+ All Categories
Home > Documents > Spalarea in Situ

Spalarea in Situ

Date post: 07-Apr-2018
Category:
Upload: madeleine-lafleur
View: 249 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 10

Transcript
  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    1/10

    !I,.c a iJl{

    BAZA DE DATE PRIVIND PARAMETRI1 REPREZENTATIVI 81 CARACTERISTIC1LEFIZ1CO-CH1M1CE ALE POLUANTILOR PETROLIERI LICHIZI

    IntroducereP~ntru eonstituirea unei baze de date cat mai reale, s-au luat in consideratie principalele produsepetroliere potential poluatoare ale acviferelor.Au fost se le ct at e produse petroliere de natura c him ic a c eroa sa s i n ec eroa saCeara este componentul natural al titeiului alcatuit din hidrocarburi, In cea mai mare parte, cutemperatura de topire ridicata, care sunt solide illconditii de temperatura ambianta, Din punct devedere a hidroearburilor prezente in ceara de petrol, acestea apartin claselor normal parafine (cumolecula liniara), marea majoritate (in jur de 90 % dintre componentii cerii de petrol sunthidrocarburi apartinand acestei subclase), izoparafine (parafine ramificate) ~i alchil naftenemonoc ic li ce ( al ch il ci cl open ta ni s i a lc hi lc ic lohexani ) c u catena p ar af in ic a ma i l un ga de 1 5 a tomide carbon.Proprietatile de curgere ale produselor petroliere sunt dependente de valoarea continutului deceara al acestora. Un continut de ceara de 1% masa induce 0 crestere a temperaturii de congelarea produselor petroliere de circa to-c.In functie de continutul de ceara, produsele petroliere se impart illceroase, cand acesta este egalsa u superior valorii de 2 % masa, si n ecero ase, c an d co ntin utu l de ceara este m ai rille de 2 %masaContinutul de ceara al produselor petroliere constituie, alaturi de viscozitate, 0 caracteristicaimportanta in evaluarea vitezei de penetratie a produselor petroliereprin sol i contaminareaacviferelor.Estimarea efectelor cantitative ~icalitative ale surselor de poluareProblema depoluarii solurilor ~iacviferelor contaminate cu produse petroliere lichide este unadintre cele mai complexe activitati din domeniul protectiei mediului, atat sub aspect teoretic,economic cat si organizatoric,Numarul mare de factori care influenteaza procesele si modul necorespunzator in care seabordeaza acestia, conduc la situatii lncarenu.seobtmrezultatele scontate in urma depoluarilor,Abordarea sistematica si organizata a procedurii de stabilire a tehnologiei de depoluare optimeeste 0 conditie necesara pentru obtinerea unor rezultate favorabile.Firmele mari, cu activitati 'in domeniul extractiei, transportului ~i prelucrarii tijeiului ~iproduselor petroliere sunt firme care se ~onfrunta cu numeroase situatii accidentale cu efectepoluatoare asupra mediului inconjurator. In aceste conditii este justificata infiintarea in cadrulacestor societati comerciale a unor subunitati specializate si dotate corespunzator pentrurealizarea depoluarilor, inclusiv a solului, subsolului sau a panzei de apa freaticaSchema logica prezentata in figuraeste un exemplu util in abordarea organizarii unei activitati dedepoluare.o parte dintre etapele cuprinse in schema trebuie sa fie realizatede catre poluator, 0 alta de catredepoluator, iar autoritatileadministratiei locale si ale sistemului integrat de protectie a mediuluitrebuie sa-si asume .responsabilitatile ce tin de urmarirea realizarii si receptia finala a lucrarii dedepoluare. \

    ;f!

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    2/10

    Estimarea-efectelor cantitative si calitative ale surselor de poluare

    Poluarea solurilor ~iacviferelor cu produse petroliere reprezinta 0 categorie de incidente frecventintalnite, cu consecinte ecologice si economice sernnificative.in majoritatea cazurilor de poluare a solurilor eu produse petroliere efectele negative se extind inscurt timp de la producere atat asupra subsolului, pana la panza freatica, prin infiltrare, cat ~iasupra atmosferei prin evaporarea compusilor din poluant care au volatilitate ridicata.Alegerea corecta a unei tehnologii de depoluare eficienta a unui sol sau a unui acvifer contaminateu produse petroliere lichide reprezinta 0 deeizie foarte importanta si dificila datorita numaruluifoarte mare de variabile si interactiuni de care depind rezultatele finale.Compozitia si structura solului ~i subsolului in corelatie cu caracteristicile fizico-chimice alepoluantului formeaza sisteme specifice care impun anumite abordari in alegerea tehnologiilor dedepoluare.

