grupa factorilor locali cu rol înetiopatogenia anomaliilor dento-maxilare facparte:tulburările de nutriţie;

tulburările de nutriţ ie;tulburările endocrine;

1

A.

respiraţ ia orală;

deglutiţ ia atipică;

caria dinţ ilor temporari şi consecinţ ele ei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73)

Pag. 39 din 160



Anomaliile dentare de formă sunt frecvent întâlnite la:

Incisivii centrali;

Premolarii 1;

2

A.

Premolarii 2;

Incisivii laterali;

Molarii 1.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Anodonţia poate fi:

numai parţ ială;

numai parţ ială, redusă sau întinsă;

3

A.

numai totală;

frecvent totală;

parţ ială, redusă sau întinsă şi rareori totală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Dinţii supranumerari:

au numai formă tipică;

au numai formă atipică;

4

A.

erupţ ia lor nu are caracter filogenetic;

erupţ ia lor pe arcadă nu creează tulburărifizionomice;

pot avea formă tipică sau atipică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Caria dinţilor temporari nu are ca efect:

perturbarea masticaţ iei;

perturbarea fizionomiei;

5

A.

menţ inerea dimensiunii verticale faciale aarcadei alveolare;

menţ inerea relaţ iei tridimensionale în ocluziadentară;

apariţ ia de dinţ i supranumerari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Caria dinţilor temporari are ca efect:

pierderea funcţ iei de masticaţ ie a dinţ ilortemporari;

pierderea funcţ iei fizionomice;

6

A.

menţ inerea dimensiunii verticale faciale aarcadei alveolare;

menţ inerea relaţ iei tridimensionale în ocluziadentară;

apariţ ia dinţ ilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Apariţia dinţilor supranumerari are:

caracter filogenetic;

aminteşte de o formulă dentară a antropoizilor;

7

A.

pot avea numai formă tipică;

pot avea numai formă atipică;

pot avea formă tipică sau atipică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Caria aproximală a dinţilor temporari poatedetermina:

scurtarea arcadei dentare;

pierderea spaţ iului de rezervă;

8

A.

anomalii de formă ale dinţ ilor permanenţ i;

dificultăţ i în erupţ ia caninilor;

dificultăţ i în erupţ ia premolarilor 2.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Pierderea prematură a dinţilor temporari, în

special în zona de sprijin poate determina:supraerupţ ii ale dinţ ilor antagonişti;

migrări ale dinţ ilor permanenţ i aflaţ i în erupţ ieintermaxilară sau orală;

9

A.

lărgiri de arcadă;

angrenaje inverse;

apariţ ia contactelor şi interferenţ elor ocluzale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Perturbarea timpului de exfoliere a dinţilor

temporari poate determina apariţia:de întârzieri în reglările ocluzale;

incongruenţă dento-alveolară la distanţă;

10

A.

erupţ ia malpoziţ ionată a dintelui permanent înlocuitor;

anomalii dentare de formă ale dinţ ilor permanenţ i;

rămânerea în incluzie a dintelui permanent înlocuitor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Întârzierile în erupţia dinţilor permanenţi sunt

determinate de următoarele cauze locale:genetice;

tulburări endocrine;

11

A.

tulburări de nutriţ ie;

bariere osoase;

fibroase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Pag. 40 din 160



Traumatismele dinţilor temporari potdetermina:

tulburări în dinamica evoluţ iei dinţ ilor permanenţ i;

schimbarea drumului de erupţ ie a mugureluidentar subiacent;

12

A.

compresie de maxilar cu înghesuire dentară;

intruzii ale dinţ ilor temporari;

luxaţ ii.

B.

C.

D.

E.(pag. 74)

Din grupa factorilor locali cu rol înetiopatogenia anomaliilor dento-maxilare facparte:

caria dinţ ior temporari;

deglutiţ ia infantilă;

13

A.

pierderea prematură a dinţ ilor temporari;

retenţ ia prelungită a dinţ ilor temporari;

respiraţ ia orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Caria ocluzală a dinţior temporari:

determină apariţ ia anodonţ iei;

determină tulburări ale relaţ iilor verticaleinterarcade;

14

A.

constitie sursă de dezechilibru în ocluzia dentară;

constituie sursă de dezechilibru în dinamicamandibulară;

determină apariţ ia deglutiţ iei infantile.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Dezechilibrele, consecinţă a anodonţiei,depind de:

regiunea în care se produc;

întinderea;

15

A.

structura osoasă;

activitatea părţ ilor moi;

obiceiurile vicioase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Tema nr. 21

Clasificarea anomaliilor dento-maxilare



Angle împarte malocluziile în:

4 clase;

5 clase;

1

A.

2 clase;

6 clase;

3 clase.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 78)

Şcoala germană împarte malocluziile în:

5 sindroame;

7 sindroame;

2

A.

6 sindroame;

3 sindroame;

8 sindroame.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 80)

Angle împarte anomaliile dento-maxilare în:

sindroame;

disarmonii;

3

A.

clasa I şi clasa aII-a;

clasa I, clasa a II-a şi clasa a III-a;diverse anomalii.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 78)

Clasa a II-a Angle cuprinde:

două diviziuni;

3 diviziuni;

4

A.

4 diviziuni;

5 diviziuni;

6 diviziuni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 80)

În clasificarea anomaliilor dento-maxilaredupă şcoala franceză:

anomaliile dento-maxilare sunt consideratetulburări în armonia proceselor de dezvoltare acomponentelor aparatului dento-maxilar;

sunt luaţ i în considerare factorii etiologici caredetermină apariţ ia anomaliilor dento-maxilare;

5

A.

are drept criteriu principal de clasificare relaţ iilemandibulo-maxilare în plan sagital;

este o clasificare pe sindroame;este o clasificare ocluzionistă.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 80)

Pag. 41 din 160



În clasificarea şcolii franceze, modificările înmai multe planuri au ca prefix:

macro;

micro;

6

A.

hiper;

hipo;

labio.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

Clasificarea şcolii germane cuprindeurmătoarele sindroame:

sindromul de compresie de maxilar;

sindromul de ocluzie încrucişată;

7

A.

sindromul de pierdere precoce a dinţ ilortemporari din zona de sprijin;

sindromul de ocluzie adâncă acoperită;

sindromul de ocluzie deschisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

Anomaliile clasa a II-a Angle:

cuprind două diviziuni;

în subdiviziunea 1 raporturile de ocluzie suntdistalizate unilateral;

8

A.

în diviziunea 1 raporturile sunt distalizate bilateralşi ocluzie adâncă în acoperiş;

în diviziunea 2 raporturile sunt distalizateunilateral şi ocluzie adâncă acoperită;

în diviziunea 2, atunci când raporturile suntdistalizate unilateral se foloseşte termenul de„subdiviziunea 2”.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Izard şi Chateau au sintetizat ca terminologiemaxilo-facială, în cazul radicalilor:

cheilie;

endo;

9

A.

gnaţ ie;

latero;

genie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

În terminologia maxilo-facială a şcoliifranceze, Izard şi Chateau au sintetizat caprefix pentru disarmonii:

transversal: infra şi supra;

transversal: exo, endo, latero;

10

A.

vertical: infra şi supra;

sagital:pro şi retro;

vertical: pro şi retro.

B.

C.

D.

E.

(pag. 81)

În clasificarea Angle:

criteriul principal de clasificare a anomaliilordento-maxilare sunt relaţ iile mandibulo-maxilare în plan sagital;

o primă categorie o reprezintă anomaliile în carecele două baze maxilare sunt corect plasate înplan sagital, modificările făcându-se la niveldento-alveolar;

11

A.

anomaliile sunt împărţ ite în 6 sindroame;anomaliile sunt considerate tulburări în armoniaproceselor de dezvoltare ale componenteloraparatului dento-maxilar;

este o clasificare a şcolii franceze.

B.

C. D.

E.

(pag. 80)


există 3 categorii de anomalii;

în a doua categorie sunt grupate anomaliilecaracterizate de poziţ ionarea maxilarului inferior

mai înapoi decât cel superior;

12

A.

în a doua categorie sunt grupate anomaliilecaracterizate de poziţ ionarea maxilarului inferiormai înainte decât cel superior;

în a treia categorie sunt grupate anomaliilecaracterizate de poziţ ionarea mai anterioară amaxilarului inferior faţă de cel superior;

există 6 sindroame.

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)


pentru evaluarea clinică a categoriilor deanomalii Angle ia în considerare poziţ ia molaruluide 6 ani;

în relaţ ie neutrală cele două maxilare suntplasate corect;

13

A.

cuprinde 5 sindroame;

este o clasificare a şcolii germane;

este o clasificare a şcolii franceze.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Clasificarea anomaliilor dento-maxilar după Kantorowicz, Korkhaus,şi Reichenbach:

există 3 clase;

există 5 sindroame;

14

A.

este o clasificare a şcolii germane;


este o clasificare a şcolii americane.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Pag. 42 din 160



Clasificarea şcolii germane:


a fost făcută de către Dr. E. Angle;

15

A.

a fost făcută de către Kantorowicz, Korkhaus şiReichenbach;

cuprinde 3 clase de anomalii;

porneşte de la concepţ ia că aceeaşi factorietiologici în acelea

şi condi

ţ ii dau acelea

şi forme

de anomalii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Tema nr. 22

Examenul radiologie in ortodontie



Disfuncţiile ATM nu pot fi determinate de:cauze ocluzale;

cauze fiziologice;

1 A.

cauze psihologice;

cauze de creştere;

apariţ ia leziunilor carioase.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Disfuncţiile ATM se întâlnesc în cazulsubiecţilor examinaţi în proporţie de:

10%;20%;

2

A.

90%;

30%-70%;

80%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 143)

Examenul radiologic cu film intraoralcuprinde:

radiografia cu film retroalveolar;

ortopantomograma în propulsie;

3

A.

teleradiografia de faţă;

teleradiografia de profil;

ortopantomograma în ocluzie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 147)

În ortopantomograma în propulsie nu seevidenţiază la nivelul aspectuluimacroscopic al corpului mandibulei:

deschiderea unghiului mandibular;

modelul de creştere condilian;

4

A.

cudura canalului mandibular;

aspectul simfizei mentoniere;

poziţ ionarea arcadei mandibulare înintercuspidare maximă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Valoarea normală a unghiului facial este de:

90 grade;

120 grade;

5

A.

68 grade;

86 grade;

82 grade.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158)

Stadiul de disfuncţii intrinseci de la nivelulATM cuprinde:

tulburări generate în ATM de dezvoltareaacesteia;

tulburări generate de modificări anatomice aleATM care alterează structurile ATM ,dar nuproduc limitări funcţ ionale majore ale mişcărilor;

6

A.

tulburări generate în ATM de orice tratamentcare a modificat relaţ iile de ocluzie;

limitări funcţ ionale ale ATM;

individul îşi limitează sau îşi interzicedesfăşurarea unei vieţ i normale în raport cufactorii sociali şi culturali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 144)

Examenul radiologic cu film extraoralcuprinde:

radiografii cu film retroalveolar;

ortopantomograma în ocluzie;

7

A.

ortopantomograma în propulsie;

radiografia cu film muşcat;

ortopantomograma ATM în intercuspidaremaximă şi deschidere maximă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 152)

Pag. 43 din 160



Ortopantomograma în propulsie relevă următoarele aspecte:

evidenţ ierea structurilor zonelor laterale maxilareşi mandibulare în inocluzie verticlă;

relaţ iile de ocluzie modificate de gradul depropulsie mandibulară;

8

A.

structurile parodontale;

în plan vertical se evidenţ iază gradul

supraacoperirii frontale şi al inocluziei;aspectul macroscopic al corpului mandibular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

După Björk, modelul de rotaţie posterioară mandibulară se caracterizează prin:

canal mandibular drept;

unghi mandibular deschis;

9

A.

etaj inferior micşorat;

creşterea preangulară marcată;

unghiul molar crescut.

B.

C.

D.

E.(pag. 156)

Planurile de referinţă utilizate în interpretareateleradiografiei sunt:

planul de la Frankfurt;

planul bazal mandibular;

10

A.

planul bazal maxilar;

planul N-Ba;

planum(Se-N).

B.

C.

D.

E.

(pag. 155)

Teleradiografia după tehnica Rickettsanalizează:

adâncimea feţ ei;

înălţ imea anterioară a feţ ei;

11

A.

înălţ imea posterioară a feţ ei;

valorile unghiului SNA;

convexitatea facială.

B.

C.

D.

E.

(pag. 159)

Teleradiografia după Steiner vizează:măsurarea unghiului SNA şi interpretarearezultatelor;

măsurarea unghiului SNB şi interpretarearezultatelor;

12 A.

măsurarea unghiului axelor celor doi incisivicentrali;

măsurarea înălţ imii anterioare a feţ ei;

măsurarea înălţ imii posterioare a feţ ei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 162)

Cele trei laturi ale triunghiului Tweed suntreprezentate de:

planul Se-N;

planul de la Frankfurt;

13

A.

planul bazal maxilar;

planul bazal mandibular;

axa incisivului inferior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Pentru prognosticul dezvoltării ulterioare aaparatului dento-maxilar, Stockfish propuneo schemă alcătuită din următoarelesegmente periferice:

unghiul format de linia N-S cu planul mandibularGo-Gn;

suma unghiurilor: unghiul bazal însumat cuunghiul articular şi cu unghiul goniac;

14

A.

unghiul goniac anterior;

unghiul SNA;unghiul SNB.

B.

C.

D. E.

(pag. 174)

Björk a observat legătura caracteristicilorstructurale ale mandibulei cu rotaţiamandibulară, precum urmează:

unghiul goniac;

forma bazei mandibulei;

15

A.

înclinarea capului condilian;

înclinarea şi forma simfizei;

unghiul SNB.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Tema nr. 23

Anomaliile denti-maxilare de clasa a II-a



Cele două clase descrise de şcoala franceză pentru malocluziile din clasa a II1:-a sunt:

compresia de maxilar cu protruzie şi compresiade maxilar cu înghesuire;

ocluzia adâncă în acoperiş şi laterognaţ iamandibulară

1

A.

laterodeviaţ ia şi laterognaţ ia mandibulară

endodenţ ia şi laterognaţ ia mandibulară;

endognaţ ia şi laterodeviaţ ia mandibulară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379)

Pag. 44 din 160



Anomaliile de Clasa a II-a Angle înglobează tulburări de creştere, dezvoltare şifuncţionale ale maxilarelor cantonate înprincipal în plan:

ocluzal;

transversal;

2

A.

vertical;

medio-sagital;

orbito-frontal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379)

În cadrul endognaţiei caracteristicaprincipală este:

afectarea sectorului alveolar;

baza maxilarului şi piramida nazală sunt lărgite;

3

A.

baza maxilarului şi piramida nazală sunt alungite;

baza maxilarului şi uneori piramida nazală sunt îngustate;

ocluzia mezializată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379-381)

Exognaţia este o formă extrem de rară încare arcadele sunt spaţiate iar parodonţiul secaracterizează prin:

în zona anterioară afectarea apare datorită hipersolicitării funcţ ionale;

este afectat precoce

4

A.

este afectat tardiv;

faptul că rămâne neafectat;

constă în amputarea limbusurilor şi apariţ iaatrofiei verticale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 380)

Din punct de vedere etiopatogenic, rolulfactorului constituţional în apariţiaendognaţiei este demonstrat de :

apariţ ia maxilarului îngust în special ladolicocefali;

apariţ ia maxilarului îngust în special la brahicefali;

5

A.

apariţ ia maxilarului îngust în special la

normocefali,de studiile pe gemeni monozigoţ i;

apariţ ia maxilarului îngust la subiecţ ii cu rahitism.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 381)

În etiopatogenia compresiei de maxilar cuprotruzie şi spaţiere putem întâlni următoriifactori:

ereditatea;

factorul constituţ ional;

6

A.

ticurile de imitaţ ie;

obiceiurile alimentare;

rahitismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

În cadrul sindromul de compresiune maxilară cu protruzie şi spaţiere dentară putem întâlnica simptome:

ocluzie inversă totală;

reducerea diametrului maxilar faţă de planulmedio-sagital;

7

A.

reducerea diametrului dento alveolar faţă deplanul medio-sagital;

ocluzie adâncă acoperită;ocluzie distalizată.

B.

C.

D. E.

(pag. 380)

Factorii generali de dezvoltare implicaţi înetiopatogenia compresiei de maxilar cuprotruzie şi spaţiere sunt:

carenţ ele metabolice;

absenţ a suturii de creştere;

8

A.

complicaţ iile cariei dentare;

prezenţ a cicatricelor şi frenurilor;rahitismul.

B.

C.

D. E.

(pag. 381)

Rolul eredităţii în etiopatogenia compresieide maxilar cu protruzie şi spaţiere estedemonstrat de:

apariţ ia compresiei de maxilar la vârste foartefragede,

apariţ ia anomaliei în general la populaţ ia nordică,

9

A.

asocierea frecventă cu alte sindroame cu

transmitere genetică,retrognatismul nou-născutului;

studiile pe gemeni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Modificările care apar compensator în cadrulsindromului de compresiune maxilară cuprotruzie şi spaţiere dentară sunt:

protruzia procesului dento – alveolar;

ocluzia distalizată;

10

A.

ocluzia adâncă prăbuşită;

rar o ocluzie deschisă cu sau fără laterodeviaţ iemandibulară;

infrapoziţ ie laterală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 380)

Factorii locali de dezvoltare implicaţi înetiopatogenia compresiei de maxilar cuprotruzie şi spaţiere sunt:

cicatricile chirurgicale de la nivelul bolţ ii palatine

absenţ a suturii de creştere

11

A.

dolicocefalia

complicaţ iile cariei dentare

rahitismul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 381)

Pag. 45 din 160



În producerea sindromului de compresie demaxilar cu protruzie şi spaţiere obiceiurilevicioase acţionează prin:

dezechilibrarea forţ elor intra-extraorale din punctde vedere al intensităţ ii,

dezechilibrarea forţ elor intra-extraorale din punctde vedere al direcţ iei,

12

A.

dezechilibrarea forţ elor intra-extraorale din punct

de vedere al duratei de acţ iune,prin întreruperea continuităţ ii arcadei dentare,

prin structurarea unui os cu o textură mai slabă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

În producerea sindromului de compresie demaxilar cu protruzie şi spaţiere respiraţiaorală acţionează prin:

dispariţ ia triplei închideri orale

apariţ ia hipotoniei muşchiului maseter

13

A.

apariţ ia hipotoniei muşchiului orbicular oris al

buzei superioare,modificarea comportamentului lingual în statică

modificarea comportamentului lingual în timpulexercitării funcţ iilor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Obiceiul vicios de sugere a degetuluidetermină:

compresie alveolară cu protruzie

ocluzie adâncă incompletă

14

A.

ocluzie adâncă acoperit

ăcompresie de maxilar cu înghesuire

prognaţ ie adevărată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Maladia Cauhépé-Fieux se caracterizează prin:

îngustarea maxilarului

interpoziţ ia limbii între arcade în timpul deglutiţ iei;

15

A.

dezechilibre dentare de tipul retrodenţ ieisuperioare compensatorii,

dezechilibre dentare de tipul meziopoziţ iei curotaţ ie a premolarilor şi molarilor

ocluzie deschisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Modificările ocluzale caracteristicecompresiei de maxilar cu protruzie şispaţiere sunt:

relaţ ii molare distalizate

relaţ ii molare mezializate

16

A.

inocluzii sagitale grave

ocluzie inversă frontală

supraocluzie incisivă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 382)

Faciesul adenoidian se caracterizează prin:

profil convex;

dolicocefalie,

17

A.

leptoprosopie;

fantă labială fermă;

retrogheilie superioară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

La nivelul labial modificările caracteristice încompresia de maxilar cu protruzie sunt :

buza superioară subţ ire şi palidă;

buza superioară ridicată spre pragul narinar;

18

A.

treaptă labială în linie dreaptă

ocluzie labială fermă

buza inferioară groasă şi fisurată, răsfrântă înşanţ ul labio-mentonier.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

În compresia de maxilar cu protruzieexamenul arcadei dento-alveolare poateevidenţia:

o bază apicală mică;

o bază coronară largă;

19

A.

grade diferite de îngustare premolară,

distopoziţ ia zonei dentare laterale superioare,

meziopoziţ ia zonei dentare laterale superioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 385)

Examenul facial în compresia de maxilar cuprotruzie poate evidenţia:

un facies adenoidian,

aspect de bărbie dublă,

20

A.

o buză inferioară răsfrântă în ţ anţ ul labio-mentonier,

o treaptă labială inversată,

un profil concav.

B.

C.

D.

E.

(pag. 383)

Pag. 46 din 160



Tema nr. 24

Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2



Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 secaracterizeaza prin:

diferite grade de spaţ iere dentară

reducerea diametrelor premolare şi molare

1

A.

dezvoltarea în exces în plan sagital a maxilaruluisuperior

cresterea diametrelor premolare şi molare

ocluzia adâncă în acoperiş.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Caracteristic sindromului de compresie de

maxilar cu inghesuire dentara este:protruzia cu supraacoperirea grupului incisiv

retrodenţ ia cu supraacoperirea grupului incisiv

2

A.

angrenajul invers

ocluzia inversă frontală

ocluzia inversă laterală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Diagnosticul diferential al compresiei demaxilar cu înghesuire se face cu:

retrognatismul mandibularlaterodeviaţ ia mandibulară

3

A.

laterognaţ ia mandibulară

pseudoprognaţ ia mandibulară

clasa I cu spraalveolodonţ ie incisivă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 399)

Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 are încomun cu malocluzia din clasa II2 adiviziunea 1:

relaţ ia molară transversală

relaţ ia molară verticală

4

A.

ocluzia adânca acoperită

relaţ ia molară antero-posterioară

ocluzia deschisă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 estesinonimă cu:

endognaţ ia

exognaţ ia

5

A.

ocluzia deschisă

ocluzia adâncă în acoperiş

ocluzia încrucişată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Diferenţele dintre malocluziile din clasele II/1şi II/2 sunt:

etiopatogenetice

morfofuncţ ionale

6

A.

diferă ca prevalenţă

terapeutice

de localizare

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Sindromul de compresie de maxilar cu înghesuire dentară se caracterizează prin:

reducerea diametrului premolar

reducerea diametrului molar

7

A.

retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv

ocluzie adâncă în acoperiş

ocluzie inversă totală

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Din punct de vedere al gravităţii malocluziile

din clasa a II2 -a se descriu doua formeclinice:

forma gravă în care dezechilibrele ocluzaleproduc tulburări parodontale

forma uşoară cu tulburări morfofuncţ ionale şiestetice

8

A.

forma uşoară fără tulburări morfofuncţ ionale şiestetice

forma gravă cu modificări estetice

forma medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Aspectul facial în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire)prezintă următoarele caracteristici:

etajul inferior mărit

ocluzie labială cu planul plasat în poziţ ie înaltă pe coroana incisivilor superiori

9

A.

nas proeminent

buză inferioară groasă şi răsfrântă în şanţ ul labio-mentonier

menton proeminent

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Pag. 47 din 160



În malocluziile din clasa a II2 -a (compresiede maxilar cu înghesuire) la analizadezvoltării arcadelor dento-alveolare seobservă:

reducerea diametrelor premolare

reducerea diametrelor molare

10

A.

accentuarea curbei Spee

baza coronară mai largă decât cea apicală

reducerea unghiului mandibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Aspectul facial în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire)prezintă următoarele caracteristici:

etajul inferior normal sau în foarte multe cazurimicşorat

şantul labio mentonier accentuat

11

A.

punctual Gn plasat anterior de planul Simon

buzele subţ iriocluzie labială fermă

B.

C.

D. E.

(pag. 397)

Precizaţi care dintre următoarelecaracteristici pot fi observate la examnulfacial în malocluziile din clasa a II2 -a(compresie de maxilar cu înghesuire):

ocluzie labiala fermă

etajul inferior normal sau micşorat

12

A.

şantul labio mentonier accentuat

menton şters, aplatizatprofil concav

B.

C.

D. E.

(pag. 397)

Compresia de maxilar cu înghesuire faceparte din categoria malocluziilor:

dentare

de clasa I foarte rar

13

A.

de clasa a II-a diviziunea I

de clasa a II-a diviziunea II

de clasa a III-a.

B.

C.

D.

E.(pag. 396)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cuprivire la frecvenţa malocluziilor din clasa aII2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire)sunt adevărate:

formele moderate sunt mai frecvente ca celegrave

cazurile în care relaţ iile mandibulo mandibularesunt de clasa I sunt rare

14

A.

anomalia este mai puţ in frecventă decâtanomaliile din clasa a II1 –a

după Hotz este mai frecventă în dentiţ iapermanentă

după Houston şi Tulley afectează 20% dinpopulaţ ie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 396-398)

Din punct de vedere epidemiologicmalocluziile din clasa a II2 -a (compresie demaxilar cu înghesuire) prezintă următoareleparticularităţi:

anomalia este mai frecventă decât anomaliile dinclasa a II1 –a

după Hotz este mai frecventă în dentiţ iapermanentă

15

A.

după Hotz este mai frecventă în dentiţ iatemporară

după Houston şi Tulley afectează 10% dinpopulaţ ie

după Houston şi Tulley afectează 20% dinpopulaţ ie

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresiede maxilar cu înghesuire) dacă supraocluziase asociază şi cu decalaj între muchiaincizală a incisivului inferior şi centroidulradacinii incisivului superior tratamentulacestora prezintă următoarele particularităţi :

se efectuează mai dificil

riscul de recidivă este mai mare

16

A.

riscul de recidivă se reduce

scade timpul de tratament

este de preferat terapia funcţ ională.

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Modificările arcadelor dento-alveolare carepot fi prezente în malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de maxilar cu înghesuire) sunt:

arcade în formă de omega

arcade în formă de trapez

17

A.

arcade în formă de U

baza apicală este mai mare decât baza coronară

baza coronară este mai mare decât baza apicală

B.

C.

D.

E.(pag. 397-398)

Pag. 48 din 160



În malocluziile din clasa a II2 -a (compresiede maxilar cu înghesuire) sindromulalgodisfuncţional temporo-mandibular esteconsecinţa:

pierderii unor dinţ i din zona laterală

deplasării distale a mandibulei

18

A.

creşterii supraocluziei frontale

deplasării meziale a mandibulei

formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Modificările ocluzale care pot fi prezente înmalocluziile din clasa a II2 -a (compresie demaxilar cu înghesuire) sunt:

supraacoperirea grupului incisiv

angrenaje inverse premolare unilaterale saubilaterale

19

A.

rapoarte distalizate

rapoarte mezializateocluzie prăbuşită laterală

B.

C.

D. E.

(pag. 398)

În malocluziile din clasa a II2 -a (compresiede maxilar cu înghesuire) la analiza ocluzieidinamice se observă:

relaţ ia de postură a mandibulei este normală

rapoartele de la nivel molar sunt distalizate

20

A.

drumul de închidere al mandibulei este normal

în cazurile grave pacientul nu poate efectua

mişcări de lateralitatemuşchii ridicători ai mandibulei sunt hipertoni.

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Tema nr. 25

Malocluzia de clasa a III-a



În cazul malocluziilor de clasa a III-a treaptabuzelor este:

în linie dreaptă

inversată

1

A.

accentuată prin procheilie superioară

accentuată prin procheilie inferioară

buza superioară depăşeşte cu 2 mm în plansagital pe cea inferioară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Ocluzia inversă frontală în cazulmalocluziilor clasei a III-a poate fi cu:

numai cu inocluzie verticală

cu sau fără inocluzie sagitală inversă

2

A.

numai cu grad mare de supraacoperire frontală

abrazia feţ elor linguale ale incisivilor inferiori

abrazia feţ elor vestibulare ale incisivilor superiori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 405)

Maxilarul inferior în cadrul maloculziei declasa a III-a este ghidat:

anterior

posterior

3

A.

în lateralitate

în laterognaţ ie

în infrapoziţ ie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

În cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectulfacial poate fi:

faţă aplatizată

de faţă crispată

4

A.

de faţă inexpresivă,

facies adenoidian

profil de pasăre.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

În cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle

diferenţa dintre SNA şi SNB este:pozitivă

negativă

5

A.

diferenţ a este de 10̊



B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Modificările din cadrul malocluziei de clasa aIII-a Angle interesează:

maxilarul superiormaxilarul inferior

6

A.

ambele maxilare

numai arcadele alveolare

numai arcadele dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 405)

Pag. 49 din 160



La examenul facial simptomelecaracteristicile ale malocluziei de clasa a III-aAngle sunt:

faţă aplatizată

obraji înfundaţ i

7

A.

menton aplatizat

buză superioară înfundată

profil convex

B.

C.

D.

E.(pag. 406)

Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set deanomalii caracterizate prin:

rapoarte mezializate

rapoarte distalizate

8

A.

ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluziesagitală inversă

rapoarte lingualizate

rapoarte vestibularizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 405)

În cadrul examenului facial în malocluziile declasa a III-a Angle faţa poate avea un aspectlăţit în totalitate datorită:

treptei labiale în linie dreaptă

pomeţ ilor obrajilor înfundaţ i

9

A.

profilului concav

procheiliei superioare

treptei labiale inversate

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La nivelul procesului alveolar superior înmalocluziile de clasa a III-a Angle pot fiobservate modificări compensatorii careconstau în:

proalveolie

prodenţ ie

10

A.

Pr.A – F mai mare de 110̊

I – F mai mare de 107̊

retrodenţ ie

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul teleradiografic în malocluziile declasa a III-a Angle evidenţiază:

unghiul SNA mai mare de 80o

unghiul SNB mai mic de 78o

11

A.

diferenţ a dintre unghiurile SNA şi SNB arevaloare negativă

distanţ a Nsa – Nsp este micşorată

diagonala maxilarului superior S – Nsa redusă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul teleradiografic în clasa a III-aAngle evidenţiază:

unghiul Pr.A-F mai mare de 110o

unghiul I-F mai mare de 107o

12

A.

distanţ a Nsa – Nsp micşoratăq

diagonala maxilarului superior S – Nsa redusă.


B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul facial în malocluziile de clasa a III-a Angle poate evidenţia:

aspect dezagreabil în surâs

unghiul format de tangenta dusă la nivelul guriimai mic de 10̊

13

A.

profil concav

faţă aplatizată

buză inferioară subţ ire

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La examenul teleradiografic în malocluziilede clasa a III-a Angle se observă:

unghiul SNA mai mic de 80o


14

A.

diferenţ a dintre unghiurile SNA şi SNB arevaloare pozitivă

unghiul I-F mai mare de 107o

unghiul Pr.A-F mai mare de 110o

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Examenul endobucal în malocluziile de clasaa III-a Angle poate evidenţia:

profil concav

faţ a aplatizată

15

A.

ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluziesagitală

arcada alveolară apicală mică în raport cuarcada alveolară coronară

unghiul SNA mai mic de 80o

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

La examenul endobucal în malocluziile declasa a III-a Angle se observă:

arcada alveolară coronară mică în raport cuarcada alveolară apicală

arcada alveolară apicală mică în raport cuarcada alveolară coronară

16

A.

ocluzia mezializată

ocluzie inversă frontală sau totală.

înfundarea buzei superioare

B.

C.

D.

E.

(pag. 406)

Pag. 50 din 160



Următoarele afirmaţii cu privire la ocluziileinverse prin retrognatism maxilar dat desechelele postoperatorii ale despicăturilorlabiomaxilopalatine sunt adevărate:

gravitatea modificărilor fizionomice este maximă dacă ne raportăm la restul formelor demalocluzie de clasa a III-a

pe primul plan sunt tulburările funcţ iei masticatorii

17

A.

pe primul plan sunt tulburările respiratoriipacienţ ii pot executa numai mişcări de coborâreşi lateralitate

apar cu regularitate tulburări fono-articulare

B.

C. D.

E.

(pag. 406-407)

La nivelul procesului alveolar superior înmalocluziile de clasa a III-a Angle pot fiobservate modificări compensatorii careconstau în:

proalveolie

prodenţ ie

18

A.

mezializarea dinţ ilor laterali

I – F mai mic de 107

arcada alveolară coronară mare

B. C.

D.

E.

(pag. 406)

Următoarele afirmaţii cu privire la afectareaATM la pacienţii cu malocluzii de clasa a III-asunt adevărate:

modificările ATM apar datorită absenţ eighidajului anterior normal,

modificările ATM apar datorită transferuluighidajului mişcărilor mandibulare la niveluldinţ ilor laterali

19

A.

apar cracmente şi crepitaţ ii

apar datorită instabilităţ ii contactelor interdentare

apar datorită absenţ ei suprafeţ elor de uzură ocluzale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 407)

La baza apariţiei spasmelor musculare înmalocluzia de clasa a III-a. stau:

ocluzia mezializată

ocluzia distalizată

20

A.

drumul de închidere în treaptă mezializată

tulburările parodontale

tulburările masticatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 407)

Tema nr. 26

Sindromul de inocluzie verticala


Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte siortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,2003.pag. 418-426, 429-438

În sindromul de inocluzie verticală acţiuneafactorului genetic apare evidentă în uneleafecţiuni ca:

sindromul Down şi unele cranio-sinostoze

sindromul cariei de biberon

1

A.

sindromul de polidactilism

sindromul Tourette

numai în sindromul Down

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

Ocluzia verticală este un sindrom

caracterizat prin existenţa unor tulburari înprimul rând în plan:

sagital

transversal

2

A.

vertical

sagital şi transversal

în toate planurile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 418)

În sindromul de inocluzie verticală sindromulDown determină instalarea unui deficit de

dezvoltare a maxilarului superior interesând în special sectorul anterior care este:

scurtat

alungit

3

A.

îngustat

lărgit

aplatizat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

În sindromul de inocluzie verticală relaţiile

ocluzale normale sunt tulburate deinversarea tiparului de rotaţie mandibulară:

în direcţ ie anterioară

în direcţ ie posterioară

4

A.

urmând o traiectorie sinusală

urmând o traiectorie în linie dreaptă

urmând o traiectorie în baionetă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 419)

Pag. 51 din 160



În sincondroza intrasfenoidalaşisfenoetmoidala sunt afectate:

sutura coronară

sutura palatinală

5

A.

simfiza mentonieră

sutura maxilară

sutura maxilară

sutura temporo-zigomatică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 420)

Traumatismul ocluzal care interesează dinţiice realizează contacte ocluzale în ocluziadeschisă se materializează în:

îmbolnăvire paradontală

apariţ ia unor forţ e de tip ortodontic caredeplasează dintele din calea traumatismului

6

A.

remanierea compensatorie a procesului alveolar

masticaţ ie unilaterală

afectiuni ale ATM

B.

C.

D.

E.(pag. 432)

În sindromul de inocluzie verticală întâlnimmodificări dentare ca:

volum mărit

volum micşorat

7

A.

modificări de formă

rădăcini mai scurte

proînclinare

B.

C.

D.

E.

(pag. 422)

Următoarele afirmaţii privind modificărilefizionomice dn sindromul de inocluzieverticală sunt adevărate:

hipertonia pătratului buzei inferioare determină aplatizarea mentonului

şanţ ul labio-mentonier poate fi şters fără caprofilul pacientului să fie modificat

8

A.

scurtarea ramurii ascendente mandibulare şicudarea ramurii orizonlale mandibulare conducla apariţ ia unui profil concav

hernierea limbii în spaţ iul de inocluzie verticală conferă pacientului un aspect de faţă crispată

apar brazde verticale inestetice la nivelultegumentelor dacă pacientul interpune în spaţ iulde inocluzie faţ a internă a buzei inferioare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 436)

Sindromul Down poate prezenta casimptome clinice:

tulburări de dezvoltare ale maxilarului la nivelulsectorului anterior

deficit de creştere a bazei craniului la nivelulplanumului

9

A.

deficit de creştere a bazei craniului la nivelulclivusului

obliterarea precoce a sistemului suturaltulburări de dezvoltare ale maxilarului la nivelulsectorului posterior

B.

C.

D. E.

(pag. 419)

Factorii locali incriminaţi în producereaocluziei deschise sunt:

deglutiţ ia

afecţ iunile reumatice ale ATM

10

A.

cicatricele cheloide

incongruenţ a dento-alveolară cu înghesuire

tratamentele ortodontice

B.

C.

D.

E.

(pag. 425-426)

Factorii locali care pot interveni în genezaunei inocluzii verticale sunt:

afecţ iunile reumatice de la nivel ATM

incongruenţ a dento-alveolară cu înghesuireprimară sau secundară

11

A.

cicatricele cheloide şi retracţ iile

spaţ iul care ramâne după pierderea precoce a

unui dinte temporar şi intervalul de timp măritpână la apariţ ia dintelui definitiv

respiraţ ia orală

B.

C.

D.

E.

(pag. 425-426)

Factorii iatrogeni care determină ocluziadeschisă apar în cursul tratamentelor :

odontale

ortopedice

12

A.

ortodontice

ORL

chirurgicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 426)

La sugar efectuarea deglutiţiei implică:

interpunerea limbii între arcadele dentare

poziţ ionarea limbii pe bolta palatină

13

A.

contracţ ii periferice ale muşchilor genieni

contracţ ii periferice ale muşchilor constrictorisuperiori ai faringelui

contracţ ii periferice ale muşchilor pterigoidieni

interni

B.

C.

D.

E.

(pag. 423)

Pag. 52 din 160



Cele mai importante tulburări funcţionalecare apar în inocluzia verticala sunt:

rahitismul

fono-articulatorii

14

A.

masticatorii

de dezvoltare a maxilarelor

de erupţ ie dentară

B.

C.

D.

E.

(pag. 431)

Prin închidere precoce sutura lambdoidă determină:

dezvoltarea insuficientă a regiunii occipitale

dezvoltarea insuficientă a regiunii parietale

15

A.

planumul redus

clivusul redus

unghi foramenian micşorat

B.

C.

D.

E.

(pag. 420)

În sindromul de inocluzie verticală otulburare des întâlnită este perturbareapronunţiei fonemelor dentale:

D

T

16

A.

F

V

S

B.

C.

D.

E.

(pag. 431)

O breşă de inocluzie verticală careinteresează caninii, primii premolari şieventual şi molarii poate conduce la:

tulburări ale activităţ ii musculare

hipoplazii ale incisivilor

17

A.

tulburări ale ATM

tulburări masticatorii ca urmare a micşorăriisuprafeţ elor ocluzale

transferul ghidajului mişcărilor mandibulare lanivel lateral

B.

C.

D.

E.

(pag. 432)

În inocluzia verticala tulburările dentarecaracteristice sunt:

incisivi hipoplazici Hutchinson

molari Moser

18

A.

anodonţ ia incisivilor laterali

forme modificate precum incisivi laterali în ţăruş

microfracturi ale muchiilor incizale

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

În sindromul de inocluzie verticală tulburărilede ocluzie, paradontale şi dentare stau labaza instalarii:

spasmelor musculare

durerilor de etiologie obscură din regiuneacapului

19

A.

durerilor de tip nevralgiform

durerilor de etiologie obscură din regiunea gatului

relaxarii musculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Grupele musculare cele mai frecvent afectatede tulburările de ocluzie, parodontaleşidentare din sindromul de inocluzie verticală sunt:

pterigoidian extern

fasciculul anterior al temporalului

20

A.

muşchi limbii

fasciculul posterior al muşchiului temporalpterigoidianul intern

B.

C.

D. E.

(pag. 433)

Tema nr. 27

Anodontia


Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, EdituraCartea Universitara, Bucuresti, 2005.pag. 15-40

În cazul anodonţiilor raportul în care sunt

afectate cele două dentiţii este:10/1 în favoarea dentiţ iei permanente;

10/1 în favoarea dentiţ iei temporare;

1

A.


16/1 în favoarea dentiţ iei permanente;

nu există nici o diferenţă în ceea ce priveştefrecvenţ a anodonţ iei între cele două dentiţ ii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

În cazul anodonţiilor raportul în care sunt

afectate cele două sexe este:2/1 în favoarea sexului masculin;

2/1 în favoarea sexului feminin;q

2

A.

nu există nici o diferenţă în ceea ce priveştefrecvenţ a anodonţ iei între cele două sexe;

3/1 în favoarea sexului feminin;

3/1 în favoarea sexului masculin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

Pag. 53 din 160



Modul de transmitere al anodonţiei s-adovedit a fi:

autozomal dominant regulat;

condiţ ionat monogenic legat de cromozomul X;

3

A.

autozomal dominant neregulat;

condiţ ionat monogenic legat de cromozomul Y;

autozomal recesiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 23)

Termenul de oligodonţie defineşte situaţiaclinică în care pe arcadă sunt prezenţi unnumăr de:

1-2 dinţ i;

2-6 dinţ i;

4

A.

mai mult de 6 dinţ i;

4-7 dinţ i;

9 dinţ i.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 17)

După Gysel termenul de hipodonţie defineştesituaţia clinică în care de pe arcadă lipsescun număr de:

minim 4 dinţ i;

minim 3 dinţ i;

5

A.

8 dinţ i;

2 dinţ i;

un dinte.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 15)

Dintele cel mai frecvent afectat de anodonţieeste:

incisivul lateral superior;

premolarul doi superior;

6

A.

molarul de minte inferior;

molarul de minte superior;

incisivul central superior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 18)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţiivizând corelaţia directă dintre prezenţaanodonţiei în dentiţia temporară şipermanentă sunt adevărate:

dentiţ ia permanentă poate evolua normal, chiardacă dentiţ ia temporară a fost afectată dereducerea numerică;

în dentiţ ia permanentă pot apare dinţ isupranumerari chiar dacă în cea temporară afost prezentă anodonţ ia;

7

A.

în ambele dentiţ ii sunt absente aceleaşielemente dentare;

în dentiţ ia permanentă se poate repeta situaţ iade reducere numerică existentă în dentiţ iatemporară,

dacă reducerea numerică a apărut în dentiţ iatemporară, aceasta va fi prezentă obligatoriu şi în dentiţ ia permanentă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19)

După Quinet situaţiile care pot conduce ladispariţia unui dinte sunt:

trecerea de la biradiculaţ ie la monoradiculaţ ie şireducerea dimensiunii obiect al dispariţ iei;`

insuficienţ a potenţ ialului formativ al teritoriilorprezumtiv odontogene;

8

A.

încorporarea parţ ială a dintelui în cauză de cătredintele vecin;

încorporare totală cu dispariţ ia dintelui;

labilitate volumetrică, morfologică şi variabilitatede poziţ ie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 19-20)

Factorii locali cu rol în producereaanodonţiilor sunt:

extracţ iile brutale ale dinţ ilor temporari;

despicăturile labio-maxilo-palatine;

9

A.

tumorile maxilarelor;

traumatismele intrauterine;

deficienţ ele nutriţ ionale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 22-23)

Factorii generali cu rol în producereaanodonţiilor sunt:

despicăturile labio-maxilo-palatine;

deficienţ ele nutriţ ionale;

10

A.

traumatismele intrauterine;

osteomielita acută şi subacută a maxilarelor;

bolile infecto-contagioase ale mamei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 22-23)

Pag. 54 din 160



Diagnosticul diferenţial în anodonţii trebuierealizat cu:

incluzia dentară;

reincluzia dentară parţ ială;

11

A.

diastema falsă sau secundară;

extracţ ia dintelui;

ectopia dentară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 25)

Examenul clinic în anodonţia parţial redusă poate evidenţia:

o creastă alveolară subţ ire, de aspect concav;

absenţ a dintelui permanent de pe arcadă;

12

A.

hipodezvoltare osoasă la palparea contururilorosoase, în special la mandibulă,

accentuarea şanţ ului labio-mentonier.

reducerea spaţ iului corespunzător de pe arcadă prin migrări dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 24-25)

Anodonţiile de premolar doi prezintă următoarele caracteristici:

predecesorul temporar poate rezista pe arcadă doar până la 16-20 ani;

longevitatea corespondentului temporar poate fiexplicată prin rămânerea acestuia la nivelulplanului de ocluzie, suportând influenţ afavorabilă a stimulilor funcţ ionali;

13

A.

poate fi însoţ ită de reincluzia molarului temporarcorespondent;

conduce la modificări fizionomice precuminversarea treptei labiale;

este mai frecventă la nivelul premolarilor doiinferiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 27-28)

Anodonţia de incisiv lateral superior secaracterizează prin:

poate fi asimetrică cu omolog nanic;

poate fi însoţ ită de modificări faciale precumproeminenţ a mentonului şi inversarea trepteilabiale;

14

A.

corespondentul temporar poate rezista pearcadă până la 45-50 de ani;

longevitatea corespondentului temporar poate fiexplicată prin rămânerea acestuia la nivelulplanului de ocluzie, suportând astfel influenţ afavorabilă a stimulilor funcţ ionali;

persistenţ a incisivului temporar pe arcadă reprezintă un element nefavorabil, deoarecepoate conduce la depistarea tardivă a anomaliei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 25-26)

Anodonţia de molar trei se caracterizează prin:

nu pune probleme terapeutice decât dacă esteasociată altor anomaliii dento-maxilare;

poate constitui un factor agravant în terapiaincongruenţ ei laterale;

15

A.

lipseşte maxilarele de un stimul tardiv decreştere şi mezializare;

este puţ in frecventă;stigmatizează pacientul în edentat terminal dacă acesta a pierdut prin leziuni odontale molarii unuşi doi permanenţ i.

