Post on 05-Dec-2014
description
transcript
COMPARAȚIA DINTRE CRIMA
ORGANIZATĂ, SPĂLAREA
BANILOR ȘI TERORISM
Ciobanu Alexandra
Nacu Andreea Roxana
Programul de masterat: Politici si Practici Fiscale, Anul II
Ce este crima organizată?
Crima organizată este definită prin existenţa unor
grupuri de infractori, structurate pe ideea infăptuirii
unor activităţi ilegale, conspirative, având ca principal
scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de
ridicate.
Principalele trasături ale Crimei Organizate
Stabilitate în cadrul asociaţiei infracţionale;
O anumită structură internă şi diviziune a roiurilor
intre membrii asociaţiei;
Continuitatea şi sistematizarea activităţii
infracţionale;
Scopul principal al asocierii infracţionale să fie
obţinerea unor câştiguri importante;
Activitatea infracţională să fie profesionalizată.
Forme de manifestare ale crimei organizate
Organizaţii specializate în extorcarea de fonduri
Organizaţii specializate în traficul de droguri
Organizaţii specializate în contrabandă
Organizaţii specializate în escrocherii (înşelăciuni)
Infracţiunea de spălare a banilor
Este incriminată în art. 23 alin.(1) din Legea nr.656/2002 în trei variante:
lit. a) - „schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau a disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau de la executarea pedepsei”.
lit. b) - „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”.
lit. c) - „dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”.
Obiectul juridic special al acestei infracţiuni mai cuprinde şi relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei, faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune, împiedicând aflarea adevărului şi înfăptuirea justiţiei.
Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi orice persoană responsabilă penal, nefiind precizată vreo calitate specială a subiectului. Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi şi autor al infracţiunii principale, dar şi o persoană specializată în spălarea banilor, care nu are nici o legătură cu infracţiunea principală.
Subiectul pasiv al infracţiunii de spălare a banilor
este, în primul rând statul, ca titular al obligaţiei de
asigurare şi garantare a unui climat de normalitate în
ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-
financiare şi de afaceri. Poate fi subiect pasiv orice
persoană fizică sau juridică care este prejudiciată în
urma săvârşirii acestei infracţiuni.
Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor
în prima variantă(lit. a) - acţiunea de schimbare sau
transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din
săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al
disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul
de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din
care provin bunurile să se sustragă de la urmărire,
judecată sau de la executarea pedepsei.
Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor
în a doua variantă (lit. b) - acţiunea subiectului activ de
ascundere sau disimulare a naturii reale a provenienţei,
situării, dispoziţiei, circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor
sau a dreptului asupra acestora, cunoscând că aceste
bunuri provin din săvârşirea de infracţiuni
Elementul material al infracţiunii de spălare a
banilor în a treia variantă (lit. c) - acţiunea subiectului
activ de a dobândi, a deţine sau a folosi bunuri,
cunoscând că acestea provin din săvârşirea de
infracţiuni.
Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor, în
toate cele trei forme reglementate de art. 23 din
Legea nr. 656/2002, constă în vinovăţie sub forma
intenţiei directe, întrucât subiectul activ înfăptuieşte
acţiunile concrete ( schimbarea, transferul, ascunderea,
disimularea, dobândirea, posesia, utilizarea unui bun),
cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei
infracţiuni.
Infracţiunea de spălare a banilor presupune un complex de activităţi, procedee, tehnici şi metode dintre cele mai rafinate. Spălarea banilor închide, practic, cercul infracţional, care începe cu săvârşirea uneia sau unora din infracţiunile prevăzute de lege, continuă cu obţinerea produsului financiar (bani murdari) şi se finalizează prin spălarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici şi scheme mai simple (de exemplu, scoaterea fizică a banilor peste graniţă) sau mai complexe (de exemplu, utilizarea circuitelor financiar-bancare).
Terorismul
Reprezintă acea practică de rezolvare prin mijloace violente a divergenţelor dintre grupuri de interese, organizaţii criminale sau indivizi precum şi pentru impunerea unor revendicări politice, economice, religioase, etnice sau de altă natură, urmărindu-se cu preponderenţă înspăimântarea unor colectivităţi de oameni, a opiniei publice, care la rândul lor să execute presiuni asupra autorităţilor şi chiar a guvernului pentru satisfacerea revendicărilor pretinse de grupările sau organizaţiile teroriste.