    Situatii frecvente de suprafete de sol poluate cu produse petroliereFisurarea conductelor de transport produse petroliere lichide, plasate aerian sau mgropate,datorata fenomenelor de coroziune, eroziune sau tentativelor de furt. In cazul unei conducteplasate aerian observarea incidentului se poate realiza la scurt timp de la produeerea avariei si sepoate interveni rapid pentru oprirea pomparii si decontaminarii solului, Daca incidentul seproduce la 0 conducta lngropata observarea se poate produce tarziu, cand produsul petrolierajunge la suprafata solului sauin fantanile din zona prin intermediul panzei freatice,decontaminarea fiind mult mai dificila in astfel de cazuri.La conductele de transport titei sau produse petroliere zone deosebit de critice sunt cele alesubtraversarilor si supratraversarilor cursurilor de ape unde la pericolul contaminarii solului seadauga si pericolul contaminarii apelor travers ate.Accidente ale mijloacelor de transport ale produselor petroliere (cisterne auto, cisterne de caleferata, mijloace navale fluviale sau maritime etc.) urmate de raspandirea produselor transportatepe suprafete intinse de sol san apaIncidente tehnice la instalatiile de extractie titei, pompare ~itransport, prelucrare titei si fractiunipetroliere, urmate de deversari de produse pe suprafata solului. in aceasta categorie pot fi inclusesi .situatiile frecvent intalnite de poluari vechi ("istorice") In cadrul amplasamentelor in care seprelucreaza titeiul inca din perioada interbelicaFisurarea fundurilor mijloacelor de depozitare a [iteiului, produselor petroliere, inclusiv areziduurilor grele (rezervoare suprate rane , . . .semiingropate sau ingropate, bataluri, gropineamenajate etc.). .. .. .in aceasta categorie pot fi incluse ~i unele cazuri de poluari sernnificative ale solului si subsoluluide sub cladiri si de sub platforme betonate

    Rezolvarea unui eveniment cu consecinte poluatoare majore asupra mediului inconjuratorObservarea evenimentului la un moment cat mai apropiat de producerea lui siluarea imediata amasurilor tehnico-organizatorice care sa conduca la oprirea scurgerii de produse, daca este cazul~i la limit area consecintelor negativeStabilirea responsabilitatii celor din cauza carora s-au produs evenimentele.Modul in care se elimina efectele negative ale unui eveniment cu consecinte poluatoare asuprasolului si subsolului tine de alegerea celei mai adeevate tehnologii de depoluare.

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    3/10

    --------- - .

    Tehnologii de depoluareMetode biologice:Biodegradarea insitu;Biodegradarea In vrac;Depoluarea inbioreactoare;Bioventingul si biosparginguLMetode terrnice:Depoluare prin combustie;Depoluare prin desorbtie termica.Metode fizice ~ichirnice:Spalare;

    -@ Flotatie;Extractie;Oxidare;Precipitare

    Factori determinanti la alegerea si aplicarea unei tehnologii de depoluare:- Gradul final de depoluare, dorit sau impus;- Durata actiunilor de depoluare;- Costul total necesar desfasurarii depoluarii;- Efectele secundare prod use in timpul aplicarii tehnologiilor de depoluare si ulterioare aplicariiacestora.- Tehnologiile de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere nu raspund In modoptim, concornitent la cei patru factori enumerati. Acest lucru conduce Ia necesitatea ordonariiprioritatilor in alegerea tehnologiilor de depoluare in functie de conditiile.concrete fiecarui caz inparte.

    Criterii pentru alegerea tehnologiei de depoluare optimeNatura poluantului si a solului;Tipul de folosinta a sitului respectiv;Conditiile meteorologiee sezoniere ~l de timpul avut la dispozitie pentru realizareadepoluarii;Costul;Timpul neeesar;Neeesitatea urmaririi evolutiei depoluarii in timp si neeesitatea interventiei cu tratarnentespecifice in cazul aparitiei anumitor fenomene nedorite;Specificitatea actiunii microorganismelor fata de diverse eategorii de poluanti;Detinerea unei dotari tehniee specifice.