B.

C.

D. E.

(pag. 29)

Anodonţia de incisiv central inferior prezintă următoarele caracteristici:

conferă pacientului un aspect de breşă mareedentată;

modifică conturul labial prin stagnarea limbii în

repaus în breşa datorată anodonţ iei;

16

A.

este cel mai frecvent tip de anodonţ ie redusă;

este însoţ ită de modificări fonetice precumpronunţ ia deficitară a fonemelor dentale şisiflante;

dacă sunt prezenţ i pe arcadă corespondenţ iitemporari se recomandă menţ inerea acestora pearcadă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 27)

Modificările faciale caracteristice anodonţieitotale sunt:

aspectul de „bătrân edentat”;

etaj inferior micşorat;

17

A.

creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral,chiar ascuţ ite;

deplasarea punctului gnation anterior de planulSimon;

inversarea treptei labiale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Pag. 55 din 160



În tratamentul anodonţiiilor atitudinea faţă dedinţii temporari corespondenţi, persistenţi pearcadă, este:

în anodonţ ia de incisiv lateral superior,corespondentul temporar se menţ ine pe arcadă şi se recurge la cosmetizarea lui prin adiţ ie;

în anodonţ iile de incisiv central inferior,corespondenţ ii temporari se extrag cât maitimpuriu pentru a permite închiderea breşei prinmezializarea celorlalţ i dinţ i;

18

A.

în anodonţ ia de incisiv lateral superior,corespondentul temporar se extrage deoarecediferă mult de dintele permanent ca dimensiune,formă şi culoare;

dinţ ii temporari pot fi păstraţ i pe arcadă dacă nuprezintă leziuni odontale întinse şi nu esteprezentă rizaliza;

în anodonţ ia de premolar doi, dintelecorespondent temporar se extrage şi se închidespaţ iul prin mijloace ortodontice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 34-35)

Ortopantomograma este un examencomplementar important în anodonţiideoarece:

permite evaluarea numărului dinţ ilor;

permite aprecierea direcţ iei de creştere aelementelor aparatului dento-maxilar;

19

A.

permite aprecierea poziţ iei intraosoase, adimensiunii, conformaţ iei şi anatomiei dinţ ilorprezenţ i;

evidenţ iază modificările structurilor dentare şipermite aprecierea gradului de dezvoltare aldinţ ilor;

poate prevedea posibilităţ ile de creştere în raportcu vârsta şi sexul (pronostic de creştere).

B.

C.

D.

E.

(pag. 32)

În anodonţiile subtotale dinţii existenţi pearcadă se caracterizează prin:

sunt de cele mai multe ori simetrici;

sunt reduşi ca volum, dar au o implantare bună;

20

A.

sunt atipici ca formă,

sunt normal dezvoltaţ i şi structuraţ i;

numărul acestora pe arcadă este limitat la 4-6.

B.

C.

D.

E.

(pag. 31)

Tema nr. 28

Dintii supranumerari



Principalul argument pentru susţinereateoriei mugurilor adamantini multipli înexplicarea cauzală a apariţiei dinţilorsupranumerari, este:

justifică coexistenţ a la acelaşi individ de dinţ isupranumerari pe o arcadă dentară, cuanodonţ ia pe cealaltă arcadă;

explică apariţ ia lui dens in dente;

1

A.

explică existenţ a de dinţ i supranumerari ce însoţ esc dentiţ ia temporară;

explică faptul că pot exista mai mulţ i dinţ isupranumerari alături de un dinte din serienormală;

explică varietatea mare a dinţ ilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

Raportul în care sunt afectate cele două dentiţii după Shapira în cazul dinţilorsupranumerari, este:



2

A.



nu există nici o diferenţă în ceea ce priveştefrecvenţ a dinţ ilor supranumerari între cele două dentiţ ii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 41)

Contraragumentul teoriei diviziuniimugurelui dentar în explicarea cauzală aapariţiei dinţilor supranumerari este:

nu explică apariţ ia lui dens in dente;

nu explică faptul că pot exista mai mulţ i dinţ isupranumerari alături de un dinte din serienormală;

3

A.

cei doi dinţ i rezultaţ i ar trebui să fie uniformmicşoraţ i în volum;

nu explică varietatea mare a dinţ ilorsupranumerari;

nu explică frecvenţ a diferită a dinţ ilorsupranumerari pe cele două arcade.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Pag. 56 din 160



Meziodensul este definit ca:

un dinte supranumerar situat în interiorul altuidinte;

un dinte supranumerar situat lângă linia mediană;

4

A.

un dinte orientat cu coroana spre bazamaxilarului şi rădăcina spre planul de ocluzie;

un dinte supranumerar situat lângă molari;

un dinte supranumerar situat în zona incisivă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 40)

Tratamentul de elecţie în cazul dinţilorsupranumerari este:

alinierea acestora pe arcadă prin mijloaceortodontice;

extracţ ia;

5

A.

autotransplantul;

cosmetizare prin adiţ ie;

expectativa.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 63)

Obiecţiile aduse teoriei atavice în explicareacauzală a apariţiei dinţilor supranumerarisunt:

nu explică existenţ a de dinţ i supranumerari ce însoţ esc dentiţ ia temporară;

nu justifică coexistenţ a la acelaşi individ de dinţ isupranumerari pe o arcadă dentară, cuanodonţ ia pe cealaltă arcadă;

6

A.

nu explică apariţ ia lui dens in dente;

nu explică frecvenţ a diferită a dinţ ilorsupranumerari pe cele două arcade;

nu explică faptul că pot exista mai mulţ i dinţ isupranumerari alături de un dinte din serienormală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

Contraragumentele pentru teoria celei de-atreia dentiţii în explicarea cauzală a apariţieidinţilor supranumerari sunt:

nu explică existenţ a de dinţ i supranumerarisituaţ i vestibular sau aliniaţ i pe arcadă;

nu explică existenţ a de dinţ i supranumerari cu ungrad de calcefiere similar celor din serie normală;

7

A.

nu explică existenţ a caninilor supranumerari;

nu explică existenţ a de dinţ i supranumerari ce însoţ esc dentiţ ia temporară;

nu explică localizarea mai frecventă a dinţ ilorsupranumerari în zona incisivă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 43-44)

Principalele argumente aduse în sprijinulteoriei celei de-a treia dentiţii în explicareacauzală a apariţiei dinţilor supranumerarisunt cu exceptia:

apariţ ia dinţ ilor supranumerari mai frecvent înpoziţ ie orală faţă de arcada dentară normală;

apariţ ia dinţ ilor supranumerari mai frecvent înpoziţ ie vestibulară faţă de arcada dentară normală;

8

A.

explică existenţ a de dinţ i supranumerari cu omineralizare mai tardivă comparativ cu cea adinţ ilor din serie normală;

explică existenţ a de dinţ i supranumerari cu omineralizare similară celei a dinţ ilor din serienormală;

explică marea varietate de tipuri de dinţ isupranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 43-44)

Originea resturilor epiteliale paradentare ce

pot conduce prin proliferare anormală la dinţisupranumerari este:

gubernaculum dentis;

lama dentară laterală;

9

A.

perlele lui Serres;

muguri dentari rudimentari;

resturile lui Malassez.

B.

C.

D.

E.

(pag. 47)

După Kurt Toma dinţii prelacteali prezintă următoarele caracteristici cu exceptia:

sunt structuri keratinizate;

pot fi uşor îndepărtaţ i deoarece nu au rădăcină;

10

A.

erup pe arcadă în primele zile după naştere;

se pierd în genere în cursul primelor săptămânide viaţă;

au un grad de calcefiere similar celui din dentiţ ianormală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 44-45)

Dinţii neonatali prezintă următoarele

caracteristici:apar în primele luni de viaţă;

există pe arcadă încă de la naştere;

11

A.

localizarea cea mai frecventă este la nivelulgrupului incisiv inferior;

localizarea cea mai frecventă este la nivelulgrupului incisiv superior;

sunt acoperiţ i de un strat gros de smalţ .

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Pag. 57 din 160



Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cuprivire la frecvenţa dinţilor supranumerarisunt false:

anomalia este mai frecventă pe hemiarcadastângă;

anomalia este mai frecventă la sexul feminin;

12

A.

anomalia este mai frecventă în dentiţ iatemporară;

frecvenţ a este mai mare la nivelul maxilaruluisuperior;

frecvenţ a este mai mare la populaţ iile de culoare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 41-42)

Semnele clinice care pot indica existenţaunui dinte supranumerar inclus sunt:

absenţ a închiderii unei diasteme interincisivedupă erupţ ia incisivului lateral şi chiar a caninilor;

persistenţ a unuia sau mai multor dinţ i temporaripe arcadă peste vârsta obişnuită de permutare;

13

A.

modificarea conturului labial;prezenţ a distopiilor izolate;

resorbţ ii pe suprafaţ a radiculară a dinţ ilor învecinaţ i.

B.

C. D.

E.

(pag. 50)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţiidespre meziodens sunt false:

este dintele supranumerar cel mai frecvent întâlnit;

apare la ambele maxilare;

14

A.

de regulă este unic, mai rar multiplu;

este greu de precizat cu certitudine cărei dentiţ ii îi aparţ ine, temporară sau permanentă;

este pluricuspidat şi pluriradicular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51-56)

Afirmaţiile adevărate despre dens in dentesunt:

se mai numeşte şi odontom coronar;

dintele cel mai afectat este incisivul lateralpermanent inferior;

15

A.

poate interesa orice dinte;

prezintă frecvent un foramen caecum adâncit;

apexul acestora rămâne de cele mai multe orideschis.

B.

C.

D.

E.

(pag. 56-57)

În etiologia dinţilor invaginaţi intervinurmătoarele mecanismele:

acoperirea unui germen dentar de către altul;

proliferarea activă a epiteliilor adamantine şiinvaginarea acestora în mugurele dentar;

16

A.

defecte ale epiteliului adamantin intern, caredetermină rămânerea în urmă a anumitorporţ iuni de smalţ , invaginarea luând naştere prin

proliferarea şi înălţ area porţ iunilor neafectate;dispunerea anormală a ţ esuturilor dure dentare;

proliferarea activă şi evaginarea epiteliuluiadamantin intern.

B.

C.

D.

E.

(pag. 57)

Bifaţi afirmaţiile false referitoare la geminaţie:

tendinţ a unui germen dentar de a se divide;

tendinţ a a doi dinţ i de a se uni între ei la nivelcoronar;

17

A.

tendinţ a a doi dinţ i de a se uni între ei la nivel

radicular;existenţ a unei simple ancoşe pe margineaincizală a incisivilor;

tendinţ a unui dinte de a se dezvolta în interiorulaltui dinte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 58)

Examenul radiologic evidenţiază o cameră pulpară unică în următoarele formele degeminism dentar:

geminaţ ie produsă prematur;

bigeminaţ ie;

18

A.

fuziune coronară;

fuziune radiculară;

fuziune totală.

B. C.

D.

E.

(pag. 58-60)

Următoarele tipuri de examene radiologicepermit precizarea poziţiei dinţilor incluşi înraport cu linia arcadei, cu excepţia:

teleradiografia de faţă;

radiografia cu film retroalveolar;

19

A.

metoda excentrică Clarck;

radiografia ocluzală;

ortopantomograma.

B.

C.

D.

E.

(pag. 61-63)

Pag. 58 din 160



Extracţia dinţilor supranumerari estecontraindicată în următoarele situaţii:

când se asociază cu microdonţ ia dinţ ilor dinserie normală;

când sunt asimptomatici;

20

A.

când un dinte din serie normală, situat învecinătatea sa, este compromis şi nu poate fipăstrat pe arcadă;

când au o poziţ ie favorabilă pentru erupţ ia pearcadă şi ar putea fi folosiţ i în viitor în locul unuidinte din serie normală predispus cariei şicomplicaţ iilor ei;

când sunt anastrofici.

B.

C.

D.

E.

(pag. 65-66)

Tema nr. 29

Incluzia dentara


Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura

Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.pag. 73-94

Incluzia dentară se întâlneşte cel maifrecvent la nivelul:

premolarului unu;

incisivului lateral;

1

A.

caninului;

premolarului doi;

molarului trei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74)

Incluzia vestibulară de canin după Bassreprezintă:

3%;

0,5%;

2

A.

1-2%;

2-3%;

0,5-1%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

După clasificarea clinico-antropologică a luiFiru, incluzia dentară face parte din grupa:

anomaliilor dento-alveolare;

anomaliilor dentare izolate;

3

A.

anomaliilor monocauzale;

dizarmoniilor dentare de grup;

anomaliilor de clasa I.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

Valoarea unghiul dintre axul caninuluişi liniamediană în gradul 1 de severitate este:

0º-10º;

5º-10º;

4

A.

5º-15º;

0º-15º;

10º-15º.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 81)

Semnul Quintero se caracterizează prin:

poziţ ia palatinală a coroanei incisivului centralsuperior;

poziţ ia vestibulară a coroanei incisivului centralsuperior;

5

A.

poziţ ia palatinală a coroanei incisivului lateralsuperior;

rotaţ ia disto-vestibulară a incisivului lateralsuperior;

poziţ ia vestibulară a coroanei incisivului lateralsuperior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 84)

Incluzia dentară mai este cunoscută şi subdenumirea de:

retenţ ie primară;

retenţ ie secundară;

6

A.

retenţ ie totală;

dinţ i retenţ ionaţ i;

dinţ i inclavaţ i.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Incluzia de canin este mai frecventă:

la mandibulă;

la maxilar;

7

A.

la sexul masculin;

la sexul feminin;

în poziţ ie orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74-75)

Cauzele deficitului de spaţiu în etiologiaincluziei pot fi:

macrodonţ ia relativă sau absolută;

dezvoltarea insuficientă a maxilarelor;

8

A.

meziopoziţ ia generalizată;

un fren anormal sau cicatriceal;

osteoscleroza şi fibromatoza gingivală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 76-77)

Pag. 59 din 160



În etiologia incluziei obstacole în caleaerupţiei dintelui pot fi cu excepţia:

axul de erupţ ie modificat în sens sagital sautransversal;

macrodonţ ia absolută sau relativă;

9

A.

persistenţ a dinţ ilor temporari peste termenul lorde eliminare;

existenţ a unor formaţ iuni tumorale;

existenţ a dinţ ilor supranumerari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Factorii determinanţi ai incluziei dentare sunt:

traumatismele;

defectele membranei parodontale;

10

A.

formarea mult prea profundă a mugurelui dentar;

particularităţ ile de conformare anatomică aledintelui (angulare coronară,radiculară);

pierderea potenţ ialului eruptiv al dintelui.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Factorii generali implicaţi în incluzia dentară pot fi:

disfuncţ iile endocrine;

avitaminozele (în special avitaminoza D);

11

A.

tulburările neuropsihice;

cicatricile post palatorafie în despicături;

cauze toxice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Clasificarea incluziei dentare din punct devedere evolutiv:

totală sau completă-dintele inclus este în întregime intraosos;

totală sau completă-dintele inclus este separatde cavitatea orală prin fibromucoasă;

12

A.

parţ ială sau incompletă-dintele inclus nu este înconjurat în totalitate de os;

parţ ială sau incompletă-dintele inclus esteseparat de cavitatea orală prin fibromucoasă;

parţ ială sau incompletă-dintele inclus este în întregime intraosos.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Semnele clinice sugestive pentru prezenţaunui dinte inclus sunt:

lipsa de pe arcadă a dintelui temporar;

existenţ a unui spaţ iu edentat;

13

A.

mucoasă sensibilă la palpare;

durere cu caracter nevralgiform;

prezenţ a unor fistule cronice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 84)

Ancorarea intratisulară a unui dinte incluspresupune:

realizarea unei cavităţ i retentive în coroanadintelui;

cimentarea unui cârlig;

14

A.

sacrificiu de substanţă osoasă şi dentară redus;

sacrificiu de substanţă osoasă şi dentară mare;

tracţ iunea se aplică la extremitatea dintelui.

B.

C.

D.

E.(pag. 92)

Ancorarea transtisulară a unui dinte inclusprezintă următoarele caracteristici, cuexcepţia:

este sigură;

poate determina lezarea pulpei dentare;

15

A.

necesită sacrificiu mare de substanţă dentară;

nu necesită sacrificiu de substanţă dentară;

nu poate determina fracturi ale marginii incizale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 91-92)

Ancorarea dintelui inclus prin colarepresupune:

o hemostază foarte bună;

aplicarea unui bracket sau buton pe coroanadintelui inclus;

16

A.

aplicarea unei ligaturi în jurul coletului dinteluiinclus;

nu necesită hemostază;

realizarea unei cavităţ i retentive şi cimentareaunui cârlig.

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

În cazul incluziilor dentare, radiografiaretroalveolară poate preciza:

poziţ ia vestibulară sau orală a dintelui inclus;

poziţ ia dintelui inclus în grosimea maxilarelor;

17

A.

aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;

prezenţ a complicaţ iilor nervoase;

relaţ ia dintelui inclus cu dinţ ii vecini.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Incidenţele folosite pentru a preciza poziţiavestibulară sau orală a dintelui inclus sunt:

radiografia retroalveolară;

radiografia excentrică;

18

A.

ortopantomograma;

teleradiografia;

radiografia cu film muşcat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Pag. 60 din 160



Pentru obţinerea spaţiului necesar alinieriidintelui inclus, metodele conservatoarepresupun:

folosirea aparatelor ortodontice;

extracţ ia unui dinte vecin;

19

A.

mărirea perimetrului arcadei;

distalizarea zonelor laterale în cazulmeziopoziţ iei generalizate;

extracţ ia dintelui inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Bifaţi afirmaţiile false referitoare latracţionarea şi alinierea dintelui inclus pearcadă:

începe la 8-10 zile de la intervenţ ia chirurgicală;

începe la 8-15 zile de la intervenţ ia chirurgicală;

20

A.

se realizează cu forţ e moderate;

se realizează cu forţ e mari;

formarea ţ esutului hialin stimulează erupţ iadintelui inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Tema nr. 30

Reincluzia dentara



Şcoala franceză încadrează reincluzia

dentară în grupa:anomaliilor monocauzale;

anomaliilor de clasa I;

1

A.

anomaliilor dento-alveolare;

anomaliilor dentare izolate;

anomaliilor de clasa a II-a.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Reincluzia afectează cel mai frecvent:

molarul doi inferior permanent;

molarul doi inferior temporar;

2

A.

molarul unu inferior temporar;

molarul doi superior temporar;

molarul unu superior permanent.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Reincluzia în dentiţia permanentă este maifrecventă pentru:

molarul unu inferior;

molarul unu superior;

3

A.

premolarul unu inferior;

premolarul unu superior;

molarul doi superior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 109)

Semn radiologic de reincluzie estereprezentat de situaţia în care:

molarul temporar şi succesionalul său suntsituaţ i unul lângă celălalt;

molarul temporar şi succesionalul său suntsituaţ i unul deasupra celuilalt;

4

A.

molarul temporar este situat intraosos şisuccesionalul este erupt;

toate afirmaţ iile sunt adevărate;

toate afirmaţ iile sunt false.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

În cazul reincluziei molarului doi temporarcare prezintă succesional, atitudineaterapeutică este:

expectativa;

extracţ ia şi replantarea precoce;

5

A.

extracţ ia imediată;

luxarea dintelui anchilozat;

reconstituirea contactelor aproximale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 118)

Reincluzia dentară poate fi denumită şi:

retenţ ie dentară primară;

retenţ ie dentară secundară;

6

A.

anchiloză dentară;

retenţ ie totală;

dinte încleştat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Caracteristici pentru reincluzia dentară sunt:este un proces lent;

este un proces rapid;

7 A.

poate fi totală sau parţ ială;

poate fi precoce sau tardivă;

este un proces progresiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Pag. 61 din 160



Bifaţi afirmaţiile false referitoare la frecvenţareincluziei dentare:

este predominantă în dentiţ ia permanentă;

este predominantă în dentiţ ia temporară;

8

A.

este mai frecventă la molarul doi inferior;

este mai frecventă la molarul doi superior;

este mai frecventă la molarul unu temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 108)

Caracteristici pentru reincluzia dentară dinpunct de vedere al frecvenţei sunturmătoarele:

în dentiţ ia temporară este mai frecventă lamandibulă;

în dentiţ ia temporară este mai frecventă lamaxilar;

9

A.

în dentiţ ia permanentă este mai frecventă lamaxilar;

în dentiţ ia permanentă este mai frecventă lamandibulă;

sexul feminin este mai afectat comparativ cusexul masculin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 109-110)

Următoarele afirmaţii nu sunt caracteisticepentru reincluzia parţială:

existenţ a unui orificiu în mucoasă la nivelulcreastei alveolare;

vizibilitatea unei părţ i din coroana dentară;

10

A.

egresiunea dinţ ilor antagonişti;

infrapoziţ ia dintelui reinclus;

absenţ a dintelui de pe arcadă fără ca acesta să fifost extras.

B.

C.

D.

E.

(pag. 113-114)

Tonul dat de dintele reinclus la percuţia cuun instrument bont poate fi:

mai vibrant;

mai înfundat;

11

A.

mai mat;

mai intens;mai sonor.

B.

C.

D. E.

(pag. 114)

Datele oferite de examenul radiologic înreincluzia parţială sunt:

prezenţ a anchilozei osteo-dentare;

prezenţ a sau absenţ a dintelui succesional;

12

A.

relaţ ia dintelui reinclus cu dintele succesional;

prezenţ a complicaţ iilor vasculare;

rizaliza dintelui temporar reinclus.

B.

C.

D.

E.(pag. 115)

Reincluzia totală nu se caracterizează prin:

prezenţ a dintelui în infrapoziţ ie;

o parte din coroana dintelui este vizibilă;

13

A.

absenţ a dintelui de pe arcadă fără ca acesta să fi fost extras;

prezenţ a unui orificiu la nivelul crestei alveolare;

prezenţ a unei denivelări la nivelul cresteialveolare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 115)

În cazul reincluziei parţiale, diagnosticuldiferenţial se face cu:

oprirea în erupţ ie a dintelui;

incluzia dentară;

14

A.

reincluzia totală;

intruzia posttraumatică parţ ială;

extracţ ia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

În cazul reincluziei totale, diagnosticuldiferenţial se face cu:

incluzia dentară;

anodonţ ia;

15

A.

reincluzia parţ ială;

extracţ ia;

oprirea în erupţ ie a dintelui.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116-117)

Consecinţele reincluziei dentare sunt cu

excepţia:

denivelarea planului de ocluzie;

apariţ ia unor forţ e normale la nivelul dinţ ilor înclinaţ i;

16

A.

tulburări de fonaţ ie;

incluzia succesionalului permanent;

hiperestezie şi hipersensibilitate dentinară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

În reincluzia dentară, atitudinea terapeutică

depinde de:tipul dintelui afectat;

gradul reincluziei;

17

A.

ritmul evoluţ iei reincluziei;

consecinţ ele asupra părţ ilor moi;

momentul apariţ iei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Pag. 62 din 160



Recomandările în cazul reincluziei precoce amolarului doi temporar cu anodonţiasuccesionalului sunt:

expectativa;

extracţ ia precoce a molarului doi temporar;

18

A.

luxarea molarului doi temporar;

accelerarea mezio-translatării molarului unupermanent;

refacerea morfofunţ ională a coroanei molaruluidoi temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 119)

Teoria mecanică în etiopatogenia reincluzieidentare:

este cea mai veche;

este cea mai recentă;

19

A.

consideră reincluzia consecinţ a lucrului mecanicdezvoltat de erupţ ia molarului unu permanent;

consideră reincluzia consecinţ a fuziunii strânse între osul alveolar şi cementul radicular;

a fost sustinuta de scoala anglosaxona despecialitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 110)

Extracţia este o metodă de tratament areincluziei ce poate fi aplicabilă înurmătoarele situaţii clinice:

reincluzia molarului doi temporar ce aresuccesional;

reincluzia tardivă a molarului doi temporar cu

anodonţ ia succesionalului;

20

A.

reincluzia precoce a molarului doi temporat cuanodonţ ia succesionalului;

reincluzia precoce a dintelui permanent;

reincluzia tardivă a dintelui permanent dacaprocesul continua

B.

C.

D.

E.

(pag. 118-119)

Tema nr. 31

Ectopia dentara



Cel mai frecvent ectopic erupe:

molarul trei superior;

caninul superior;

1

A.

incisivul lateral superior;

caninul inferior;

premolarul doi inferior.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 121)

Ectopia dentară este cauzată cea maifrecvent de:

prezenţ a dinţ ilor supranumerari incluşi;

prezenţ a unei fibromucoase dure;

2

A.

persistenţ a pe arcadă a dintelui temporar fară rizaliză;

reducerea sau absenţ a spaţ iului necesar erupţ ieişi alinierii dentare;

existenţ a unui capac osos dens.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Care dintre următoarele determinăriteleradiografice este utilă pentru stabilireaexistenţei unei meziopoziţii generalizatebilaterale în cazul ectopiei de canin:

măsurarea unghiului SNA;

măsurarea unghiului ANB;

3

A.

determinarea lungimii ramurii ascendentemandibulare;

aprecierea poziţ iei molarului de 6ani inferior faţă de axa Y;

aprecierea poziţ iei molarului de 6ani superior faţă de axa Y.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 124)

Din totalul ectopiilor, ectopia de caninsuperior reprezintă:

2/3;

1/3;

4

A.

1/2;

1/4;

2/5.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 122)

În ectopia palatinală de canin, principalulinconvenient fizionomic este:

blocajul ocluzo-articular;

modificarea conturului labial;

5

A.

ulceraţ iile de la nivelul mucoasei linguale;

aspectul de edentaţ ie;

faţ etele de abraziune de pe canini.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Particularităţile ectopiei de canin din punctulde vedere al frecvenţei sunt:

mai frecventă este ectopia de canin superior;

mai frecventă este ectopia de canin inferior;

6

A.

reprezintă 1/3 din totalul ectopiilor;

mai frecventă este ectopia vestibulară;

mai frecventă este ectopia palatinală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 121-122)

Pag. 63 din 160



Cauzele micşorării spaţiului pentru erupţia şialinierea dinţilor pe arcadă sunt:

factori genetici;

factori funcţ ionali;

7

A.


iatrogenii;

traumatisme şi intervenţ ii chirurgicale pe

maxilare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Principalele obstacole în calea erupţieidentare care pot conduce la ectopii sunt, cuexcepţia:

macrodonţ ia relativă;


8

A.


prezenţ a unei fibromucoase dure;

meziopoziţ ia generalizată.

B.

C.

D.

E.(pag. 122)

Principalele cauze care determină reducereaspaţiului pentru erupţia şi alinierea dinţilorpe arcadă sunt:

macrodonţ ia absolută;

endalveoliile;

9

A.


meziopoziţ ia generalizată;

retrognaţ iile.

B.

C.

D.

E.(pag. 123)

Investigaţiile necesare pentru apreciereaunei meziopoziţii generalizate bilaterale sunturmătoarele:

examenul facial;

măsurarea lungimii arcadei;

10

A.

perimetria;

radiografia retroalveolară;

teleradiografia de profil.

B.

C.

D.

E.(pag. 124)

Meziopoziţia generalizată se poate datora:

persistenţ ei caninului temporar pe arcadă;

extracţ iilor precoce ale dinţ ilor temporari înregiunea frontală;

11

A.

extracţ iilor precoce ale dinţ ilor temporari din zonade sprijin Korkhaus;

netratarea leziunilor odontale ale dinţ ilortemporari din zona de sprijin Korkhaus;

dezvoltării insuficiente a maxilarului în plansagital.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Ectopia de canin poate determinaurmătoarele modificările fizionomice:

deformarea conturului labial;

scurtarea arcadei dentare;

12

A.

întreruperea continuităţ ii normale a arcadei;

în cazul ectopiei palatinale aspectul de edentaţ ie;

vizibilitatea dinţ ilor malpoziţ ionaţ i în vorbire.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Manifestările clinice în ectopia dentară pot fi:

ulceraţ ii traumatice ale mucoasei vestibulare;

înfundare la nivelul procesului alveolar al dinteluiectopic;

13

A.

angrenaj invers;

deformarea conturului labial;

semne ale suferinţ ei la nivelul articulaţ ieitemporo-mandibulare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125-126)

Consecinţele întreruperii continuităţii arcadeidentare în ectopia de canin sunt cu excepţia:


transmiterea nefiziologică a forţ elor orizontale;

14

A.

transmiterea nefiziologică a forţ elor verticale;

apariţ ia de forţ e excentrice la nivelul caninului;

abraziuni atipice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125-126)

La examenul arcadelor alveolo-dentare înectopia de canin se pot constata:

modificarea formei arcadei;

aspectul de edentaţ ie;

15

A.

asimetria arcadei;

leziuni ulcerative pe mucoasa jugală;

modificări de poziţ ie ale caninului în cele treiplanuri spaţ iale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Caninul ectopic poate determina următoarele

complicaţii vizibile radiologic la niveluldinţilor învecinaţi:

rizaliza patologică;

modificarea axului radicular;

16

A.

angrenajul invers;

modificări de formă ale rădăcinii;

faţ etele de abraziune de pe feţ ele vestibulare sauorale ale dinţ ilor aflaţ i în angrenaj invers.

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

Pag. 64 din 160



În ectopia de canin ortopantomograma NUoferă date despre:

relaţ ia existentă între molarul de 6 ani şi bazacraniului;

raportul radicular al dintelui ectopic cu apexuriledinţ ilor vecini;

17

A.

existenţ a sau nu a molarilor de minte pe arcadacu ectopia;

prognosticul de creştere;evidenţ iază existenţ a unor complicaţ ii la niveluldinţ ilor învecinaţ i.

B.

C.

D. E.

(pag. 126)

În ectopia de canin tratamentul preventivtrebuie să vizeze:

depistarea şi înlăturarea obstacolelor existente în calea erupţ iei dentare;

tratamentul cariilor dinţ ilor temporari din zona desprijin Korkhaus;

18

A.

expansiunea sagitală;extracţ ia dirijată sau de pilotaj;

asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare câtmai favorabile.

B.

C. D.

E.

(pag. 127)

Următoarele afirmaţii cu privire la extracţiadirijată sau de pilotaj, după Hotz, sunt false:

este o metodă de tratament cu caracterpreventiv;

este o metodă de tratament cu caracter curativ;

19

A.

se desfăşoară în trei etape;

urmăreşte reducerea fiecărei hemiarcade cucâte un premolar unu;

se desfăşoară pe parcursul a 4-6ani.

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Tratamentul curativ în cazul ectopiei dentareare următoarele obiective:

obţ inerea spaţ iului necesar alinierii prinexpansiune transversală;

obţ inerea spaţ iului necesar alinierii prinexpansiune sagitală;

20

A.

îndepărtarea obstacolelor existente în caleaerupţ iei dentare;

extracţ ia caninului ectopic;

ancorarea şi tracţ ionarea dintelui ectopic pearcadă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 128-129)

Tema nr. 32

Diastema



Diastema adevărată poate fi determinată de:

meziodens;dezvoltarea exagerată a frenului buzeisuperioare;

1

A.

microdonţ ia absolută;

macroglosie;

obiceiuri vicioase de interpoziţ ie heterotropă întredinţ i.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 133)

Diastema cu laturi paralele după Dewey estegenerată de :

anodonţ ia incisivului lateral;un sept fibros interincisiv;

2

A.

un fren lat;

un fren lat cu inserţ ie joasă;

un fren lat cu inserţ ie înaltă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 134)

Diastema cu aspect convergent după Deweyeste generată de:

anodonţ ia incisivului lateral;

un fren lat cu inserţ ie joasă;

3

A.

un fren lat cu inserţ ie înaltă;

microdonţ ie;

un sept fibros interincisiv.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 135)

Aspectul radiologic caracteristic pentruprezenţa unui sept fibros median ca ocontinuare a fibromucoasei abundente lanivelul osului profund în cazul diastemeieste de:

imagine de fâşii radioopace paralele;imagine de fâşii radiotransparente paralele;

4

A.

bandă radioopacă continuă;

bandă radiotransparentă continuă;

nu prezintă o imagine radiologică caracteristică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 135)

Pag. 65 din 160



Intervalul pentru care se poate aplica oligatură în „8” în scopul prevenirii uneirecidive după închiderea unei diasteme estede:

2-3 săptămâni;

4-5 săptămâni;

5

A.

6-8 săptămâni;

o lună;

60 de zile.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 142)

Formele clinice de diastemă după Kalvelissunt:

diastema primară;

diastema fiziologică;

6

A.

diastema secundară;

diastema tranzitorie de erupţ ie;

diastema patologică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Formele clinice de diastemă după Sava sunt:

diastema primară;

diastema fiziologică;

7

A.

diastemă adevărată simplă;

diastemă adevărată asociată;

diastemă falsă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 134)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţiidespre diastemă sunt false:

este o anomalie de poziţ ie;

este o anomalie de erupţ ie;

8

A.

poate fi cauzată de microdonţ ie;

este mai frecventă la arcada superioară;

poate apare la 4-5ani odată cu dezvoltareaarcadelor dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

Cauzele diastemei false după Kalvelis sunt:

anodonţ ia incisivului lateral;

dezvoltarea exagerată a frenului buzeisuperioare;

9

A.

sept fibros interincisiv;

meziodens;

migrări dentare în bolile parodontale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133)

În etiologia diastemei vera NU regăsim:

anodonţ ia de incisiv lateral,

un fren al buzei superioare dezvoltat exagerat;

10

A.

un fren al buzei superioare cu inserţ ie joasă;

o transmitere ereditară de tip recesiv;

o transmitere autozomal dominantă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 133-134)

Dintre formele clinice de anomalii dentare denumăr diastema NU poate fi generată de:

anodonţ ia de incisiv central inferior;

meziodens;

11

A.

dinţ i supranumerari postpermanenţ i;

dinţ i supranumerari suplimentari;

anodonţ ia de incisiv lateral superior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 135-136)

Diastema interincisivă poate provoca

următoarele tulburări:fizionomice;

afectarea articulaţ iei temporo-mandibulare;

12

A.

ocluzale minore;

fonatorii;

ocluzale majore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 137)

Situaţiile în care poate să apară o diastemă divergentă către planul de ocluzie sunt

următoarele:există un fren lat cu inserţ ie joasă;

există un fren lat cu inserţ ie înaltă;

13

A.

interincisiv există o fibromucoasă abundentă;

există un canin inclus în poziţ ie relativ orizontală,presând către mezial apexurile incisivilor centrali,respectiv către distal coroanele acestor dinţ i;

există un meziodens inclus.

B.

C.

D.

E.

(pag. 135-136)

La examenul arcadelor dento-alveolare în

cazul prezenţei diastemei se pot evidenţia:aspectul simetric sau asimetric al diastemei;

axele de implantare ale incisivilor;

14

A.

existenţ a meziodenşilor incluşi;

dimensiunea diastemei;

microdonţ ia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 137)

Pag. 66 din 160



Diagnosticul diferenţial în cazul diastemeiadevărate NU se face cu:

diastemele fiziologice;

diastema tranzitorie de erupţ ie;

15

A.

dezvoltarea exagerată a frenului buzeisuperioare;

inserţ ia joasă a frenului buzei superioare;

dizarmonia dento-alveolară cu spaţ iere.

B.

C.

D.

E.(pag. 137-140)

Bifaţi afirmaţiile adevărate referitoare lamicrodonţia relativă:

suma incisivă este mai mică de 28mm;

dinţ ii sunt mici şi maxilarele normal dezvoltate;

16

A.

dinţ ii sunt mici în raport cu aspectul facial;

dinţ ii sunt normali, dar maxilarele sunt maidezvoltate;

suma incisivă este mai mică decăt 1/3 din

diametrul bizigomatic osos.

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Diferenţierea spaţiilor apărute prin migrăridentare în bolile parodontale de diastemavera se poate face pe baza următoarelorsimptome clinice:

fenomenele de retracţ ie parodontală;

hiperestezia şi hipersensibilitatea dentinară;

17

A.

sângerarea gingivală;

dimensiunea mezio-distală a diastemei;

mobilitatea dinţ ilor interesaţ i.

B.

C.

D.

E.(pag. 140)

Recidiva după tratamentul unei diastemepoate fi cauzată de:

inserarea foarte joasă a frenului labial;

asocierea diastemei cu prodenţ ia grupului incisivşi rotaţ ia incisivilor;

18

A.

prezenţ a unei papile hipertrofiate;

apoziţ ia osoasă din zonele de tracţ iune;

sutura palatină dilatată în partea frontală, cu unsept fibros la nivelul ei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

În timpul deplasărilor dentare efectuate înscopul închiderii unei diasteme pot să apară următoarele efecte secundare:

rotaţ ia;

incongruenţ a;

19

A.

intruzia;

vestibularizarea;

palatinizarea.

B.

C.

D.

E.(pag. 141)

Bifaţi afirmaţiile adevărate cu privire larecidiva după închiderea unei diasteme:

pentru prevenirea ei se poate folosi o ligatură în„8”, din sârmă moale, purtată pe un interval de 6-8 săptămâni;

există contenţ ie naturală;

20

A.

în diastema adevărată apare ca urmare aaproape absenţ ei restructurării ţ esutului

conjunctiv, care se comprimă, dar nu-şi pierdeelasticitatea;

la adulţ i poate fi necesară realizarea uneicontenţ ii artificiale permanente;

pentru prevenirea ei poate fi necesară o perioadă îndelungată de contenţ ie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 141-143)

Tema nr. 33

Transpozitia dentara



Raportul în care sunt afectate cele două sexe în cazul transpoziţiei dentare este:

2/1 în favoarea sexului masculin;


1

A.

nu există nici o diferenţă în ceea ce priveştefrecvenţ a transpoziţ iei între cele două sexe;


3/2 în favoarea sexului masculin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

În transpoziţia dentară, procentul de afectareal maxilarului superior este de:

82,3%;

32,4%;

2

A.

75,3%;

17,65%;

97,66%.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)Cei doi dinţi care-şi schimbă invariabil loculla mandibulă sunt:

incisivul central cu incisivul lateral;

incisivul central cu caninul;

3

A.

caninul cu incisivul lateral;

premolarul unu cu premolarul doi;

caninul cu premolarul doi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 149)

Pag. 67 din 160



În cazul transpoziţiei dentare, o explicaţieetiopatogenică dovedită radiologic este:

rizaliza caninului temporar;

cronologia erupţ iei dentare;

4

A.

inversarea locului de formare a mugurilorintraosos;

inversarea rădăcinilor dinţ ilor implicaţ i;

inversarea coroanelor dinţ ilor implicaţ i.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

În transpoziţia completă de canin cupremolarul unu, principala tulburaresurvenită este:

fizionomică;

fonatorie;

5

A.

ocluzală;

masticatorie;

este asimptomatică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Bifaţi afirmaţiile adevărate referitoare latranspoziţia dentară:

este o anomalie dentară ce presupuneinversarea locului de pe arcadă a doi dinţ i învecinaţ i;

se întâlneşte doar în dentiţ ia permanentă;

6

A.

poate afecta ambele dentiţ ii;

este o anomalie frecventă;

dintele cel mai afectat este caninul superior.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cuprivire la frecvenţa transpoziţiilor sunt false:

anomalia este mai frecvent unilateral;

anomalia este mai frecventă la mandibulă;

7

A.

anomalia este mai frecventă la sexul masculin;

anomalia este mai frecventă pe partea stângă;

caninul este dintele cel mai afectat detranspoziţ ie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149-150)

Următoarele afirmaţii cu privire latranspoziţie sunt reale:

este o anomalie dentară de poziţ ie;

este o anomalie dentară de erupţ ie;

8

A.

după şcoala germană aparţ ine grupei anomaliilordentare izolate;

este o anomalie dento-alveolară;

după şcoala franceză este o anomaliemonocauzală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Caracteristicile frecvenţei transpoziţiilordentare sunt următoarele:

este mai frecventă forma parţ ială;

este mai frecventă transpoziţ ia radiculară decâtcea coronară;

9

A.

majoritatea transpoziţ iilor sunt unilaterale;

cel mai afectat este sexul feminin;

cea mai afectată este partea stângă.

B.

C.

D.

E.(pag. 149-150)

Transpoziţia de canin cu incisivul lateralapare în următoarele situaţii:

se pierde caninul temporar înaintea erupţ ieipremolarului unu;

se pierde caninul temporar înaintea erupţ ieiincisivului lateral permanent;

10

A.

incisivului lateral permanent erupe în loculcaninului temporar;

mugurele incisivului lateral este situat maiprofund comparativ cu caninul;

caninul permanent erupe între incivul lateral şicentral.

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Transpoziţia de canin cu premolarul unuapare în următoarele situaţii:

se pierde caninul temporar înaintea erupţ ieipremolarului unu;

se pierde caninul temporar înaintea erupţ ieiincisivului lateral permanent;

11

A.

premolarul unu erupe în breşa lăsată depierderea precoce a caninului temporar, învirtutea tendinţ ei de mezializare a dinţ ilor;

mugurele premolarului unu este situat maiprofund comparativ cu caninul;

caninul permanent erupe în locul molarului unutemporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151)

Factorii cu rol în producerea transpoziţiilorsunt, cu excepţia:

profunzimea formării mugurelui incisivului lateralintraosos;

profunzimea formării mugurelui caninuluiintraosos;

12

A.

pierdere precoce a caninului temporar;

poziţ ia relativă a mugurilor incisivului lateral şipremolarului unu;

cronologia erupţ iei dentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Pag. 68 din 160



Transpoziţia de canin cu premolarul unupoate fi determinată de:

formarea inversată a mugurilor celor doi dinţ iimplicaţ i;

situarea mai profundă a mugurelui caninuluipermanent comparativ cu premolarul unu;

13

A.

situarea mai profundă a mugurelui premolarulunu comparativ cu caninului permanent;

erupţ ia caninului permanent înainteapremolarului unu;

pierderea precoce a caninului temporar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 151-152)

Transpoziţiei de canin cu incisivul lateralpoate fi determinată de:

situarea mai profundă a mugurelui caninuluipermanent comparativ cu incisivul lateral;

formarea inversată a mugurilor celor doi dinţ iimplicaţ i;

14

A.

pierderea precoce a caninului temporar;situarea mai profundă a mugurelui premolarulunu comparativ cu incisivul lateral;

cronologia erupţ iei dentare.