Infracţiunea de terorism
Obiectul juridic special - relaţiile sociale care asigură
apărarea siguranţei statului în una din componentele sale
fundamentale şi anume exercitarea puterii de stat fără nici
o ameninţare care ar putea veni din interior sau din exterior
SAU relaţiile sociale referitoare la fiecare din atributele
esenţiale ale persoanei luate în parte (viaţa, integritatea
corporală, libertatea,demnitatea etc.) şi privite ca drepturi
absolute ale acesteia.
SubiectuI activ al infracţiunii de terorism este persoana sau grupul de persoane care săvârşesc în mod nemijlocit această infracţiune.
Subiectul pasiv principal al infracţiunii de terorism poate fi colectiv: în cazul în care fapta teroristă săvârşită pe teritoriul unui stat constă în răpirea, rănirea sau uciderea unuia sau mai multor cetăţeni aparţinând unui alt stat, subiect pasiv va fi atât statul pe teritoriul căruia a fost săvârşita infracţiunea, cât şi statul ai carui cetateni au fost rapiţi, răniţi sau ucişi SAU persoanele care suportă nemijlocit actele de violenţă (victimele propriu – zise),dar şi cei terorizaţi ca urmare a săvârşirii actelor teroriste.
Elementul material: actele de violenţă (vătămare, ucidere,sechestrare) săvârşite de infractori prin care să se inducă o stare de teamă profundă, de teroare.
Latura subiectivă – forma de vinovăţie în care este săvârşită infracţiunea de terorism este intenţia calificată prin scop – intenţia directă.
Sunt însă unele situaţii în care autorul actului de terorism prevede rezultatul faptei ce urmează a o săvârşi şi, deşi nu urmăreşte acest rezultat – nu este interesat de producerea lui – acceptă posibilitatea producerii. În această situaţie, forma de vinovăţie a autorului va fi intenţia indirectă.
Caracteristici
Violenţa şi amenintarea cu violenţa
Folosirea sistematică şi persistentă a violenţei
Terorismul presupune organizare, planificare,
finanţare şi echipament precum şi indivizi pregătiţi
pentru realizarea acţiunilor concrete de luptă.
Clasificare grupări
Mişcările teroriste anarhiste şi de extremă stânga
care doresc să promoveze schimbarea socială şi a
regimului politic pe cale revoluţionară (Brigada Roşie
Italiană, Armata Roşie Japoneză, Fracţiunea Armata
Roşie Germană)
Mişcări separatiste de eliberare naţională precum şi a
minorităţilor naţionale (Organizaţia Bască din Spania,
Armata Republicană Irlandeză, mişcările musulmane din
ţările arabe, Kurzii din Turcia)
Tipuri de acțiuni teroriste
cele cu care teroriştii îşi iau măsuri pentru a
scăpa cu viaţă după consumarea atentatului, de
exemplu luarea de ostatici;
misiunile sinucigaşe ori kamikaze.
Grupări sau organizaţii teroriste:
"Brigăzile Roşii" din Italia, are ca scop înlăturarea guvernului italian;
Armata Roşie Japoneză acţionează pe teritoriul Asiei pentru sprijinirea revoluţiei marxist-leniniste mondiale;
Organizaţia Bască din Spania (ETA) - afaceri împotriva statului;
Armata Republicană Irlandeză (IRA) urmăreşte să scoată Irlanda de Nord din componenţa Regatului Unit;
Lupta Populară Revoluţionară (ELA) Atena urmăreşte retragerea Greciei din NATO;
Jihadul Islamic (război sfânt) în Beirut şi Liban, urmăreşte construirea unui stat după modelul iranian;
Frontul Democratic de Eliberare a Palestinei, urmăreşte o unire pe cale revoluţionară a lumii arabe şi înlăturarea puterilor imperialiste;
Organizaţia Abu Nidal în Libia, Siria, Irak - luptă împotriva inamicului sionist;
Organizaţia Luptei Armatei Albe în Siria, Liban, Libia - urmăreşte înlăturarea influenţei americane şi vest-europene în zonă;
Al Qaeda - Arabia Saudită şi Afganistan, înlăturarea puterii S.U.A. considerat diavolul pe pământ.