B.

C. D.

E.

(pag. 15152)

Tulburările fizionomice din transpoziţiacompletă de canin superior cu incisivullateral NU sunt generate de:

contactul prematur al caninului superior cuincisivul lateral inferior;

morfologia diferită a caninului;

15

A.

caninul este un dinte mai voluminos decâtincisivul lateral;


plasarea liniei normale a arcadei printre cei doidinţ i implicaţ i.

B. C.

D.

E.

(pag. 152)

În transpoziţii, examenul radiologic estenecesar pentru:

stabilirea diagnosticului de transpoziţ ie radiculară;

stabilirea diagnosticului de transpoziţ ie coronară;

16

A.

stabilirea raportului reciproc al apexurilor celordoi dinţ i implicaţ i;

evidenţ ierea complicaţ iilor mecanice determinatede dinţ ii implicaţ i asupra dinţ ilor vecini;

stabilirea planului de tratament.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Obiectivele terapeutice ale tratamentuluitranspoziţiei complete de canin cu incisivullateral sunt:

dirijarea celor doi dinţ i implicaţ i spre ordineanormală de poziţ ionare pe arcadă;

şlefuire modelantă a cuspidului caninului;

17

A.

ameloplastia modelantă a caninului;

cosmetizarea prin adiţ ie a incisivului lateral;

cosmetizarea prin adiţ ie a caninului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153)

Obiectivele terapeutice ale tratamentuluitranspoziţiei complete de canin cupremolarul unu sunt:

şlefuiri selective în şedinţ e repetate alecuspidului palatinal al premolarului;

şlefuiri selective în şedinţ e repetate alecuspidului caninului;

18

A.

dirijarea celor doi dinţ i implicaţ i spre ordinea

normală de poziţ ionare pe arcadă;ameloplastia modelantă a caninului;

tratamentul plăgii dentinare pentrudesensibilizare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Recomandările în cazul tratamentuluitranspoziţiilor incomplete în care esteimplicat caninul sunt:

dirijarea celor doi dinţ i implicaţ i spre ordineanormală de poziţ ionare pe arcadă;

dirijarea celor doi dinţ i implicaţ i în transpoziţ iecompletă;

19

A.

dacă unul dintre dinţ ii implicaţ i este situat pe liniaarcadei, iar celălalt ectopic, se extrage dinteleectopic;

cosmetizare prin adiţ ie a caninului;

stripping la nivelul celor doi dinţ i.

B.

C.

D.

E.

(pag. 153-154)

Tema nr. 34

Tratamentul cariei dentare


A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapierestauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.pag. 167-185, 294-333, 339-346

Cavităţile de clasa a III-a se pregătesc lanivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:

Proximale ale premolarilor;

Proximale ale caninilor;

1

A.

Proximale ale molarilor;

Palatinale ale frontalilor superiori;

Proximale ale frontalilor cu interesarea unghiuluiincizal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 173)

Pag. 69 din 160



Tratamentul profilactic al cariei dentare sereferă la:

Remineralizarea leziunilor incipiente;

Sigilarea şanţ urilor, fisurilor si fosetelor;

2

A.

Modificarea dietei;

Folosirea fluorurilor;

Toate de mai sus.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Stabilirea conturului marginal pentrucavităţile preparate în şanţuri, fose şi fisuri,trebuie să respecte următoarele reguli:

Plasarea marginilor cavităţ ii până în ţ esuturisănătoase;

Extinderea marginilor cavităţ ii pentru a includetoate fisurile ce nu se elimină prin ameloplastie;

3

A.

Extinderea marginilor să permită un accessuficient pentru prepararea cavităţ ii;

Se evită plasarea marginilor pe eminenţ eexagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;

Toate de mai sus.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 176)

Viteza difuziunii răşinii adezive într-unsubstrat depinde de:

Masa moleculară;

Concentraţ ie;

4

A.

Vâscozitate;

Temperatură;

Toate acestea.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Indicaţiile lacurilor dentare (varnish-urilor)sunt:

Sigilarea canaliculelor dentinare înainteaobturaţ iilor cu amalgam;

Sub coafajele indirecte;

5

A.

Sub obturaţ iile cu compozite;

Sub linerii sau bazele cu efect terapeuticpulpodentinar;

Sub obturaţ iile din răşini acrilice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

Principiile fundamentale implicate înobţinerea formei de rezistenţă sunturmătoarele:

Cavităţ i cu bază plană;

Reducerea extensiei pereţ ilor cavităţ ii;

6

A.

Pereţ i laterali subţ iaţ i;

Cavităţ i cu bază concavă;

Să asigure grosime materialului restaurativ.

B.

C.

D.

E.(pag. 177)

Consideraţii privind finisarea pereţilor şimarginilor de smalţ:

Direcţ ia prismelor de smalţ ;

Localizarea marginilor;

7

A.

Gradul de finisare dorit;

Tipul materialului restaurator utilizat;

Tipul materialului obturaţ iei de bază.

B.

C.

D.

E.

(pag. 180)

În cavităţile de adâncime medie cu dentină de aspect normal obturaţia de bază se poateface cu:

Ciment fosfat de zinc;

Ciment policarboxilat;

8

A.

Ciment timolat;

Argyrol;

Eugenat de zinc.

B.

C.

D.

E.

(pag. 301)

Proprietăţile cimentului fosfat de zinc sunt:

Rezistenţă mecanică mare;

Excelentă izolare termică;

9

A.

Ph alcalin;

Aderenţă la plaga dentinară prin adeziunechimică;

Aderenţă la plaga dentinară prin retenţ iemicromecanică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303-304)

Avantajele CIS cu mecanism dublu de priză comparativ cu cele convenţionale, sunt:

Priză mai rapidă;

Aciditate mai mare;

10

A.

Rezistenţă mai mare la compresiune;

Friabilitate mare;

Creşterea mai rapidă a Ph-ului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 312)

Compozitele fluide se caracterizează prin:

Manipulare uşoară;

Rezistenţă mai mică la compresiune;

11

A.

Rezistenţă mai mică la abraziune;

Rezistenţă mai mare la fracturare;

Creşterea conţ inutului de umplutură.

B.

C.

D.

E.

(pag. 313)

Pag. 70 din 160



Viteza de difuziune a răşinii adezive într-unsubstrat depinde de:

Masa moleculară;

Temperatura;

12

A.

Vâscozitate;

Timpul de acţ iune;

Afinitatea pentru substrat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Forma de convenienţă a cavităţii este aceasculptură sau formare a cavităţii care vapermite:

O observare adecvată;

Accesibilitate bună;

13

A.

Operare uşoară în prepararea cavităţ ii;

Operare uşoară în restaurarea cavităţ ii;

Eliminarea ţ esuturilor dure alterate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 178)

Calităţile materialului ideal de coafaj indirectsunt:

Biocompatibilitate pulpodentinară;

Sigilarea canaliculelor dentinare;

14

A.

Stimularea neodentinogenezei;

Radiotransparenţă;

Să coloreze dentina infectată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 314)

Avantajele linerilor cu ionomeri de sticlă sunt:

Biocompatibilitate;

Adezivitate la dentină;

15

A.

Efect cariostatic;

Reducerea microinfiltraţ iei marginale subobturaţ iile cu amalgam de argint;

Rezistenţă inferioară la compresiunemasticatorie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

În coafajul direct, mai eficientă decâthemostaza prin tamponare cu bulete de vată sterilă ar fi utilizarea unor lavaje cu:

NaOCl 5% timp de 2 minute;

Ser fiziologic;

16

A.

Xilină 2% cu epinefrină 1/100.000;

Trombină diluată;

Trombină concentrată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

În condiţiile acţiunii insuficiente a primerului,o reţea de colagen odată colabată nu-şi varelua permeabilitatea iniţială, având dreptconsecinţă:

Insuficienta infiltrare a răşinii adezive;

Infiltrarea cu răşină doar a stratului superficial dedentină demineralizată;

17

A.

Infiltrarea cu răşină doar a stratului profund de

dentină demineralizată;Nehibridizarea plăgii dentinare;

Uscarea dentinei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Regulile generale ale unei hibridizări optimesunt:

Utilizarea preferenţ ială a tehnicilor adezive care îndepărtează DDR în 3 etape distincte;

Aplicarea primerului prin frecare timp de 15secunde;

18

A.

Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunteficiente doar pe dentina uscată;

Aplicarea repetată pe dentină a combinaţ ieiprimer- adeziv la sistemele monocomponente;

Aplicarea răşinii adezive într-un strat suficient degros.

B.

C.

D.

E.

(pag. 346)

Avantajele preparărilor multiple de cavităţi laun pacient, într-o singură şedinţă, sunt:

Scad numărul vizitelor la cabinet;

Au un efect bun psihologic asupra pacientului;

19

A.

Creşte eficienţ a stomatologului;

Se utilizează un număr mare de instrumente;

Scade vizibilitatea intraoperator.

B. C.

D.

E.

(pag. 184)

Stabilirea conturului marginal în cazulpreparării cavităţilor pe suprafeţele netederespectă următoarele reguli:

Extinderea marginilor cavităţ ii până în ţ esuturilesănătoase;

Marginile cavităţ ii se vor plasa pe pantelecuspidiene;

20

A.

Marginile cavităţ ii se vor plasa pe crestele desmalţ ;

În cazul preparării cavităţ ii de clasa a III-a seacceptă localizarea marginii incizale în zonapunctului de contact interdentar;

Extinderea marginilor pentru a permite un accessuficient manoperelor adecvate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Pag. 71 din 160



Tema nr. 35

Etiopatogenia cariei dentare


A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapierestauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.pag. 31-57

Schimburile ionice dintre smalţ şi mediulbucal:

Scad o dată cu vârsta;

Cresc o dată cu vârsta;

1

A.

Nu sunt influenţ ate de vârstă;

Nu au importanţă în etiopatogenia cariei dentare;

Nu implică modificări ale carioactivităţ ii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 35)

Care dintre următoarele teorii face parte dingrupul teoriilor mecanismelor externe:

Teoria organotropă;

Teoria enzimatică;

2

A.

Teoria biochimică;

Teoria proteolitică;

Teoria reflexă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 69)

Se semnalează apariţia de carii cu aspectexploziv în următoarele situaţii:

Se semnalează apariţ ia de carii cu aspectexploziv în următoarele situaţ ii:

Tratament de scurtă durată cu antiaritmice;

3

A.

Pacienţ i tineri;

Tratament de scurtă durată cu antihistaminice;

Tratament de scurtă durată cu antiemetice.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 77)

Cel mai important hidrocarbonat alimentareste:

Glucoza;

Maltoză;

4

A.

Fructoză;Amidon;

Maltotrioză.

B.

C. D.

E.

*

(pag. 47)

Carenţa în vitamina D:

Duce la structurarea unui smalţ hipoplazic;

Duce la structurarea unui smalţ hiperplazic;

5

A.

Nu interferă cu mineralizarea smalţ ului;

Influenţ ează structura dentinei;

Influenţ ează structura cementului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 34)

Funcţiile salivei sunt:

Reglarea pH-ului bucal;

Menţ inerea echilibrului ecologic bucal;

6

A.

Clearance;

Digestivă;

Scăderea percepţ iei gustative.

B.

C.

D.

E.

(pag. 35)

Concentraţia fosfaţilor salivari esteinfluenţată de:

Sursa secreţ iei salivare;

Ritmul secreţ iei salivare;

7

A.

Ph-ul salivar;

Influenţ e hormonale;

Cantitatea de alimente bogate în calciu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

Placa bacteriană se dezvoltă cu precădere:

În şanţ urile şi fosetele ocluzale;

Pe obturaţ ii;

8

A.

Pe coroane artificiale;

Pe implante dentare;

Pe faţ a vestibulară a frontalilor inferiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Grăsimile acţionează prin mai multemecanisme cariostatice, cum ar fi:

Substituirea glucidelor din alimentaţ ie;

Substituirea proteinelor din alimentaţ ie;

9

A.

Formarea unei bariere protectoare pentru smalţ ;

Modificarea proprietăţ ilor de membrană alebacteriilor plăcii;

Efectul antimicrobian al anumitor acizi graşi careinhibă glicoliza în placa bacteriană.

B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Rolul cariopreventiv al lichidului bucal:

Diluarea acizilor organici produşi în placabacteriană;

Inhibarea metabolismului bacterian;

10

A.

Inhibarea adeziunii microbiene;

Remineralizarea cariilor incipiente;

Tamponarea ph-ului alcalin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Pag. 72 din 160



În cazul fluorului clearance-ul are anumiteaspecte particulare:

Păstrarea unui nivel de bază minimal în salivă;

Revenirea mai lentă la nivelul de bază comparativ cu alte substanţ e;

11

A.

Restabilirea nivelului fluorului ionic;

Creşterea nivelului fluorului salivar;

Scăderea nivelului fluorului din smalţ .

B.

C.

D.

E.(pag. 39)

Capacitatea de tamponare a lichidului bucaldepinde de:

Variaţ iile pH-ului atins;

Alimentaţ ie;

12

A.

Ritmul secreţ iei salivare;

Administrarea contraceptivelor orale;

Graviditate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Prelungirea timpului de clearance în cazulhidrocabonatelor poate fi cauzată de:

Ritmul scăzut al secreţ iei salivare;

Periajul imediat după mese;

13

A.

Vâscozitatea crescută a salivei;

Factori retentivi bucali;

Consumul de fructe.

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

Grupe de populaţie în care alimentaţia creşteriscul la carie:

Obezii;

Bolnavii cronici;

14

A.

Bolnavii psihici;

Adolescenţ ii;

Bolnavii renali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Rata de formare şi localizarea plăciibacteriene variază fiind influenţată de:

Regimul alimentar;

Salivă;

15

A.

Sex;

Afecţ iuni generale;

Igiena bucală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Fac parte din microsistemul microbian alplăcii bacteriene si au un rol potenţial înapariţia cariei dentare:

Lactobacilii;

Streptococul mutans;

16

A.

Leptotrichia;

Candida albicans;

Pneumococus.

B.

C.

D.

E.(pag. 56-57)

Dintre îndulcitorii calorici menţionăm:

Sorbitolul;

Zaharina;

17

A.

Xilitolul;

Lycasinul;

Ciclamatul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Îndulcitorii necalorici sunt:Sorbitolul;

Aspartanul;

18 A.

Zaharina;

Ciclamatul;

Xilitolul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Aderenţa microbiană:

Presupune mecanisme fizico-chimice;

Este influenţ ată de interacţ iunea dintre suprafaţ acelulei bacteriene şi suprafaţ a colonizată;

19

A.

Este influenţ ată de salivă;

Este influenţ ată de alimentaţ ie;

Este influenţ ată de igiena orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

Dintre constituenţii plăcii bacterieneenumerăm:

Celulele gliale;

Leucocitele;

20

A.

Eritrocitele;

Protozoarele;

Particule alimentare.

B. C.

D.

E.

(pag. 55)

Pag. 73 din 160





Care dintre următoarele afecţiuni pulparepoate fi reversibilă:

Pulpita seroasă parţ ială;

Pulpita purulentă totală;

10

A.

Hiperemia periinflamatorie;

Pulpita seroasă totală;

Pulpita purulentă parţ ială.

B.

C.

D.

E.

(pag. 71-74)

Pulpita cronică închisă hiperplazică evoluează şi se complică cu:

Fractură dentară;

Pulpită seroasă totală;

11

A.

Parodontită apicală cronică;

Pulpită seroasă parţ ială;

Necroză pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

Pulpita cronică deschisă polipoasă evoluează spre:

Fractură coronară;

Pulpită acută seroasă;

12

A.

Pulpită cronică deschisă granulomatoasă;

Pulpită acută purulentă;

Gangrenă pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Formele clinice de puplite cronice deschise

sunt:Scleroatrofică;

Hiperplazică;

13

A.

Ulceroasă;

Polipoasă;

Propriu-zisă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 80)

Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice închise hiperplazice se face cu:

Necroza pulpară;Pulpita cronică deschisă ulceroasă;

14

A.

Pulpita conică închisă propriu-zisă;

Gangrena pulpară;

Pulpita acută purulentă totală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Semne clinice obiective în pulpita cronică deschisă:

Prezenţ a unei carii cu evoluţ ie îndelungată;

Prezenţ a sângerării la masticaţ ie;

15

A.

Raspuns pozitiv la testele de vitalitate

Jenă dureroasă la presiunea alimentelor încavitatea ulceroasă;

Palparea cu sonda evidenţ iază baza de inserţ ie apolipului în camera pulpară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulenteparţiale se pune pe:

Caracterul pulsatil al durerii;

Durere localizată;

16

A.

Prezenţ a picăturilor de puroi la deschidereacamerei pulpare;

Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;

Probele de vitalitate dau răspunsuri pozitive, laintensităţ i mai mari decât în mod obişnuit.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Caracterul durerii în pulpita seroasă parţială este:

Vie, iradiată;

Vie, localizată;

17

A.

Dispare după îndepărtarea stimulului;

Ţine câteva minute;

Ţine câteva ore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 73)

Diagnosticul diferenţial al pulpitei acuteseroase totale se face cu:

Pulpita acută seroasă parţ ială;

Pulpita purulentă totală;

18

A.

Nevralgia esenţ ială de trigemen;

Parodontita apicală acută seroasă;

Parodontita apicală acută purulentă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Indicaţii de tratament în pulpita seroasă parţială:

Coafaj indirect;

Coafaj indirect în dublu timp;

19

A.

Amputaţ ie vitală;

Extracţ ia dentară;

Extirparea vitală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

Pag. 75 din 160



Modificările morfologice în hiperemiaperiinflamatorie:

Micşorarea volumului odontoblastelor

Mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor

20

A.

Marginaţ ie leucocitară

Prezenţ a indivizilor microbieni în pulpă

Scăderea activităţ ii metabolice celulare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Tema nr. 37

Necroza si gangrena pulpara


M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.pag. 94-102

Factorii cauzali cu actiune favorizanta innecroza pulpara sunt:

traumatisme cu intensitate redusa dar repetate

luxatii, intruzii

1

A.

diabet, hipertensiune arteriala

temperaturi mai mari de 75 grade C

temparaturi sub 0 grade C

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 98)

Simptomatologia necrozei pulpare cuprindeurmatoarele:

dinte cu transparenta mai mare decat a dintilorvecini

durere la excitanti termici

2

A.

durere la excitanti chimici

dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-cenusiu

durere la percutie in axul dintelui

B. C.

D.

E.

*

(pag. 98)

In gangrene pulpara simpla, examenul clinicreleva:

insamantarea pe medii de cultura a continutuluicananlului radicular releva absenta florei

bacterienede obicei process carios cu camera pulparainchisa

3

A.

prezenta unei radiotransparente la nivelperiapical

teste de vitalitate negative

la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Intre formele de gangrene nu figureaza:

gangrena umeda

gangrena uscata

4

A.

gangrena partiala

gangrena totala

gangrena de colicvatie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Dintre examenele complementare ingangrene pulpara simpla nu ne ajuta:

teste de vitalitate

forajul explorator

5

A.

radiografia

diafanoscopia

transiluminarea cu fibra optica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Dintre factorii chimico-toxici care pot

produce necroza pulpara se numara:formolul

fenolul

6

A.

trioximetilenul

clorhexidina

arsenicul

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Printre formele anatomo-clinice alegangrenei pulpare se numara:

uscataumeda

7

A.

simpla

complicata

hiperemica

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Diagnosticul diferential al gangrenei pulparesimple se face cu:

hiperemia pulpara

caria secundara recidiva

8

A.

parodontita apicala cronica

pulpita cronica

necroza pulpara

B. C.

D.

E.

(pag. 102)

Pag. 76 din 160



Simptomatologia gangrenei pulparecuprinde:

modificari de culoare a dintelui

pierdere marcata de subsanta dentara

9

A.

durere la percutie transversala a dintelui

sensibilitate la palparea cu sonda a canalelorradiculare

examen bacteriologic pozitiv

B.

C.

D.

E.(pag. 101)

Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:

probe de vitalitate tehnice pozitive

probe de vitalitate electrice pozitive

10

A.

transparenta la diafanoscopie

pierderea transparentei dintelui si a coloratieiobisnuite la transiluminare cu fibra optica

foraj explorator negative

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Necroza de coagulare este provocata de:

arsenic

clorura de Zn

11

A.

trioximetilen

fenol

tricrezolformalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Semnele de gangrena simpla sunt:

teste de vitalitate negativelipsa sangerarii si sensibilitatii pe canal

12

A.

camera pulpara inchisa

dinte modificat de culoare

modificari periapicale pe radiografie

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Gangrena uscata:

succede unei pulpite cronice deschise ulceroase

succede unui traumatism

13

A.

succede actiunii unui agent chimicpereti dentinari alterati profund

extirparea usoara a resturilor

B.

C. D.

E.

(pag. 100)

Diagnostic diferential in necroza pulpara seface cu:

gangrena pulpara simpla

pulpita cronica deschisa

14

A.

pulpita cronica inchisa

fractura dentaraparodontita apicala cronica

B.

C.

D. E.

(pag. 98)

Evolutia si complicatiile gangrenei pulparepot fi spre:

parodontita apicala

necroza pulpara

15

A.

fractura coronara

boala de focar

fractura corono-radiculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Evolutia necrozei pulpare se poate face spre:

fractura dentara

infectarea pulpei necrozate

16

A.

parodontita apicala acuta

parodontita apicala cronica

pulpita cronica inchisa

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:

pulpa uscata

pulpa de culoare galben-brun

17

A.

consistenta pulpara este redusa

extirparea se realizeaza in microfragmente

apare adesea dupa arsenic

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Gangrena pulpara constituie un factor deinfectie pentru restul organismuluideterminand:

glomerulonefritaendocardite

18

A.

afectiuni reumatismale

diabet zaharat

diabet insipid

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Cauzele necrozei pulpare pot fi:

sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului

smulgerea vaselor la nivelul apexului

19

A.

penetrarea bacteriilor prin apexul dentardilacerarea tesutului pulpar cu eliberarea deamine toxice

compresia vaselor la nivelul apexului

B.

C. D.

E.

(pag. 96)

Pag. 77 din 160



Necroza pulpara:

se trateaza ca pulpita cronica inchisa

extirparea devitala este de electie

20

A.

respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cuobturatie radiculara corecta

nu necesita etape de tratament antiseptic, fiind omortificare aseptica

se trateaza ca o gangrena pulpara

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Tema nr. 38

Parodontitele marginale acute si cronice



Parodontita apicală hiperemică apărută caurmare a necrozei pulpare prin agenţi

infecţioşi se caracterizează prin:la presiunea dintelui în alveolă pacientul simte oaccentuare a durerii din cauza compresiei pevasele periodontale;

dintele nu este sensibil la percuţ ia în ax;

1

A.

dintele prezintă o sensibilitate mare la atingere şisenzaţ ia de agresiune din cauza edemuluiinflamator extins;

dintele prezintă o sensibilitate moderată laatingere şi senzaţ ia de egresiune;

dintele este mult mai dureros decât în cazul

formelor iritativ-mecanice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106)

Diagnosticul diferenţial în cazul parodontiteiapicale hiperemice se face cu:

pulpita cronică deschisă;

pulpita cronică închisă;

2

A.

hiperemia preinflamatorie;

pulpita acută purulentă totală;

gangrena pulpară simplă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)Subiectiv, parodontita apicală acută seroasă se manifestă prin:

congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dinteluirespectiv;

durere la palpare cu degetul pe mucoasavestibulară;

3

A.

adenopatie regională;

durere lancinantă, permanentă, exacerbată decreştere fluxului sangvin;

durere localizată la nivelul dintelui respectiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 108)

Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă se pune pe următoarelesemne:

teste de vitalitate pozitive la nivelul dinteluicauzal;

examenul radiologic ce prezintă imagineacaracteristică, conturară.

4

A.

durere la atingerea dintelui, mobilitate dentară,

fistulizare cu eliminare de puroi.simptomatologie de pulpită, durere la agenţ itermici (mai ales rece);

simptome subiective şi obiective nesemnificative,imagine rediologică concludentă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 112)

Diagnosticul diferenţial în parodontitaapicală acută purulentă se face cu:

pulpitele acute;

`pulpitele cronice;

5

A.

nevralgia de trigemen;osteomielita maxilară;

granulomul simplu conjunctiv.

B.

C. D.

E.

*

(pag. 113)

Parodontita apicală acută hiperemică iritativmecanică se caracterizează prin:

durerea are un caracter acut, permanent,localizată sau iradiată;

este produsă de corpi străini ce au pătruns înparodonţ iul marginal (ace rupte, obturaţ ii de

canal cu depăşire);

6

A.

durerea cedează foarte uşor la tratamentul cuantiinflamatoare.

durerea cedează foarte greu la tratamentul cuantiinflamatoare sau agenţ i fizici;

poate fi provocată de traumatisme directe încursul tratamentului mecanic de canal

B.

C.

D.

E.

(pag. 106)

Subiectiv, în parodontita apicală acută seroasă, apare;

durere cu caracter asendent, de la simplă jenă ladureri insuportabile;

durere brutală de la început, iradiată în regiunile învecinate;

7

A.

simptomatologie ştearsă, aproape inexistentă;

adenopatie regională, ganglioni induraţ i şi măriţ ide volum;

durerea este exacerbată de creştere fluxuluisangvin în extremitatea cefalică

B.

C.

D.

E.

(pag. 108)

Pag. 78 din 160



Diagnosticul diferenţial în parodontitaapicală acută seroasă se face cu:

pulpitele acute,

pulpitele cronice;

8

A.

nevralgiile de trigemen;

parodontita apicală acută supurată;

gangrena simplă

B.

C.

D.

E.

(pag. 109)

Evoluţia parodontitei apicale acute seroasese poate face spre:

cronicizare;

parodontită apicală acută purulentă,

9

A.

pulpită acută purulentă;

vindecare completă sub tratament cu antibioticeşi antiinflamatoare;

pulpită acută seroasă

B.

C.

D.

E.

(pag. 109)

În raport cu structura osuluişi poziţiadintelui pe arcadă, evoluţia procesuluisupurativ în parodontita apicală acută purulentă se poate face spre:

vestibular, pentru frontalii superiori;

palatinal, pentru rădăcinile palatinale alemolarilor superiori;

10

A.

palatinal, pentru caninii şi incisivii lateralisuperiori;

tegumente, cu apariţ ia de fistule, mai frecvent în

cazul dinţ ilor superiori;tegumente, cu apariţ ia de fistule, mai frecvent încazul dinţ ilor inferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 110)

Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

parodontita apicală acută purulentă îmbracă treistadii în evoluţ ia sa;

stadiul endoosos se caracterizează prin dureriiradiate în tot hemimaxilarul, regiunea auriculară,temporală, occipitală;

11

A.

în stadiul submucos durerile ating cote maxime; în stadiul submucos creşte mobilitatea dintelui;

în stadiul subperiostal se constată o reducerespectaculoasă a durerii şi scăderea tumefacţ iei

B.

C. D.

E.

(pag. 111)

Parodontitele apicale cronice cu imagineradiologică conturată sunt:

granulomul epitelial;

granulomul chistic;

12

A.

parodontita apicală cronică condensantă;

parodontita apicală cronică cu hipercementoză;

parodontita apicală cronică difuză progresivă

Partsch

B.

C.

D.

E.

(pag. 113-114)

Următoarele afirmaţii despre examenulradiologic în parodontitele apicale cronicesunt adevărate:

nu este tot timpul concludent, diagnosticul sepoate pune doar pe examenul clinic;

examenul radiologic iniţ ial poate da informaţ iidespre numărul rădăcinilor, dimensiunea,angulaţ ia lor;

13

A.

examenul radiologic în timpul tratamentului

trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;examenul radiologic în aprecierea rezultatelor serealizează după obturaţ ia canalelor la 3-6 luni;

examenul radiologic este de multe ori singurulcare evidenţ iază procesele patologice periapicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 115-116)

Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală cronică fibroasă se pune pe următoarelesemne:

teste de vitalitate pozitive;

teste de vitalitate negative;

14

A.

dinte modificat de culoare;

durere puternică iradiată în tot hemimaxilarul;

la examenul radiologic se constată lărgireaspaţ iului periapical sub forma unei calote

B. C.

D.

E.

(pag. 117)

Diagnosticul diferenţial în parodontitaapicală cronică fibroasă se face cu:

gangrena pulpară simplă;

pulpita acută seroas

ă total

ă;

15

A.

pulpitele cronice;

granulomul simplu conjunctiv;

granulomul chistic

B.

C.

D.

E.

(pag. 117)

Pag. 79 din 160



După Fish, în cazul granulomului simpluconjunctiv, există următoarele zone:

zona de necroză, în porţ iunea apicală a canaluluiradicular;

zona de necroză, în periferie;

16

A.

zona exudativă, în imediata vecinătate aapexului;

zona de iritaţ ie, în imediata vecinătate a apexului;

zona de stimulare, cea mai periferică

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

La examenul obiectiv al unui dinte cugranulom simplu conjunctiv se observă:

un proces carios ce interesează şi camerapulpară,

uneori se pot întâlni fistule sau cicatrice;

17

A.

teste de vitalitate negative;

uşoară jenă dureroasă;

imagine radiologică radiotransparentă ce înconjoară apexul, cu contur rotund, binedelimitată de osul învecinat

B.

C.

D.

E.

(pag. 119)

În granulomul chistic simptomatologiaconstă în:

modificare de culoare a dintelui afectat;

teste de vitalitate slab pozitive;

18

A.

lipsa sângerării şi a sensibilităţ ii la pătrundere încanal;

teste de vitalitate negative;durere intensă, pulsatilă, iradiată în regiunile învecinate

B.

C.

D. E.

(pag. 121)

Parodontitele apicale cronice cu imagineradiologică neconturată sunt:

parodontita apicală cronică cu hipercementoză;

osteita paradentară Merkior;

19

A.

parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch;

parodontita apicală cronică condensantă;abcesul apical cronic

B.

C.

D. E.

(pag. 114)

Parodontitele apicale cronice specifice potsă apară în :

TBC,

actinomicoză;

20

A.

bruceloză,

SIDA,

blastamicoză

B.

C.

D.

E.(pag. 122)

Tema nr. 39

Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare



Tratamentul conservator în cazul unui dintecu gangrenă se realizează în următoarelecondiţii:

în edentaţ ii subtotale maxilare;

dinţ ii cu procese carioase ce au avansat multspre rădăcină, diminuând rezistenţ a acesteia;

1

A.

dinţ i cu pungi gingivoosoase adânci;

arcade dentare integre şi un singur proces degangrenă;

dinţ ii din porţ iunea distală a arcadei dentare şipacienţ i cu deschidere mică a cavităţ ii orale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158-159)

Contraindicaţiile tratamentului conservator în cazul gangrenei pulpare sunt:

pacienţ i sănătoşi clinic;

dinţ i cu rădăcini drepte sau curburi uşoare ce potfi depăşite;

2

A.

edentaţ ii subtotale mandibulare;

pacienţ i infirmi, greu deplasabili, pacienţ i cupsihopatii;

dinţ i cu implantare bună

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158)

Realizarea accesului in vedereatratamentului de canal al unui dinte cugangrenă se realizează astfel:

la dinţ ii cu coroana intactă şi procese carioase lanivel cervical, se face trepanarea prin procesulcarios după îndepărtarea dentinei alterate.

la dinţ ii cu procese carioase proximale se facetrepanarea prin procesul carios, păstrând intactă creasta marginală;

3

A.

la dinţ ii frontali superiori accesul se face dinsprevestibular pentru a avea vizibilitate bună;

la dinţ ii cu coroana intactă şi procese carioase lanivel cervical trepanarea se face la locul deelecţ ie, după obturaţ ia provizorie a procesuluicarios;

la dinţ ii frontali inferiori accesul se face dinsprevestibular pentru a avea vizibilitate bună

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 161)

Pag. 80 din 160



Anomalii frecvente de canale prezintă:

incisivii superiori: 3 canale, unul palatinal şi două vestibulare,

incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular şi două linguale;

4

A.

incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular şi unullingual;

molarii unu superiori: un canal central;

molarii unu inferiori: un canal central

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 162-163)

Despre odontometrie sunt adevărateurmătoarele afirmaţii:

reprezintă metoda modernă de permeabilizare acanalelor;

metoda clinică este cea mai exactă pentru că sebazează pe simţ ul tactil;

5

A.

metodele electronice sunt rar utilizate dincauzaerorilor frecvente ce pot să apară,

în cazul utilizării metodelor electronice canalultrebuie să fie foarte bine irigat pentru a nu sebloca acele pe canal;

în cazul utilizării metodelor electronice canalultrebuie să fie uscat, măsurarea fiind influenţ ată negativ de prezenţ e soluţ iilor de sterilizat canalul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 163-165)

Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelorradiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

efect lent bactericid şi fungicid;penetrabilitate redusă în ţ esuturi;

6

A.

stabilitate chimică la păstrarea în soluţ ie,

tensiune superficială mare,

uşurinţ a introducerii în canale

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Pastele complexe cu antibiotice folosite întratamentul gangrenei pulpare trebuie să respecte următoarele condiţii:

folosirea unor antibiotice cu potenţ ial alergizant

moderat sau mare;utilizarea unor asocieri de antibiotice eficiente

7

A.

nu sunt necesare substanţ ele antiinflamatoare;

excipientul să aibă o difuzibilitate minimă;

evitarea asocierii antibioticelor în mecanisme deacţ iune antagonice

B.

C.

D.

E.

(pag. 187)

Tratamentul gangrenei cuprinde trei etapeimportante, şi anume:

evidarea canalului radicular de resturile pulpare şi dentina alterată;

lărgirea canalului până la dentina sănătoasă subspălături cu hipoclorit de sodiu;

8

A.

odontometria;

sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor

dentinare;sigilarea spaţ iului endodontic prin obturaţ ieetanşă

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

Sistemele de canale după Weine sunt:

canal unic, drept până la apex ce se deschide într-un singur foramen apical;

două canale independente ce se unesc într-uncanal unic şi se deschid într-un singur foramenapical;

9

A.

două canale complet separate ce se deschidfiecare în foramene apicale separate;

canal unic ce pleacă din camera pulpară şi sebifurcă în două canale ce se deschid fiecare înforamene apicale separate;

nici un răspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

Despre permeabilizarea canalelor radicularesunt adevărate următoarele afirmaţii:

se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte fine,fără presiuni

şi brutalitate;

se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte cupresiune pentru a depăşi obstacolele dentinarede pe canale;

10

A.

se pot folosi substanţ e chimice depermeabilizare: EDTA, acid sulfuric;

se poate lăsa pe canal o meşă cu acid sulfuric48-72 de ore;

se poate lăsa pe canal o meşă cu EDTA timp de24 de ore sub pansament ocluziv

B.

C.

D.

E.

(pag. 162)

Pag. 81 din 160



Următoarele afirmaţii despre odontometriesunt adevărate:

se realizează înainte de permeabilizarea şievidarea conţ inutului canalului radicular;

metoda clinică este cea mai exactă pentru că sebazează pe simţ ul tactil al operatorului;

11

A.

metodele electronice sunt utilizate frecventdatorită preciziei lor;

în cazul utilizării metodelor electronice estenecesară uscarea canalului, prezenţ ahipocloritului de sodiu influenţ ând negativrezultatul;

acul introdus în canal nu trebuie să vină încontact cu un material metalic de restaurarecoronară

B.

C.

D.

E.

(pag. 163-165)

În gangrena pulpară tratamentul serealizează asfel:

tratamentul mecanic se realizează până la

constricţ ia apicală;tratamentul mecanic se realizează până dincolode constricţ ia apicală, depăşind-o cu 2-3 mm;

12

A.

se execută într-una sau mai multe şedinţ e detratament;

se fac spălături cu hipoclorit de sodiu;

nu se aplică pansamente medicamentoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 166-167)

Următoarele afirmaţii despre tehnica stepback sunt adevărate:

se mai numeşte şi telescopare regresivă;

se mai numeşte şi telescopare progresivă;

13

A.

se recomandă în cazul canalelor cu o curbură uşoară spre moderată;

se recomandă în cazul canalelor cu o curbură accentuată;

se începe cu prepararea regiunii apicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 168)

Următoarele afirmaţii despre tehnica stepdown sunt adevărate:

se mai numeşte şi telescopare regresivă;

se mai numeşte şi telescopare progresivă;

14

A.

presupune o preparare telescopată ce porneştedin porţ iunea apicală;

presupune o preparare telescopată ce porneştedin porţ iunea coronară a canalelor;

are avantajul că permite accesul rectiliniu spreporţ iunea apicală fără interferenţ e mecanicedentinare

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Următoarele afirmaţii despre tehnica forţelorcompensate sunt adevărate:

a fost introdusă de Roane;

permite tratamentul mecanic pe toată lungimeade lucru până la acul 55 fără transpoziţ iaapexului;

15

A.

este indicată în canalele cu curbură accentuată;

este indicată în canalele cu curbură moderată;

foloseşte ace tip pilă rigide cu vârf tăietor

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Următoarele afirmaţii despre tehnica stepdown- step back sunt adevărate:

se mai numeşte tehnica dublei telescopări;

în etapa de pregătire step down se lărgeştetreimea coronară şi medie a canalului cu ajutorulfrezelor;

16

A.

în etapa de pregătire step down se lărgeştetreimea apicală a canalului;

pregătirea zonei apicale se realizează cu aceKerr file, unifile sau flexofile;

în etapa de pregătire step back se lărgeştetreimea coronară şi medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 169)

Se instituie obligatoriu un tratamentmedicamentos înainte de obturaţia de canal în următoarele situaţii.

hiperemie preinflamatorie,

pulpita acută seroasă parţ ială,

17

A.

pulpite cronice deschise,

hemoragie abundentă;

pulpită acută purulentă parţ ială

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Cauze locale ale hemoragiei pot fi:

lezarea parodonţ iului marginal,

perforarea podelei camerei pulpare,

18

A.

hemofilie,

afecţ iuni hepatice cu alterarea mecanismelor decoagulare a sângelui;căi false radiculare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 170)

Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelorradiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

efect rapid bactericid şi fungicid;

tensiune superficială mică,

19

A.

tensiune superficială mare;

inactivare în contact cu sângele;stimularea proceselor de vindecare periapicale

B.

C.

D. E.

(pag. 175)

Pag. 82 din 160



Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciuse bazează pe:

pH-ul alcalin 11-12;

pH-ul acid de care este răspunzător ionul OH,

20

A.

solubilitate foarte redusă în apă ce determină eliberarea treptată a ionului OH;

solubilitate mare în apă ce determină dezinfecţ iarapidă prin eliberarea masivă a ionului OH;

stimulează neodentinogeneza

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Tema nr. 40

Obturarea canalelor radiculare



Indicatiile tehnicii de condensare termo-

mecanica a gutapercii( McSpadden) sunt:canale inguste

canale curbe

1

A.

canale scurte

resorbtii radiculare interne

resorbtii radiculare externe

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 235)

Care este timpul minim de mentinere aspreader-ului in canal in tehnica decondensare laterala la rece:

5 secunde

10 secunde

2

A.

15 secunde

20 secunde

25 secunde

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Ramolirea portiunii apicale de 2 mm aconului prin introducerea in cloroformdureaza:

3-4 secunde3 minute

3

A.

1 minut

2 minute

20 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 221)

La introducerea conului de gutapercaprincipal in canal, in tehnica condensariilaterale la rece acesta trebuie sa se opreasca:

la constrictia apicala

la 0,5-1 mm de constrictia apicala

4

A.

la 3-4 mm de constrictia apicala

in treimea coronara a canalului

in treimea medie a canalului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 224)

Alegerea conului de gutaperca principal fatade calibrul celui mai gros instrument delargire a canalului pe toata lungimea de lucrutrebuie sa fie:

cu un numar mai mare

cu doua numere mai mare

5

A.

cu un numar mai mic

cu doua numere mai micicu trei numere mai mici

B.

C.

D. E.

*

(pag. 224)

Dispozitivul de condensare laterala la caldEndotech prezinta urmatoarele caracteristici:

este simplu si ergonomic

exista posibilitatea atasarii unui adjustor ocluzalde silicon

6

A.

incalzirea poate fi calibrate perfect

racire rapida

nu paote fi utilizat in canale curbe

B.

C.

D.

E.

(pag. 229)

Fingerspreaderele prezinta urmatoareleavantaje fata de handspreadere:

confera operatorului o mare sensibilitate tactila

permit rotirea usoara in jurul axului propriu inambele sensuri

7

A.

permit indepartarea usoara din canal faradislocarea gutapercii

sunt mai subtiri

sunt mai flexibile

B.

C.

D.

E.

(pag. 223)

Introducerea pastelor de obturat in canal sepoate face cu:

ace Lentulo

ace Kerr

8

A.

ace Neos-Hawes

conuri de gutaperca

cu pluggere prin pistonare

B.

C.

D.

E.

(pag. 214)

Pag. 83 din 160





Conurile apicale prefabricate de argint sautitan sunt:

livrate la lungime de 3mm sau 5 mm

au diverse diamentre

19

A.

corespund unei singure dimensiuni ISO

sunt netede

sunt prevazute la baza cu un surub

B.

C.

D.

E.

(pag. 240)

Materialele utilizate pentru efectuarea uneiobturatii de canal segmentare pot fi:

amalgam de argint

gutaperca

20

A.

conurile metalice de argint

conurile metalice de titan

amalgamul de cupru

B.

C.

D.

E.

(pag. 238)

Tema nr. 41

Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice



În prodontitele apicale acute hiperemicepostobturaţie de canal cu depăşire, durereaeste mai intensă dacă:

Depăşirea se produce la dinţ ii frontali inferiori.

Depăşirea se produce la dinţ ii frontali superiori

1

A.

Obturaţ ia de canal a fost făcută cu eugenat dezinc iodoformat.

Avem de-a face cu leziuni parodontale întinse.

Tratamentul s-a efectuat la bărbaţ i.

B. C.

D.

E.

*

(pag. 251)

Când parodontita apicală acută hipremică este consecutivă acutizării unui procescronic cu întinderi lezionale grave,tratamentul de elecţie este:

Tratamentul cu antiseptice.Tratamentul local cu antibiotice.

2

A.

Spălături endodontice cu apă.

Lăsarea dintelui deschis.

Rezecţ ie apicală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 250)

În faza endoosoasă a parodontitei apicaleacute exudative purulente tratamentulpresupune:

Drenajul endodontic.

Tratament general cu antibiotice.

3

A.

Drenaj endodontic asociat cu analgezice.

Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.

Realizarea inciziei mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Cauterizarea chimică, instituită ca soluţieterapeutică în parodontitele apicale cronicecu secreţie persistentă pe canal, se face prin:

Aplicarea de meşe cu soluţ ie Walchoff.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie tricrezolformalină.

4

A.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie acid tricloracetic.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie Cresophene.

Aplicarea de meşe cu Septomixină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 259)

Una din cauzele persistenţei secreţiei pecanal este:

Tratament început imediat după stingerea unuiproces acut de parodontită.

Tratament început înainte de apariţ ia unuiproces acut de parodontită.

5

A.

Obturaţ ie de canal efectuată până în apex.

Apexul închis la copii şi adolescenţ i.

Acul electrodului folosit în diatermie introduspână la nivelul apexului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 258)

Cum se poate realiza drenajul într-oparodontită apicală acută exudativă:

Endodontic

Parodontal

6

A.

Transmaxilar

Transsinusal

Alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 253-254)

Intensitatea manifestărilor clinice înparodontita apicală acută hiperemică consecutivă obturaţiei de canal cu depăşiredepinde de:

Starea parodonţ iului marginal înaintea obturaţ ieide canal.

Interesarea canalului mandibular.

7

A.

Interesarea sinusului maxilar.

Vârsta pacientului.

Cantitatea materialului de obturaţ ie.