State sponsor ale terorismului:
Cuba
Iran
Coreea de Nord
Sudan
Siria
* Libia a fost retrasă din această categorie în anul 2003, deoarece a renunţat la susţinerea terorismului şi a abandonat programele de cercetări ale armelor de distrugere în masă.
Atentate celebre asasinarea preşedintelui american J. F. Kennedy, 22
Noiembrie 1963 (suspecţi: Mafia, CIA, FBI, Petroliştii, Federal Reserve,Fidel Castro, URSS şi soţia acestuia, Jacqueline Kennedy) – presupusul asasin: Lee Harvey Oswald
actul terorist din 11 Septembrie 2001, asupra World Trade Center din New York şi Pentagonului (AL-Qaeda).
2002 în Insula Bali au fost omorâte 202 persoane într-un club plin cu turişti.
2003- multiple atacuri teroriste în Istanbul (revendicate de Al-Qaeda şi Frontul Islamic al Marelui Orient)
11 martie 2004 în Madrid: 190 morţi şi 1900 răniţi (ETA).
07 iulie 2005 - explozii în trenurile şi staţiile de metrou şi într-un autobuz din Londra.
18 iulie 2011 - atentatul de la Burgas, Bulgaria - a fost comis de un sinucigaş ( bilanţ – 7 morţi şi 32 răniţi).
Legăturile dintre crima organizată,
terorism şi spălarea banilor
teroriştii se angajează în activităţi de crimă organizată
pentru a se întreţine financiar
grupurile de crimă şi teroriştii sunt organizaţi în structuri de tip reţea iar teroriştii se pot ascunde în cadrul organizaţiilor criminale
atât grupurile de crimă organizată cât şi grupurile teroriste operează în zone cu control guvernamental limitat, cu prezenţa redusă a instituţiilor de ordine şi cu graniţe deschise
ambele structuri apelează la coruperea oficialităţilor pentru a-şi atinge obiectivele
se folosesesc mijloace similare de comunicare şi de utilizare a tehnologiei moderne
“spălarea” banilor se efectuează în ambele structuri şi deseori utilizându-se metode similare, de multe ori prin aceeaşi operatori.
terorismul este dependent de resursele financiare semnificative şi de alte activităţi economice- utilizarea firmelor fantomă, realizarea tranzacţiilor suspecte, rambursările frauduloase de TVA.
grupurile teroriste preiau tot mai mult experienţa, metodele şi mijloacele folosite de organizaţiile criminale.
Studiu de caz
1. Colectarea de fonduri printr-o organizaţie non-profit:
o organizaţie non-profit implicată în asigurarea bunăstării copiilor a folosit casete video care prezintă organizaţia religioasă “luptătorii liberi” în acţiune în diverse ţări, împreună cu imagini grafice de atrocităţi realizate împotriva membrilor aceleiaşi religii. Casetele conţineau un apel de a trimite donaţii la un număr de căsuţă poştală pentru a ajuta în luptă. Aceste casete au fost aparent larg răspândite în rândul stabilimentelor religioase prin intermediul religiei. Acelaşi număr de căsuţă poştală a fost asociat cu apeluri in reviste ce au publicat astfel de articole de către extremişti binecunoscuţi. Organizaţiile non-profit utilizate în transferuri ilegale au făcut obiectul şi a unei investigaţii penale asupra unei reţele de fundaţii (cel puţin 215 organizaţii non-profit)
înfiinţata de către membrii unei comunităţi de imigranţi a
evidenţiat că reţeaua transfera sume mari de bani in mod
regulat în diferite conturi din altă ţară. Rapoartele de
tranzacţii suspecte de la bănci au fost direcţionate prin
tranzacţii cu sume de bani neobişnuite în comparaţie cu
scopul declarat si activităţile fundaţiei. După o analiză iniţială,
a devenit clar ca unul dintre beneficiarii tranzacţiilor
desfăşurate de către aceste organizaţii a fost o companie
inclusa pe lista de persoane desemnate de Consiliul de
Securitate ONU. Timp de 3 ani, 35 de organizaţii non-profit
au trimis in străinătate peste 160 milioane USD. Reţeaua era
formată dintr-un număr important de fundaţii răspândit în ţară,
cu o concentrare în ţările cu o prezenţă mare de imigranţi
aparţinând aceleiaşi comunităţi.