B.

C.

D.

E.(pag. 251)

Pag. 85 din 160



Tratamentul general medicamentos într-oparodontită apicală acută exudativă seroasă presupune administrarea de:

acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.

prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.

8

A.

ampicilină 500 mg. de 4 ori pe zi.

algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.

prişniţ e cu apă la temperatura camerei.

B.

C.

D.

E.(pag. 253)

Tratamentul parodontitelor apicale acuteexudative purulente în faza subperiostală presupune:

Drenaj endodontic.

Drenaj transosos.

9

A.

Incizia muco-periostală la nivelul abcesului.

Incizia mucoasei la nivelul abcesului.

Administrarea de analgezice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Tratamentul parodontitei apicale apicaleacute arsenicale – forma grava presupune:

Se deschide complet camera pulpară.

Se îndepărtează complet pulpa coronară şiradiculară.

10

A.

Se aplică în canale meşe îmbibate îndimercaptopropanol.

Extracţ ia dintelui şi chiuretarea alveolei.

Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Tratamentul parodontitei apicale acutehiperemice consecutive depăşirii apexului cumaterial de obturaţie presupune:

Atitudine de expectativă.

Tratament antialgic şi antiinflamator.

11

A.

Prişniţ e cu apă rece.

Osteotomie transmaxilară.

Dezobturarea imediată a canalului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Schema de tratament în parodontiele apicaleacute exudative purulente în stadiulendoosos presupune:


Incizie mucoperiostală.

12

A.


Prişniţ e cu apă la temperatura camerei.

Infiltraţ ii plexale cu novocaină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Cauzele persistenţei secreţiei pe canal sunturmătoarele:

Lărgirea insuficientă a apexului în timpultratamentului de canal.

Iritarea chimică a parodonţ iului apical.

13

A.

Începerea tratamentului conservator imediatdupă stingerea procesului inflamator.

Încercarea tratamentului conservator în cazul

abcesului apical cronic.Utilizarea unor intensităţ i prea mici ale curentuluielectric în ionoforeză.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Tratamentul parodontitei apicale cronice cusecreţie persistentă moderată presupune:

Lăsarea deschisă a dintelui.

Obturarea provizorie a canalului cu pastă iodoformată.

14

A.

Aplicare de meşe cu antiseptic sub pansament

ocluziv.Introducerea în canal de meşe umectate în acidtricloracetic .

Drenaj prin fistula medicamentoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Schema de tratament a parodontitelorapicale cronice cu secreţie abundentă cuprinde:

Drenaj endodontic şi lăsarea deschisă a dintelui.

Obturaţ ia provizorie a canalului cu pastă de

antibiotice pentru 20 de zile.

15

A.

Electrofulguraţ ie diatermică.

Aplicarea de meşe cu antiseptic sub pansamentsemiocluziv.

Crearea unei fistule medicamentoase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Tratamentul parodontitelor apicale fistulizatepresupune:

Tratament chemo-mecanic de canal.

Obturarea de durată a canalului din prima şedinţă chiar dacă persistă secreţ ia.

16

A.

Spălături cu antiseptice pe traiectul dinte – fistulă.

Aplicarea de agenţ i fizici.

Chiuretajul apical.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Pag. 86 din 160



Schema de tratament în parodontitele apicalecronice cu forme lezionale grave presupune:

Extracţ ia dintelui.

Amputaţ ie radiculară.

17

A.

Tratament de gangrenă.

Asocierea agenţ ilor fizici în tratamentul chemo-mecanic.


B.

C.

D.

E.(pag. 260)

Tratamentul parodontitelor apicale croniceurmează în general aceleaşi etape cu aletratamentului gangrenei pulpare simple, cuexcepţia situaţiilor clinice în care aparmodificări determinate de:

Existenţ a unor fistule.

Lărgire minimă a apexului în timpul tratamentuluimecanic.

18

A.

Folosirea incorectă a agenţ ilor chimici.

Folosirea unor intensităţ i mici ale curentuluielectric în ionoforeză.

Persistenţ a secreţ iei pe canal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Crearea fistulei medicamentoase ca soluţiede tratament în parodontitele apicale cronicecu persistenţa secreţiei pe canal se indică la:

Dinţ i frontali superiori.

Dinţ i frontali inferiori.

19

A.

Premolari superiori.Premolari inferiori.

Molari superiori.

B.

C. D.

E.

(pag. 259)

În prodontitele apicale acute hiperemicepostobturaţie de canal cu depăşire, durereaeste mai intensă dacă:

Depăşirea se produce la dinţ ii frontali inferiori.

Depăşirea se produce la dinţ ii frontali superiori

20

A.

Obturaţ ia de canal a fost făcută cu eugenat de

zinc iodoformat.Avem de-a face cu leziuni parodontale întinse.

Tratamentul s-a efectuat la bărbaţ i.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 251)

Când parodontita apicală acută hipremică este consecutivă acutizării unui procescronic cu întinderi lezionale grave,tratamentul de elecţie este:

Tratamentul cu antiseptice.

Tratamentul local cu antibiotice.

21

A.

Spălături endodontice cu apă.

Lăsarea dintelui deschis.


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 250)

În faza endoosoasă a parodontitei apicaleacute exudative purulente tratamentulpresupune:

Drenajul endodontic.

Tratament general cu antibiotice.

22

A.


Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.

Realizarea inciziei mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Cauterizarea chimică, instituită ca soluţieterapeutică în parodontitele apicale cronicecu secreţie persistentă pe canal, se face prin:

Aplicarea de meşe cu soluţ ie Walchoff.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie tricrezolformalină.

23

A.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie acid tricloracetic.

Aplicarea de meşe cu soluţ ie Cresophene.

Aplicarea de meşe cu Septomixină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 259)

Una din cauzele persistenţei secreţiei pecanal este:

Tratament început imediat după stingerea unuiproces acut de parodontită.

Tratament început înainte de apariţ ia unuiproces acut de parodontită.

24

A.

Obturaţ ie de canal efectuată până în apex.

Apexul închis la copii şi adolescenţ i.

Acul electrodului folosit în diatermie introduspână la nivelul apexului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 258)

Cum se poate realiza drenajul într-oparodontită apicală acută exudativă:

Endodontic

Parodontal

25

A.

Transmaxilar

Transsinusal

Alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 253-254)

Pag. 87 din 160



Intensitatea manifestărilor clinice înparodontita apicală acută hiperemică consecutivă obturaţiei de canal cu depăşiredepinde de:

Starea parodonţ iului marginal înaintea obturaţ ieide canal.

Interesarea canalului mandibular.

26

A.

Interesarea sinusului maxilar.

Vârsta pacientului.Cantitatea materialului de obturaţ ie.

B.

C.

D. E.

(pag. 251)

Tratamentul general medicamentos într-oparodontită apicală acută exudativă seroasă presupune administrarea de:

acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.

prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.

27

A.

ampicilină 500 mg. de 4 ori pe zi.

algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.prişniţ e cu apă la temperatura camerei.

B.

C.

D. E.

(pag. 253)

Tratamentul parodontitelor apicale acuteexudative purulente în faza subperiostală presupune:

Drenaj endodontic.

Drenaj transosos.

28

A.

Incizia muco-periostală la nivelul abcesului.

Incizia mucoasei la nivelul abcesului.

Administrarea de analgezice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 254)

Tratamentul parodontitei apicale apicaleacute arsenicale – forma grava presupune:

Se deschide complet camera pulpară.

Se îndepărtează complet pulpa coronară şiradiculară.

29

A.

Se aplică în canale meşe îmbibate îndimercaptopropanol.

Extracţ ia dintelui

şi chiuretarea alveolei.

Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Tratamentul parodontitei apicale acutehiperemice consecutive depăşirii apexului cumaterial de obturaţie presupune:

Atitudine de expectativă.

Tratament antialgic şi antiinflamator.

30

A.

Prişniţ e cu apă rece.


Dezobturarea imediată a canalului.

B.

C.

D.

E.(pag. 256)

Schema de tratament în parodontiele apicaleacute exudative purulente în stadiulendoosos presupune:


Incizie mucoperiostală.

31

A.


Prişniţ e cu apă la temperatura camerei.

Infiltraţ ii plexale cu novocaină.

B.

C.

D.

E.(pag. 257)

Cauzele persistenţei secreţiei pe canal sunturmătoarele:

Lărgirea insuficientă a apexului în timpultratamentului de canal.

Iritarea chimică a parodonţ iului apical.

32

A.

Începerea tratamentului conservator imediatdupă stingerea procesului inflamator.

Încercarea tratamentului conservator în cazul

abcesului apical cronic.Utilizarea unor intensităţ i prea mici ale curentuluielectric în ionoforeză.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Tratamentul parodontitei apicale cronice cusecreţie persistentă moderată presupune:

Lăsarea deschisă a dintelui.

Obturarea provizorie a canalului cu pastă iodoformată.

33

A.

Aplicare de meşe cu antiseptic sub pansamentocluziv.

Introducerea în canal de meşe umectate în acidtricloracetic .

Drenaj prin fistula medicamentoasă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Schema de tratament a parodontitelorapicale cronice cu secreţie abundentă cuprinde:

Drenaj endodontic şi lăsarea deschisă a dintelui.

Obturaţ ia provizorie a canalului cu pastă deantibiotice pentru 20 de zile.

34

A.

Electrofulguraţ ie diatermică.

Aplicarea de meşe cu antiseptic sub pansamentsemiocluziv.

Crearea unei fistule medicamentoase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Pag. 88 din 160



Tratamentul parodontitelor apicale fistulizatepresupune:

Tratament chemo-mecanic de canal.

Obturarea de durată a canalului din prima şedinţă chiar dacă persistă secreţ ia.

35

A.

Spălături cu antiseptice pe traiectul dinte – fistulă.

Aplicarea de agenţ i fizici.

Chiuretajul apical.

B.

C.

D.

E.(pag. 260)

Schema de tratament în parodontitele apicalecronice cu forme lezionale grave presupune:

Extracţ ia dintelui.

Amputaţ ie radiculară.

36

A.

Tratament de gangrenă.

Asocierea agenţ ilor fizici în tratamentul chemo-mecanic.


B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

Tratamentul parodontitelor apicale croniceurmează în general aceleaşi etape cu aletratamentului gangrenei pulpare simple, cuexcepţia situaţiilor clinice în care aparmodificări determinate de:

Existenţ a unor fistule.

Lărgire minimă a apexului în timpul tratamentuluimecanic.

37

A.

Folosirea incorectă a agenţ ilor chimici.

Folosirea unor intensităţ i mici ale curentuluielectric în ionoforeză.

Persistenţ a secreţ iei pe canal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Crearea fistulei medicamentoase ca soluţiede tratament în parodontitele apicale cronicecu persistenţa secreţiei pe canal se indică la:

Dinţ i frontali superiori.

Dinţ i frontali inferiori.

38

A.

Premolari superiori.

Premolari inferiori.

Molari superiori.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

În cazul parodontitei apicale cronice cusecreţie abundentă pe canal se procedează astfel:

Se aplică meşe în canal cu Cresophene subpansament semiocluziv 14 zile.

Se aplică meşe în canal cu Cresophene subpansament ocluziv 14 zile.

39

A.

Se obturează provizoriu canalul cu pastă de

hidroxid de calciu pentru 14 zile.Se obturează provizoriu canalul cu pastă deantibiotice pentru 14 zile.

Se obturează canalul cu pastă Walchoff împinsă cu presiune dincolo de apex.

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Tema nr. 42

Morfologia parodontiului marginal


H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -

Parodontologie, Editura Viata MedicalaRomaneasca, Bucureti, 2009.pag. 26-89

Gingia osului mandibular:

este inervata de nervul bucal

este inervata de nervul sublingual pe versantulvestibular

1

A.

este inervata de nervul mentonier pe versantullingual

este inervata de nervul nazopalatin

este inervata de ramuri din nervul infraorbital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 70)

Ligamentul supraalveolar:

asigura fixarea fibrelor intergingivale la periost

impiedica transmiterea presiunilor de masticatie

2

A.

asigura procesul fiziologic de remaniere a osuluialveolar

are un rol important in mentinerea si localizarearetelei de vase sanguine

se opune tendintelor de retractie gingivala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 71)

Marginea gingivala libera:

are o grosime ce variaza intre 0,2-1mm

corespunde peretelui extern al santului gingival

3

A.

ocupa spatial interdentar

in regiunea frontala prezinta forma piramidala

adera ferm de dinte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 42)

Pag. 89 din 160



Epiteliul gingival este format din :

epiteliul oral sau intern

epiteliul jonctional

4

A.

epiteliul santului gingival extern

epiteliul sulcular sau extern

epiteliul desmodontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Cementul radicular:

este mai gros in treimea coronara

vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuri

5

A.

acopera smaltul cervical in 30 % din cazuri

este slab reprezentat la ierbivore

este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 59)

Eruptia dentara continua:

cand se opreste la intalnirea dintilor antagonistipoate fi activa sau pasiva

6

A.

se produce in tot cursul vietii,chiar in prezentaantagonistilor

se produce doar in lipsa antagonistilor

are doua componente:activa si pasiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

Care sunt componentele parodontiuluiprofund,de sustinere sau functional?

desmodontiu

os alveolar

7

A.

ligamente supraalveolare

cement radicular

corion gingival

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Corionul gingival este format din:

strat agranulos

celule,vase si nervi

8

A.

fibre de colagen si elastina

creatinina

aminoacizi

B.

C.

D.

E.

(pag. 53)

Cementul radicular:

este componenta a parodontiului marginal deinvelis

este un tesut de tip conjunctiv

9

A.

este interfata dintre radacina dintelui, osulalveolar si gingie

acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazurieste in cea mai mare parte dispus in treimeaapicala a radacinii

B.

C.

D. E.

(pag. 59)

Inervatia gingiei osului maxilar esteasigurata de :

ramuri din nervul infraorbital

nervii nazopalatini

10

A.

nervul bucal

nervul supraorbital

nervul gluteal

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Cementul radicular indeplineste urmatoarelefunctii principale:

functia de restructurare tisulara

formeaza o bariera biologica fata de agresiuneamicrobiana

11

A.

asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

cementul se depune continuu in cursul vietii prinapozitie de noi straturi

se opune tendintelor de retractie gingivala

B.

C.

D.

E.

(pag. 71)

Putem defini eroziunea prin urmatoareleafirmatii:

o lipsa de substanta dentara care nu afecteazasuprafetele ocluzale

se localizeaza la colet

12

A.

se produce prin demineralizare acida

este un fenomen de uzura a suprafetelor dentareintre ele

se produce prin trauma ocluzala

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Glicoproteinele din corionul gingival suntreprezentate prin:

tenascina

laminina

13

A.

fibronectina

dermatina

catepsina

B.

C.

D.

E.

(pag. 54)

In dezvoltarea embrionara a dintelui,saculdentar:

are forma unui clopot

deriva din mezenchim

14

A.

inconjoara organul smaltului si papilla dentara cao capsula

este prima forma de reprezentare a odontonului

formeaza stratul adamantin intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Pag. 90 din 160



Mucoasa de captusire a cavitatii orale:

este puternic keratinizata

este fina,elastica,densa

15

A.

are o mare capacitate de absorbtie

este reprezentata de un epiteliu adamantin

este ferma, fixa si plastica

B.

C.

D.

E.

(pag. 41)

Culoarea normala,roz deschis,a gingieivariaza in raport cu:

gradul de vascularizatie din epiteliul gingival

prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare

16

A.

grosimea corionului gingival

gradul de vascularizatie din corionul gingival

gradul de keratinizare

B.

C.

D.

E.

(pag. 44)

Epiteliul santului gingival:

se mai numeste si epiteliu jonctional

majoritatea celulelor componenet suntkeratinizate

17

A.

acopera peretele moale al santului gingival

este slab keratinizat

poate fi nekeratinizat

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Volumul lichidului santului gingival creste in:

sarcina

inflamatie gingivala

18

A.

seara

anomalii dento-maxilare

in cursul masticatiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Cementul fibrilar,acelular contine:

proteoglicani

cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita

19

A.

glicoproteine

apa

elastomeri

B.

C.

D.

E.

(pag. 60)

Osul alveolar sustinator:

are doua componente reprezentate de osmedular si corticala externa

are ca si componenta osul trabecular

20

A.

este reprezentat de corticala interna a osuluialveolar

alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osulalveolar

serveste drept suport de insertie capatului ososal fibrelor ligamentului periodontal

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Tema nr. 43

Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice


H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -Parodontologie, Editura Viata MedicalaRomaneasca, Bucureti, 2009.pag. 103-155

Hidroxiapatita este o componenta a:

hidrolizei

placii bacteriene

1

A.

numai a tartrului supragingival

numai a tartrului subgingival

tartrului dentar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Tartrul dentar contine:

galactoza

fructoza

2

A.

lipide 0,3%

carbohidrati 10-12%

proteine 9-10 %

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazulcontactului cu:

aspirina si acizii

aspirina,baze si nitrati

3

A.

aspirina,acizi,baze,azotati

aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli

aspirina,acizi,baze,nitrati

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 151)

Compozitia placii bacteriene cuprinde:

90% bacterii

60-70% bacterii

4

A.

70-80% bacterii

40-50% bacterii80-90% bacterii

B.

C.

D. E.

*

(pag. 106)

Pag. 91 din 160



Formarea placii bacteriene incepe dupaperiaj la:

2 ore

50 minute

5

A.

60 minute

10 minute

30 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Factori locali favorizanti ai parodontopatiilormarginale cornice pot fi:

tartrul dentar

parafunctiile

6

A.

obiceiuri vicioase

placa bacteriana

cariile dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 103)

Pelicula:apare la aproximativ o jumatate de ora dupaspalare

are o grosime de 200 nµ la 2 ore

7 A.

are in compozitie carbohidrati

se formeaza prin absorbtia lipidelor salivare

are in compozitie glicoproteine

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Continutul organic al tartrului este:

proteine 9-10%galactozamine

8

A.

lipide 2%

componente proteice 6-8%

glucoza

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Cele mai des intalnite parafunctii sunt:

bruxismul

sugerea degetului

9

A.

bascularea dintilor in timpul inclestariifumatul

muscarea buzelor

B.

C. D.

E.

(pag. 148)

Tartrul subgingival:

este de culoare alb-galben

are consistenta crescuta

10

A.

este dispus in santul gingival sub margineagingivala libera

este de culoare maroniu-inchis spre negrueste de cele mai multe ori foarte aderent

B.

C.

D. E.

(pag. 139)

Componentele anorganice ale tartruluisupragingival sunt:

fosfat de calciu 90%

fosfat de magneziu

11

A.

sodiu si zinc in cantitati mari

urme de fier,siliciu,cupru,mangan

carbonat de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Diabetul zaharat determina aparitiaurmatoarelor manifestari clinice in cavitateaorala:

senzatie de uscaciune si arsura

edem gingival

12

A.

diminuarea fluxului salivar

gingivostomatite

sialoree

B.

C.

D.

E.

(pag. 154)

Anomaliile dento-maxilare implicate inproducerea partodontopatiilor marginalecornice sunt:

ocluzia adanc acoperita

incongruenta dento-alveolara cu inghesuire

13

A.

incongruenta dento-alveolara cu spatiere

ocluzia deschisa

malpozitii dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 147)

Porphyromonas gingivalis este prezent in :

parodontita juvenila

parodontite rapid progressive

14

A.

gingivita hiperplazica idiopatica

gingivostomatita ulcero-necrotica

gingivita marginala cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 113)

Factorii de aparare ai lichidului santuluigingival sunt:

complementul

lizozimul

15

A.

anticorpi din clasa IgG

anticorpi din clasa IgM

celule polimorfonucleare

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

Pag. 92 din 160



Formarea tartrului este favorizata de :

hipervitaminoza A si B6

aportul de acid ascorbic

16

A.

consumul de alimente bogate in calciu si proteine

hipovitaminoza B6 si PP

consumul de alimete bogate in fosfor

B.

C.

D.

E.

(pag. 143)

Ritmul de formare a tartrului dentar depindede:

localizarea dintelui

varsta pacientului

17

A.

natura alimentelor si particularitatile masticatiei

variatiile individuale ale fluxului salivar

tipul de flora existenta in placa bacteriana

B.

C.

D.

E.

(pag. 141)

Trauma ocluzala primara se produce in cazul

unor:obturatii sau coroane inalte

punti dentare incorrect realizate

18

A.

aparate ortodontice de contentie si mentinatoarede spatiu dupa extractia molarului de minte

lovituri accidentale

eruptii intarziate ale dintilor antagonisti

B.

C.

D.

E.

(pag. 145)

Tema nr. 44

Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale Bibliografie asociata temei:


Boala parodontala este consideratalocalizata cand sunt mei putin de :

10% din dintii prezenti


1

A.

50% din dintii prezenti65% din dintii prezenti


B.

C. D.

E.

*

(pag. 191)

Parodontitele marginale cornice apar deobicei dupa varsta de :

20-30 ani

25-35 ani

2

A.

30-40 ani

35-55 ani40-55 ani

B.

C.

D. E.

*

(pag. 196)

In gingivitele din cursul tratamentelor cuantagonisti de calciu la bolnavii netratati:

apar fibroblasti cu aspect de miofibroblasti

apare un important infiltrate inflamatorplasmocitar in corion

3

A.

materialul extracelular este asemanator lamineibazale

se subtiaza vasele din corion

edemul este asbsent

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Gingivitele medicamentoase:

factorul etiologic este placa bacteriana

apar mai frecvent la femei

4

A.

factorii iatrogenic pot fi factori favorizanti

manifestarile clinice sunt predominant gingivale

apare ulceratia gingivala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Diagnosticul pozitiv este rezultatul:

examinarii prin anamneza

diagnosticului diferential

5

A.

aprecierii obiective prin examene complementare

subiectivismului pacientului

aprecierii obiective a starii parodontiului

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Semnele principale in inflamatie sunt:

reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

retractie gingivala

6

A.

cresteri de volum ale gingiei

atrofie osoasa orizontala

modificari de consistenta ale gingiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

Degenerescenta se caracterizeaza prin:

modificari de culoare si aspect ale gingiei

reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

7

A.

atrofie osoasa orizontala

tumefactii gingivale

hipertrofie

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

Pag. 93 din 160



In gingivitele induse de placa bacteriana:

histopatologic jonctiunea gingivo-dentara esteintegra

microbiologic nu se cunoaste o flora bacterianaparticulara asociata

8

A.

clinic prezinta cea mai mare prevalenta siincidenta in clinica bolilor parodontiului marginal

radiologic se observa modificari

clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivala

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

In gingivitele descuamative:

evolutia este in general lent progresiva

se asociaza frecvent boli generale

9

A.

gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cuusurinta

nu se cunoaste o flora bacteriana particularaasociata

gingia este dureroasa la periaj si masticatie

B.

C.

D.

E.(pag. 194)

Diagnosticul de parodontita marginalacronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:

leziunile distructive afecteaza parodontiulmarginal profund

fumatul si stresul sunt factori favorizanti

10

A.

prevalenta maxima este la adulti

prevalenta maxima este la tineri

apar mai frecvent la femei,la menopauza

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Criteriile dupa care se stabileste diagnosticulde parodontita agresiva sunt:

apar de obicei dupa varsta de 30-40 ani

este mai rara in comparative cu parodontitacronica

11

A.

disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapid

distructia osoasa este redusa

distructia osoasa se realizeaza rapid

B.

C.

D.

E.

(pag. 196)

Diferentele dintre forma de parodontitaagresiva localizata si cea generalizata sunt:

forma localizata este depistata la pubertate

forma localizata apare in jurul varstei de 30 ani

12

A.

in forma localizata tartrul subgingival este prezent

in forma localizata tartrul subgingival este absent

distructiile parodontale afecteaza de regulaincisivii si primii molari permanenti in formalocalizata

B.

C.

D.

E.

(pag. 197)

Parodontitele marginale cronice:

sunt considerate parodontitele adultului

apar peste varsta de 25 ani

13

A.

apar peste varsta de 40 ani

aparitia de pungi parodontale este principalulsemn de imbolnavire

apar false pungi parodontale

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Anamneza ofera informatii privitoare la :

motivele prezentarii la medic

precizarea formei clinice de imbolnavire

14

A.

evolutia si efectul unor tratamente anterioare

momentul aparitiei bolii

sunt date obtinute in urma examenelorcomplementare

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Degenerescenta:se manifesta prin reduceri de volum alestructurilor gingivo-parodontale

se manifesta prin marirea volumului structurilorparodontale

15 A.

se manifesta prin atrofie osoasa orizontala siverticala

se manifesta prin atrofie ososasa orizontala

poate fi usoara , medie sau grava

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

Severitatea bolii parodontale este:

moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)

mare (pungi parodontale de la 4 mm si pesteaceasta valoare)

16

A.

mare (pungi parodontale de la 6 mm si pesteaceasta valoare)

severa (pungi parodontale peste 5 mm)

medie

B.

C.

D.

E.

(pag. 191)

In parodontite ca factori favorizanti amintim:diabet

fumatul

17 A.

factori iatrogenic

carente vitaminice

stresul

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Pag. 94 din 160



Tema nr. 45

Clasificarea bolilor parodontiului marginal



Parodontita distrofica este :

parodontita marginala cronica profunda rebela latratament

parodontita marginala cronica mixta

1

A.

parodontita marginala agresiva rapid progresiva


parodontita marginala cronica superficiala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 219)

Urmatoarele medicamente au ca efectsecundar gingivite hiperplazice:

cefalosporineleprednisonul

2

A.

metronidazolul

alfablocantele

hidantoina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Gingivita descuamativa face parte din:

parodontite agresive

parodontite marginale cornice

3

A.

gingivite neinduse de placa bacteriana specifica

manifestari ale traumei ocluzale

gingivite induse de placa bacteriana specifica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 218)

Gingivita hiperplazica prin inflamatiemicrobiana face parte in clasificarea Catedreide Parodontologie din Bucuresti din:

gingivite neinduse de placa bacteriana specifica

gingivite induse de placa bacteriana specifica

4

A.

tumori gingivo-parodontaleparodontita distrofica

gingivita alergica

B.

C. D.

E.

*

(pag. 218)

Dupa Carranza in parodontite intraurmatoarele afectiuni:

atrofia parodontala

trauma ocluzala

5

A.

gingivita asociata cu dermatoze

parodontita rapid progresiva a adultuluimanifestari parodontale ale unor boli generale

B.

C.

D. E.

*

(pag. 210)

In clasificarea lui F. Carranza gasimurmatoarele forme de imbolnavire:

gingivite si parodontite

gingivite si parodontoame

6

A.

gingivite,parodontite si parodontoze

gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestariparodontale ale unor boli sistemice

parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame

B.

C.

D.

E.(pag. 210)

Parodontita marginala cronica superficialapoate fi:

inflamatorie

de involutie precoce

7

A.

hiperplazica

traumatica

prepubertala

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Catedra de Parodontologie Bucuresticlasifica gingivitele in:

gingivita cronica

gingivita de iritatie

8

A.

gingivita alergica

gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana

gingivita din cursul unor stari fiziologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivite si gingivo-stomatite acute sisubacute sunt:

gingivo-stomatita herpetica

gingivita alergica

9

A.

gingivo-stomatita de menopauza

gingivo-stomatita aftoasa recidivanta

gingivo-stomatita ulcero-necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Parodontitele la adulti pot fi:

parodontita acuta juvenila

parodontita distrofica

10

A.

parodontita marginala agresiva rapid progresiva

parodontita prepubertala precoce

parodontita ulcero-necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Pag. 95 din 160



Principalele forme de imbolnavire aleparodontiului marginal sunt:

gingvite

atrofia parodontala

11

A.

hiperplazia

parodontite

parodontoame

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Dupa Carranza clasele de parodontite sunt:

parodontita lent-progresiva

parodontita ulcero-gangrenoasa

12

A.

parodontita refractara la tratament


parodontita rapid progresiva a adultului

B.

C.

D.

E.

(pag. 210)

Gingivitele simptomatice ,frecvent

hiperplazice apar in urmatoarele bolisistemice:

diabet

TBC

13

A.

carenta de vitamina C

hepatita B

boli hematologice

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivitele din cursul unor stari fiziologice

sunt:gingivita de pubertate

gingivita de diabet

14

A.

gingivita din carenta vitaminei C

gingivita de sarcina

gingivita de menopauza

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

JACCARD sustine in 1993 existenta unorinflamatii incluzand:

atrofia presenilagingivita pura

15

A.

paradentitis

gingivita preparodontala

paradentosis

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Parodontita prepubertala este:


asociata cu leucemia

16

A.

localizata si generalizataasociata sindromului DOWN

asociata bolii CROHN

B.

C. D.

E.

(pag. 219)

Leziunile gingivale traumatice pot fi:

fizice

chimice

17

A.

din histoplasmoza

termice

din varicela

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Bolile hematologice in care apar gingivitesunt:

leucemii acute si cronice

anemii

18

A.

trombocitipenii

agranulocitoza

diabet

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Gingivite neinduse de placa bacteriana

specifica sunt:gingivita hiperplazica prin cyclosporine

gingivita alergica

19

A.

gingivita descuamativa

gingivita hiperplazica ereditara

gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Parondontita marginala cronica poate fi:

superficiala

profunda lent progresiva

20

A.

prepubertala

juvenila

distrofica(mixta)

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Pag. 96 din 160



Tema nr. 46

Forme clinice - simptomatologie in gingivite siparodontite marginale



1.Simtomatologia gingivitei cronice sedistinge prin:

Tablou clinic vast, care determina pacientul sasolicite consult stomatologic;

Dureri intense, greu de tratat;

1

A.

Dureri discrete, suportabile, la periaj saumasticatie;

Mobilitatea dentara este semnul de certitudine agingivitei cronice;

Existenta pungilor parodontale mai mari de 4mm.;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 224)

2.Gingivita de pubertate este o afectiunecare:

Apare doar la fete;

Are ca factor etiologic porphyromonas gingivalis;

2

A.

Nu dispare dupa perioada pubertara;

Prezinta hiperplazie gingivala, frecventvestibulara iar papila are aspect bulbos;

Apare obligatoriu la varsta de 11-14 ani;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 225)

Gingivita de sarcina are urmatoarelecaracteristici:

Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratozacare alterneaza cu zone ulcerate;

Nu exista zone de segregatie intre celuleleepiteliale;

3

A.

Gingia este edematiata dar nu se desprinde depe dinte ;

Culoarea este nemodificata, ci numai textura

gingivala;Sangerarea este rar intalnita;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 228)

Simptomatologia parodontitei juvenileprezinta urmatoarele caracteristici:

Mobilitate dentara patologica;

Pungi parodontale false;

4

A.

Nu exista retractie gingivala;

Sunt afectati in special caninii;

Radiologic, nu sunt identificate modificarirezorbtive;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 257)

Simtomatologia obiectiva in parodontitamarginala cronica profunda lent progresivaeste:

exista pungi parodontale false;

exista inflamatie discreta a marginii gingivale ;

5

A.

exista mobilitate dentara grad I-II;

exista migrari dentare patologice, apar tremelesi diastemele;

nu sunt afectate furcatiile;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 265)

Formele clinice ale gingivitelor cronice infunctie de localizare si intindere pot fi:

gingivita cronica propriu zisa;

papilita;

6

A.

gingivita marginala;

gingivita generalizata;

gingivita de sarcina;

B.

C.

D.

E.

(pag. 224)

Obiectiv in gingivita cronica intalnim:

sangerare gingivala la atingere sau presiune;

pungi adevarate;

7

A.

pungi false;

marirea de volum a papilei si marginilor libere;

epiteliul jonctional este desprins de pe suprafatadintelui;

B.

C.

D.

E.

(pag. 224-225)

Gingivita hiperplazica prin inflamatiebacteriana este favorizata de urmatoriifactori locali:

lipsa utilizarii apei de gura;

obturatii in exces sau cavitati carioase de colet;

8

A.

contacte traumatice intre crosete sau marginilebazei protezei acrilice si gingie;

existenta unui epiteliu hiperkeratozic;

impact alimentar direct in restaurarile care nurefac punctul de contact;

B.

C.

D.

E.

(pag. 226)

Gingivita din carenta vitaminei C:

apare prin mecanismul de scadere achemotactismului leucocitar si a migratieileucocitare;

apare prin cresterea sintezei de colagen;

9

A.

se caracterizeaza prin avulsii dentarenedureroase;

are ca simptome halena fetida;

manifestarile clinice nu sunt influentate de gradul

de igiena;

B.

C.

D.

E.

(pag. 232)

Pag. 97 din 160



In leucemia acuta mieloblastica, semneleclinice de la nivelul cavitatii bucale sunt:

gingivoragii precoce;

papilele interdentare prezinta “aspect decapitat”;

10

A.

ulceratii extrem de dureroase la atingere,disfagie;

trismusul apare precoce;

hiperplazia gingivala are caracter extensiv, poateacoperi coroanele dentare in intregime

B.

C.

D.

E.

(pag. 233-234)

Gingivita hiperplazica hidantoinica:

apare la persoanele varstnice dupa tratamentulindelungat cu hidantoina;

apare doar in prezenta placii bacteriene;

11

A.

hiperplazia evolueaza de la dimensiuni mici panala acoperirea coroanelor dentare;

in zona de gingie fixa hiperplazia este mairedusa;

aspectul marginii gingivale este roz deschis,lobulata, nu sangereaza.

B.

C.

D.

E.

(pag. 238)

Mecanismul de actiune asupra parodontiuluimarginala al antagonistilor de calciu esteurmatorul:

stimularea factorului de crestere epiteliala;

activarea acidului folic;

12

A.

scade sinteza de proteine a fibroblastilor;

sinteza intensa de colagen;cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati.

B.

C.

D. E.

(pag. 239)

Gingivostomatita ulcero-necrotica are cafactor etiologic:

stafilococul aureus;

spirochetele: treponema denticola;

13

A.

se suspicioneaza etiologia virala;

fuzobacterium nucleatum;

prevotella intermedia.

B.

C.

D.

E.(pag. 242)

Patognomonic pentru gingivostomatitaulceronecrotica poate fi:

durere intensa la atingerea gingiei;

halena fetida intensa;

14

A.

ulceratie crateriforma pe varful papileiinterdentare, care se poate intinde pe margineagingivala libera;

depozite pseudomembranoase care acopera

ulceratiile;aspectul papilelor si marginilor gingivale libereeste crenelat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 243)

In gingivostomatita herpetica:

veziculele apar solitar sau grupat dupa oincubatie de 48-72 de ore;

veziculele pot fi diseminate pe gingie, mucoasabuzelor, valul palatin, istmul faringean;

15

A.

ulceratia nu se acopera cu cruste;

ulceratia nu se infecteaza;

apar dificultati de masticatie, halena, adenopatielocoregionala.

B.

C.

D.

E.

(pag. 250)

In parodontita juvenila:

se cunoaste agentul etiologic, acesta fiindaggregatibacter actinomycetemcomitans;

exista o inflamatie intensa evidenta clinic;

16

A.

semnele clinice de imbolnavire sunt: mobilitatedentara patologica, pungi parodontale adevarate,migrari ale incisivi;

poate aparea forma generalizata ;

nu exista retractii gingivale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

La pacientii cu parodontita marginala cronicasuperficiala:

simptomatologia subiectiva este frecventa siconsta in: prurit gingival, usturimi gingivale, jenadureroasa accentuata de periaj, sangerari;

simptomatologie obiectiva: culoare rosieviolacee, tumefactie cu pungi false, papilagingivala tumefiata;

17

A.

radiologic exista demineralizare cu localizarediferita (sept alveolar, corticala interna);

apar mobilitati dentare patologice;

exista tulburari de masticatie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 260-262)

Parodontita marginala cronica lentprogresiva este o afectiune in care:

apar pungile false la un numar mare de unitatidentare;

exista tulburari de fonatie pentru consoaneledentale datorita mobilitatii dentare si adiastemelor;

18

A.

rezorbtia osoasa nu afecteaza corticala interna;

apare retractia gingivala ca urmare a rezorbtieiosoase;

apare afectarea gingivo-osase a bifurcatiilor sitrifurcatiilor;

B.

C.

D.

E.

(pag. 262-264)

Pag. 98 din 160



In cazul infectarii cu HIV, la nivel bucal potexista urmatoarele manifestari:

leziuni la nivelul limbii, cu scaderea sensibilitatiigustative;

leziuni ulceroase de tip herpetic, cu evolutieatipica si fara tendinta de vindecare;

19

A.

angiomatoza bacilara, cu manifestari de tipulbolii “ghearelor de pisica”;

coloratii anormale, hiperpigmentatii ale mucoasei;senzatia de arsura a intregii mucoase bucale sidificultate in a purta proteze.

B.

C.

D. E.

(pag. 270-272)

Retractia gingivala apare in urmatoarelesituatii:

obiceiul vicios de sugere a policelui;

utilizarea periutelor dentare rotative;

20

A.

trauma ocluzala, bruxism;

malpozitii dentare, tractiune exercitata de frenuri,bride, insertii musculare;

trauma mecanica directa prin periaj intempestiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 275-276)

Argumentele care confirma interdependentadintre structura pulpara si cea a parontiuluimarginala, sunt urmatoarele:

existenta unor canalicule colaterale la nivelulradacinii dintilor, prin care trec anastomozevasculare si conexiuni nervoase;

depuneri mari de dentina secundara la nivelul

coletului dintilor in coditii de retractie gingivala;

21

A.

absenta degeneresentei fibroase si calcare ladintii parodontotici;

aparitia unor complicatii pulpare acute la dintiiparodontotici;

crestera evidenta a cariilor pe dintii devitali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 280)

Tema nr. 47

Evolutie, prognostic si complicatii aleparodontopatiilor



Parodontita marginala cronica profunda:in forma rapid progresiva are o evolutieaccelerata

prognosticul nu este legat de rezorbtia osoasa

1 A.

are ca simptomatologie mobilitate dentara grad I

suprapunerea unor boli generale influenteazadecat foarte rar evolutia parodontitei marginalemarginale cornice profunde.

apare ocazional

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Complicatiile locale ale bolilor parodontalepot fi:

adenita

rezorbtia osului alveolar

2

A.

septicemia

abcesul parodontal marginal

abcesul cerebral

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 283)

Obiectiv, simptomatologia abcesului

parodontal se manifesta prin:Carii dentare multiple

Nu exista modificari osoase radiologice

3

A.

Exista o tumefactie circumscrisa, rotunda sauovalara cu un diametru de pana la 1,5 cm.

Are o consistenta dura, ferma

Percutia transversala este nedureroasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 284)

Hiperestezia dentinara

are mecanisme de producere necunoscuteeste remisa de aplicarea ultrasunetelor

4

A.

este declansata doar de alimente solide

senzatia dureroasa apare la contactul cu agentiimecanici, termici, sau chimici

apare doar la stimului termici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 285)

Pag. 99 din 160



Lacunele cuneiforme:

sunt consecinta cariilor de colet

au forma rotunjita

5

A.

apar la dintii devitali

sunt simtomatice pentru necrozele pulpare

pot fi determinate de uzura cementului si adentinei prin periaj excesiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 285)

Complicatiile locare ale parodontiteimarginale cronice pot fi:

gingivostomatita ulceronecrotica

celulita

6

A.

abcesul parodontal marginal

pulpite acute retrograde sau laterograde

hiperestezie dentinara

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Abecsul parodontal marginal are urmatoarelecaracteristici:

este o complicatie a parodontitei marginale

este consecinta exacerbarii virulentei germenilorcare populeaza continutul pungii parodontale

7

A.

nu are simtome subiective

poate aparea ca urmare a unor manopereterapeutice gresite

este frecvent localizat vestibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Simtomatologia abcesului parodontal poatefi descrisa de:

jena dureroasa la masticatie

durere la atingerea suprafetei dentare cu unobiect metalic

8

A.

mobilitate dentara de grad III

durerile pot iradia in zonele invecinate, simulandfenomene de otita

tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

Formele clinice ale abcesului parodontalmarginal pot fi:

abces parodontal marginal simplu, candtumefactia se afla pe aceeasi fata cu pungaparodontala

microabcese multiple

9

A.

abces serpiginos

abces fistulizat

poate mima gingivostomatita ulcero necrotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 283-284)

La examenul clinic al abcesului parodontalmarginal se poate constata:

adenopatia locoregionala

celulita buzei superioarei daca abcesul estesituat intre incisivii superiori

10

A.

consistenta abcesului vestibular si lingual esteferma

percutie transverasala ndeureroasa

mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa,rosie

B.

C.

D.

E.

(pag. 284)

Mecanismele posibile de producre ahiperesteziei dentinare pot fi:

stimularea directa a unor terminatii dentinare

stimularea indirecta a unor terminatii dentinare

11

A.

stimularea prelungirilor odontoblastice din tubiidentinari

stimularea nervoasa prin eliberarea unorhidrocoloizi

stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei,datorita mecanismelor hidrodinamice

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:

Retractii gingivale prin involutie

detartraj

12

A.

efectuarea repetitiva de radiografii dentare

sinuzita maxilara

dupa interventii chirurgicale, in specialgingivectomie

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

Complicatiile loco regionale ale parodontiteimarginale cornice pot fi:

adenitele

celulitele

13

A.

sinuzita maxilara

septicemia

colecistita in condintii de hipo sau anaclorhidie

B.

C.

D.

E.(pag. 286)

Parodontitele aplicale pe cale retrograda:

pot aparea in forma acuta

pot aparea in forma cronica

14

A.

radiologic prezinta rezorbtii osoase parcelare

radiologic prezinta modificari osoase discrete

clinic simptomatologia este redusa

B.

C.

D.

E.

(pag. 286)

Pag. 100 din 160



Prognosticul afectiunilor parodontale:

este in stransa legatura cu rezorbtia osoasa

este rezervat in mobilitatea dentara de grad III

15

A.

poate fi influentat de suprapunerea bolilorgenerale

este nefavorabil indiferent de tratament in cazulparodontitei juvenile

este nefavorabil si are criteriu de certitudineabsoluta daca exista rezorbtie osoasa pe maimulte de doua suprafete radiculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 282)

Gingivitele cornice:

evolueaza intotdeauna spre parodontita

au evolutia marcata de perioade de exacerbari siremisiuni

16

A.

sub actiunea factorilor favorizanti locali se poateproduce evolutia spre parodontita marginala

nu este influentata de tratamentul local

la pacientii fumatori exista un risc crescut deevolutie spre parodontita marginala

B.

C.

D.

E.

(pag. 282)

Tema nr. 48

Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilormarginale



Secventierea corecta pentru etapeleprincipale de tratament ale gingivitelor siparodontitelor este urmatoarea:

igienizarea facuta de medic, depistarea siindepartarea factorilor iatrogeni, tratamentulmedicamentos antimicrobian, restaurareaprotetica, reducerea exudatului inflamator

efectuarea tratamentelor ortodontice,tratamentele de bioreactivare, detartrajsupragingival, subgingival, suprimareachirurgicala propriu-zisa a focarelor;

1

A.

reducerea exudatului inflamator prin tratamentantimicrobian, slefuiri ocluzale, imobilizareadintilor parodontotici, instruirea pacientilor pentruinsusirea unui sistem de igienizare

tratamentul complicatiilor acute, igienziareaefectuata de medic, instruirea pacientilor pentruinsusirea metodelor de igienizare, depistarea siindepartarea factorilor iatrogeni, tratamentulmedicamentos antimicrobian, suprimareachirurgicala a focarelor inflamatorii, slefuirioculzale, restaurare proteteica.

tratamentul de bioreactivare, slefuiri ocluzale,restaurarea morofologiei dentare, tratamentmedicamentos antimicrobian, detartrajsupragingival si subgingival

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 290)

Igienizarea:

poate fi un ansamblu de actiuni terapeutice, inprincipal chirurgicale

poate reprezenta actiunile de indepartare a placiibacteriene, tartrului supra- si subgingival, adetritusului organic din santul gingival

2

A.

nu cuprinde manoperele de tratare a cariilor,

extractii de resturi radiculareconsta in tratament de vaccinare si bioreactivare

se referea numai la periajul gingivodentar sifolosirea mijloacelor secundare de intretinere aigienei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 292)

Pag. 101 din 160



Timpul de periaj:

este acelasi la toate persoanele

dureaza 1-3 minute

3

A.

dureaza 3-5 minute

dureaza suficient de mult, pana la 10 minute,pentru a efectua un periaj complet

dureaza 20-30 secunde daca se foloseste operiuta electrica rotativa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 295)

Pentru chiuretajul manual radicular alincisivilor inferiori, se utilizeaza:

secera

daltita

4

A.

chiurete Gracey numarul 9/10 si 11/12

chiurete Gracey numarul 1/2 si 3/4

insertul ultrasonic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 315)

Aparatele ultrasonice piezoelectrice folosesco frecventa de :

25.000 – 50.000 cilci pe secunda

15.000 – 40.000 cicli pe secunda

5

A.

7.000 – 20.000 ciclci pe secunda

10.000 – 30.000 cicli pe secunda

40.000 – 50.000 cilcii pe secunda

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 323)

Tipul de tratament care se adreseaza boliiparodontale trebuie sa fie:

precoce avand sanse de succes mari

sustinut de proceduri succesive

6

A.

complex si diversificat

dupa un protocol fix la toti pacientii

exclusiv local

B.

C.

D.

E.

(pag. 288)

Igienizarea realizata de catre pacientcuprinde:

debridare gingivala

indepartarea placii bacteriene prin periajgingivodentar

7

A.

aplicarea mijloacelor secundare de intretinere aigienei bucale

aplicarea unor substante cua actiuneantimicrobiana si antiinflamatorie

extractia dintilor parodontotici

B.

C.

D.

E.

(pag. 291-292)

Afirmatiile corecte despre detartraj sunturmatoarele:

una dintre cele mai importante proceduri aletratamentului bolii parodontale

este o manopera care se realizeaza ocazional

8

A.

este o manopera sangeranda

detartrajul supragingival se realizeaza cu seceri,chiurete de detartraj, ultrasunete

detartrajul manual nu se mai realizeaza azidatorita riscului crescut de derapaj si avulsiedentara

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Chiuretele Gracey:

sunt chiurete speciale

sunt active in anumite zone si suprafeteradiculare fiind codificate anume in acest scop

9

A.

chiuretele Gracey numarul 13/14 se utilizeazapentru suprafetele distale ale dintilor laterali;

exista chiurete Gracey numite “peste sapte” carepermit instrumentarea in pungile mai adanci de7mm;

sunt mai putin eficiente decat chiureteleuniversale

B.

C.

D.

E.

(pag. 314-315)

Chiuretajul radicular:

se realizeaza cu ajutorul chiuretelor universale

partea activa actioneaza la un unghi de 300-450

10

A.

partea activa actioneaza la un unghi de 450-900

instrumentul se aplica cu presiuni laterale mari siactioneaza prin impingere spre apical

se fac miscari orizontale si oblice

B.

C.

D.

E.

(pag. 230)

Detartrajul cu ultrasunete:

este o manopera care foloseste efectulmagnetostrictiv;

este o manopera care foloseste efectulpiezoelectric;

11

A.

poate inlocui in totalitate detartrajul manual;deplasarea varfului insertului dispozitivuluipiezoelectric, se realizeaza in engrama circulara;

are efect benefic datorita producerii fenomentuluide cavitatie;

B.

C. D.

E.

(pag. 322-323)

Pag. 102 din 160



Detartrajul cu ultrasunete este contraindicatla:

gravide

pacienti cu boli infectioase, contagioase;

12

A.

pacienti cu gingivostomatita ulceronectrotica;

hiperestezie dentinara;

bolnavi hemoilici;

B.

C.

D.

E.

(pag. 375)

Clorhexidina este antispeticul care:

are o incarcare catiionica puternica ce altereazapermeabilitatea peretelui celular;

se ataseaza pe glicoproteinele salivare reducandformarea placii bacteriene;

13

A.

are timp de actiune de 5 ore;

actioneaza mai eficient impotriva germenilorgram negativ;

poate fi folosit sub forma de solutie, geluri,

membrane de geloza;

B.

C.

D.

E.

(pag. 328-329)

Efectele secundare ale utilizarii clorhexidineisunt:

scade depunerea de tartru;

colorarea in galben-maroniu a dintilor, obturatiilorfizionomice;

14

A.

modificarea tranzitorie a senzatiei gustative;

posibile iritatii si descuamari

in timp dezvolta rezistenta din partea

organismelor bucale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 329-330)

Fluorurile pot fi folosite impotriva placiibacteriene deoarece studiile in vitro au aratatca:

produc inactivarea unor enzime microbiene

stimuleaza formarea substratului polizaharidic alplacii bacteriene

15

A.

se produce cresterea abilitatii hidroxiapatiteipentru fixarea proteinelor;

se produce diminuarea energiei de suprafata asmaltului actionand ca agenti tensioactivi

fluorura de sodiu produce activarea enzimelormicrobiene

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Prezenta unei papile interdentare inflamate invecinatatea unui proces carios impuneurmatoarea atitudine terapeutica:

papilele hiperplazice, burjonate se excizeazachirurgical sau prn electrocauterizare;

papilele hiperplazice burjonate se trateaza doarcu antimicrobiene locale, datorita riscului decombustie necontrolata a tesuturilor;

16

A.

se poate face obturatia definitiva a cavitatiiinainte de reducerea inflamatiei de vecinatate;

se recomanda numai folosirea de mese cuclorura de zinc 20%;

dupa remiterea inflamatiei, pentru cavitatile declasa a 2-a se recomanda bizotarea praguluigingival, aplicarea matricei si a peneiinterdentare;

B.

C.

D.

E.

(pag. 335)

Substantele medicamentoase cu eliberarelenta care pot fi aplicate subgingival sunt:

tetraciclinametronidazolul

17

A.

acidul citric;

EDTA ( acid etildiaminotetraacetic);

clorhexidina;

B.

C.

D.

E.

(pag. 342)

Administrarea tetraciclinei in tratamentulparodontitelor marginale cronice estebenefica deoarece:

determina la nivel bacterian inhibarea sintezei deproteine;

are actiune anticolagenolitica;

18

A.

stimuleaza rezorbtia osului alveolar;

se concentreaza in lichidul santului gingivalavand valori mai mari decat cele serice;

actioneaza local prin mecanisme de fixare aproteinelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 248-249)

Principalii glucocorticoizi folositi in practicastomatologica sunt:

hidrocortizon acetat;

prednison;

19

A.

amantadina;

romazulan;

dexametazona;

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Pag. 103 din 160



In tratamentul parodontopatiilor margianalecronice, produsele imunologice actioneazaprin urmatoarele mecanisme:

scaderea clearance-ului bacterian almacrofagelor;

scaderea valorii complementului seric;

20

A.

cresterea valorii complementului seric;

cresterea rezistentei antiinfectioase;

formarea de anticorpi aglutinanti specifici fata degermenii din preparatul imunologic;

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Tema nr. 49

Imobilizarea dintilor parodontotici



Imobilizarea dintilor parodontotici:

este in general ineficienta;

necesita mijloace complicate de realizare;

1

A.

se realizeaza cu un numar redus de sisteme;

permite o reechilibrare functionala;

nu confera stabilitate si rezistenta fata de forteletransversale;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 427)

Devitalizarea are o influenta favorabila

asupra parodontiului deoarece:se realizeaza scoaterea din circuitul vascular aunei zone de staza;

se altereaza dinamica vasculara in zonaparodontala;

2

A.

se produce ingrosarea peretelui vascular;

perimte aplicarea sistemelor de tip atela pentruimobilizarea extracoronara;

favorizeaza aplicarea sistemelor din incrustatii cupivoturi parapulpare izodromice;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434-458)Pentru mentinearea dintilor care marginescbresele edentate in vederea cuprinderii insuportul dento-parodontal al protezei serecomanda:

solidarizarea tuturor dintilor restanti

solidarizarea premolarului 2 cu incisivul central inedentatiile fronto-laterale;

3

A.

solidarizarea celor 2 premolari in edentatiileterminale;

obligatoriu pulpectomie si ancoraj intrapulpar;

toti dintii mobili se extrag;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 436)

Imobilizarea temporara este un procedeuterapeutic care:

se realizeaza cu ajutorul unor sistemecostisitoare;

foloseste dispozitive care se confectioneaza inlaboratorul de tehnica dentara

4

A.

urmareste potentialul de vindecare aparodontiului marginal;

asigura mentinerea pentru un timp limitat,aproximativ 1 an-1/2 ani;

nu poate asigura o fizionomie rezonabila;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 441)

Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe,realizate in laboratorul de tehnica dentara sefixeaza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive:

pivoturi fixate in cilindrii cu fund orb;

coroane metalice totale sau partiale, reunite;

5

A.

coroane partiale fixate printr-o sina orala cu

pivoturi (atela STEIGER);sistemul Adler;

dispozitive cu gherute incizale;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 456-459)

Principiile biologice pe care trebuie sa lerespecte imobilizarile, sunt:

sa permita o buna intretinere prin autocuratire siigiena artificiala;

sa nu afecteze starea de vitalitate a pulpeidentare;

6

A.

sa exercite efecte ortodontice;

sa nu genereze traume ocluzale

sa reconfigureze ambrazura cervicala;

B.

C.

D.

E.

(pag. 431-432)

Principiile de imobilizare a dintilorparodontotici, sunt:

nu se solidarizeaza niciodata toti dintii restanti;

angrenarea multidirectionala a dintilor mobili intr-un bloc, care sa se opuna fortelor paraaxiale;

7

A.

extinderea maxima este cel mai complet mijlocde imobilizare;

angrenarea dintilor mobili se face cat maideparte de marginea incizala;

plasarea dispozitivului de imobilizare nu trebuiesa interfereze cu punctele de contact;

B.

C.

D.

E.

(pag. 431-432)

Pag. 104 din 160



Efectuarea pulpectomiei la dintiiparodontotici permite:

prevenirea infectarii retrograde si laterograde ladintii cu rezorbtie osoasa avansata;

ofera solutii pentru ancorarea intraradiculara asistemelor de imobilizare;

8

A.

evitarea complicatiilor la dintii cu procesecarioase mari, vechi;

aplicarea facila a anterior si posterior splint grid;configurarea si aplicarea unei atele de 4-5 mmlatime si 0,2 mm grosime;

B.

C.

D. E.

(pag. 435)

Dintii pe care se pot aplica sistemele deimobilizare trebuie sa:

sa aiba deplasare a marginii incizale mai micade 2 mm in sens vestibulooral;

aiba o mobilitate de grad II si III;

9

A.

aiba o mobilitate mica, posibil traumatism ocluzal

si sa fie limitanti bresei edentate;aiba un grad de rezorbtie osoasa a septuriloralveolare mai mic de 2/3;

aiba mobilitate mica si exudat purulent care nucedeaza la tratament;

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Aplicarea imobilizarii pe dintii parodontotici,se poate institui:

inaintea efectuarii tratamentului medicamentossau chirurgical;

dupa efectuarea tratamentului medicamentossau chirurgical;

10

A.

nu se face niciodata inaintea tratamentuluichirurgical;

la 6 luni dupa tratamentul chirurgcial;

dupa tratamentul chirurgical daca mobilitateaeste medie sau mica;

B.

C.

D.

E.

(pag. 438-439)

Imoilizarea temporara a dintilor parodontoticipoate fi:

continua;discontinua;

11

A.

provizorie de scurta durata;

semipermanenta

realizata doar in laboratorul de tehinca dentara;

B.

C.

D.

E.

(pag. 441-442)

Imobilizarea permanenta:

poate fi realizata doar in cabinetul stomatologic;

se poate ancora intracoronar;

12

A.

se poate ancora pericoronar;

nu poate fi realizata decat dupa devitalizare;

poate fi realizata cu ajutorul coroanelortelescopice;

B.

C.

D.

E.

(pag. 452, 459)

Sistemele extracoronare temporare:

se pot realiza in timp scurt

nu se deformeaza;

13

A.

protejeaza papila gingivala;

se constituie dintr-o terapie rationala;

au rezistenta si durtabilitate scazuta;

B.

C.

D.

E.

(pag. 459)

Sistemele intracoronare:

sunt mai putin durabile decat cele extracoronare;

necesita slefuiri dentare;

14

A.

folosesc materiale scumpe;

pot produce leziuni ale papilei gingivale;

pot produce leziuni ale pulpei dentare;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Sistemele pericoronare:

au dezavantajul ca nu refac rapoartele ocluzale;

permit inlocuirea dintilor lipsa

15

A.

permit protejarea papilei gingivale

preiau fortele masticatorii in plan transversal;

acopera in intregime dintii imobilizati;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Imobilizarea permanenta:

se poate realiza inaintea inceperii tratamentuluicomplex al bolii parodontale;

se bazeaza pe efectuarea unor ligaturi complexe;

16

A.

durata este conditionata de prognosticul bolii;

este dependenta de situatia clinica;

se prefera imobilizarile din compozit indetrimentul celor din materiale scumpe efectuatein laboratorul de tehnica dentara;

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Pag. 105 din 160



Imobilizarea dintilor parodontotici:

are eficienta foarte buna si opreste procesulevolutiv al bolii;

nu reduce mobilitatea dentara decat in cazuriizolate;

17

A.

trebuie realizata dupa criteriile radiologice siclinice ale afectiunii;

este eficienta doar daca se realizeaza dupa o

interventie chirurgicala de tip “operatie culambou”;

in conditii de analiza complexa a starii generalesi a administrarii tratamentelor adjuvante localesi generale, permite sansa opririi din evolutie abolii parodontale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 461)

Tema nr. 50

Orientari terapeutice principale si scheme detratament in gingivite si parodontite



Tratamentul in gingivita hiperplazica prininflamatie microbiana consta in:

aplicarea unei solutii de ZnCl2 concentratie 30%;

aplicarea unei combinatii de antiseptice prinbadijonaj si aplicare de mese;

1

A.

indepartarea obturatiilor in exces;

operatie cu lambou si excizia gingieifibromatoase;

aplicarea de extracte vegetale, in sedinte scurtecu schimbarea pozitiei de lucru;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 466)

Tratamentul gingivitei de sarcina comportaurmatoarele recomandari:

evitarea manoperelor de igienizare in primeledoua trimestre de sarcina;

excizia chirurgicala imediata a hiperplaziei

gingivale;

2

A.

gingivectomie gingivoplastica;

stabilirea exacta a diagnosticului precoce inprimele saptamani si confirmarea radiologica aacestuia;

aplicatii locale de perhidrol;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 466)

Tratamentul de urgenta al gingivostomatiteiulceronecrotice consta in:

detartraj minutios cu ultrasunete si chiureteGracey, atat supragingival cat si subgingival;

administrarea imediata de Acyclovir;

3

A.

aplicarea locala de colutorii complexe cuantibiotice, corticosteroizi, antihistaminice;

evitarea indepartarii depozitelor de fibrina, astfel

incat sa nu expunem leziunile ulceroase.aplicare de solutie orala 0,1 % maleat dedimetinden- Fenistil, care amendeaza rapidmanifestarile acute.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 469)

Tratamentul retractiilor gingivale consta in:

chiuretaj in pungi false;

operatia cu lambou deplasat coronar, cu si farautilizarea derivatilor de matrice a smaltului;

4

A.

operatie cu lambou deplasat apical;

gingivectomie;

extractie sau amputatie radiculara;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 473)

Tratamentul abcesului marginal impune:

excizie chirurgicala datorita tendintei crescute derecidiva;

operatie cu lambou in accesul simplu almonoradicularilor;

5

A.

indepartarea exudatului purulent prin spalareabundenta cu solutii antiseptice;

utilizarea procedurilor de bioreactivare tisulara;

utilizarea procedurilor de aplicare a luminiipolarizate sau a laserului terapeutic;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

Tratamentul in gingivita cronica simpla,necomplicata consta in:

detartraj si debridare gingivala;

aplicarea dupa detartraj a unor substanteantimicrobiene prin badijonaj sau aplicare demese;

6

A.

tratamentul bolilor generale asociate;

chiuretajul mecanic al peretului gingival se evitala maximum, existand riscul crescut al afectariiinsertiei epiteliale;

administrarea unor vaccinuri de tip “vaccinstafilococic”;

B.

C.

D.

E.

(pag. 465)

Pag. 106 din 160



Tratamentul gingivitei de pubertare serealizeaza astfel:

indepartarea acumularilor de palca;

este indicata incizia hiperplaziilor gingivale;

7

A.

detartraj si debridare gingivala;

se recomanda amanarea interventiilorchirurgicale pana la finalizarea procesului decrestere;

aplicare locala de produse tipizate cutriamcinolon de 3 ori pe zi;

B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

In cazul gingivitelor hiperplazicemedicamentoase trebuie aplicat urmatorulprotocol de tratament:

intreruperea imediata a medicatiei cu antagonistide calciu;

se evita excizarea hiperplaziilor;

8

A.

gingivectomie urmata de chiuretaj al tesutului de

granulatie;aplicatii de solutii antiseptice si colutorii cuantibiotice;

se pot cauteriza microburjoanele gingivalepersistente;

B.

C.

D.

E.

(pag. 467-468)

In cazul hiperplaziilor hidantoinice se impunurmatoarele masuri:

colaborarea cu medicul specialist pentruajustarea dozei de hidantoina;

administrarea obligatorie de azatioprina in tipulmanoperelor stomatologice;

9

A.

daca se declanseaza o criza epileptica, seadministreaza diazepam;

nu se vor aplica niciodata proceduri chirurgcale;

evitarea medicatiei de tipul antidepresivelortriciclice;

B.

C.

D.

E.

(pag. 468)

Etapele de tratament in gingivostomatitaulceronecrotica sunt urmatoarele:

tratament de urgenta;tratament de eliminare a factorilor favorizanti;

10

A.

tratament final de evaluare a rezultatelor;

tratament definitiv de prevenire a recidivelor;

tratament antibiotic de lunga durata;

B.

C.

D.

E.

(pag. 469)

Tratamentul pericoronaritelor:

poate fi preventiv;

poate fi doar chirurgical;

11

A.

poate fi curativ;

necesita administrarea de antibiotice in caz detrismus si adenopatie;

consta in aplicatii de geluri adezive ce contincorticoizi;

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Tratamentul gingivostomatitei herpetice serealizeaza cu ajutorul:

spalaturi cu solutii de cloramina 3 la ‰,permanganat de potasiu 1/5.000 – 1/10.000,solutie Romazulan;

aplicatii cu orthocrome;

12

A.

se administreaza Prednison in doza de 1g/ zi

unguente cu tetraciclina, Negamicin B;

imunoprofilaxia specifica administrand vaccinantiherpetic;

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Tratamentul gingivostomatitelor micotice:

se adreseaza formelor acute sau cronice;

necesita utilizarea soutiilor de bicarbonat desodiu 10%;

13

A.

se realizeaza cu Rodilemid , injectabil

este eficient atunci cand se administreazasuspensie de Nistatin sau drajeuri de Stamicin;

amfotericina B poate fi utilizata dar are un gradcrescut de toxicitate;

B.

C.

D.

E.

(pag. 473)

Tratamentul parodontitei juvenile consta in:

reechilibrare ocluzala;

debridare gingivala, detartraj;

14

A.

tratament antimcrobian (Augumentin)

chiuretaj subgingival, operatie cu lambou,extractia dintilor nerecuperabili;

bioterapie de reactivare;

B.

C.

D.

E.(pag. 472)

Parodontita marginala agresiva, rapidprogresiva, are urmatoarele etape detratament:


operatia cu lambou repozitionat apical;

15

A.

tratament antimicrobian local si general informele profunde si rebele;

tratamentul se adreseaza predominant

afectiunilor generale suprapuse;tratament chiurgical;

B.

C.

D.

E.

(pag. 472-473)

Pag. 107 din 160



Afirmatiile corecte cu privire la tratamentultumorilor gingivale sunt:

formatiunile chistice ale nou nascutilor nunecesita tratament chirurgical;

chistul odontogen nu recidiveaza dupa incizie;

16

A.

chisturile parodontale, fibromul si papilomul nuse excizeaza;

chisturile parodontale, fibromul si papilomul se

excizeaza;dupa excizia granulomului eozinofil, seefectueaza obligatoriu radioterapie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 474-475)

Tratamentul hiperesteziei dentinare poateconsta in:

impregnari cu ferocianura de sodiu, solutie 1%;

impreganari cu ferocianura de potasiu solutie20%;

17

A.

aplicatii locale de fluorura de sodiu cu caolin si

glicerina (Nafestezina);fulguratii cu aparatul de diateremie;

aplicatii cu hidroxid de calciu urmate de un efectfoarte rapid;

B.

C.

D.

E.

(pag. 475-476)

Pentru expunerea furcatiilor de grad I,tratamentele recomandate sunt urmatoarele:


premolarizare;

18

A.

amputatie radiculara;

chiuretaj subgingival;

gingivectomie;

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Tratamentele care pot fi efectuate in cazulexpunerii de grad III si IV a bifurcaiilor sitrifurcatiilor dintilor laterali, sunt urmatoarele:

biostimulare, bioreactivare;

chiuretaj in camp inchis;

19

A.

premolarizare;

amputatie radiculara;extractie;

B.

C.

D. E.

(pag. 477)

Pastele de dinti cu actiune desensibilizantacontin urmatoarele substante:

clorura de strontiu;

nitrat de potasiu;

20

A.

citrat de sodiu;

formalina;

hidroxiapatita neporoasa;

B.

C.

D.

E.(pag. 476)

Tema nr. 51

Ocluzia dentara


N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Proteticadentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,2011.pag. 25-76

Faţă de ce reper cranio-facial planul deocluzie se situeaza într-o poziţie bineprecizată:

Planul Dreyfus

Planul facial

1

A.

Planul Camper

Planul Mc Namara

Planul Simon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Un plan de ocluzie funcţional şi în acelaşitimp estetic are ca punct de reper posteriorpunctul:

Prostion

Punctul Xi

2

A.

Sellae

Gnation

Infradentale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 29)

Imaginea ariei limită a cinematicii

mandibulare in plan sagital îmbracă formaunei figuri geometrice consacrată înliteratura gnatologică sub denumirea:

Conul lui Guichet

Diagrama lui Posselt

3

A.

Triunghiul lui Mario Spirgi

Sfera lui Manson

Triunghiul curbei transversale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 58)

Articulatoarele utilizează ca referinţă:Planul Camper

Planul bazal mandibular

4 A.

Planul Simon

Planul Dreyfus

Planul Frankfurt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 28)

Pag. 108 din 160



Cuspizii de ghidaj îndeplinesc rolulurmător:

Anulează componentele verticale ale forţ elorocluzale

Prin versanţ ii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de protruzie

5

A.

Anulează componentele orizontale ale foţ elorocluzale

Menţ in dimensiunea verticală de ocluzieParticipă efectiv la realizarea stopurilor ocluzale

B.

C.

D. E.

*

(pag. 44)

În poziţia fiziologică de postură întrearcadele dentare se poate evidenţia ouşoară inocluzie cunoscută în literaturaprotetică sub denumirea:

Long centric

Freeway space

6

A.

Wide centric

Point centric

Freedom centric

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 44)

Faţă de ce repere cranio-faciale planul deocluzie se situează într-o pozitie bineprecizată:

Planul Frankfurt

Planul Camper

7

A.

Planul bazal mandibular

Planul lui RICHPlanul Mc Namara

B.

C.

D. E.

(pag. 28)

Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea următorilor factori:

Determinantul anterior

Determinantul mezial

8

A.

Determinantul funcţ ional

Determinantul distal

Determinantul posterior

B.

C.

D.

E.(pag. 30)

Elementele de morfologie dentară cu rolde sprijin al ocluziei conform lui Abjean şiKorbendeau sunt:

Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilorinferiori

Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilorsuperiori

9

A.

Marginile libere ale caninilor inferiori şi cele

incizale ale incisivilor inferioriCuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilorsuperiori

Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilorinferiori

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Cuspizii de sprijin au următoarele roluri:

Menţ in dimensiunea verticală de ocluzie

Nu permit migrări ale dinţ ilor

10

A.

Anulează componentele orizontale ale forţ elor

ocluzalePrin versanţ ii lor asigură conducerea mandibulei în mişcarea de lateralitate

Concentrează solicitările asupra dinţ ilor în axullung al acestora

B.

C.

D.

E.

(pag. 30)

Care din particularităţile ocluzale următoaresunt specifice concepţiei „Freedom incentric”:

R.C. coincide cu I.M.

Deglutiţ ia se desfăşoară în I.M.

11

A.

R.C. nu coincide cu I.M.

Deglutiţ ia se desfăşoară în R.C.

Raport ocluzal cuspid / creastă marginală

B. C.

D.

E.

(pag. 33)

Care din particularităţile ocluzaleurmătoare sunt specifice „Concepţieignatologice”:

R.C. coincide cu I.M.

Raport tripodic cuspid / fosetă

12

A.

Protecţ ie canină în mişcarea de lateralitate

Deglutiţ ia se realizează in R.C.

Raport ocluzal cuspid / creastă marginală

B.

C.

D.

E.

(pag. 33)

Pag. 109 din 160



După Korber ocluzia funcţională estecaracterizată de existenţa următorilor factori:

Factorul timp = contacte dentare simultane

Factorul forţă = repartizarea uniformă asolicitărilor ocluzale

13

A.

Factorul cantitativ = contacte dentaremultipoziţ ionale

Factorul intensitate = intensitatea contactelor

dento- dentareFactorul calitativ = absenţ a leziunilor coronare

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

După Korber ocluzia funcţională estecaracterizată de existenţa următorilor factori:

Factorul calitativ = absenţ a leziunilor coronare

Factorul continuităţ ii suparafeţ elor ocluzale =lipsa edentaţ iilor

14

A.

Factorul de mişcare = alunecarea dento-dentară fără obstacole

Factorul intensitate = intensitatea contactelordento- dentare

Factorul formă = suprafeţ ele de masticaţ ieprezintă orientare spaţ ială

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

Meniscul articular îndeplineşte mai multeroluri:

Transformă cele două suprafeţ e articulare încongruente

Separă cavitatea articulară in două componente,

unul superior temporo-meniscal şi unul inferiormenisco-condilian

15

A.

Facilitează propulsia mandibulei datorită caracterului ginglimo-artroidal al articulaţ iei

Separă cavitatea articulară in două componente, unul superior menisco-condilian şiunul inferior temporo-meniscal

Are rol de tampon, de amortizare a presiunilorexercitate asupra articulaţ iilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Ligamentele articulare ce limitează miscările extreme posibile în articulaţie întimpul mişcărilor funcţionale sunt:

Ligamentul temporomandibular

Ligamentul medial

16

A.

Ligamentul pterigoidian

Ligamentul sfenomandibular

Ligamentul stilomandibular

B.

C.

D.

E.

(pag. 37)

Factorii loco-regionali ce influenţează poziţia de postură a mandibulei sunt:

Stări patologice care modifică excitabilitateaneuromusculară

Poziţ ia limbii şi tonicitatea musculaturii linguo-orofaciale

17

A.

Poziţ ia capului şi gâtului

Stări patologice dureroase

Afecţ iuni ale ATM

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Factorii generali ce pot influenţadimensiunea verticală de repaus suntreprezentaţi de:

Afecţ iuni ale ATM

Caracterul respiraţ iei

18

A.

Poziţ ia capului şi a gâtului

Stări patologice care modifică excitabilitatea

neuromuscularăIntoxicaţ ii medicamentoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Reperele relaţie centrice sunt:

Articular = condilii centraţ i în cavităţ ile glenoide

Muscular = contracţ ie echilibrată a musculaturiimanductoare

19

A.

Osos = dimensiunea verticală centrică egală cua etajului mijlociu

Lingual = pezenţ a spaţ iului Donders

Labial = buzele închid fanta labială fără a secontracta sau răsfrînge

B.

C.

D.

E.

(pag. 45)

Poziţia de Intercuspidare Maximă esteimportantă deoarece:

Asigură stabilitatea mandibulei faţă de maxilar

Anulează şi compensează forţ ele verticale

20

A.

Orientează forţ ele ocluzale în axul lung al dinţ ilor

Permite contracţ ia simetrică, egală şi maximă amuşchilor ridicători ai mandibulei

Permite contracţ ia simetrică, egală şi maximă amuşchilor coborâtori ai mandibulei

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Pag. 110 din 160



După tipul constructiv arcurile faciale detransfer pot fi:

Cinematice – poziţ ionate pe baza localizăriiarbitrare a axei balama terminale

Arbitrare – poziţ ionate pe baza depistării axeibalama reale a pacientului

21

A.

Cinematice – poziţ ionate pe baza depistării axeibalama reale a pacientului

Arbitrare – cu fixare auricularăArbitrare – cu fixare facială pretragiană

B.

C.

D. E.

(pag. 64)

Tema nr. 52

Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo- mandibulare


N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Proteticadentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,

2011.pag. 77-146

Scrâşnitul dinţilor reprezintă:

Semnul major al bruxismului

Cel mai frecvent semn al bruxismului

1

A.

Primul semn de bruxism

Un semn ce evolueză în raport cu vârsta

Are la origine o agresiune de natură chimică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 105)

Uzura polimorfă se caracterizează prin:Este localizată pe frontalii superiori

Este uzura în foarfece

2 A.

Este o formă de uzură excentrică

Remodelează suprafaţ a ocluzală a molarilor

Este o forma de uzură generalizată

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 106-107)

Pulpita şi necroza pulpară din bruxism sedatorează:

Uzurii excentriceUzurii polimorfe

3

A.

Deschiderii camerei pulpare

Variaţ iilor stimulilor termici

Variaţ iilor stimulilor chimici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 111)

Uzura patologică din bruxism secaracterizează prin următoarele:

Apare pe suprafeţ ele ocluzale sau pe celeproximale la nivelul punctelor de contact

Pierderea de ţ esuturi dentare se produce înoglindă

4

A.

Obturaţ iile coronare rămîn integre

Este cunoscută în literatură sub denimirea de

atriţ ie dentarăEste legată de funcţ iile fizilogice ale aparatuluidento-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 106)

Uzura "ad palatum" se caracterizează prinurmătoarele:

Interesează faţ a palatinală a dinţ ilor frontaluisuperiori

Reducerea înălţ imii coronare se produce maitârziu

5

A.

Este o formă de uzură centricăEste o formă de uzură excentrică

Interesează suprafeţ ele ocluzale ale dinţ ilorlaterali

B.

C. D.

E.

(pag. 108)

Manifestările musculare din bruxism secaracterizează prin:

Contractiile musculare sunt de tip fazic saucombinaţ ie între tipul fazic şi tonic

Contracţ iile musculare sunt de tip tonic

6

A.

În bruxismul nocturn activitatea musculară seproduce în special în timpul somnului

În bruxismul nocturn are loc o coactivare amuşchilor ridicători şi coborâtori

La pacienţ ii sănătoşi contracţ iile musculare au oamplitudine mai mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Evoluţia leziunilor parodontale din bruxismeste influenţată de următorii factori:

Starea generală a pacientului

Mărimea forţ elor ocluzale

7

A.

Direcţ ia acestora

Durata şi frecvenţ a

Înălţ imea cuspizilor şi gradul de supraacoperirefrontală

B. C.

D.

E.

(pag. 111)

Pag. 111 din 160



Sensibilitatea dentară din bruxism aparedatorită:

Uzurii dentare

Retracţ iei gingivale

8

A.

Depunerii de dentină de reacţ ie

Stimulilor termici rece-cald

Stimulilor chimici dulce-acru

B.

C.

D.

E.

(pag. 111)

Clinic, hiperactivitatea muşchilor masticatorise traduce prin:

Spasme musculare

Hipertonia muşchilor masticatori

9

A.

Hipertrofia muşchilor masticatori

Durere localizată

Lipsa hipertoniei muşchilor masticatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 114)

Modificările oaselor maxilare în bruxismconstau în:

Prezenţ a de exostoze pe versanţ ii vestibulari aiproceselor alveolare

Prezenţ a de exostoze pe versanţ ii orali aiproceselor alveolare

10

A.

Fracturi ale oaselor maxilare

Remodelare la nivelul marginii bazilare amandibulei

Apoziţ ie osoasă la nivelul marginii bazilare amandibulei

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Despre legătura dintre bruxism şi disfuncţiatemporo-mandibulară se fac următoareleafirmaţii:

Bruxismul determină disfuncţ ia temporo-mandibulară

Disfuncţ ia temporo-mandibulară determină bruxismul

11

A.

De cele mai multe ori aceste afecţ iuni coexistă

Frecvenţ a disfuncţ iei temporomandibulare estemai mare decât a bruxismuluiFrecvenţ a bruxismului este mai mare decât adisfuncţ iei temporo-mandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Factorii predispozanţi care cresc riscul deapariţie al disfuncţiei temporo-mandibularesunt :

Modificările anatomice ale aparatului dento-maxilar

Modificările metabolice ale aparatului dento-maxilar

12

A.

Modificările metabolice ireversibile ale aparatului

dento-maxilarSuprasolicitările aparatului dento-maxilar

traumatismele aparatului dento-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Laskin în teoria sa psihofiziologică consideră următoarele:

Spasmul muscular este factorul cauzal aldisfuncţ iilor

Bruxismul întreţ ine spasmele musculare

13

A.

Bruxismul nu are legătură cu spasmele

musculareActivitatea susţ inută din bruxism întreţ inedisfuncţ ia temporo-mandibulară

Factorii hormonali sunt asociaţ i bruxismului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Care din următoarele simptome asociatetoxemiei stafilococice coagulazo-negative,enumerate mai jos reprezintă un simptommusculo-scheletal:

Transpiraţ ii nocturne

Dureri faringiene

14

A.

Sinuzite recurente

Durere în musculatura masticatorie

Tumefierea sau sensibilitatea la nivelulganglionilor limfatici cervicali şi/sau axilari

B. C.

D.

E.

*

(pag. 79)

Care din următoarele simptome asociatetoxemiei stafilococice coagulazo-negative,enumerate mai jos reprezintă un simptominfecţios:

Sinuzite recurenteDurere sau sensibilitate în braţ e

15

A.

Gnatosonii sau blocaje articulare


Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului şi aumerilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 79)

Pag. 112 din 160



Sindromul disfuncţional dureros alarticulaţiei temporo-mandibulare (descris deSCHWARTZ în 1955) prezintă următoarelefaze:

Faza de incoordonare (probleme musculareminore, gnatostonii şi/sau subluxaţ ii recurente deATM)

Faza de iradiere

16

A.

Faza dureroasă limitantă ( spasm dureros înoricare dintre muşchii „antigravitaţ ionali” şilimitarea mişcărilor mandibulei)

Faza limitantă (contracturi musculare care nusunt continuu dureroase)

Faza de coordonare ( contracţ ii dureroase înoricare dintre muşchii gravitaţ ionali

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Care din următoarele simptome asociatetoxemiei stafilococice coagulazo-negative,enumerate mai jos reprezintă un simptome

musculo-scheletale:Durere în musculatura masticatorie

Gnatosonii sau blocaje articulare

17

A.

Sinuzite recurente

Durere sau sensibilitate la nivelul gâtului şi aumerilor

Durere sau sensibilitate în braţ e

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Care din următoarele simptome asociatetoxemiei stafilococice coagulazo-negative,

enumerate mai jos reprezintă simptomeinfecţioase:

Dureri faringiene

Sinuzite recurente

18

A.

Transpiraţ ii nocturne


Tumefierea sau sensibilitatea la nivelulganglionilor limfatici cervicali şi,sau axilari

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Ce examene complementare imagistice suntutilizate în disfuncţia craniomandibulară

Teleradiografia de profil a craniului- metodaCadias

Radiografii de ATM

19

A.

Rezonanţ a magnetică nucleară –tehnica Grass

Ultrasonografia maseterină şi a ATM

Ecografia maseterină

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Eficacitatea clinică a gutierelor în disfuncţiacraniomandibulară se manifestă în specialasupra simptomatologiei uşoare saumoderate şi îndeosebi asupra durerii prin:

Eliminarea interferenţ elor ocluzale

Modificarea relaţ iilor condil-cavitate glenoidă

20

A.

Scurtarea fibrelor musculare ridicătoare alemandibulei

Modificarea relaţ iilor menisc-cavitate glenoidă

Stabilizarea articulară

B.

C.

D. E.

(pag. 100-101)

Eficacitatea clinică a gutierelor în disfuncţiacraniomandibulară se manifestă în specialasupra simptomatologiei uşoare saumoderate şi îndeosebi asupra durerii prin:

Modificarea relaţ iilor menisc-cavitate glenoidă

Protecţ ia dinţ ilor

21

A.

Redistribuirea forţ elor ocluzale

Relaxarea musculară

Reducerea bruxismului

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Terapia ocluzală în cadrul tratamentuluisindromului disfuncţional craniomandibularinclude următoarele metode de tratament:

Ajustarea ocluzală prin şlefuirea selectivă

Terapia restaurativă

22

A.

Terapia ortodontică

Terapia ortognatăTerapia parodontala

B.

C.

D. E.

(pag. 102)

Ajustarea ocluzală terapeutică va fi luată înconsiderare în următoarele circumstanţe:

Dacă după terapia ortopedică ocluzia rămâneinstabilă şi neconfortabilă

În asociere cu repoziţ ionarea mandibulei sau cutratamentul ortodontic pentru stabilizarea ocluzieipostortodontice

23

A.

Pentru ameliorarea stabilităţ ii ocluzale şidistribuirea fiziologică a sarcinilor ocluzale

Se aplică profilactic

Nu se aplică niciodată profilactic

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Pag. 113 din 160



În tratamentul stărilor disfuncţionaledureroase craniomandibulare acupuncturaacţionează astfel:

Stimulează sistemul endocrin

Reduce miorelaxarea

24

A.

Diminuă tensiunea musculară masticatorie prininhibiţ ie segmentală

Stimulează sistemele endogene opioide

Induce miorelaxare

B.

C.

D.

E.

(pag. 100)

Tema nr. 53

Examene clinice si paraclinice in leziunile odontalecoronare si edentatia partial redusa


N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Proteticadentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,2011.

pag. 147-169

Care dintre metodele descrise mai josreprezintă o metodă de inducere a relaţieicentrice:

Leonardo da Vinci

Boianov

1

A.

Ramfjord

Willis

Appenrodt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Care dintre metodele descrise mai josreprezintă o metodă de inducere a relaţieicentrice:

Homotropismul linguo-mandibular

Landa

2

A.

Boianov

Leonardo da Vinci

Appenrodt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Care dintre metodele descrise mai josreprezintă o metodă de verificare a relaţieicentrice:

Dawson

Compresiune pe menton

3

A.

Leonardo da Vinci

Manevra condiliană

Jankelson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Care dintre metodele descrise mai josreprezintă o metodă de verificare a relaţieicentrice:

Stimularea reflexului de ocluzie molară

Boianov

4

A.

Manevra maseterină Gyse

Jankelson

Dawson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Micşorarea spaţiului protetic potenţial seproduce prin:

Înclinarea vestibulo-orală a dinţ ilor limitrofi

Tratamente odontale necorespunzătoare pedinţ ii limitrofi

5

A.

Creste exostotice

Atrofia crestei alveolare

Tratamente protetice necorespunzătoare pe dinţ ii

limitrofi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 150)

Spaţiul protetic potenţial este spaţiul ceapare la nivelul arcadei dentare consecutivextracţiei având următoarele limite:

Inferior: versanţ ii crestei alveolare edentate

Mezial şi distal: feţ ele proximale ale dinţ ilorrestanţ i

6

A.

Ocluzal:planul de ocluzie sau suprafaţ a ocluzală a arcadei antagoniste

Inferior: muchia crestei alveolare edentateMezial şi distal: feţ ele vestibularo-orale aledinţ ilor restanţ i

B.

C.

D. E.

(pag. 148)

Înălţimea spaţiului protetic potenţial poate fimărită datorită:

Atrofiei accentuate a crestei alveolare

Extruziei sau egresiei dinţ ilor limitrofi în condiţ iileabsenţ ei dinţ ilor antagonişti breşei edentate

7

A.

Subocluziei dinţ ilor limitrofi breşei edentate

Distrucţ iei coronare a dinţ ilor limitrofi breşeiedentate

Ocluziei deschise (subocluzia arcadeiantagoniste)

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Pag. 114 din 160



Înălţimea spaţiului protetic potenţial poate fimicşorată datorită:

Atrofiei accentuate a crestei alveolare

Ocluziei deschise

8

A.

Abraziunii sau distrucţ iei coronare a dinţ ilorlimitrofi breşei edentate

Subocluziei dinţ ilor limitrofi breşei edentate

Egresiunii sau extruziei dinţ ilor antagonişti

B.

C.

D.

E.(pag. 149)

Amplitudinea spatiului protetic potenţial estemărită în următoarele situaţii:

Versii sau migrării corporeale ale dinţ ilor limitrofispre breşa edentată

Migrări sau versii ale dinţ ilor limitrofi edentaţ ieicătre dinţ ii vecini sau alte spatii edentate

9

A.

Modificări de volum ale substructurilor odontaleprin preparare sau distrucţ ie coronară

Modificări de volum ale dinţ ilor limitrofi prinobturaţ ii debordante

Tratamente protetice necorespunzătoar realizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Amplitudinea spatiului protetic potenţial estemărită în următoarele situaţii:

Migrări ale dinţ ilor limitrofi edentaţ iei către dinţ iivecini sau alte spatii edentate

Versii ale dinţ ilor limitrofi edentaţ iei către dinţ iivecini sau alte spatii edentate

10

A.

Modificări de volum ale substructurilor odontaleprin preparare sau distrucţ ie coronară

Versii sau migrări corporeale ale dinţ ilor limitrofispre breşa edentată

Modificări de volum ale dinţ ilor limitrofi prinobturaţ ii debordante sau tratamente proteticenecorespunzătoar realizate

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Lăţimea spaţiului protetic potenţial semăreşte în următoarele situaţii:

Înclinări vestibulo-orale ale dinţ ilor limitrofi

Atrofia crestei edentate

11

A.

Tratamente odontale sau proteticenecorespunzătoare pe dinţ ii limitrofi

Creste exostotice

Rotaţ ii în ax a dinţ ilor limitrofi

B. C.

D.

E.

(pag. 150)

Lăţimea spaţiului protetic potenţial semicşorează în următoarele situaţii:

Înclinări vestibulo-orale ale dinţ ilor limitrofi

Atrofia crestei alveolare

12

A.

Preparări ale dinţ ilor limitrofi

Rotaţ ii în ax a dinţ ilor limitrofi

Creste exostotice

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Raportul coroană-rădăcină clinică semodifică în funcţie de vârstă astfel :

La copii localizarea marginii gingivale este lanivelul smalţ ului, coroana clinică fiind mai mică decât cea anatomică

La pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă iar retacţ ia gingivală este maiaccentuată

13

A.

La adultul tânăr gingia este ataşată învecinătatea joncţ iunii smalţ -cement

La maturitate se produce o uşoară retracţ iegingivală şi apare uzura ocluzală

La copii gingia este ataşată în vecinătatea joncţ iunii smalţ -cement

B.

C.

D.

E.

(pag. 150)

Din punct de vedere clinic se distingurmătoarele grade de mobilitate:

Gradul I: mobilitate uşor mai mare decât ceafiziologică în sens V-O, nu depăşeşte 1 mm

Gradul II: mobilitate mult mai mare decât cea

fiziologică în sens V-O şi M-D, depăşind 1 mm

14

A.