2. Conducerea unei organizaţii non-profit poate fi utilizată în
finanţarea terorismului. Astfel, în Ţara X a fost descoperită o
organizaţie non-profit care a fost înregistrată în Ţara X ca
organizaţie caritabilă, scutită de plata taxelor şi impozitelor, al
cărei scop declarat este realizarea unor proiecte umanitare în
lume. Deşi organizaţia non-profit a fost înregistrată în Ţara X,
aceasta a operat în diverse locaţii utilizând nume diferite.
Înregistrările financiare si comerciale au fost sechestrate de
la un birou al organizaţiei non-profit şi de la preşedintele
ofiţerilor executivi ai organizaţiei non-profit şi ai membrilor
consiliului director. La aceeaşi dată, Ţara X a emis un ordin
de blocare a valorilor organizaţiei non-profit şi asupra
înregistrărilor aflate în curs de investigaţie.
Unsprezece luni mai târziu,Ţara X a solicitat ca organizaţia
non-profit să fie inclusă de ONU în Rezoluţiile Consiliului de
Securitate pentru sprijinirea organizaţiei teroriste. Ţara X l-a
condamnat pe directorul executiv al organizaţiei non-profit
pentru fraudă şi infracţiuni legate de crima organizată, şi
pentru direcţionarea donaţiilor caritabile în valoare de
315.000 USD către organizaţiile teroriste. Înainte de aceste
acţiuni, exista probe că organizaţia non-profit a furnizat direct
şi indirect sprijin financiar organizaţiilor teroriste.
3. Deturnarea fondurilor provenind din activităţi legitime - în
Franţa în urma unei investigaţii, s-a observat că un cont
aparţinând lui A, un manager de restaurant era folosit pentru
depunerea unor semnificative sume de bani din partea
companiei B, având ca obiect de activitate exploatarea
lemnului. Contul managerului nu era folosit şi pentru plata
unor drepturi salariale angajaţilor, ori acordarea acestora de
diurne, cheltuieli de transport etc. În schimb, analiza rulajului
contului companiei B a supus atenţiei retragerea unor
importante sume de bani cuprinse între 500.000 Euro şi
1.000.000 Euro. Banca unde A şi-a deschis contul a întocmit
un raport de tranzacţii suspecte, din cauza discrepanţei
existente între obiectul de activitate al restaurantului şi
companiei de prelucrare a lemnului.
Investigaţiile financiare au punctat faptul că activităţile
acestora erau legate de mişcarea Salafistă, iar cazul a fost
trimis spre investigare autorităţilor judiciare. În ceea ce
priveşte activităţile de auto-finanţare, această sursă a fost
folosită de cei doi terorişti implicaţi în atentatul de la
Londra, din 7 iulie 2005.
Concluzii
Grupările criminale sunt adevărate organizaţii economice
care se comportă ca societăţi multinaţionale, ghidate de:
obţinerea de profituri maxime cu cheltuieli minime,
fidelizarea angajaţilor permanenţi şi a clieţilor lor.
Acestea identifică şi exploatează rapid şi eficient
slăbiciunile sistemelor legale şi juridice, dar şi facilităţile
oferite de paradisurile fiscale, unde caută să îşi plaseze
afacerile şi produsele financiare.
Criminalitatea organizată investeşte în afaceri legale, apoi
dirijează resursele financiare dobândite prin preluarea
controlului asupra băncilor şi societăţilor comerciale
implicate în spălarea banilor.
Spălarea banilor şi terorismul, alături de corupţie, sunt
modalităţi de manifestare a criminalităţii organizate.
Există trei modalităţi principale prin care se deturnează
fonduri în scopuri teroriste:
- devierea fondurilor prin mijloace frauduloase (spre
exemplu: donatorilor li se spune că banii sunt destinaţi
orfanilor);
- înfiinţarea unor organizaţii caritabile fantomă sub
paravanul cărora funcţionează organizaţii teroriste
- accesul nestingherit al teroriştilor la fondurile
organizaţiilor caritabile.
Vă mulţumim!