Gradul I: mobilitate uşor mai mare decât ceafiziologică în sens M-D, nu depăşeşte 1 mm

Gradul II: mobilitate foarte accentuată în sens V-O, M-D şi axial

Gradul III: mobilitate foarte accentuată în sens V-O, M-D, şi axial

B.

C.

D.

E.

(pag. 157)

Mobilitatea dentară patologică poate fideterminată de :

Afecţ iunile parodonţ iului periapical, datorită inflamaţ iei acute a ţ esuturilor periapicale

Epuizarea parodontală datorită suprasolicitărilorfuncţ ionale în cazul dinţ ilor stâlpi de punte sauancoraţ i cu croşete

15

A.

Bruxism

Boli metabolice, în care diabetul ocupă un locprincipal

Procese patologice la nivelul osului alveolar

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

Pag. 115 din 160



Mobilitatea dentară patologică poate fideterminată de :

Ocluzia traumatică ce generează procese de liză desmo-osoasă

Insuficienţă parodontală

16

A.

Procese de distrucţ ie desmo-osoasă prinextinderea inflamaţ iilor gingivale la suportul ososşi ligamentar

Modificări fizico-chimice locale datorită utilizăriicontraceptivelor orale sau a altor terapii cuhormoni

Sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

În plan orizontal se descriu următoarelegrade de afectare a furcaţiei:

Gradul I: leziune incipientă-uşoară alveoliză înzona furcaţ iei, septul interradicular este aproapeintact

Gradul II: leziune parţ ială-alveoliză mai avansată,leziunea depăşeşte 1/3 din spaţ iul interradicular în sens vestibulo-oral

17

A.

Gradul III: leziune completă-osul interradicularlipseşte, furcaţ ia fiind acoperită vestibular şi oralde ţ esut gingival, fără a fi observată clinic

Gradul IV: osul interradicular lipseşte, furcaţ iafiind acoperită vestibular şi oral de ţ esut gingival,fără a fi observată clinic

Gradul II: leziune parţ ială-uşoară alveoliză înzona furcaţ iei, septul interradicular aproximativintact

B.

C.

D.

E.

(pag. 163)

În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie să respecte următoriiparametrii:

Să fie punctiforme

Să fie de tip cuspid-cuspid

18

A.

Să se realizeze între suprafeţ e netede şi convexe

Să fie multiple

Să fie stabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 166) În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie să respecte următoriiparametrii:

Să fie localizate precis

Să fie uniform şi armonios distribuite

19

A.

Să fie de tip cuspid-fosetă, cuspid-ambrazură,margine incizală-faţă palatinală

Să se realizeze între suprafeţ e netede concave

Să fie punctiforme

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

În care din următoarele situaţii este indicată utilizarea aparatului Periotest:

În toate tipurile de procese periapicale acute

În traumatismele acute (fracturi radiculare,fracturi ale procesului alveolar)

20

A.

Pe dinţ i indemni ce urmează a fi utilizaţ i ca dinţ istâlpi

Implantele endoosoase în faza de vindecare în

primele 2-3 luni de la inserareImplantele endoosoase după 6 luni de la inserare

B.

C.

D.

E.

(pag. 161)

Tema nr. 54

Principiile de tratament in restaurarile unidentare siprin punti dentare



2011.pag. 500-540

Principiul profilactic de tratament inedentatia partiala presupune:

protezarea provizorie

aplicarea metodologiei profilactice in colectivitati

1

A.

tratament protetic temporizat

reducerea parafunctiilor


B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500-503)

Factorii ce influenteaza valoareabiomecanica a dintilor sunt urmatorii, cuexceptia:

morfologia dento-parodontala

pozitia dintilor pe arcada

2

A.

leziunile odontale coronare

morfologia coroanelor de acoperire

vitalitatea dintilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 516-519)

Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cuexceptia:

zona 1 a cabinetului de medicina dentara estelibera de orice instrumentar

scaunul asistentei este plasat in zona 2

3

A.

unitul dentar se afla in centrul zonei 3

campul operator, reprezentat de cavitatea orala,este in zona 1

materialele pentru interventii neprevazute sunt indulapurile din zona 3

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 538)

Pag. 116 din 160



Care dintre urmatoarele nu face parte dinprincipiile de tratament utilizate inrestaurarile prin punti dentare:

principiul curativ

principiul biologic

4

A.

principiul biomecanic

principiul echilibrarii dinamice

principiul homeostazic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 500)

Profilaxia secundara:

are in vedere tratamentul complicatiilor locale alebolii carioase

nu previne complicatiile locale ale boliiparodontale

5

A.

presupune tratamentul imbolnavirilor induse deedentatia partiala

cuprinde fluorizarea prin mijloace locale sigenerale

are in vedere igienizarea minutioasa si corecta acavitatii orale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 507)

Principiul profilactic de tratament inedentatia partiala:

impune ca nici un act terapeutic sa nu agravezeleziunile deja existente

determina aparitia unor noi leziuni

6

A.

strategia profilactica se realizeaza pe bazacunoasterii caracteristicilor colectivitatilorpopulationala

necesita identificarea factorilor de risc alimentari

trebuie sa aiba in vedere asigurarea unei corecteprofilaxii generale si locale

B.

C.

D.

E.

(pag. 500-501)

Tratamentul protetic temporizat:

este un concept generat de aplicarea protezelorprovizorii

nu permite administarea unei terapii deconditionare tisulara

7

A.

recurge la o serie de proceduri recuperatorii,medicamentoase, etc

se refera numai la protezarea provizorie in sine

temporizarea are rolul protejarii substructurilorpreparate

B.

C.

D.

E.

(pag. 501-502)

Care dintre urmatoarele reprezinta solutiipentru conservarea osului alveolar rezidual?

limitarea resorbtiei osoase intalnita inparodontopatii

extractiile alveoloplastice

8

A.

reducerea traumei ocluzale

aplicarea conectorilor mucozali cu suprafata catmai redusa

b si d sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 502)

Profilaxia locala:

face parte din profilaxia generala

profilaxia primara are in vedere tratamentul siprevenirea complicatiilor locale

9

A.

profilaxia secundara se bazeaza pe fluorizare

profilaxia primara se adreseaza dintilor indemni

profilaxia tertiara previne migrarile dentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 507)

Principiul curativ:

are ca obiectiv realizarea unor restaurari cerestabilesc integritatea morfologica a arcadelordentare

presupune o recuperare morfologica

10

A.

recuperarea functionala nu face parte dinprincipiul curativ

recuperarea funcionala se adreseza masticatieisi fonatiei

functia fonetica nu este satisfacator restabilitaprin restaurari fixe

B.

C.

D.

E.

(pag. 509-510)

Principiul biologic are in vedere urmatoarele:

integrarea designului restaurarilor fixe in spatiulpotential protetic

biocompatibilitatea materialelor folosite

11

A.

stimularea mecanismelor biologice compensatorii

cunoasterea clinica a tesuturilor pe care sesprijina restaurarea

restaurarile protetice nu trebuie sa conservestarea de normalitate a tesuturilor cu care vine incontact

B.

C.

D.

E.

(pag. 510)

Pag. 117 din 160



Fortele ce actioneaza la nivelul arcadelordentare:

punctul de aplicare al fortelor este la nivelulsuprafetelor ocluzale ce vin in contact in cursulexercitarii masticatiei

sunt caracterizate de directie, sens, punct deaplicare, etc

12

A.

fortele de presiune actioneaza vertical

fortele orizontale tangentiale se exercita lanivelul fetelor ocluzale

fortele de tractiune sunt sagitale

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Indicii biomecanici:

se aplica la dintii cu implantare parodontaladeficitara

se aplica la dintii cu implantare parodontalanormala si ocluzie echilibrata

13

A.

nu sunt influentati de morfologia dentara

sunt influentati de prezenta dintilor antagonisti

valorile lor se exprima in mm2

B.

C.

D.

E.

(pag. 522-523)

Legea lui Ante:

apreciaza posibiltatile de solicitare a dintilor stalpi

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie safie mai mica decat suprafata radiculara a dintilorinlocuiti

14

A.

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie safie mai mare decat suprafata radiculara a dintilorinlocuitiun dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes dacadintii vecini sunt sanatosi

suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie saegaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti

B.

C.

D.

E.

(pag. 524)

In conceperea unei constructii conjuncte,atunci cand forta de rezistenta nu este maimare decat forta activa, se impunurmatoarele modificari:

realizarea unui corp de punte mai latrealizarea liniara a corpului de punte

15

A.

reducerea inclinarii pantelor cuspidiene

realizarea unei proteze partial mobilizabila

realizarea de dinti antagonisti montati pe oproteza partial mobilizabila

B.

C.

D.

E.

(pag. 531)

Axul de insertie al puntilor dentare:

nu conditioneaza realizarea elementelor deagregare

reprezinta traiectoria parcursa de microprotezade la primul contact pana la perfecta adaptare pesubstructura organica

16

A.

insertia elementelor de agregare se realizeazape directie ocluzo-radiculara

insertia elementelor de agregare se realizeazape directie ocluzo-radiculara

cu cat axa de insertie este mai lunga, cu atatstabilitatea elementelor de agregare e maiprecara

B.

C.

D.

E.

(pag. 533-534)

Principiul homeostazic:

trebuie privit sub aspect morfologic si functional

diagnosticul corect al integritatii homeostazice seface pe baza cunoasterii parametrilor normali ai

sistemului stomatognat

17

A.

tesutul parodontal este un factor intrasistemic alhomeostaziei

homeostazia biologica se realizeaza prinechilibrare neuromusculara

homeostazia specifica caracterizeaza organismulin ansamblu

B.

C.

D.

E.

(pag. 534-535)

Conform principiului ergonomic:

se urmareste desfasurarea unor sedinte detratament cat mai riguros etapizate

abordarea concomitenta a celor patruhemiarcade nu este recomandata

18

A.

presupune amprentare segmentara

presupune amprentare globala intr-o sedinta

terapia mixta a edentatiei partiale presupunerealizarea aparatelor conjuncte si aparateloradjuncte

B.

C.

D.

E.

(pag. 536-537)

Organizarea ergonomica a cabinetuluipresupune:

organizarea in zone cu raza de 50 cm

in centrul zonei 1 este plasat campul operator

19

A.

unitul dentar este plasat in zona 3

in zona 4 se plaseaza dulapurile pentru materiale

masa de instrumentar este plasata in zona 3

B.

C.

D.

E.

(pag. 538)

Pag. 118 din 160



Contaminarea incrucisata:

are o importanta deosebita in cadrul profilaxieilocale

evitarea ei necesita respectarea unor reguli deasepsie

20

A.

asistenta de cabinet detine un rol major inevitarea contaminarii incrucisate

o greseala frecventa in practica este ignorarea

etapei de pre-sterilizaredetine un rol in etiologia bolilor inflamatorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 505)

Tema nr. 55

Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare


N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Proteticadentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,2011.

pag. 170-400

În ce situaţie clinică este contraindicată coroana estetică:

Nanism dentar

Distrofii,displazii

1

A.

Ocluzie adâncă traumatizantă

Fracturi dentare în 1/3 incizală

Carii clasa a IV a Black

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Ce situaţie clinică reprezintă ocontraindicaţie pentru faţetare:

Ocluzia nefavorabilă (cap la cap, adâncă)

Fluoroza

2

A.

Vârsta

Dinţ ii hipoplazici sau decalcifiaţ i

Dinţ ii depulpaţ i

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 222-223)

În ce situaţie este contraindicată aplicareacoroanei mixte :

Pe dinţ ii cu afecţ iuni coronare

La tinerii sub 20 de ani din cauza camereipulpare mari

3

A.

În ocluzii adânci

Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile

Ca element de agregare pentru punţ i

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 229)

În ce situaţie este contraindicat onlay-ul:

Retentor pentru punţ i de întindere mică

Element de ancorare pentru proteze scheletate

4

A.

Solidarizarea dinţ ilor mobili

Pe dinţ ii mici, scurţ i, subţ iri, înguşti

Pe dinţ i integri, neafectaţ i de carie sau de alteleziuni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 229)

Care din afirmaţiile următoare reprezintă undezavantaj al metodei directe de faţetare:

Culoarea poate fi realizată gradat

Se realizează într-o singură şedinţă

5

A.

Se poate reface uşor

Este ieftină

Aspectul estetic nu este întotdeauna redat corect(formă, culoare,luciu)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Care din afirmaţiile următoare reprezintă avantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice:

Sunt exigente privind execuţ ia clinică şi tehnică

Refac corect morfologia ocluzală

6

A.

Pot proteja unii cuspizi periclitaţ i prin acoperireaacestora

Protejează smalţ ul prin acoperirea zonelorbizotate cavo-superficiale

Au un anumit grad de periclitare a dinteluirespectiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 171)

Indicaţiile coroanei de înveliş estetice:

Discromii,distrofii,displazii

Obturaţ ii inestetice sau neretentive

7

A.

Abrazii avansate

Carii profunde şi extinse sau obturaţ ii marinearmate

Fracturi dentare în 1/3 incizală

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Avantajele coroanelor ceramice:

Redau nuanţ ele dorite de culoare, fiind stabile întimp

Nu sunt placofile datorită glazurării fiind foartebine tolerate de parodonţ iul marginal

8

A.

Rezistenţă la flexiune şi tracţ iune

Ceramica dentară este rău conducătoare decăldură, oferind protecţ ie pulpei faţă de agenţ iitermici

Este foarte rezistentă la presiune

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Pag. 119 din 160



Din punct de vedere fizionomic lucrărileprotetice conjuncte metalo-ceramicereprezintă idealul datorită:

Luciului permanent

Translucidităţ ii

9

A.

Iluziei optice

Nuanţ ei coloristice

Stabilităţ ii cromatice

B.

C.

D.

E.(pag. 209)

Indicaţiile coroanei integral ceramice sunt :

Exigenţ e estetice deosebite

Dinţ i ce prezintă leziuni extinse la nivelul feţ elorproximale şi/sau vestibulare

10

A.

Ocluzie favorabilă cu contacte dento-dentarerealizate în treimea medie a feţ ei orale aincisivilor superiori

Coroane provizorii

Solicitări ocluzale nefavorabile

B.

C.

D.

E.(pag. 216-217)

Avantajele coroanei fizionomice din acrilat:

Ieftine

Tehnologie simplă de realizare

11

A.

Se pot aplica pe preparări fără prag

Sunt placofile

Elasticitate mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Indicaţiile faţetării sunt:

Discromii

Respiraţ ie bucală

12

A.

Eroziuni dentare superficiale

Fisuri în smalţ , fracturi mici

Vestibulo-poziţ ii

B.

C.

D.

E.

(pag. 222-223)

Avantajele faţetării sunt :

Estetice: reabilitează fizionomia

Biologice: sunt mai conservative, mai puţ ininvazive

13

A.

Impun o bună manualitate

Funcţ ionale: nu modifică ghidajul anterior

Economice: preţ redus pentru pacient

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

Indicaţiile coroanelor mixte:

Dinţ i scurţ i cu retenţ ie redusă

Dinţ i cu afecţ iuni coronare ce nu mai beneficiază de metoda reconstituirii sau faţ etării

14

A.

Ca element de agregare pentru punţ i

În ocluzii adânci

Pe dinţ i în oropoziţ ie pentru alinierea lor estetică

B.

C.

D.

E.

(pag. 229)

Dezavantajele coroanelor metalo-acrilice:

Legătura metal-acrilat este numai mecanică

Uşor de realizat tehnic

15

A.

Cer preparări mai reduse

Afectare parodontală

Faţ eta se uzează prin periaj

B.

C.

D.

E.

(pag. 241)

Metodele recente de realizare a scheletului

metalic al coroanelor mixte sunt:Galvanizarea

Sinterizarea

16

A.

Turnarea din titan

Ambutisarea

Tehnica Ceraplatin (Korber)

B.

C.

D.

E.

(pag. 240+241)

Contraindicaţiile coroanei de substituţie:

Leziuni carioase extinse în suprafaţă şi

profunzimeMalpoziţ ii ce nu pot fi corectate ortodontic sauchirurgical

17

A.

Fracturări coronare în 1/3 medie sau cervicală

Canale radiculare curbe, inaccesibile, cu acerupte

Pereţ i radiculari subţ iri

B.

C.

D.

E.

(pag. 257+258)

Indicaţiile coroanei de substituţie sunt:

Fracturi coronare în 1/3 mijlocie sau cervicală

Malpoziţ ii ce nu pot fi corectate ortodontic sauchirurgical

18

A.

Pereţ i radiculari subţ iri

Rădăcini scurte

Fracturi radiculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 257+258)

Pag. 120 din 160



Dezavantajele coroanei fizionomice dinacrilat:

Modificări cromatice în timp

Reflectarea redusă a luminii

19

A.

Tehnologie simplă de realizare

Se pot aplica pe preparaţ ii fără prag

Se pot aplica pe preparaţ ii fără prag

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Accidente şi complicaţii după aplicarea inlay-urilor:

Caria secundară

Decimentarea

20

A.

Fractura dintelui

Mortificări pulpare

Fractura radiculară

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Tema nr. 56

Elemente structurale ale puntilor dentare



Dupa material, protezele partiale fixe pot ficonfectionate:

integral metalicemixte, dintr-un singur material

1

A.

prin turnare

prin turnare si polimerizare

intramucoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 438-439)

Longevitatea restaurarilor protetice fixedepinde de:

cu cat pacientul este mai in varsta, cu atatlongevitatea restaurarii este mai mare

cu cat intermediarii sunt mai multi, cu atat duratade functionalitate a restaurarii este mai lunga

2

A.

factorii de risc la mandibula sunt mai crescutidecat la maxilar

proteza partiala fixa cu doi dinti stalpi are unprognostic mai bun decat una cu mai multi dintistalpi

factorii ce tin de placaj nu pot influentalongevitatea restaurarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446-447)

Intermediarii in semisa:

modificarile vizeaza zona vestibulara

acopera versantul vestibular al crestei pana lacoama acesteia

3

A.

retentioneaza mai multe resturi alimentare fatade intermediarii in sa

se utilizeaza frecvent in zonele cu vizibilitateredusa la maxilar

au dimensiuni orale mai reduse, care impiedicaigienizarea

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 458)

Reprezinta sisteme integral polimerice:

Procera

Dicor

4

A.

Cerapearl Express

Targis-Vectris

Precident

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 442)

Intermediarii metalo-ceramici:

au un schelet metalic deformabil

sunt fizionomici

5

A.

sunt mai putin rezistenti

nu se recomanda conformarea unui “prag oral”in scheletul metalic

contactul corpului de punte cu mucoasa cresteieste recomandat sa fie pe metal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 474-475)Conditiile pe care trebuie sa le indeplineascaintermediarii puntilor dentare sunt:

sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu dintiivecini

sa fie estetici

6

A.

sa inlocuiasca functiile dintilor pe care iiinlocuiesc

sa permita acces maxim in vederea igienizarii

sa nu dea impresia ca dintele “iese din gingie”

B.

C.

D.

E.

(pag. 452)

Corpurile de punte avand intermediari cucontacte punctiforme:

realizeaza contact punctiform cu mijlocul cresteiedentate

se mai numesc si “corpuri de punte conice”

7

A.

pe sectiune, au forma ovoidala

sunt preferate in zonele de sprijin mandibulare

nu sunt indicate in cazul crestelor edentateinguste

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Pag. 121 din 160



Dupa tehnologia de elaborare, puntiledentare pot fi obtinute prin:

turnare si coacere

turnare si polimerizare

8

A.

electroeroziune

turnare computerizata

polimerizare, in cazul puntilor metalo-ceramice

B.

C.

D.

E.

(pag. 439)

Protezele partiale fixe cu intermediariintegral polimerici:

pastreaza integritatea stopurilor ocluzale

la ora actuala se folosesc pentru restaurariprovizorii

9

A.

nu sufera modificari cromatice in timp

nu au o rezistenta mecanica satisfacatoare

intermediarii Targis-Vectris nu provoaca iritatii incontact cu tesutul gingival

B.

C.

D.

E.

(pag. 440-442)

In realizarea designului intermediarilor uneiproteze partiale fixe se au in vedereurmatoarele variabile:

materialul din care va fi realizata restaurarea

pretentiile estetice ale pacientului

10

A.

forma crestei edentate

starea tesuturilor moi ce acopera creastaedentata

lungimea si latimea spatiului edentat

B.

C.

D.

E.

(pag. 451)

Care sunt avantajele tehnicii Inzoma?

se obtine un corp de punte metalo-ceramicfoarte rezistent

legatura aliaj-ceramica este puternica

11

A.

se realizeaza o economie substantiala de aliaj

economia realizata la ceramica poate atinge 40%

machetele intermediarilor sunt prefabricate dinmase plastice

B.

C.

D.

E.

(pag. 479)

Functiile unei proteze partiale fixe sunt:

protectia crestei edentate

refacerea planului de ocluzie

12

A.

inchiderea bresei edentate

impiedica aparitia migrarilor dentare

protectia parodontiului dintilor antagonisti

B.

C.

D.

E.

(pag. 435)

O proteza partiala fixa este alcatuita din:

dinti stalpi

intermediari

13

A.

elemente de agregare

corp de punte

coroane de acoperire

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Intermediarii micsti:

sunt realizati din doua materiale

sunt cel mai putin utilizati in prezent

14

A.

scheletul metalic este placat cu diverse aliaje

materialul compozit nu trebuie sa acoperecomplet scheletul metalic al corpului de punte

stopurile ocluzale ale intermediarilor placati cupolimeri trebuie sa fie asigurate de suprafetelemetalice

B.

C.

D.

E.

(pag. 443-444)

Intermediarii in sa:

au un design foarte asemanator cu al dintilornaturali

realizeaza un contact larg cu creasta edentata

15

A.

nu oblitereza ambrazurile vestibulare si proximale

sunt usor de igienizat

se indica in special in zona frontala

B.

C.

D.

E.

(pag. 457-458)

Crestele breselor edentate:

se pot conforam prin procedee chirurgicalepentru un anumit gen de intermediari

in functie de cantitatea de tesut pierdut, seimpart in trei clase

16

A.

clasa a-III-a presupune pierdere in inaltime, cupastrarea lungimii

clasa I presupune pieredere atat in inaltime, catsi in latime

clasa I presupune pierdere in latime, cupastrarea inaltimii

B.

C.

D.

E.

(pag. 464)

Intermediarul corect conceput in zonalaterala are urmatoarele caracteristici, cuexceptia:

toate suprafetele trebuie sa fie convexe

contactul cu versantul vestibular al cresteitrebuie sa fie minim

17

A.

tabla ocluzala sa fie in armonie cu dezocluziatuturor dintilor

lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie maimare fata de cea a dintilor stalpi adiacenti

in cazul in care creasta este mult resorbita,trebuie prevenit aspectul de “spatii negre”

B.

C.

D.

E.

(pag. 469)

Pag. 122 din 160



Intermediarii metalici:

se mai numesc si masivi

se recomanda in zonele de sprijin maxilare

18

A.

indicatia majora este cand spatiul protetic e maimic de 8 mm

se indica la mandibula, cand spatiul protetic emai mic de 5 mm

nu pot fi confectionati decat impreuna cuelementele de agregare

B.

C.

D.

E.

(pag. 470)

Corpurile de punte cu raport tangent liniar:

designul lor este diferit la maxilar fata demandibula

ingustarea lor vestibulo-orala se face doar candspatiul protetic este mic

19

A.

la mandibula, reducerea suprafetei ocluzale seface in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

suprafata linguala trebuie sa fie neteda, faraindividualizarea intermediarilorambrazurile dinspre elementele de agregare vorfi cat mai reduse

B.

C.

D.

E.

(pag. 460)

Puntile cu intermediari integral ceramici:

necesita infrastructura metalica

au aparut odata cu dezvoltarea unor maseceramice noi

20

A.

rezistrenta mecanica a ceramicii a fostimbunatatita prin inglobarea de oxizi de aluminiu

corpurile de punte trebuie sa fie de amplitudinecat mai redusa

printre sistemele integral ceramice se numara:Hi-ceram, Cerestore, Targis-Vectris

B.

C.

D.

E.

(pag. 442)

Tema nr. 57

Etape ale terapiei prin punti dentare: amprentarea



Conditiile esentiale pe care trebuie sa leindeplineasca un material de amprenta inprotezarea fixa sunt urmatoarele, cu exceptia:

fluiditate

plasticitate

1

A.

fidelitate

elasticitate

stabilitate dimensionala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

Alegerea unui anumit tip de material deamprentare se face tinand cont de anumitecriterii:

timpul de pastrare al amprentei pana larealizarea modelului

necesitatea realizarii succesive a mai multormodele

2

A.

manipulare facila

pretul de costtoate de mai sus

B.

C.

D. E.

*

(pag. 640)

In ceea ce priveste relatiile model-amprenta,sunt adevarate urmatoarele:

amprenta reprezinta negativul dintilor preparati

amprenta serveste drept “tipar” in turnareamodelului

3

A.

alegerea lingurii universale este importanta

toate de mai sus sunt adevaratevarianta c este falsa

B.

C.

D. E.

*

(pag. 663-664)

Materialele de amprenta fotopolimerizabile:

se livreaza in seringi sau tuburi

se incarca in portamprente transparente

4

A.

modelele pot fi turnate pana la doua saptamanidupa amprentare

a, b, c sunt adevarate

c este fals

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 645)

In cazul protezelor partiale fixe cu sprijinimplantar:

sunt necesare amprente foarte fidele

pentru stalpii implantari neretentivi serecomanda tehnica sandwich

5

A.

stalpii implantari retentivi nu trebuie sa ramana inamprenta, pentru a evita deformarile

toate afirmatiile sunt false

toate afirmatiile sunt adevarate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 687-688)

Amprentarea in protezarea fixa se poate faceprin urmatoarele metode:

conventionala, prin procedeu direct de machetare

conventionala, prin metoda indirecta

6

A.

opto-electronica

mecano-electronica, bazata pe proprietatilefotonice ale luminii

folosind dispozitive speciale, profilometre

B.

C.

D.

E.

(pag. 630-631)

Pag. 123 din 160



Pentru a limita desprinderea materialului deamprenta de pe portamprenta:

se asigura retentia materialului cu ajutorulretentiilor mecanice

se umplu cu ceara sau cu alte materiale zoneleneretentive

7

A.

nu se vor exercita tractiuni direct pe portamprenta

dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat

mai rapidadezinserarea amprentei se face cu o miscare catmai lenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 633-634)

Obiectivele amprentei in protetica fix sunt:

redarea cat mai fidela a preparatiei

nu este necesara redarea limitei cervicale apreparatiei

8

A.

redarea rapoartelor preparatiei cu parodontiulmarginal

inregistrarea reliefului dintilor omologi

redarea rapoartelor preparatiei cu dintii vecini

B.

C.

D.

E.

(pag. 636)

Pregatirea santului gingival in vedereaamprentarii are urmatoarele obiective:

indepartarea permanenta a tesutului gingival desuprafata dentara

evidentierea zonei cervicale si a unei parti dinsuprafata subiacenta

9

A.

asigurarea accesului in plan vertical pentruelastomerul fluidcrearea unui spatiu pentru asigurarea grosimiimarginii amprentei

distantarea gingiei nu trebuie mentinuta pe toatadurata intaririi amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 638)

Materialele de amprenta pot fi clasificate in:

rigide ireversibile

semirigide ireversibile

10

A.

termoplasticeelastice reversibile

elastice ireversibile (hidrocoloizi agar-agar)

B.

C. D.

E.

(pag. 640)

Polieterii au urmatoarele proprietati:

sunt materiale hidrofobe

sunt materiale hidrofile

11

A.

vascozitatea lor creste rapid

vascozitatea lor creste lent, datorita reactiei depolimerizare

stabilitatea dimensionala este buna

B.

C.

D.

E.

(pag. 643)

Materialele si instrumentele necesarerealizarii amprentei cu alginat sunt:

compas

leucoplast

12

A.

portamprenta individuala

a,c

a,b,c

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Factorii care pot genera deformari sau lipsaunor detalii la nivelul amprentei cuhidrocoloizi reversibili sunt:

indepartarea rapida a amprentei de pe campulprotetic

dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atinstemperatura de 37 grade celsius

13

A.

exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii

turnarea imediata a modelului

intarzieri in turnarea modelului

B.

C.

D.

E.(pag. 656)

Amprentarea prin tehnica dublului amestec:

este o amprenta globala monofazica

este o amprenat globala in doi timpi

14

A.

utilizeaza elastomeri in consistente diferite

vizeaza in majoritatea cazurilor amprentareaunui arcade intregi

tehnica de preteaza pentru siliconi si hidrocoloizireversibili

B.

C.

D.

E.

(pag. 669-670)

Amprenta arcadelor antagoniste:

se ia de obicei cu linguri individuale si alginat

se ia de obicei cu linguri standard

15

A.

se poate lua si cu siliconi

cand pe arcada antagonista exista zoneretentive, amprenta va inregistra doar zonasupraecuatoriala

se poate lua si cu hidrocoloizi reversibili

B.

C.

D.

E.

(pag. 671)

Inregistrarea ocluziei:

este o etapa importanta in protetica fixa

permite montarea modelelor in articulator

16

A.

clinic, se pot determina trei pozitii ocluzale

grosimea materialului care inregistreaza ocluziatrebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentarepe o adancime de 1,5-2 mm

la ora actuala, nu se mai folosesc elastomeri desinteza

B.

C.

D.

E.

(pag. 671-672)

Pag. 124 din 160



Dezinfectia amprentelor:

dezinfectia externa se caracterizeaza prindistrugerea germenilor prin actiune chimicasi/sau fizica

poate fi si sub forma de autodezinfectie

17

A.

materialele de amprenta se pot steriliza termic

dezinfectia prin imersie nu presupune clatireaprealabila a amprentei

eficienta baii dezinfectante este constanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 676-677)

In alegerea lingurii pentru amprentare se tinecont de:

la amprenta cu alginate, se aleg linguri cuperforatii

la amprenta cu siliconi chitosi, se utilizeazaportamprenta cu orificii

18

A.

pentru amprenta de spalare sunt recomandatelinguri din mase plastice

daca stratul de material dintre portamprenta sicampul protetic este prea subtire, pot aparedeformari

majoritatea problemelor apar in alegerea linguriimandibulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 683-684)

Timpul scurs intre efectuarea preparatiei simomentul amprentarii:

este un parametru important, frecvent neglijat

daca in timpul prepararii bonturilor se lezeaza

parodontiul marginal, e bine sa se astepte 3 zilepana la amprentare

19

A.

in cazul unei preparatii in totalitate subgingivala,se indica amprentarea in aceeasi sedinta

in cazul lezarii parodintiului marginal, serecomanda ca amprentarea sa fie efectuatadupa o saptamana

aceasta nu este in toate cazurile un parametruimportant

B.

C.

D.

E.

(pag. 682)

Amprentarea ocluziei:

se inregistreaza cu un material cu plasticitatemare in faza initiala

in protetica fixa, Shillingburg recomandautilizarea unei chei de ceara

20

A.

elastomeri de sinteza nu sunt recomandati

se poate inregistra cu ceara speciala de tipBeautypink

cheia de ocluzie obtinuta serveste la montareacorecta a modelelor in articulator

B.

C.

D.

E.

(pag. 672)

Care din următoarele materiale de amprentă utilizate în protezarea fixă face parte dingrupa materialelor elastice reversibile:

Hidrocoloizii agar – agar

Gutaperca

21

A.

Ceruri

Siliconi

Polieteri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

Care afirmaţie privind alegerea materialuluidin care se va confecţiona linguraindividuală de amprentă este corectă:

Modul de elasticitate scăzut

Imposibilitatea controlării depunerii unui stratuniform de material de amprentă

22

A.

Toleranţă la umiditate

Adeziune slabă a materialului de amprentă la

lingurăStabilitatea formei şi a volumului atât la aer cât şi în mediu umed

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 665)

Care afirmaţie privind tehnica de amprentarecu hidrocoloizi reversibili este corectă:

Dezinserţ ia amprentei înainte ca gelul să fi atinstemeratura de 37°C

Stoperele adezive nu trebuie să ia contact cusuprafeţ ele ocluzale ale dinţ ilor nepreparaţ i

23

A.

Dezinserţ ia amprentei când gelul a atinstemperatura de 37°C

Lingura cu materialul de amprentă se poatedepozita în baia de lucru pe timp nelimitat

Tuburile ce conţ in hidrocoloidul reversibil sedepun direct în baia de depozitare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 655-656)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă unavantaj în utilizarea materialelor de amprentă fotopolimerizabile:

Necesitatea unor linguri speciale

Manipularea materialului este extrem de simplă,fiind eliminată omogenizarea şi încărcareaamestecului în seringi

24

A.

Depozitarea materialului prelevat din tub /seringă intr-un loc întunecos dacă se întârzieinserarea lingurii pe câmpul protetic.

Dificultatea polimerizării în zonele greuaccesibile spotului luminos

Nu se poate utiliza la pacienţ ii cu alergie lauretani

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 645-646)

Pag. 125 din 160



Care din următoarele afirmaţii reprezintă unavantaj în utilizarea materialelor de amprentă fotopolimerizabile:

Dificultatea polimerizării în zonele greuaccesibile spotului luminos

Depozitarea materialului prelevat din tub /seringă intr-un loc întunecos dacă se întârzieinserarea lingurii pe câmpul protetic.

25

A.

Necesitatea unor linguri specialePracticianul are un control desăvârşit asupratimpului de lucru.Intervalul de priză este relativscurt, aproximativ 3 min.

Nu se poate utiliza la pacienţ ii cu alergie lauretani

B.

C. D.

E.

*

(pag. 645-646)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă obiective ale amprentei în protetica fixă:

Redarea cât mai fidelă a formei, detaliilor şidimensiunilor preparaţ iei

Preluarea şi redarea parţ ială a rapoartelorpreparaţ iei cu parodonţ iul marginal

26

A.

Înregistrarea şi redarea cât mai corectă areliefului dinţ ilor antagonişti

Redarea exactă a rapoartelor preparaţ iei cudinţ ii vecini

Realizarea unui model de lucru cât mai apropiatde câmpul protetic

B.

C.

D.

E.

(pag. 636)

Care din următoarele afirmaţii constituie

obiective în pregătirea şanţului gingivalpentru reproducerea fidelă a zonei terminalea bontului în protetica fixă:

Îndepărtarea definitivă a ţ esuturilor gingivale desuprafeţ ele dentare pentru a evidenţ ia zonacervicală şi o parte din suprafaţ a subiacentă

Îndepărtarea temporară a ţ esuturilor gingivale desuprafeţ ele dentare pentru a evidenţ ia zonacervicală şi o parte din suprafaţ a subiacentă

27

A.

Crearea unui spaţ iu, în plan orizontal, care să asigure grosime suficientă marginii amprentei

Spaţ iul creat pentru materialul de amprentaretrebuie să fie umed, cu urme de salivă şi secreţ iisulculare

Distanţ area gingiei trebuie menţ inută pe toată durata întăririi amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 638)

Care din următoarele afirmaţii constituiedezavantaje ale materialelor de amprentă fotopolimerizabile:

Necesitatea unor linguri speciale, transparente

Materialul se poate utiliza la pacienţ ii cu alergiesau sensibilitate crescută la uretani, acrilaţ i saumetacrilaţ i

28

A.

Dificultatea polimerizării în zonele greu

accesibile spotului luminosDepozitarea materialului prelevat din tub /seringă la lumină, dacă se întârzie inserarealingurii pe câmpul protetic

Depozitarea materialului prelevat din tub /seringă într-un loc întunecos, dacă se întârzieinserarea lingurii pe câmpul protetic

B.

C.

D.

E.

(pag. 645-646)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă exigenţe privind alegerea materialului dincare se va confecţiona lingura individuală de

amprentă în protetica fixă:Stabilitatea formei atât la aer cât şi în mediuumed

Modul de elasticitate scăzut

29

A.

Rezistenţă la umiditate

Rezistenţă la umiditate

Instabilitatea formei şi a volumului atât la aer câtşi în mediul umed

B.

C.

D.

E.

(pag. 664-665)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă

dificultăţi ce apar în timpul amprentării cusilicon de adiţie în sistemul Penta:

Incluziuni de aer la nivelul limitei de preparaţ ie

Adeziune perfectă a siliconului de lingura deamprentă

30

A.

Fisuri reprezentate parţ ial

Materialul nu face / face priză foarte încet

Legătură slabă între materialul de corectură şiamprenta iniţ ială

B.

C.

D.

E.

(pag. 665-666)

Reprezintă criterii în alegerea materialelor şimetodelor de amprentare in protetica fixă prin metoda convenţională următoareleafirmaţii:

Gradul fidelităţ ii materialului de amprentă

Intervalul de timp care stă la dispoziţ iapracticianului pentru realizarea amprentei

31

A.

Instabilitatea dimensională a materialului deamprentă

Posibilitatea de conservare şi de confecţ ionarerepetată a modelului

Specificul metodelor şi materialelor de caredispunem pentru realizarea modelului

B.

C.

D.

E.

(pag. 631)

Pag. 126 din 160



Care din următoarele metode de amprentarese utilizează în protezarea fixă:

Convenţ ională, prin procedeul direct, cândmacheta protezei unidentare se face direct încavitatea bucală

Convenţ ională, prin procedeul indirect, cudiverse materiale de amprentă în linguri deamprentă standard sau individuale

32

A.

Mecanică, ce utilizează proprietăţ ile ondulatorii şifotonice ale luminii

Mecanică sau mecanoelectronică ce utilizează dispozitive speciale numite profilometre

Optică, ce utilizează proprietăţ ile ondulatorii şifotonice ale luminii

B.

C.

D.

E.

(pag. 630-631)

Care din următoarele materiale de amprentă fac parte din gupa materialelor elasticeireversibile utilizate în protetica fixă:

Alginate

Polisulfuri

33

A.

Materiale bucoplastice

Polimeri acrilici

Polieteri

B.

C.

D.

E.

(pag. 640)

Care din următoarele materiale de amprentă fac parte din gupa materialelor rigidereversibile utilizate în protetica fixă:

Compounduri Stents

Polimeri acrilici

34

A.

Materiale bucoplastice

Siliconi

Gutaperca

B. C.

D.

E.

(pag. 640)

Care din următoarele afirmaţii constituiereguli în amprentarea cu hidrocoloiziireversibili(alginate):

Masurarea distanţ ei dintre cele două puncteectomolare superioare sau inferioare

Utilizarea unei linguri de amprentă prevăzută curetenţ ii

35

A.

Gabaritul transversal al portamprentei depăşeştecu 3mm de fiecare parte distanţ a masurată intrecele două puncte ectomolare

Dozarea pulberii şi a apei se face cu ajutorulunor dozatoare anexate la ambalajul produsului

Îndepărtarea rapidă a amprentei de pe câmpulprotetic înainte de priza finală a materialului

B.

C.

D.

E.

(pag. 653-654)

Care din următoarele cauze producdeformări ale materialului de amprentă:

Relaxarea din solicitările induse în timpul prizei

Sinereza (pierderea de apă) la hidrocoloizi

36

A.

Imbibiţ ia la hidrocoloizi şi polieteri

Contracţ ia prin şoc termic la elastomeri şi princreşterea de greutate la siliconii ce reticulează prin condensare

Contracţ ia prin şoc termic la elastomeri şi prinpierderea de greutate la siliconii ce reticulează prin condensare

B.

C.

D.

E.

(pag. 634)

Toate materialele de amprentă prezintă ocurbă specifică de priză ce variază subinfluenţa unor factori:

Temperatura

Umiditatea

37

A.

Dozajul catalizatorului

Malaxarea

Vîscozitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 647)

Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili(alginate) cu linguri standard este indicată pentru:

Arcadele antagoniste

Modelele de studiu şi documentare

38

A.

Modelele pentru realizarea portamprentelor

Coroane şi punţ i (doar alginat clasa A)Modele de lucru pentru incrustatii

B.

C.

D. E.

(pag. 653)

Indiferent de elastomerul de sinteză folosittehnologia de amprentare are o serie de fazecomune:

Pregătirea şanţ ului gingival când seamprentează bonturi coronare cu zone terminalesituate intrasulcular

Amprentarea şanţ ului gingival

39

A.

Amprentarea cu portamprente individuale apreparaţ iilor împreună cu dinţ ii întregii arcade

Amprentarea arcadei antagoniste cu alginat

Înregistrarea relaţ iilor ocluzale

B.

C.

D.

E.

(pag. 658)

Pag. 127 din 160



În timpul amprentării cu siliconi de adiţie(utilizând sistemul Penta), legătura slabă între materialul de corectură şi amprentainiţială se datorează:

Utilizării unor clase de material incompatibile

Contaminării amprentei iniţ iale

40

A.

Tensiunii superficiale prea mari

Tensiunii superficiale prea mari

Restaurarea provizorie a fost realizată direct înaintea amprentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 666)

Tema nr. 58

Etape ale terapiei prin punti dentare: inregistrarearelatiilor mandibulo-craniene



2011.pag. 690-740

Termenul de „point centric” defineste:

coincidenta pozitiei de postură si de relatiecentrică

existenta unei libertăti de miscare a mandibulei în relatie centrică în sens transversal de cca1mm

1

A.

coincidenta pozitiei de intercuspidare maximă side relatie centrică

pozitia de postură

acelasi lucru ca si termenul de „wide centric”

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 709)

Care din următoarele metode este utilizată pentru determinarea spatiului minim devorbire:

metoda Wild

metoda Leonardo Da Vinci modificată

2

A.

metoda Willis

metoda Swenson

metoda Boianov

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 699)

Care din următoarele caracteristici apartineocluziei centrice:

orice dinte vine în contact cu doi dinti antagonisti

cuspidul mezio-vestibular al primului molarmaxilar se angrenează între cuspidul mezio-vestibular si medio-vestibular al primului molarmandibular

3

A.

liniile mediane ale celor două arcade dentare nu

se află în acelasi planarcada maxilară este circumscrisă de către ceamandibulară

dintii maxilari se află într-o pozitie mezializată fată de cei mandibulari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 712-713)

Pozitia de intercuspidare maximă:

coincide întotdeauna cu cea de relatie centrică

în pozitia de intercuspidare maximă se înregistrează o contractie voluntară maximă a

muschilor coborâtori ai mandibulei

4

A.

la cca 90% dintre subiecti, pozitia deintercuspidare maximă se găseste posterior decea de relatie centrică

este o pozitie functională folosită în deglutitie

în pozitia de intercuspidare maximă se înregistrează o contractie involuntară maximă amuschilor coborâtori ai mandibulei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 709)

În mod normal, dimensiunea verticală depostură este:

mai mică cu 2 - 4mm fată de dimensiuneaverticală de relatie centrică

mai mare cu 2 - 4mm fată de dimensiuneaverticală de relatie centrică

5

A.

egală cu dimensiunea verticală de relatie centrică

măsurată între punctele nasion - gnation

măsurată între punctele nasion - subnazale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 699)

Parametrii ocluzali sunt reprezentati de către:

cuspizii de sprijinplanul de ocluzie

6

A.

dimensiunea verticală de ocluzie

ghidajul anterior

spatiul minim de vorbire

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Pag. 128 din 160



Care din următoarele afirmatii despre metodaLeonardo Da Vinci de determinare a relatieicentrice la pacientul dentat sunt adevărate:

compară dimensiunea etalon măsurată nasion –subnazale cu dimensiunea modificată subnazale – gnation

este o metodă antropometrică cu reperepreextractionale

7

A.

este o metodă antropometrică fără reperepreextractionale

compară dimensiunea etalon măsurată trichion –ophrion cu dimensiunea ophrion – nasion

este o metodă functională

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

Reperele cu ajutorul cărora se poate verificarelatia de postură corectă sunt:

frontal

dentar

8

A.

labialtemporal

osos

B.

C. D.

E.

(pag. 695)

Semnele si simptomele caracteristiceafectării etajului inferior al fetei si care impuncorectarea înăltimii acestuia sunt:

spatiu de inocluzie fiziologică < 4mm

pierderea stopurilor ocluzale

9

A.

disfunctia ATMspatiu de inocluzie fiziologică > 4mm

stergerea santului nazo-labial

B.

C. D.

E.

(pag. 703)

Relatia centrică:

este relatia existentă între mandibulă si craniu lao dimensiune verticală de ocluzie corectă, cucondilii situati în pozitia lor cea mai retrasă,nefortată în cavitatea glenoidă

este cea mai retrudată pozitie fiziologică amandibulei fată de maxilar

10

A.

poate fi înregistrată prin metoda flexiei fortate acapului

poate fi înregistrată prin metoda Wild

se află în apropiere de axa balama

B.

C.

D.

E.

(pag. 705-706)

Determinarea relatiei centrice prin metoda înscrierii grafice prezintă următoarelecaracteristici:

utilizează pentru înscriere unghiul Bennett

utilizează pentru înscriere unghiul goniac

11

A.

foloseste sabloane de ocluzie

este o metodă complexă

utilizează pentru înscriere arcul gotic

B.

C.

D.

E.(pag. 707)

În cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare sunt:

localizate precis

stabile

12

A.

de tip cuspid – cuspid

punctiforme

multiple

B.

C.

D.

E.

(pag. 713)

Determinarea nivelului planului de ocluzie încadrul tratamentului prin punti dentare serealizează astfel:

în functie de tipul de edentatie, ghidându-nedupă reperele odontale restante

la fel atât pentru zona frontală a arcadei, cât sipentru cea laterală

13

A.

la mijlocul distantei dintre cele două cresteedentate pentru zona frontală

la mijlocul distantei dintre cele două creste

edentate pentru zona laterală în cazul atrofiei si resorbtiei exagerate la nivelulunui maxilar, planul de ocluzie se va apropia decâmpul protetic antagonist

B.

C.

D.

E.

(pag. 739)

Dinamica mandibulară prezintă următoriideterminanti:

ariile ocluzale

determinantul functional

14

A.

determinantul anatomic mijlociu

determinantul fundamentalATM

B.

C.

D. E.

(pag. 715)

Reperele pozitiei de relatie centrică sunt:

reperrul articular

reperul auricular

15

A.

reperul muscular

reperul frontal

reperul temporal

B.

C.

D.

E.

(pag. 716)

Pag. 129 din 160



Care din următorii cuspizi sunt cuspizi desprijin:

cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilormaxilari

cuspizii linguali ai premolarilor si molarilormandibulari

16

A.

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilormaxilari

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilormandibulari

marginile incizale ale incisivilor si caninilormandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Care din următorii cuspizi sunt cuspizi deghidaj:

cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilormaxilari

cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor

mandibulari

17

A.

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilormaxilari

cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilormandibulari

marginile incizale ale incisivilor si caninilormandibulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 710-711)

Care din următoarele metode de determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior alfetei la pacientii edentati partial sunt metode

antropometrice fără repere preextractionale:metoda Wild

metoda Boianov

18

A.

metoda Robinson

metoda Silverman

metoda Willis

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

În ce constă pregătirea pacientului edentatpartial în vederea determinării pozitiei derelatie centric

ă în cadrul tratamentului

protetic prin punti dentare:

pacientul va fi asezat în fotoliul dentar cât mairelaxat, în decubit lateral

se vor utiliza metode de relaxare musculară

19

A.

se vor îndepărta orice reflexe cu punct deplecare articular

pacientul va fi plasat în conditii ideale deechilibru fiziologic si psihic

pacientul va fi asezat în fotoliul dentar, cu capulsprijinit pe tetieră si în unghi de 900 cu trunchiul

B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Care din următoarele afirmatii referitoare lametoda homotropismului linguo-mandibularde determinare a relatiei centrice suntadevărate:

constă în dirijarea mandibulei în pozitia sacentrică prin comprimarea postero - anterioară amentonului

este o metodă derivată din metoda Lauritzen -Barelle

20

A.

se bazează pe reflexul conform căruiamandibula urmează limba în periplul său staticsau dinamic

este o metodă complexă de determinare arelatiei centrice

datorită homotropismului, mandibula va urmalimba si va căpăta o pozitie apropiată de relatiacentrică

B.

C.

D.

E.

(pag. 701)

Posselt defineşte poziţia de postură astfel:

Poziţ ia habituală atunci când pacientul esterelaxat, în poziţ ie ortostatică iar condilii se află într-o poziţ ie neutră fără a fi forţ aţ i în cavitateaglenoidă

Poziţ ia pe care o ocupă mandibula unui individcalm, relaxat,respirând normal pe nas, în poziţ ieaşezat, dar cu capul nesprijinit, ci orientat după planul Frankfurt, muşchii fiind în stare de repausaparent

21

A.

Poziţ ie de echilibru tonic al complexuluimuscular de la care pleacă şi la care ajung toatemişcările mandibulei

Relaţ ia dintre mandibulă şi craniu care se întâlneşte cel mai frecvent atunci când subiectulse află în poziţ ie ortostatică sau aşezat într-ostare de relativă pasivitate

Suma rapoartelor cranio-mandibulare atuncicând mandibula se află sub efectul echilibruluitonic antigravific al musculaturii manductoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 691)

Pag. 130 din 160



Relaţia centrică este definită de Academiainternaţională de Gnatologie astfel:

Mandibula este în relaţ ie centrică atunci cândcondilii se află în poziţ ia lor cea mai retrudată dincare maxilarele pot face mişcări laterale.

Raport constant al mandibulei faţă de bazacraniului şi maxilar în care condilii sunt situaţ i înmod neforţ at în poziţ ia cea mai înaltă, retrudată,mediană şi simetrică în fosele mandibulare.

22

A.

Mandibula se află în relaţ ie centrică numai lasfârşitul ciclului masticator şi în timpul deglutiţ iei,fiind poziţ ia în care condilii sunt fixaţ i în axabalama terminală

Poziţ ia fiziologică a mandibulei faţă de bazacraniului şi maxilar în care ambii condili sunt înrelaţ ie corespunzătoare cu discul lor articular. Înaceastă poziţ ie ansamblurile condilo-discale suntstabilizate pe pantele posterioare ale tuberculilorarticulari în fosele mandibulare

Poziţ ia mandibulo-maxilară când condilii împreună cu porţ iunea cea mai subţ ire(avasculară) a meniscului articular se situează într-o poziţ ie antero-superioară în raport cupantele tuberculilor articulari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 696)

La realizarea relaţiei de postură participă următorul element activ:

Complexul structural muşchi-tendon

Acţ iunea barică pozitivă

23

A.

Factorul nervos

Acţ iunea pasivă a ţ esuturilor articulare şiperiarticulare

Acţ iunea barică negativă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 692)

Relaţia centrică poate fi determinată cuurmătoarea metodă complexă:

Metoda homotropismului lingo-mandibular

Metoda deglutiţ iei

24

A.

Metoda compresiunii pe menton

Memoria ocluzală Lejoyeaux

Metoda flexiei forţ ate a capului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 706)

Relaţia centrică poate fi înregistrată utilizândurmătoarea metodă simplă :

Metoda înscrierii grafice


25

A.


Autoocluzorul Lende

Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 708-709)

Elementele pasive care participă la realizareapoziţiei de postură sunt reprezentate de :

Factorul muscular


26

A.



Factorul nervos

B.

C.

D.

E.(pag. 692)

Elementele active care participă la realizareapoziţiei de postură sunt reprezentate de :

Factorul muscular


27

A.



Factorul nervos

B.

C.

D.

E.

(pag. 692)

Reglarea tonusului muscular se realizează prin următoarele mecanisme:

Circuitul de reglare al neuronului intercalarRenshaw

Aferenţ ele corticale

28

A.

Aferenţ ele subcorticale

Aferenţ ele periferice

Aferenţ ele vegetative

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Metodele antropometrice cu reperepreextracţionale utilizate pentrudeterminarea dimensiunii verticale a etajuluiinferior sunt:

Utilizarea profilometrului Sears

Metoda Swenson

29

A.

Metoda Silvermann

Metoda Wright

Metoda Leonardo da Vinci

B.

C.

D.

E.

(pag. 697)

Metodele antropometrice fără reperepreextracţionale utilizate pentrudeterminarea dimensiunii verticale a etajuluiinferior sunt:

Metoda Swenson


30

A.

Metoda Boianov

Metoda Willis

Metoda Wright

B.

C.

D.

E.

(pag. 698)

Pag. 131 din 160



Metodele funcţionale fonetice utilizate pentrudeterminarea relaţiei de postură sunt:


Metoda Wild

31

A.

Metoda Silverman

Metoda Landa

Metoda Robinson

B.

C.

D.

E.

(pag. 699)

Parametrii ocluzali sunt reprezentati de :

Ariile ocluzale

Cuspizii de sprijin

32

A.

Cuspizii de ghidaj

Panta tuberculului articular

Ghidajul anterior

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Ocluzia habituală este:

O poziţ ie de referinţă

O poziţ ie de obişnuinţă

33

A.

O poziţ ie de comfort

O intercuspidare maximă obţ inută în condiţ ii dedezvoltare anormală a sistemului stomatognatcare conduce mandibula în poziţ ie excentrică faţă de craniu

O poziţ ie de convenienţă

B.

C.

D.

E.

(pag. 713)

Curba de ocluzie sagitală (curba Spee):

Rezultă din unirea vârfurilor cuspizilor vestibulariai dinţ ilor laterali

Este convexă la maxilar

34

A.

Este concavă la mandibulă

Prezintă un centru la nivelul cristei Galli

Rezultă din unirea vârfurilor cuspizilor orali aidinţ ilor laterali

B.

C.

D.

E.

(pag. 711)

Metodele simple de înregistrare a relaţiei

centrice sunt:Metoda homotropismului linguomandibular


35

A.

Metoda compresiunii pe menton

Metoda stimulării electrice bilaterale Jenkelson


B.

C.

D.

E.

(pag. 705-706)

Metode complexe de determinare a relaţieicentrice:

Metoda înscrierii grafice

Metoda extensiei forţ ate a capului

36

A.


Autoocluzorul Lende

Centrocordul Optow

B.

C.

D.

E.

(pag. 708)

Relaţia de postură corect indusă poate fiapreciată prin verificarea următoarelorrepere caracteristice:

Reperul articular

Reperul muscular

37

A.

Reperul tegumentar

Reperul osos

Reperul dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 695)

Înălţimea etajului inferior trebuie corectată dacă sunt prezente următoarele semne şisimptome caracteristice:

Uzura redusă a dinţ ilor restanţ i compensată prinegresii dentare

Breşe edentate întinse cu pierderea stopurilorocluzale

38

A.

Spaţ iu de inocluzie fiziologică mai mare de 4 mm

Mărirea distanţ ei subnazale-gnation şi ştergereaşanţ ului nazo-labial

Diminuarea eficienţ ei masticatorii

B.

C.

D.

E.(pag. 703)

Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bontpoate fi determinată de:

Minusuri pe suprafaţ a internă a componenteimetalice

Resturi din cimentul provizoriu

39

A.

Existenţ a unor arii de contact prea largi

Plusuri pe suprafaţ a internă a componenteimetalice

Existenţ a unor arii de contact prea strânse

B.

C.

D.

E.

(pag. 743)

Pag. 132 din 160



Fixarea provizorie se practică din mai multeconsiderente:

Verificarea adaptării pieselor protetice în cele treisfere: proximală,cervicală şi ocluzală

Cimentarea de durată se face mai corectdeoarece inserarea protezelor parţ iale fixe estemai exactă

40

A.

Verificarea adaptării scheletului metalic

Asigurarea unei perioada de adaptare amusculaturii faciale

Verificarea aspectului fizionomiei şi al fonaţ iei

B.

C.

D.

E.

(pag. 749)

Tema nr. 59

Examene clinice si paraclinice in edentatia partialasi edentatia totala


N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura

Enciclopedica, Bucuresti, 2011.pag. 32-83

Testele de vitalitate mecanice (forajulexplorator) au următoarele caracteristici:

se recomandă a fi primul dintre testele devitalitate utilizate

un dinte cu pulpită cronică va genera un răspunsintens pozitiv

1

A.

constă în trepanarea dintelui la locul de electie

utilizează curenti continui rectangulari

se realizează cu o freză sferică montată în piesacontraunghi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 48-49)

Testele de vitalitate pulpară prezintă următoarele caracteristici:

înregistrează statusul fibrelor nervoase si alvaselor de sânge

se recomandă ca forajul explorator să fie primultest de vitalitate utilizat

2

A.

anxietatea pacientului poate genera un răspunsfals negativ la aceste teste

se pot realiza cu stimuli termici, electrici saumecanici

hiperreactivitatea pacientului poate genera unrăspuns fals negativ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46-48)

Curba de ocluzie sagitală se mai numeste si:

Monson si Villain

Spee - Balkwill

3

A.

Dawson

RamfjordJankelson

B.

C.

D. E.

*

(pag. 58)

Perpendiculara pe planul de la Frankfurt înpunctul suborbitar, care trece prin canin,comisură si punctul antropometric gnationse numeste:

planul Dreyfus

planul Simon

4

A.

planul Camper

planul palatin

planul de ocluzie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75)

Zona functională linguală retromolară se mainumeste si:

Ney si Bowmann

punga Eisenring

5

A.

punga lui Fisch

zona Ah

Fibonacci

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

În cadrul examenului cervicofacial alpacientilor edentati partial sau total,inspectia de profil urmăreste:

unghiul nazo - labial

unghiul gotic

6

A.

unghiul goniac

expresia fetei

proportia etajelor fetei

B.

C.

D.

E.

(pag. 36)

În cadrul examenului cervicofacial alpacientilor edentati partial sau total, prinpalparea masei musculare se evaluează:

dezvoltarea muschiului

consistenta

7

A.

temperatura

tonicitatea

sensibilitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 38)

În cadrul examenului cervicofacial alpacientilor edentati partial sau total, palpareaplanului osos urmăreste:

integritatea osoasă

tonicitatea

8

A.

denivelările în treaptă

eventualele deformări

consistentă

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Pag. 133 din 160



Prin palparea articulatiei temporo -mandibulare se apreciază:

pozitia condililor mandibulari

modificările de culoare de la nivelul tegumentuluisupraiacent

9

A.

excursiile condiliene

zgomotele articulare

amplitudinea deschiderii gurii

B.

C.

D.

E.(pag. 41-42)

Care din următoarele afirmatii referitoare laexaminarea zonei Ah sunt adevărate:

este suficient ca examinarea zonei Ah să serealizeze în statică

se face prin punerea în tensiune a vălului palatin

10

A.

poate decela o pozitie verticală a vălului palatin

se realizează prin manevra Valsalva

se realizează prin palpare cu un fuloar

B.

C.

D.

E.

(pag. 44)

Care din următorii stimuli sunt utilizatipentru efectuarea testelor de vitalitate încadrul examenului arcadelor dento -alveolare:

mecanici

chimici

11

A.

electrici

biologici

functionali

B.

C.

D.

E.

(pag. 47)

Mobilitatea dentară prezintă următoarelecaracteristici:

poate fi înregistrată prin testul de percutie

poate fi tranzitorie

12

A.

poate fi de cauză protetică

nu poate fi de cauză protetică

poate apărea ca urmare a unor tratamenteortodontice

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Unitătile odonto - parodontale restante pot fiinvestigate paraclinic prin:

indicele parodontal Ramfjord

indicele de placă Silness si Loe

13

A.

studiul de model

sistemul diagnodent

indicele de mobilitate dentară

B.

C.

D.

E.

(pag. 64, 67, 68)

Principalele obiective vizate de cătreradiografia retro - dento - alveolară sunt:

evidentierea aspectului laminei dura

analizarea rapoartelor existente întrecomponentele masivului cervico-facial

14

A.

oferirea unei imagini de ansamblu a arcadelordento - alveolare

evidentierea morfologiei radiculare

evidentierea raportului coroană / rădăcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 61-62)

Care din următoarele metode reprezintă tehnici imagistice moderne de explorare aATM:

teleradiografia de profil

artrografia temporomandibulară

15

A.

cineradiografia

rezonanta magnetică nucleară

computer - tomografia

B.

C.

D.

E.(pag. 68-70)

Care din următoarele afirmatii referitoare laexamenul gnatostatic sunt adevărate:

se practică sub forma fotografiei întraorale înintercuspidare maximă si relatie centrică

se practică sub forma fotografiei extraorale defată si profil

16

A.

se utilizează în investigarea ocluziei

constă în aplicarea analizei spectrale a sunetelor

în medicina dentarăare valoare medico - legală

B.

C.

D.

E.

(pag. 74)

La pacientii edentati partial întins,diagnosticul de integritate pulpară cuprindeurmătoarele etape:

diagnosticul anatomo - clinic

diagnosticul anatomo - patologic

17

A.

diagnosticul topografic

diagnosticul de stare generală

diagnosticul de integritate homeostazică

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Următoarele puncte reprezintă puncte deemergentă trigeminale:

frontal

supraorbitar

18

A.

suborbitar

etmoidal

mentonier

B.

C.

D.

E.

(pag. 40)

Pag. 134 din 160



Principalele cauze în obtinerea uneuirăspuns fals pozitiv la testele de vitalitateelectrice sunt:

anxietatea pacientului

calcificări intracanalare

19

A.

necroza de colicvatie

greseli în izolarea dintelui

dinte cu apexul deschis

B.

C.

D.

E.(pag. 48)

Principalele cauze în obtinerea uneuirăspuns fals negativ la testele de vitalitateelectrice sunt:

necroză partială

consumul de alcool

20

A.

hiperreactivitatea pacientului

premedicatia sedativă a pacientului

greseli în izolarea dintelui

B.

C.

D.

E.

(pag. 48)

Tema nr. 60

Proteza partial acrilica mobilizabila. Elementecomponente


N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.Pauna - Protetica dentara Vol. II, EdituraEnciclopedica, Bucuresti, 2011.pag. 84-104

Situaţiile clinice ce nu necesită protezare

imediată cu caracter provizoriu sunt:arcade dentare integre la care se vor executaextracţ ii în zona frontală şi laterală în mai multeetape;

arcade dentare integre la care apare o breşă redusă în zona frontală;

1

A.

edentaţ ia totală mandibulară;

arcade dentare edentate parţ ial protezate prinrestaurări fixe la care se recomandă ablaţ iapunţ ilor dentare în scopul refacerii lor;

arcade dentare edentate parţ ial protezate mobilla care se recomandă noi extracţ ii cutransformarea protezei parţ iale în proteză totală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 85)

Conectorul principal al protezei parţialmobilizabile acrilice maxilar:

este dispus pe versantul oral al crestei alveolaredentare frontale;

este orientat transversal la nivelul bolţ ii palatine;

2

A.

se prezintă sub formă de placă acrilică linguală;

marginea superioară se plasează la niveluldinţ ilor restanţ i supracingular sau ecuatorial;marginea sa inferioară pătrunde în zonafuncţ ională linguală centrală.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 89)

Elementele de menţinere, sprijin şistabilizare la proteza parţial mobilizabilă acrilică:

sunt reprezentate de conectorul principal acriliclingual;

poartă denumirea de „placă acrilică palatină”;

3

A.

la maxilar sunt orientate transversal la nivelulbolţ ii palatine;

se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis posterior;

sunt reprezentate de croşete.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 94)

Croşetele protezei parţial mobilizabileacrilice sunt următoarele :

croşetul Ackers;

croşetul Bonwill;

4

A.

croşetel Roach;

croşete simple acrilice dentare;croşetele Ney.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 94)

Din grupa croşetelor acrilice ale protezeiparţial mobilizabile acrilice fac parte:

croşetul cervico-ocluzal deschis dental;

croşetul cervico-ocluzal bidentar;

5

A.

croşetele simple acrilice dento-alveolare;

croşetul cervicoţ alveolar deschis edental;

croşetul proximal cu casetă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 94)

Avantajele protezării de urgenţă sunt:

oferă posibilitatea dirijării cicatrizării ;

fenomenele de rezorbţ ie osoasă pot fi reduse;

6

A.

contribuie la procesul vindecării unor zone alefibro-mucoasei de acoperire;

nu ameliorează procesul de cicatrizare;

ajută la pregătirea câmpului protetic în vedereaamprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Şeile protezei parţial mobilizabile acriliceprezintă următoarele caracteristici:

au rol de suport al dinţ ilor artificiali;

nu transmit forţ ele masticatorii către suportuldento.parodontal;

7

A.

nu au contact direct cu creasta edentată;

transmit forţ ele de solicitare conectoruluisecundar;

numărul acestora este în acord cu numărul

spaţ iilor protetice potenţ iale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 86)

Pag. 135 din 160



Elementele caracteristice ale arcadelorartificiale ale protezei parţial mobilizabileacrilice sunt:

contribuie esenţ ial la refacerea funcţ iilorperturbate ale sistemului stomatognat prinedentaţ ie;

alegerea dinţ ilor artificiali trebuie să fieconcordantă prin formă şi culoare cu dinţ iirestanţ i chiar dacă prezintă modificări de culoareşi procese carioase;

8

A.

pot fi realizate din porţ elan;

pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal însituaţ iile clinice ce presupun solicitări ocluzaleintense se recomandă confecţ ionarea feţ elorocluzale din metal turnat;

dinţ ii din porţ elan pot fi prefabricaţ i sau realizaţ iprin stupuire.

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Conectorul principal al protezei parţial

mobilizabile acrilice la mandibulă :se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis posterior;

se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis anterior;

9

A.

are grosime de 2 mm;

faţ a lustruită este orientată spre limbă iar faţ anelustruită are orientare dento-alveolară;

acoperă în totalitate bolta palatină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Conectorul principal al protezei parţialmobilizabile acrilice la maxilar:

se prezintă sub formă de placă linguală semilunară în „U” deschis posterior;

este orientat transversal la nivelul bolţ ii palatine,purtând denumirea de „palcă acrilică palatină”;

10

A.

are o grosime de 2 mm;

acoperă în totalitate bolta paltină, până la dinţ iirestanţ i şi şei;

poate fi ameliorat prin răscroire distală saudecupare, prin decolatare sau fenestrare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Croşetele acrilice ale protezei parţialmobilizabile acrilice:

asigură ancorarea protezei parţ ial mobilizabileacrilice;

asigură menţ inerea protezei parţ ial mobilizabileacrilice;

11

A.

sunt realizate din metal;

fac corp comun cu restul construcţ iei protetice;

pot porni fie din conectorul principal, fie din şea.

B.

C.

D.

E.(pag. 94)

Protezarea flexibilă vine în sprijinul:

pacienţ ilor alergici la acrilate;

situaţ iilor clinice la care parametrii cecaracterizează suportul odontal nu oferă condiţ iile necesare amplasării corecte acroşetelor turnate;

12

A.

prezenţ ei de torusuri sau tuberozităţ ivoluminoase;

prezenţ ei de tuberozităţ i reduse ca volum;considerentelor estetice de mascare a recesiuniigingivale.

B.

C.

D. E.

(pag. 97)

Protezele parţiale din acrilat flexibil tipValpalst:

sunt cele mai puţ in flexibile proteze parţ iale;

sunt indicate de elecţ ie în cazul pacienţ ilor cutorus de dimensiune redusă;

13

A.

sunt utilizate la pacienţ ii care prezintă alergii la

monomerul acrilic;sunt indicate de elecţ ie în cazul pacienţ ilor cudespicături palatine;

sunt indicate la pacienţ ii care prezintă protuberanţ e osoase .

B.

C.

D.

E.

(pag. 99)

Avantajele protezelor parţiale din acrilatflexibil tip Valpalst:

proteza este flexibilă în zonele retentive;

proteza are grosime mare;

14

A.

proteza nu este casantă;sunt necesare croşetele din sârmă;

poate fi uşor rebazată.

B.

C. D.

E.

(pag. 100)

Croşetele simple acrilice dentare aleprotezei parţial mobilizabile acrilice:

pot fi sub formă de pelote;

sunt flexibile;

15

A.

se fracturează uşor;

pot produce leziuni de decubit;cele mai cunoscte sunt cele descrise deKemmeny.

B.

C.

D. E.

(pag. 94)

Pag. 136 din 160



Crosetele simple metalice ale protezeiparţial mobilizabile acrilice:

pot fi confecţ ionate din folie metalică;

pot fi confecţ ionate din sârmă;

16

A.

pot fi confecţ ionate din acrilat;

sunt reprezentate de croşetele simple acrilicedentare;

sunt reprezentate de croşetele simple acrilicealveolare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 94)

Croşetele cervico-ocluzale deschise dentalale protezei parţial mobilizabile acrilice:

se mai numesc şi croşete cu umăr;

fac parte din grupa croşetelor simple metalice;

17

A.

fac parte din grupa croşetelor acrilice;

este indicat în situaţ ia când pe arcadă suntrestanţ i doi dinţ i vecini;

este indicat pe dinţ i cu retentivităţ i moderate.

B.

C.

D.

E.(pag. 95)

Croşetul din sârmă cu trei braţe al protezeiparţial mobilizabile acrilice:

este realizat din sârmă de viplă de 0,6-0,8 mmdiametru;

este asemănător croşetului Ackers;

18

A.

asigură retenţ ie şi sprijin;

este denumit şi croşet cu buclă;

se recomandă în zona frontală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 97)

Croşetul cervico-alveolar deschis dental alprotezei parţial mobilizabile acrilice:

este denumit şi croşet cu buclă;

este un croşet acrilic;

19

A.

este indicat pe dinţ i retentivi;

bucla poate fi în formă de „R”;

este situat la distanţă de 0,5 mm de mucoasaalveolară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Croşetul cervico-ocluzal deschis dental alprotezei parţial mobilizabile acrilice:

nu favorizează bascularea protezei;

este confecţ ionat din sârmă;

20

A.

prezintă un contact redus cu dintele,

este indicat pe dinţ i cu retentivităţ i moderate;

asigură retenţ ia prin braţ ul retentiv.

B.

C.

D.

E.

(pag. 95)

Tema nr. 61

Elemente structurale ale protezelor partialescheletate



Bara linguală este în contact cu versantullingual al crestei alveolare în :

edentaţ ia de clasa I;

edentaţ ia de clasa a II-a;

1

A.

edentaţ ia de clasa a III-a;

edentaţ ia de clasa aIV-a;

bara linguală se plasează la distanţă de versantullingual al crestei alveolare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 118)

Conectorul principal al protezelor parţialescheletate:

realizează unirea şeilor protetice;

este obligatoriu să fie flexibil;

2

A.

se va plasa în contact direct cu parodonţ iumarginal;

are un volum mare;

nu asigură profilaxia parodontală a dinţ ilorrestanţ i.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

Nu sunt elemente componente ale protezeischeletate:

conectorii principali;

croşetele;

3

A.

elementele de agregare;

conectorii secundari;

şeile protetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 116)

Croşetul Ney numărul 1:

este derivat din croşetul „T” al lui Roach;se aplică pe dinţ i cu linia ghid nr. 2;

4

A.

este asemănător croşetului Ackers;

este indicat pe dinţ ii la care linia ghid are pe ofaţă aspectul numărul 1, iar pe cealaltă faţă aspectul liniei ghid numărul 2;

este indicat pe molarii conici.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Pag. 137 din 160



Elementele speciale de menţinere şistabilizare disjunctoare sau distributoaresimple ale protezelor parţiale scheletate sunt:

bara cu capse Ceka;

croşetul cu conector în formă de „S”;

5

A.

bara Dlder;

culisele Ceka;

croşetele Roach.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 166)

Plăcuţa dento-mucozală linguală a protezelorparţiale scheletate:

se aplică în situaţ ia în care dinţ ii restanţ i prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iarversantul oral al crestei alveolare are înălţ imeredusă;

marginea liberă va fi situată în depresiuneadintre două rugi;

6

A.

se sprijină pe un prag plasat supracingular;

faţ a dento-alveolară se lustruieşte;

faţ a orală va fi modelată ca replică anatomică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Croşetul continuu al protezelor parţialescheletate:

este un foarte bun element de sprijin şistabilizare;

se aplică pe faţ a orală a dinţ ilor frontali,supracingular sau pe un prag realizat în smalţ ;

7

A.

poate porni din braţ ele rigide ale unor cro

şete

Roach;

se aplică pe molari cu retentivitate bună;

este utilizat ca element antibasculant în edentaţ iaparţ ială de clasa I Kennedy.

B.

C.

D.

E.

(pag. 147)

Timpii analizei modelului de studiu laparalelograf sunt:

stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţ ie şidezinserţ ie a protezei;

trasarea ecuatorului protetic;

8

A.

alegerea tipului de conector principal;

stabilirea locului în care se plasează vârfulporţ iunii flexibile a braţ ului retentiv al croşetului;

fixarea poziţ iei modelului faţă de paralelograf.

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Conectorul principal metalic sub formă debară al protezelor parţiale scheletate areurmătoarele caracteristici:

restrânge designul protezei scheletate la osuprafaţă redusă;

are lăţ imea de 6-7 mm şi o grosime de 3mm;

9

A.

este poziţ ionat în contact cu mucoasa;

cea mai utilizată formă pe secţ iune este cea

semiovalară;are o grosime crescută ceea ce modifică esenţ ialrelieful bolţ ii palatine.

B.

C.

D.

E.

(pag. 116)

Bara linguală a protezelor parţiale scheletateare următoarele caracteristici:

distanţ a de la parodonţ iu marginal la bară va fide cel puţ in 3mm;

lăţ imea barei linguale va fi de 4-5mm;

10

A.

grosimea barei linguale va fi de 2 mm;

aplicarea barei linguale este independentă de înălţ imea şi înclinarea versantului lingual alcrestei alveolare,

bara linguală nu poate fi însoţ ită niciodată de uncroşet continuu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 118)

Sistemul de croşete Ney are următoarelecaracteristici:

este unicul sistem standardizat de croşeteturnate;

utilizează zonele proximale ale feţ elor laterale aledintelui suport ca zone retentive;

11

A.

pintenul ocluzal este un element secundar desprijin

lăcaşul pintenului ocluzal are o adâncime de 1,5mm şi formă ovalară;

lungimea lăcaşul pintenului ocluzal este de 1/4din diametrul mezio-distal al feţ ei ocluzale;

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Croşetul Ney numărul 2:

este derivat din croşetul „T” al lui Roach;se aplică pe dinţ ii cu linia ghid nr. 2 opusă linieighid nr. 1;

12

A.

este indicat pe dinţ i tronconici;

se aplică în special pe molari şi canini, la carelinia ghid este foarte înaltă pe o faţă şi coborâtă pe cealaltă;

este utilizat în special pe molarul 2 cedelimitează distal edentaţ ia.

B.

C.

D.

E.

(pag. 140)

Pag. 138 din 160





Tema nr. 62

Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala



Proteza parţial mobilizabilă aplicată încavitatea orală este supusă acţiunii unorforţe care:

au rol în uzura fiziologică a dinţ ilor artificiali

au rol în uzura fiziologică a componentei acrilicea seilor protezei

1

A.

au rol în formarea depozitelor tartrice

tind sa disloce proteza de pe câmpul protetic

au rol în modelarea planurilor de ghidare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 294)

În cazul unei proteze scheletate, când o forţă acţionează la nivelul unei şei terminale,aceasta va efectua o mişcare de rotaţie care:

determină modificări de culoare ale dinţ ilorartificiali

determină modificări de culoare ale componenteiacrilice a şeilor protezei

2

A.

se descompune în cele trei planuri spaţ iale

se asociază cu modificarea adâncimii şanţ urilornazo-geniene

produce tulburări fonetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 205)

Forţele care se nasc în timpul exercităriifuncţiilor sistemului stomatognat pot acţiona:

la nivelul marginilor protezei

la nivelul şeii turce

3

A.

la nivelul apofizei coronoide a mandibulei

la nivelul muşchilor orbiculari ai buzelor

la nivelul muşchilor buccinatori.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 211)

În ceea ce priveşte stabilitatea statică, atâtprotezele mobilizabile scheletate maxilarecât şi cele mandibulare trebuie să aibă ocaracteristică în comun:

aceeaşi grosime a conectorilor principali

repartiţ ia uniformă a greutăţ ii protezei peelementele câmpului protetic pe care se sprijină

4

A.

utilizarea unor croşete cu braţ e retentive şiopozante cu aceeaşi grosime

aceeaşi poziţ ionare a conectorilor principali

utilizarea unui singur tip de croşet.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 211)

În cazul construirii unor proteze mobilizabilescheletate, elementele de echilibru static şidinamic trebuie corelate cu:

cantitatea de salivă produsă în 24 de ore

forţ ele de adeziune

5

A.

principiile terapiei funcţ ionale

forţ ele de capilaritate

forţ ele de coeziune.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 215)

Forţele care acţionează asupra unei protezescheletate sunt:

forţ e verticale de tracţ iune

forţ e verticale de presiune

6

A.

forţ e de congruenţă

forţ e orizontale tangenţ iale

forţ e orizontale radiare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 215)

Care din următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici ale forţelor de tracţiune directă:

acţ ionează în sensul fixării protezei pe câmpulprotetic

acţ ionează în sens vertical, tinzând să disloceproteza de pe câmp

7

A.

se manifesta în timpul poziţ iei de intercuspidaremaximă

sunt generate de alimente lipicioase şi acţ iuneamuşchilor obrajilor, buzelor şi limbii

sunt favorabile deplasărilor transversale aleprotezelor scheletate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 215)

Forţele de tracţiune indirectă secaracterizează prin:

apar între două suprafeţ e plane

se numesc şi forţ e de basculare

8

A.

fixează proteza pe câmpul protetic

apar prin nerespectarea montării dinţ ilor pecresta edentată

apar prin aşezarea incorectă a axei de basculare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Pag. 140 din 160



Mişcarea de basculare a unei protezescheletate se caracterizeză prin:

este o mişcare complexă a protezei

în cadrul acesteia are loc o mişcare de ridicare,de înfundare şi de apăsare

9

A.

este deseori asociată cu deplasarea în întregimea protezei spre anterior sau posterior

este uneori asociată cu deplasări transversale

ale protezeieste uneori asociată cu deplasări longitudinaleale protezei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Axa de rotatie a unei proteze scheletatetrebuie aleasă astfel încât:

axa să treacă neapărat prin corpul protezei

axa să treacă prin marginea anterioară aconectorului principal maxilar

10

A.

axa să treacă prin marginea superioară a

conectorului principal mandibularproteza să se întindă în mod egal de ambelepărţ i ale axului de rotaţ ie

proteza să se întindă de o parte a axului derotaţ ie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Rolul opritorului de basculare este:

de a uni şeile protetice cu conectorul principal

de a poziţ iona croşetele pe dinţ ii stâlpi

11

A.

de a modela feţ ele proximale pentru conectoriisecundaride a prelungi proteza dincolo de axa debasculare

de a transforma proteza dintr-o pârghie cu unbraţ sau două braţ e inegale într-o pârghie cudouă braţ e egale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Care din următoarele elemente componenteale unei proteze scheletate pot avea funcţiede opritor de basculare:

dinţ ii artificialicroşetul continuu

12

A.

extremitatea distală a şeilor protetice

conectorii secundari proximali

baza protezei dacă prelungeşte proteza dincolode axul de rotaţ ie

B.

C.

D.

E.

(pag. 216)

Forţele de presiune masticatorii acţionează asupra:

dinţ ilor naturali

dinţ ilor artificiali susţ inuţ i de şeile protetice

13

A.

marginii posterioare a conectorilor principalimaxilari

marginii inferioare a barei linguale

ligamentului pterigo-mandibular.

B.

C.

D.

E.(pag. 217)

Care din următorii factori influenţează intensitatea forţelor de presiune masticatorii:

capacitatea muşchilor ridicători ai mandibulei

natura alimentului

14

A.

gradul de sensibilitate al parodonţ ilui dinţ ilor stâlpi

gradul de sensibilitate al muco-periostului cresteiedentate

gradul de sensibilitate al receptorilor gustativi din

mucoasa linguală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 217)

Forţele de presiune masticatorii tind să:

să fixeze proteza pe câmpul protetic

să deplasese tangenţ ial proteza

15

A.

să înfunde înfunde proteza pe câmpul protetic

să deplaseze radiar proteza

să exercite presiuni supraliminare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Care din următoarele forţe reprezintă forţeorizontale:

forţ ele de congruenţă

forţ ele de diseminare

16

A.

forţ ele orizontale apărute prin mişcările delateralitate ale mandibulei în timpul masticaţ iei

forţ ele parazitare rezultate din descompunereaforţ elor de presiune masticatorie

forţ ele de convergenţă

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Precizaţi la ce nivel acţionează forţeleorizontale radiare:

asupra dinţ ilor din grupul frontal în cazul forţ elorradiare sagitale

asupra corpului mandibulei în cazul forţ elorradiare sagitale

17

A.

asupra dinţ ilor din grupul lateral în cazul forţ elortransversale

asupra muşchilor maseteri

asupra caninilor în cazul forţ elor forţ elor oblice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 219)

Pag. 141 din 160



Care este cea mei frecventă mişcare a uneiproteze parţiale scheletate:

mişcarea de ridicare

mişcarea de coborîre

18

A.

mişcarea de basculare

mişcarea de rotaţ ie în jurul ax sagital sautransversal

mişcarea de îndoire.

B.

C.

D.

E.(pag. 222)

Care sunt modalităţile de deplasare aporţiunilor unei proteze în cadrul mişcării debasculare a acesteia:

o porţ iune a protezei se înfundă

o porţ iune a protezei se ridică

19

A.

o porţ iune a protezei se îndoaie

o porţ iune a protezei se ramoleşte

o porţ iune a protezei se curbează.

B.

C.

D.

E.

(pag. 222)

Care din următoarele elemente ale uneiproteze scheletate sunt utilizate în scopulfrânării deplasîrilor distale ale acestora:

pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor

tuberculul piriform

20

A.

croşetul continuu lingual cu gheruţ e incizale

coroane telescopice

tuberozitatea maxilară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 221)

Tema nr. 63

Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabilescheletate: amprentarea



Care din următoarele afirmaţii reprezintă

caracteristici ale amprentei funcţionalemucodinamice:

utilizează portamprente cu margini funcţ ionalizate

se obţ in amprente cu margini bine delimitate

1

A.

se obţ in amprente care ocolesc formaţ iunilemobile periferice

se obţ in amprente nefuncţ ionale

se obţ in amprente cu margini prea scurte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

În terapia protetică prin proteză parţială scheletată, mişcările masticatorii efectuate încadrul amprentării funcţionale a câmpuluiprotetic se realizează cu:

şabloane de ocluzie

portamprente individuale prevăzute cu valuri deocluzie

2

A.

cu ajutorul unor proteze vechi

cu ceară de ocluziecu ajutorul unor proteze tranzitorii.

B.

C.

D. E.

(pag. 287)

Ce tipuri de materiale se ăpot utiliza înamprentarea funcţională a câmpului proteticcu edentaţie parţială întinsă.

materiale rigide

materiale decorative

3

A.

materiale semirigide

materiale solidemateriale elatice.

B.

C.

D. E.

(pag. 287)

Care sunt criteriile care se urmăresc încadrul verificării extraorale aportamprentelor individuale:

realizarea şanţ urilor de descărcare

respectarea indicaţ iilor privind materialul din caretrebuie confecţ ionată portamprenta

4

A.

corectitudinea plasamentului mânerului

realizarea unor margini cât mai groaserespectarea raportului dintre marginileportamprentei şi linia ghirlandată.

B.

C.

D. E.

(pag. 288)

Care din următoarele afirmaţii sunt corecte înceea ce priveşte tehnicile de amprentare cumodel corectat:

utilizează portamprente standard din gips

se adreseată edentaţ iilor tetminale

5

A.

se adresează edentaţ iilor intercalate reduse

utilizează scheletul metalic al protezei prevăzutcu şei acrilice

înregistrază relaţ ia funcţ ională a suportului muco-osos în raport cu suportul dento-parodontal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

În cazul tehnicilor de amprentare cu modelcorectat, secţionarea modelului are loc:

la nivelul crestelor edentate terminal

la nivelul crestelor edentate intercalate

6

A.

la nivelul dinţ ilor frontali

la 1-2 mm distal de dinţ ii restanţ i

la nivelul liniei mediane a modelului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Pag. 142 din 160



Care sunt caracteristicile amprentei globaleutilizată în protezarea compozită:

înregistrează substructurile organice dentarepreparate

înregistrează breşele edentate

7

A.

înregistrează culoarea dinţ ilor

permite confecţ ionarea protezei fixe

permite confecţ ionarea protezei mobilescheletate.

B.

C.

D.

E.

(pag. 293)

Care din următoarele mişcări automatizateefectuate de pacient sunt utilizate înamprentarea funcţională în cadrul terapieiprin proteze parţial mobilizabile scheletate:

teste de postură

teste fonetice

8

A.

teste de masticaţ ie

teste de deglutiţ ieteste de mobilitate.

B.

C.

D. E.

(pag. 287)

Care sunt tipurile de amprente funcţionaleutilizate în cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile scheletate, în funcţie de poziţiamandibulei în timpul amprentării:

amprente funcţ ionale cu gura deschisă

amprente funcţ ionale cu gura închisă

9

A.

amprente funcţ ionale combinate

amprente funcţ ionale de lateralitateamprente funcţ ionale deformante.

B.

C.

D. E.

(pag. 284)

Cum se clasifică amprentele funcţionaleutilizate în terapia protetică prin protezeparţial mobilizabile scheletate în fun funcţiede numărul de materiale de amprentă utilizate:

amprente funcţ ionale automatizate

amprente funcţ ionale simple

10

A.

amprente funcţ ionale compoziteamprente funcţ ionale parcelare

amprente funcţ ionale parţ iale.

B.

C. D.

E.

(pag. 284)

Adaptarea portamprentelor standard serealizează:

cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete

în plan transversal, sagital şi vertical

11

A.

prin îndoire pe linia mediană

în funcţ ie de materialul de amprentădupă realizarea amprentei propriu-zise.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 280)

La ce distanţă trebuie să se situeze marginileunei portamprente standard faţă de câmpulprotetic, în plan transversal:

1-2mm

3-4mm

12

A.

4-5mm

10mm

15mm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 280)

Care din următoarele obiective se realizează în cursul amprentării preliminare:

modelarea anatoformă a dinţ ilor artificiali

înregistrarea funcţ iei fonetice

13

A.

înregistrarea poziţ iei de intercuspidare maximă

înregistarea tuturor suprafeţ elor plane şiorizontale ale câmpului protetic

înregistrarea adâncimii şanţ urilor nazo-labiale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 281)

Care este rolul mişcărilor nefuncţionaleefectuate de medic în timpul amprentăriipreliminare.

modelarea corespunzătoare a marginiloramprentei

înregistrarea fidelă a zonei de mucoasă pasiv-mobilă

14

A.

determinarea relaţ iilor intermaxilare

testarea înălţ imii etajului inferior al feţ ei

stabilirea zonei neutrale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Care este scopul duşurilor bucale recirecomandate în etapa de pregătire acămpului protetic cu edentaţie parţială întinsă, în vederea amprentării preliminare:

accentuarea reflexului de vomă

modelarea materialului de amprentă

15

A.

deretentivizarea câmpului protetic

poziţ ionarea corect

ă a maxilarului

îndepărtatarea mucusului salivar şi realizareaunei vasoconstricţ ii a mucoasei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 282)

Câte tipuri de portamprente există în funcţiede modalitatea de realizare a obiectiveloramprentării:

portamprente standard

portamprente semifuncţ ionale

16

A.

portamprente individuale funcţ ionale

portamprente semipiriformeportamprente semiovale

B.

C.

D. E.

(pag. 279)

Pag. 143 din 160







În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, metoda homotropismului lingo-mandibular de determinare a relaţiei centrice,prezintă următoarele particularităţi

se bazează pe faptul că mandibula urmează limba în periplul său static sau dinamic

se bazează pe redeşteptarea vechilor reflexeparodonto-musculare

12

A.

se plasează o bobiţă de ceară pe bolta palatină abazei machetei de ocluzie superioare

se plasează o bobiţă de ceară la nivelul bazeimachetei de ocluzie inferioare

bolnavul va închide gura cu vârful limbii pe bobiţă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 306)

În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, metoda de determinare arelaţiei centrice prin stimularea reflexului deocluzie molară se caracterizează prinurmătoarele particularităţi

se realizează prin compresiuni bilaterale pemuschiul temporal

se urmăreşte redeşteptarea vechilor reflexeparodonto-musculare de poziţ ionare centrică

13

A.

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordurilede ocluzie în dreptul molarilor

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordurade ocluzie în dreptul incisivilor centrali

practicianul aşează pulpa degetelor pe bordurilede ocluzie în dreptul caninilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 307)

Reperele ocluziei centrice stabilite de Costasunt

circumscrierea arcadei mandibulare de cătrearcada maxilară

circumscrierea arcadei maxilare de către ceamandibulară

14

A.

contactul tripotal

contactul vârf cuspid-pantă cuspidiană

cuspidul mezio-vestibular al primului molarmaxilar plasat între cuspidul mezio-vestibular şimedio-vestibular al primului molar mandibular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303)

Condiţiile obiective de determinare arelaţiilor mandibulo-craniene postulate deLEJOYEUX sunt:

Înaintea oricărei încercări de determinare şi înregistrare a relaţ iei centrice, bolnavul să fieplasat în condiţ ii ideale de echilibru fiziologic şipsihologic

Determinarea DVO constituie elementul prealabilindispensabil pentru determinarea relaţ ieicentrice

15

A.

Relaţ ia centrică se determină înaintea DVO

Stabilizarea bazei şabloanelor de ocluzie pemodel este o condiţ ie necesară şi suficientă pentru ca în stadiul determinării relaţ iei centriceţ esuturile suprafeţ ei de sprijin să se regăsească în aceeaşi stare ca în momentul amprentării

presiunea trebuie să corespundă celei exercitate în momentul amprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 303)

În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, cauzele insuccesului înregistrării corecte a relaţiilor mandibulo-craniene sunt

forţ area închiderii gurii

realizarea bordurilor de ocluzie din ceară moale

16

A.

supraextensia bazei machetei de ocluzie

contactul dinţ ilor anteriori mandibulari cu bazamachetei de ocluzie maxilară

confecţ ionarea bazei machetelor de ocluzie dinacrilat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 298)

În situaţia clinică în care pe unul dintremaxilare se realizează o protezare parţialmobilă iar pe celălalt o proteză totală, înregistrarea relaţiilor intermaxilare prezintă următoarele particularităţi

este suficientă înregistrarea poziţ iei deintercuspidare maximă

se folosesc machete de ocluzie

17

A.

machetele de ocluzie se solidarizează în poziţ ie

de relaţ ie centricăqmachetele de ocluzie se solidarizează în pozişiede cap la cap propulsie

în determinarea nivelului şi orientării planului deocluzie ne vom orienta după dinţ ii restanţ i,apreciind corect clerance-ul ocluzal.

B.

C.

D.

E.

(pag. 296-297)

Pag. 146 din 160



În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, verificarea intraorală amachetelor de ocluzie urmăreşte

modalitatea de inserţ ie pe câmpul protetic

dacă bordurile de ocluzie prin volum şi poziţ ieredau plenitudinea obrajilor şi buzelor

18

A.

gradul de adaptare dintre baza machetei deocluzie şi câmpul protetic

realizarea contactelor tripodicedacă bordura de ocluzie mandibulară prezintă lăcaşe retentive la nivelul incisivilor

B.

C.

D. E.

(pag. 304)

În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, manevra condiliană dedetrminare a relaţiei centrice prezintă următoatele particularităţi

poziţ ia de relaţ ie centrica se obţ ine prin presiuneusoara în timpul miscarii deschidere-închidereexercitata cu indexul în conductul auditiv intern sipolicele pretragianpermite verificarea poziţ iei centrice a condililor

19

A.

utilizează deglutiţ ia pentru poziţ ionareamandibulei în relaţ ie centrică

urmăreşte ca prin tracţ iunea către posteriorexercitată de muşchii subhioidieni să sedetermine o poziţ ie a mandibulei cât maiposterioară

constă în compresiunea bilaterală a maseterilor.

B.

C.

D.

E.

(pag. 307)

În cadrul terapiei prin proteze parţialmobilizabile, în etapa de înregistrare arelaţiilor mandibulo-craniene se are în vedereprefigurarea unor parametrii ai ocluzieicentrice precum

nivelul şi orientarea planului de ocluzie

rapoartele interarcadice

20

A.

clearence-ul ocluzal

realizarea coridorului bucal

realizarea unităţ ilor masticatorii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 296)

Tema nr. 65

Etape ale terapiei prin proteze totale: amprentarea



Scopul amprentei preliminare este de

realizare a modelului de lucru

realizare a modelului preliminar şi a linguriiindividuale

1

A.

determinare a relaţ iei centrice

realizare a lingurii standard

determinare a dimensiunii verticale de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 470)

După Franz Herbst, deglutiţia se foloseştepentru modelarea marginala în regiunea

vestibulară labială maxilară

ligamentului pterigo-maxilar

2

A.

retromilohioidiană

linguală centrală

maxilară posterioară.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 514)

Obiectivul major al tehnicilor de amprentaremucostatice este

de a nu deforma deloc câmpul protetic în timpul

amprentăriide a înregistra cu precizie poziţ ia vălului palatin

3

A.

de a poziţ iona mandibula în relaţ ie centrică

de a transmite presiunile masticatoii doar lanivelul bolţ ii palatine

de a înregistra cu precizie jocul formaţ unilormobile de la periferia câmpului protetic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 506)

Argumentul major al adepţilor amprentelorde despovărare la edentatul total este

protezele se găsesc sub presune ocluzală tottimpul

protezele se găsesc sub presiune ocluzală doarcâteva ore pe zi

4

A.

închiderea marginală a protezelor totale esteopţ ională

amprentarea preliminară a edentatului total seface simultan la ambele maxilare

determinarea relaţ ie centrice este opţ ională

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 467)

Pag. 147 din 160



Care dintre următoarele repere anatomice segăseşte la nivelul câmpului protetic maxilar

tuberculul piriform

papila incisivă

5

A.

linia oblică externă

frenul lingual

muşchiul milohioidian.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 481)

Obiectivele amprentei preliminare a câmpuluiprotetic edentat total sunt

asigurarea sprijinului

asigurarea retenţ iei

6

A.

asigurarea menţ inerii crestei reziduale

asigurarea dimensiunii verticale de ocluzie

asigurarea menţ inerii poziţ iei de postură.

B.

C.

D.

E.

(pag. 471)

Situaţiile clinice care necesită amprentareaprin tehnici de presiune selectivă a câmpuluiprotetic edentat total sunt

creastă balantă anterioară

tuberozităţ i maxilare bine reprezentateq

7

A.

creastă mandibulară posterioară fibroasă nefavorabilă

creastă mandibulară aplatizată, acoperită cumucoasă atrofică

creastă mandibulară aplatizată, acoperită cumucoasă atroficătuberculi piriformi bine reprezentaţ i.

B.

C.

D.

E.

(pag. 470)

Care dintre următoarele repere anatomiceaparţin câmpului protetic edentat totalmaxilar

foveele palatine

papila incisivă

8

A.

frenul lingual

ligamentul pterigomaxilar

tuberculii priformi.

B.

C.

D.

E.(pag. 481)

Care dintre următoarele repere anatomiceaparţin câmpului protetic edentat totalmandibular

tuberozitatea maxilară

tuberculii piriformi

9

A.

muşchiul milohioidian

linia oblică externă

spaţ iul retromilohioidian.

B.

C.

D.

E.

(pag. 481-482)

Evitarea reflexului de vomă în timpulamprentării câmpului protetic edentat totalse poate face prin

îndiguirea cu un rulou de ceară a lingurii

distragerea atenţ iei pacientului

10

A.

utilizarea de hidrocoloizi ireversibili cu timp depriză crescut

pentru prepararea alginatului se utilizează apă

puţ in mai caldă îndepărtarea amprentei la un minut de lagelificare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 489)

La controlul amprentei preliminare acâmpului protetic edentat total mandibularse apreciază dacă au fost înregistrate

zona retromilohioidiană

zona de vibraţ ie a vălului palatin

11

A.

tuberculul piriform

depresiunea creată de muşchiul milohioidiancontractat

tuberozitatea maxilară.

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Criteriile generale pe care trebuie să le îndeplinească portamprentele individualesunt

se confecţ ionează pe modelul de lucru

se confecţ ionează pe modelul preliminar

12

A.

să fie rigidă, indiferent de materialul din care seconfecţ ionează

să nu interfereze cu traiectele procesuluicoronoid în cursul mişcărilor mandibulare

mânerul să nu intferereze cu acţ iuneaorbicularului buzei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 500)

Principalele obiective pe care trebuie să le îndeplinească o amprentă finală a câmpuluiprotetic edentat total sunt:

obţ inerea unei înălţ imi corecte a marginilor şi o

extindere maximă a bazei protezeirepartizarea de presiuni egale asupra părţ ilor moişi dure

13

A.

obţ inerea unei înălţ imi corecte a dimensiuniiverticale de ocluzie

poziţ ionarea mandibulei în poziţ ia de relaţ iecentrică

respectarea libertăţ ii contracţ iilor musculare şirealizarea închiderii marginale a protezei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 502)

Pag. 148 din 160



Etapele comune, valabile în oricare tehnică de amprentare finală a câmpului proteticedentat total sunt:

folosirea unei portamprente individuale

folosirea unei portamprente standard

14

A.

executarea anumitor mişcări de modelaremarginală

adaptarea portamprentei individualeutilizarea

unuia sau mai multor materiale de amprentare.utilizarea unuia sau mai multor materiale deamprentare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 504)

Metoda Schreinemakers de amprentare acâmpului protetic edentat total prezintă următoarele particularităţi

lingura individuală mandibulară se îngroaşă înregiunea linguală centrală

lingura individuală mandibulară se îngroaşă la

nivelul nişei retromilohioidiene

15

A.

portamprentele individuale prezintă borduri deocluzie

portamprentele individuale nu prezintă borduri deocluzie

determinarea DVO se face înaintea amprentării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 510-511)

Etapele tehnicii LEJOYEUX de amprentare acâmpului protetic edentat total sunt

determinarea dimensiunii verticale de ocluzie

determinarea relaţ iei centrice

16

A.

verificarea şi adaptarea portamprentei individuale

verificarea marginilor

amprentarea suprafeţ ei de sprijin.

B. C.

D.

E.

(pag. 512)

În cadrul tehnicii HERBST de amprentare acâmpului protetic edentat total, mişcările testpentru mandibulă sunt

deschiderea medie a gurii

deschiderea largă a gurii

17

A.

umezirea buzelor

pronunţ area fonemei Ah

manevra Valsalva

B.

C.

D.

E.

(pag. 513-514)

În cadrul tehnicii HERBST de amprentare acâmpului protetic edentat total, mişcările testpentru maxilar sunt

deglutiţ ia

mimarea fluieratului

18

A.

mimarea surâsului forţ at

umezirea buzelor

pacientul tuşeşte.

B.

C.

D.

E.(pag. 513-515)

Verificarea şi adaptarea intraorală aportamprentelor individuale presupuneparcurgerea următorilor timpi

verificarea sprijinului, stabilităţ ii şi a adeziunii

verificarea lungimiii portamprentei individuale

19

A.

verificarea grosimii portamprentei individuale

realizarea închiderii marginale interne

determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Care dintre următoarele faze fac parte dintehnica “all oral “ descrisă de Hofmann

amprenta preliminară utilizând port-amprentespeciale “Si-Plast”

controlul bazei machetei de ocluzie

20

A.

controlul machetei cu dinţ i

amprenta finală utilizând linguri individualeconfecţ ionate din placă de bază

inserarea protezelor finite în cavitatea orală.

B.

C.

D.

E.

(pag. 519)

Tema nr. 66

Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarearelatiilor intermaxilare



În zona frontală, planul de ocluzie are oorientare paralelă cu

planul Camper

linia bipupilară

1

A.

planul bazal mandibular

planul Frankfurt

planul facial

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

Pag. 149 din 160



În zona laterală, planul de ocluzie are oorientare paralelă cu

planul facial

planul orbito-frontal

2

A.

planul Camper

planul bipupilar

planul naso-frontal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

În cadrul terapiei prin proteze totale, pentruuşurinţa în determinarea orientătii planuluide ocluzie se poate utiliza

plăcuţ a Fox

ocluzorul

3

A.

articulatorul total programabil

ocluzometrul Willis

rigla Gyzy.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 551)

Metoda antropometrică Willis de determinarea dimensiunii verticale de ocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu

segmentul nasion-subnazale

segmentul Ala- Tragus

4

A.

distanţ a dintre fanta labială şi unghiul extern alochiului

segmentul ophrion-subnazale

segmentul gonion-gnation.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 555)

Metoda antropometrică Leonardo DaVinci dedeterminare a dimensiunii verticale deocluzie consideră că segmentul subnazale-gnation este egal cu

segmentul Ala- Tragus

segmentul nasion-subnazale

5

A.

segmentul gonion-gnation

segmentul zygion-zygion

segmentul gonion-gonion.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 555)

În cadrul trerapiei prin proteze totale,adaptare şi individualizarea machetelor deocluzie constau într-o succesiune de etapecare au ca scop

determinarea nivelului şi a planului de ocluzie

determinarea relaţ iei de postură

6

A.

asigurarea reperelor pentru determinarea relaţ ieicentrice

obţ inerea modelului de lucru

onţ inerea închiderii marginale interne.

B.

C.

D.

E.(pag. 550)

Dimensiunea verticală a etajului inferior alfeţei se măsoară între punctele

ophrion

nasion

7

A.

subnazale

gnation

gonion.

B.

C.

D.

E.

(pag. 552)

Metodele antropometrice cu reperepreextracţionale de determinare adimensiunii verticale a etejului inferior alfeţei sunt

utilizarea profilometrului Sears

metoda Wright – utilizează fotografii din perioadadentată

8

A.

metoda Swenson – utilizează măşti faciale dinpolistiren

metoda Boianovmetoda Willis

B.

C.

D. E.

(pag. 544)

Metodele antropometrice fără reperepreextracţionale de determinare adimensiunii verticale a etajului inferior alfeţei sunt

metoda compasului de aur Appenrodt

metoda Leonardo DaVinci

9

A.

metoda Silvermann

metoda planului de la Frankfurtmetoda Boianov.

B.

C.

D. E.

(pag. 555)

Metodele funcţionale de determinare adimensiunii verticale de ocluzie sunt

metoda Wild – utilizează teste fonetice careconţ in fonema "me"

metoda Silvermann – utilizează teste foneticecare conţ in fonema "esse"

10

A.

metoda Robinson – utilizează teste fonetice care

conţ in fonemele "fe", "ve" plasate la sfârşitulcuvintelor

metoda Wright

metoda Willis.

B.

C.

D.

E.

(pag. 556)

Pag. 150 din 160



În cadrul trrapiei prin proteze totale,metodele simple de determinare a relaţieicentrice sunt

manevra condiliană

stimularea reflexului de ocluzie molară

11

A.

centrocordul Optow

metoda Patterson

manevra temporală Green.

B.

C.

D.

E.(pag. 558-559)

În cadrul terapiei prin proteze totale,manevra temporală Green de determinare arelaţiei centrice

are ca scop obţ inerea de contracţ ii muscularesimetrice

are ca scop obţ inerea de contracţ ii musculareasimetrice

12

A.

se realizează prin compresiune pe fascicolulposterior al temporalului

se realizează prin compresiune pe pterigoidianulextern

compresiunea muscularară se face simultan cupalparea în paralel a condililor mandibulari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 559)

În cadrul terapiei prin proteze totale,metodele complexe de determinare a relaţieicentrice sunt

memoria ocluzală Lejoyeaux

autoocluzorul Lende

13

A.

centrocordul Optow

metoda compresiunii pe menton

metoda flexiei forţ ate a capului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 560-561)

În cadrul terapiei prin proteze totale,solidarizarea machetelor de ocluzie se poaterealiza prin

utilizarea unor anse de sârmă în formă de "U"

practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul

zonelor laterale în ceara bordurilor de ocluzie

14

A.

utilizarea unor materiale de tip Repin

utilizarea hidrocoloizilor ireversibili

folosirea unor ştifturi de interpoziţ ionare întrecele două machete.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

În cadrul terapiei prin proteze totale,principalele repere necesare alegerii dinţiorartificiali sunt

linia mediană

linia caninilor

15

A.

linia incisivilor

linia surâsului

linia orbitale-porion.

B.

C.

D.

E.(pag. 563)

Principalele inconveniente ale determinăriirelaţiei centrice la dentatul total derivă din

mobilitatea mandibulei în toate direcţ iile

ştergerea reflexelor

16

A.

schimbarea continuă a stării de tonicitate amuşchilor mobilizatori ai mandibulei

menţ inera aceleiaşi stări de tonicitate amuşchilor mobilizatori ai mandibulei

imbibiţ ia tisulară postedentaţ ie.

B.

C.

D.

E.(pag. 563-564)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metodastimulării electrice bilaterale Jenkelson dedeterminare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi

se bazează pe aplicarea unor stimuli electricipreauricular

se bazează pe aplicarea unor stimuli electriciprementonier

17

A.

stimulul întâlneşte ramul motor al nervuluitrigemen

stimulul întâlneşte ramul senzitiv al nervuluitrigemen

rezultatul este contracţ ia musculară echilibrată şisimetrică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

În cadrul terapiei prin proteze totale, după înregistrarea relaţie centrice, verificareareperelor acesteia urmăreşte

poziţ ia excentrică a condililor

poziţ ia centrică a condililor

18

A.

linii mediane corespondente

contact ocluzal pe toată suprafaţ a bordurilormachetelor de ocluzie

contact ocluzal doar în zona anterioară abordurilor machetelor de ocluzie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 562)

Pag. 151 din 160



În cadrul terapiei prin proteze totale, metodamemoriei ocluzale LEJOYEUX dedeterminare a relaţiei centrice prezintă următoarele particularităţi

se utilizează metoda înscrierii grafice

macheta de ocluzie mandibulară prezintă treiplatouri acoperite cu ceară inlay

19

A.

şablonul maxilar prezintă trei ace înscriitoare

şablonul mandibular prezintă trei ace înscriitoareşablonul maxilar prezintă trei platouri acoperitecu ceară inlay

B.

C.

D. E.

(pag. 560)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metodaautoocluzorului Lende de determinarea arelaţiei centrice prezintă următoarelecaracteristici

este foarte precisă

autorul consideră că orice obstacol aşezat pe

traiectoria de închidere mandibulară determină glisarea mandibulei spre o poziţ ie excentrică

20

A.

dispozitivul de înregistrare este format din şaseplăcuţ e

dispozitivul de înregistrare este format din două plăcuţ e

nu poate transmite laboratorului reperele pentrualegerea dinţ ilor artificiali.

B.

C.

D.

E.

(pag. 560-561)

În cadrul terapiei prin proteze totale, metodade determinare a relaţiei centrice cu

centrocordul Optow prezintă următoareleparticularităţi

sistemul de înregistrare prezintă o plăcuţă maxilară, una mandibulară şi o a treia caintermediar de fixare

plăcuţ a maxilară are un vârf de înscriere grafică plasat anterior şi două vârfuri stabilizatoare înzonele laterale

21

A.

plăcuţ a maxilară are patreu vârfuri de înscrieregrafică

în zonele laterale ale plăcuţ ei mandibulare,

aparatul prezintă sisteme de fixare ale unorresorturi

se bazează pe aplicarea unor stimuli electricipreauricular.

B.

C.

D.

E.

(pag. 561)

Tema nr. 67

Etape ale terapiei prin proteze totale. Probamachetelor



Care din urmatoarele afirmatii privindcontrolul ocluzorului si al machetelorprotezelor totale este falsa?

ocluzorul nu trebuie sa aiba joc in balama

planul median al modelelor sa corespunda cu celal ocluzorului

1

A.

contrapiulita sa fie desfacuta

pe model sa fie trasate liniile caninilor

pe model sa fie trasata curbura sagitala a cresteiedentate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 568)

Daca DVO este marita :

pacientul are un facies imbatranit

santurile peribucale sunt accentuate

2

A.

dintii sunt putin vizibili

pacientul are un facies crispat

rosul buzelor este diminuat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576)

Daca la pronuntarea fonemei V aceasta

seamana cu F:dintii superiori sunt prea scurti

dintii superiori sunt oralizati

3

A.

dintii frontali inferiori sunt lingualizati

macheta superioara este prea extinsa

dintii superiori sunt vestibularizati

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 579)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela controlul machetelor protezelor totale este

falsa?stabilitatea machetei se verifica prin apasarialternative pe zona premolara si molara

macheta nu trebuie sa aiba mentinere la proba

4

A.

controlul extinderii machetei mandibulare se facecu gura intredeschisa

baza machetei superioare nu interfera cumiscarile functionale

baza machetei trebuie extinsa sa cuprinda zonade inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 570)

Pag. 152 din 160



Care dintre urmatoarele afirmatii privindexaminarea pacientului protezat total estefalsa?

linia mediana interincisiva superioara sesuprapune pe planul medio sagital al fetei

curbura vestibulara simetrica

5

A.

fata ocluzala a dintilor superiori sa fie vizibila

vizibilitatea dintilor sa fie corelata cu varsta

curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 571)

Controlul machetei protezei totale superioarepresupune:

baza machetei nu va fi dislocata de miscarilefunctionale

la aplicari alternative de presiune pe zonalaterala nu va fi dislocata

6

A.

baza machetei nu trebuie sa se extinda posterior

macheta trebuie sa aiba o mentinere minimabaza machetei nu trebuie sa ocoleasca frenulbuzei superioare si bridele

B.

C.

D. E.

(pag. 570)

La controlul intraoral al machetelorprotezelor totale, în timpul examinăriipacientului din profil se observă următoarele:

buza superioară este mai proeminentă decât ceainferioară la pacienții la care în regiunea s-arealizat montarea dinților cu supraocluzie frontală

buza inferioară este mai proeminentă atunci

când situația clinică a impus o montare frontală inversă

7

A.

marginea vestibulara a machetei va bombapragul narinar

buza superioară proemină în situația în caremontarea dinților artificiali s-a realizat cap la cap

buza inferioară proemină în situația în caremontarea dinților artificiali s-a realizat cap la cap

B.

C.

D.

E.

(pag. 571-572)

DVO micsorata se manifesta prin:

aspect imbatranit al faciesuluifacies crispat

8

A.

santuri peribucale accentuate

buzele nu intra in contact

rosul buzelor diminuat

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

DVO marita se manifesta prin:

santuri peribucale accentuate

facies crispat

9

A.

buzele nu intra in contact

dintii sunt prea vizibili

facies imbatranit

B.

C.

D.

E.

(pag. 576)

La examinarea pacientului protezat total cugura intredeschisa se urmareste:

curbura vestibulara sa fie simetrica

linia mediana interincisiva superioara sa sesuprapuna pe planul medio-sagital al fetei

10

A.

curbura incizala paralela cu marginala a buzeiinferioare

armonie dento-somato faciala

intre fetele vestibulare ale premolarilor si obrajisa nu existe spatiu

B.

C.

D.

E.

(pag. 575)

La controlul ocluzorului si al machetelorprotezelor totale se verifica:

absenta jocului in balama

pe ocluzor sa fie trasata curbura sagitala

11

A.

pe modele sa fie trasata linia planului de ocluzie

contrapiulita sa nu fie fixata

pe modele sa fie trasate liniile caninilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 568)

Ce conditii trebuie sa indeplineasca arcadeleartificiale ale protezelor totale:

dintii realizeaza unitati masticatorii de cate 2 dinti

cei 6 frontali ocupa spatiul dintre cele 2 liniicanine

12

A.

linia mediana interincisiva sa corespunda cu ceade pe model

directia curburii sagitale sa fie convergenta cucea a crestei mandibulare

dintii laterali trebuie montati excentric fata de

mijlocul crestei

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Ce reguli trebuie sa indeplineasca dintiimontati pe protezele totale?

sa respecte curbura incizala notata in fisa

dintii sa realizeze unitati masticatorii de 3 dinti

13

A.

dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei

dintii laterali sa fie montati si pe tuberozitate

dintii laterali montati pana la 0,5 cm de margineadistala

B.

C.

D.

E.

(pag. 569)

Pag. 153 din 160



Ce obiective se urmaresc la controlulmachetelor protezelor totale?

macheta sa aiba mentienere minima

lipsa miscarilor de basculare la presiunialternative pe zonele laterale

14

A.

extinderea marginilor machetelor se verifica cugura deshisa maxim

la miscarile functionale machetele nu vor fi

mobilizatebaza machetei nu se va extinde la nivelul zoneide inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 570)

La controlul bazelor din ceara ale machetelorprotezelor totale se urmareste:

sa respecte limitele functionale ale campuluiprotetic

versantul vestibular sa fie concav

15

A.

versantul lingual al machetei inferioare modelat

concavceara sa aiba o culoare apropiata de gingianaturala

bazele de ceara acopera 1/3 anterioara atuberculului piriform

B.

C.

D.

E.

(pag. 570-571)

Daca la controlul machetelor protezelortotale exista o diferenta de 1mm intre RC siIM se impune:

pastrarea relatiilor intermaxilare actuale si pe

proteza finitase efectueaza slefuiri selective

16

A.

se vor modifica relatiile intermaxilare peprotezele finite

machetele se tin timp indelungat in gura pentru apermite inmuierea cerii si repozitionarea dintilor

se determina relatiile intermaxilare din nou

B.

C.

D.

E.

(pag. 577-578)

Ce zone ale campului protetic edentat sedespovareaza?

tuberculul piriformsutura intermaxilara

17

A.

papila incisiva

exostozele

zona de inchidere palatinala posterioara

B.

C.

D.

E.

(pag. 581)

Ce reguli se respecta cand se graveazamodelul pentru proteza totala?

gravarea se face de catre tehnician

profunzimea sa fie de 2/3 din depresibilitateatesuturilor

18

A.

profunzimea să fie mai mare pentru vălurilepalatine vertical

profunzimea să fie mai mare pentru vălurile

palatine orizontalegravarea se face pe modelul functional

B.

C.

D.

E.

(pag. 580-581)

Ce reguli trebuie respectate atunci cand sefoliaza modelul preliminar pentru protezatotala?

zonele foliate sunt stabilite de catre medic

grosimea zonelor foliate variaza intre 0,25 si 1mm

19

A.

tehnicianul va hasura pe model zonele foliate

se va corela gradul de foliere a torusului palatincu diferența dintre reziliența mucoasei de pecrestele edentate și reziliența mucoasei careacoperă torusul

crestele milohioidiene ascuțite nu se foliază niciodată

B.

C.

D.

E.

(pag. 581)

Corectarea DVO la proba machetelor sepoate face:

prin lipirea unor benzi de ceara pe fetele ocluzale

ale premolarilor si molarilorscoaterea din ceara a dintilor si montarea unuival de ceara

20

A.

prin lipirea unor benzi la nivelul dintilor frontali

cand DVO este prea mare se recomandareluarea fazei de determinare a relatiilorintermaxilare

remontarea dintilor in ceara respectand DVOcorecta

B.

C.

D.

E.

(pag. 576-577)

Pag. 154 din 160



Tema nr. 68

Verificarea si adaptarea protezelor mobile



Care dintre urmatorii factori nu cauzeazabascularea protezelor?

montarea dintilor pe mijlocul crestei

montarea dintilor excentric

1

A.

erori de amprentare

folierea insuficienta a torusului palatin

rezilienta crescuta a mucoasei fixe

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 586)

La o proteza corect efectuata:

dintii sunt pozitionati excentric pe creasta

fata interna prezinta asperitati

2

A.

fata externa este lustruita

limita posterioara a protezei maxilare esteingrosata

marginile protezei sunt subtiri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 585)

Care dintre urmatoarele cauze nu provoacabascularea protezei:

atrofii accentuate ale osului alveolar

rezilienta crescuta a mucoasei fixe

3

A.


situarea arcadelor in culoarul neutral

extinderea protezei pe 2/3 ale tubercululuipiriform

B. C.

D.

E.

*

(pag. 586)

Care dintre urmatoarele cauze nu provoacabascularea protezei de pe campul protetic:

erori de amprentare

atrofia exagerata a crestei alveolare

4

A.

folierea torusului palatin

montarea dintilor in afara crestei edentate

lustruirea fetei externe a protezei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 588)

Care dintre urmatoarele indicatii privindigiena protezei si cavitatii orale nu esteadevarata:

proteza se va spala cu pasta de dinti

protezele se mentin in solutii de curatat in timpulnoptii

5

A.

proteza se va spala cu sapun si apa

gingiile se vor masa si curata zilnic

igienizarea protezei se face deasupra unui vascu apa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 591-592)

Pentru controlul mentinerii protezei se facurmatoarele teste:

tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentruverificarea inchiderii in zona centrala lingual

tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentruverificarea inchiderii la nivelul tuberculului piriform

6

A.

presiune vestibuo-orala pe fata vestibulara a

incisivilor pentru zona centrala lingualatractiune verticala pentru aprecierea inchideriitotale

tractiune pe fata vestibulo-orala a incisivilorinferiori pentru controlul inchiderii in zona lingualacentrala

B.

C.

D.

E.

(pag. 586-587)

Pentru retusarea protezelor se respectaurmatoarele reguli:

pacientul va purta proteza cel putin 6-8 ore

inainte de controlse marcheaza zonele fara leziuni cu creionchimic

7

A.

se folosesc freze de marimi corespunzatoarepentru piesa dreapta

fata interna se lustruieste in urma retusarii

primul control se face la 24 de ore dupainserarea protezelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 583)

Ce se urmareste la controlul extra-oral alprotezei?

dintii sa fie aliniati corect

fata interna poate prezenta plusuri

8

A.

limita posterioara a protezei este ingrosata

fata interna a protezei nu prezinta urme de gips

marginile protezei sunt rotunjite

B.

C.

D.

E.

(pag. 585)

Pag. 155 din 160



Următoarele variante reprezintă cauze alebasculării protezelor totale:

neacoperirea tubercului piriform de către bazaprotezei totale

montarea dinților în interiorul culoarului neutral

9

A.

montarea dinților în afara culoarului neutral

montarea dinților laterali pe mijlocul cresteiedentate

xerostomia

B.

C.

D.

E.

(pag. 586-588)

Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacenteprotezelor totale se datoreaza:

contacte premature

imperfectiuni ale bazei protezei

10

A.

DVO prea mica

DVO prea mare

supraextensia marginilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacenteprotezelor totale se datoreaza:

igienei orale deficitare

boli sistemice si avitaminoze

11

A.

corp strain sub proteza

nerespectarea planurilor de ocluzie

fata interna nu a fost lustruita

B.

C.

D.

E.

(pag. 584)

Lipsa mentinerii protezelor totale estecauzata de:

contacte premature

supraextinderea marginilor

12

A.

perforatii ale bazei

supreaextensia marginilor

marginile protezei sunt rotunjite

B.

C.

D.

E.

(pag. 586-587)

Ce factori contribuie la pierderea stabilitatii

protezelor totale?margini prea scurte ale protezei


13

A.

DVO prea mare

plasarea incorecta a planului de ocluzie

DVO prea mica

B.

C.

D.

E.

(pag. 586)

Cauzele bascularii transversale a protezelortotale pot fi :

montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei

montarea dintilor laterali in afara crestei

14

A.

extinderea bazei pe 1/3 din tuberculul piriform

atrofii accentuate ale osului alveolar

rezilienta scazuta a mucoasei fixe

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Cauzele bascularii transversale a protezelortotale pot fi :

erori de amprentare

atrofia exagerata a crestei alveolare

15

A.

folierea torusului palatin

extinderea pe 2/3 a tubercului piriform


B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Ce masuri se iau in vederea imbunatatiriimentinerii protezei totale?

se degajeaza frenul buzei superioare

se subtiaza si se scurteaza marginile la nivelulzonelor Eisenring

16

A.

se scurteaza marginile la nivelul tubercululuipiriform

se scurteaza la nivelul zonei de inchidereposterioare

se degajeaza ligamentul pterigo-maxilar

B.

C.

D.

E.

(pag. 588)

Ce masuri de igiena se recomandapacientului purtator de proteze totale?

sa curete proteza cu pasta de dinti

sa curete si maseze zilnic gingiile cu o periutamoale

17

A.

sa curete proteza cu sapun

sa pastreze proteza intr-o solutie de curatat petimpul noptii

sa nu foloseasca substante adezive

B.

C.

D.

E.

(pag. 591-592)

Ce probleme poate intampina purtatorul deproteze totale:

masticatie dificila

inflamatia mucoasei crestei edentate

18

A.

la incizia alimentelor protezele se desprind

dificultati in vorbire

disconfort produs de purtarea protezelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 592)

Pag. 156 din 160



Corectarea relatiilor ocluzale ale protezatuluitotal se face:

cu ajutorul hartiei de articulatie pe fiecarehemiarcada

cu ajutorul pietrelor de mici dimensiuni

19

A.

se verifica montarea corecta a dintilor

mandibula este condusa de catre medic in RC

se foloseste hartia de articulatie in forma depotcoava

B.

C.

D.

E.

(pag. 590)

Care sunt zonele la nivelul carora pot apareafrecvent leziuni la purtatorii de protezetotale?

torusul-mandibular

bridele vestibulare laterale

20

A.

crestele acoperite de mucoasa rezilienta

zonele retentive ale crestelor edentate

tuberozitatea maxilara

B.

C.

D.

E.(pag. 583)

Tema nr. 69

Stomatopatiile protetice la edentatul total



Care dintre urmatorii factori apartine

factorilor locali care ar putea contribui laaparitia unei stomatopatii protetice?

diabetul zaharat

arterioscreloza

1

A.

hemopatiile

autocuratirea

inaintarea in varsta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 593)

Care din urmatoarele forme clinice de

stomatopatii protetice apartine reactiilortardive marginale?

eroziuni in situ

alergice

2

A.

ulceratii de decubit

leziuni elitemato-conjuctive

hipertrofii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 595)

Cu ce antiseptice se fac local spalaturi inreactiile imediate totale ale stomatopatiilorprotetice?

cloramina 5‰

permanganat de potasiu 2 %

3

A.

colutorii cu fenergan 110 mg si glicerina 30 gr

cloramina 3‰

cloramina 4‰

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 596)

Sub ce forma apar hierperplaziile epitelio-conjunctive rezultate in urma iritatiilorcronice exercitate de marginile neregulateale protezelor?

hipertrofii

franjuri

4

A.

leziuni eritematoase

eroziuni

ulceratii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 598)

Care din urmatoarele forme apartinecandidozelor acute?

hipertrofica

hiperplazica

5

A.

pseudomembranoasa

forma localizata

forma familiala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Care sunt factorii generali incriminanti inaparitia stomatopatiilor protetice ?

diabetul zaharat

purtarea timp indelungat a unor protezenecorespunzatoare

6

A.

bolile vasculare

inaintarea in varsta

autocuratire

B.

C.

D.

E.

(pag. 593)

Care sunt factorii locali care ar puteacontribui la aparitia unei stomatopatiiprotetice?

hemopatiile

autocuratirea

7

A.

cresterea temperaturii locale sub placa acrilica

microporozitatiile acrilatului

imperfectiunile de executie a protezei

B.

C.

D.

E.

(pag. 593)

Pag. 157 din 160



Care sunt teoriile etiopatogenice alestomatopatiilor protetice?

teoria chimicotoxica

teoria fragilitatii capilare

8

A.

teoria chimica

teoria mecanica

teoria bacteriotoxica

B.

C.

D.

E.

(pag. 594)

In clasificarea stomatopatiilor protetice caresunt reactiile imediate marginale ?

alergice

eroziuni in situ

9

A.

eroziuni la insertia protezei

ulceratii de decubit

hiperplazii

B.

C.

D.

E.

(pag. 595)

Dintre zonele unde apar eroziunile marginalecare sunt cele mai frecvente localizari?

linia oblica interna, mai ales in zona eiposterioara

in dreptul frenurilor si a bridelor nedegajate

10

A.

la zona Ah ,datorita gravarii exagerate

la nivelul tuberozitatii maxilare

in dreptul crestei zigomato-alveolare

B.

C.

D.

E.

(pag. 595)

Datorita caror factori apar reactiile imediatebazale?

structurii chimice a protezelor

captusirea protezelor cu acrilat autopolimelizabil

11

A.

atrofia campului protetic si infundarii consecutivea protezelor purtate timp indelungat

realizarii inadecvate a fetei interne a protezei

configuratia neregulata a campului protezei

B.

C.

D.

E.

(pag. 596)

Care sunt caracteristicile leziunilor de

decubit?flora microbiana moderata

frecvent diskeratoza

12

A.

mai frecvent in zona canina la maxilar si inregiunea anterioara la mandibula

flora microbiana absenta

adenopatie moderata si inconstanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 597)

In cadrul stomatopatiilor protetice, datoritacaror boli pot aparea reactii tardive totale?

afectiuni hepatice

avitaminoze, mai ales in cele din grupa B

13

A.

afectiuni renale acute

anemii

diabet

B.

C.

D.

E.

(pag. 597)

Care sunt factorii locali sau generalipreexistenti a caror prezenta poate fi legatade aparitia unei candidoze orale?

varsta

deficientele imunologice congenitale

14

A.

iritatiile locale cronice datorate protezelor mobileincorect adaptate

igiena orala buna

atrofia tesuturilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Dintre candidozele orale care sunt formelemuco-cutanate?

atrofica

hipertrofica

15

A.

forme localizate

familiala

sindroame-asociate

B.

C.

D.

E.

(pag. 600)

Tema nr. 70

Reoptimizarea protezelor mobile



Care din urmatoarele afirmatii reprezinta ocontraindicatie in captusirea protezelorpartial acrilice cu materiale rigide?

DVO supraevaluataatrofia avansata a zonei de sprijin

1

A.

instabilitatea protezei cu basculare pe un torusproeminent

deficientele clinice si de laborator

profilaxia tesuturilor sinsibile la presiunimesticatorii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 693)

Pag. 158 din 160



La captusirea directa a protezelor incavitatea orala cat se indeparteaza prinfrezare de pe fata interna a seilor acrilice side pr maginile seilor?

0,5 mm

2 mm

2

A.

0,5-1 mm

1,5 mm

0,7 mm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 694)

Care este accidentul care duce ladeteriorarea protezelor partiale acrilice ceimpune necesitatea reparatiei?

fracturarea in timpul igienizarii

folierea necorespunzatoare a torusului palatin

3

A.

montarea in afara crestelor laterali

indepatarea neglijenta a protezelor din tipare

dupa polimerizaredeficientele de preparare ale acrilatului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 698)

Cum pot fi grupate reparatiile protezeipartiale acrilice?

repararea bazei protezei fracturate si fisurate

reparatii pentru inlocuirea tuturor dintilor

4

A.

reparatii pentru inlocuirea crosetelor acrilice

completarea tuturor dintilor

completarea bazei in cazul extractiei dintilorfrontali

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 688)

Care este regula ce trebuie respectata intoate situatiile in care se impune reparatiaunei proteze?

se va evita modificarea vechilor rapoarte aleprotezei pe campul protetic

reparatiile nu se executa repede

5

A.

acrilatul aplicat nu trebuie sa confere protezeisuficienta rezistenta

in timpul reparatiei se aplica monomerul deacrilat autopolimerizabil pe dintii acrilici

se vor modifica vechiile rapoarte ale protezei pecampul protetic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 703)

Care sunt indicatiile captusirii protezelormobile?

in caz de instabilitate cu basculare pe un torusproeminent

in deficientele clinice sau de laborator

6

A.

pentru ameliorarea mentinerii la o protezasubextinsa

in migrari ale dintilor stalpi care spetiile edentate

cu pierderea punctelor de contactin cazul protezarii imediate urmate de resortiirapide a proceselor alveolare

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Care sunt contraindicatiile captusiriiprotezelor mobile?

dintii laterali montati in afara crestei

DVO supraevaluata

7

A.

atrofia avansata a zonei de sprijin osteo-mucoase

inflamatia parodontala avansata cu mobilitateadintilor restanti

in caz de instabilitate cu basculare pe un torusproeminent

B.

C.

D.

E.

(pag. 693)

Care sunt avantajele captusirii directe aprotezelor partiale acrilice?

riscul de iritatie pe mucoasa orala

se efectueaza direct pe mucoasa fara folosireaunui model

8

A.

rapiditate- se realizeaza intr-o singura faza clinica

economie

daca dezinsertia acrilatul polimerizeaza in spatiileinterdentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 694)

Dintre timpii operatori ai captusirii directe aprotezelor partiale acrilice care sunt cei carenu fac parte?

badijonarea cu monomer asupra fetei frezate

aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilatautopolimerizabil

9

A.

dupa terminarea polimerizarii ,proteza nu sescoate imediat din cavitatea orala

campul protetic nu se igenizeaza

proteza nu mai este trimisa in laborator

B.

C.

D.

E.

(pag. 694)

Pag. 159 din 160



Care sunt indicatiile captusirii cu materialereziliente a protezelor mobile?

substratul muco-osos nu este sensibil la presiunimesticatorii

masticatie dificila

10

A.

leziuni de decubit

nu exista leziuni de decubit

inflamatia dureroasa si mobilitate a mucoasei cacopera crestele alveolare

B.

C.

D.

E.

(pag. 696)

Dintre cauzele ce determina deteriorari aleprotezelor partiale acrilice care impunnecesitatea reparatiei , care sunt deficientelebazelor protezelor?

deficientele de preparare , indesare sipolimerizarea acrilatului

indepartarea neglijenta a protezelor din tiparedupa polimerizare

11

A.

folierea necorespunzatoare a torusului palatingrosimea neuniforma a bazei protezei

indepartarea cu atentie a protezelor din tipare

B.

C. D.

E.

(pag. 698)

Cum pot fi grupate reparatiile protezeipartiale acrilice?

repararea bazei protezei fracturate si fisurate

reparatie pentru inlocuirea tuturor dintilor

12

A.

i i l i l ili

B.

C

Care din urmatoarele etape fac parte dintehnica completarii unuia sau mai multordinti la o proteza partial acrilica?

se izoleza modelul si cheia vestibula-ocluzala

se prepara pasta de acrilat si se aplica inportiunea dintre dinti si model

14

A.

dupa polimerizare ,proteza nu se prelucreaza sinu se lustruieste

se aleg sau se confectioneaza dintii din acrilat sise probeaza in spatiul ramas liber dupa extractie

se realizeaza o cheie vestibulo-ocluzala din ghips

B.

C.

D.

E.

(pag. 703)

Care sunt regulile ce trebuie respectate intoate situatiile in care trebuie reparata oproteza?

reparatiile se executa repede

se vor modifica vechile rapoarte ale protezei cucampul protetic

15

A.

acrilatul aplicat trebuie sa confere rezistenta sidurabilitate in timp

se va evita aplicarea monomerului de acrilatautopolimerizabil pe dintii acrilici

dupa polimerizare proteza se lustruieste

B.

C.

D.

E.

(pag. 703)

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	oprisan-alex
View:	266 times
Download:	2 times

Teste Dentara Studenti 2012

Documents