    Avantajele tehnologiilor de depoluare a solurilor, contaminate cu produse petroliere, bazate pemetode termiceTimpul extrem de scurt in care se realizeaza decontaminarea;Dotarile tehnologice simple;Independenta fata de conditiile meteorologice ~ide anotimp;Independenta fata de tipul poluantului, tipul solului ~iconcentratia poluantului in sol;Desi calitatile germinative ale solului supus decontaminarii prin proeese terrnice sunt totalcompromise, refacerea acestor calitati se obtine foarte usor prin simpla arnesteeare a soluluidecontaminat termic cu sol pro asp a t .

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    4/10

    Un numar mare de determinari experimentale realizate in cadrul Universitatii Petrol-Gaze dinPloiesti, pe 0 gama foarte diversa de soluri poluate practic cu tome tipurile de fractiuni petrolieresi depoluate termic au condus la concluzia ca un sol depoluat termic i~i redobandeste calitatilegerminative prin amestee cu sol nepoluat incepand de la concentratii de ordinul 25-30 % solpro asp at in amestec.De asemenea, s-a constatat ca la amestecuri de peste 50% sol proaspat in amestec eu soluldeeontarninat, calitatile germinative sunt superioare solului necontaminatDezavantaje ale tehnologiile de depoluare bazate pe metode termice:Investitia realizarii dotarilor neeesare este relativ ridicata, ehiar daca amortizarea ei se poate facefoarte repede;Aplicarea tehnologiilor de depoluare termica a solurilor contaminate cu produse petroliere,necesita un consum de eombustibil care conduce la 0 crestere a eheltuielilor de operate Incomparatie eu metodele microbiologice;in urma proeeselor de combustie sau desorbtie termica apar gaze de ardere care antreneazaparticule foarte fine (prat) din structura solului. Acest fenomen impune dotarea sistemului cufiltre, cicloane s i a lt e d is po zit iv e pentru purificarea gazelor de ardere evacuate in atmosfera;Instalatiile de depoluare fixe sau mobile pot fi dotate cu sisteme de recuperare a caldurii, eeea ceface sa creasca valoarea investitiei si a cheltuielilor de operare, chiar daca energia recuperatapoate fi valorificata;Solutiile constructive realizate la nivel mondial pentru tehnologiile de depoluare termica asolurilor contaminate eu produse petroliere sunt de 0mare diversitate.Caracterizarea sistemelor sol-subsel-ape subteraneSe realizeaza prin stabilirea grosimilor straturilor specifice pana, la primul strat impermeabil ~iprin analiza parametrilor caracteristici care influenteazadispersia poluantilor.Viteza de deplasare a poluantului lichid in directie verticala sau Iaterala este dependenta deearaeteristicile poluantului (compozitie, densitate, viscozitate, polaritate etc.) si de caracteristicilesistemului sol - subsol - ape subterane (compozitia solului, structura solului, umiditate etc.)

    Metode ~itehnici de estimare a efectelor evemmentelor peluatoareNumarul si locul forajelor pentru prelevarea probelor de sol, subsol si ape subterane se stabilestein functie de conditiile concrete ale fiecarui caz in parte, urmarindu-se un compromis Intreinformatiile obtinute si cheltuielile necesare.Metodologia de prelevare a probelor si de realizare a analizelor recomanda 0 esalonare in timpale acestora, astfel incat rezultatele primelor analize sa stea la baza stabilirii numarului ~i locului

    -de prelevare a urmatoarelor probe.Prelevarea probelor de sot serealizeaza eu instrumente speciale (foreze, prelevatoare specifice)sau eu unelte clasice ( tamacop, lopata, sapaligi etc.).Pentru prelevarea probelor de subsol se utilizeaza in functie de adancimea de prelevare si de tipulsubsolului sondeze manuale sau actionate meeanic sau ehiar exeavatoareAnalizarea probelor se recomanda sa se realizeze in timp cat mai scurt de la prelevare, chiar dacadepozitarea aeestora se face in conditii co respunzato are, pentru a se evita eventualeletransformari ale compusilor din poluant In timpul depozitarii.Prelevarea probelor de apa din panza freatica presupune realizarea de puturitforaje) tub ate,prevazute cu dispozitive pentru masurarea nivelului hidrostatie si cu sisteme de aspiratie a apeide la diferite niveluri. Aceste amenajari sunt cunoscute: sub denumirea de piezometre sau sondede hidroobservatie

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    5/10

    Analize fizice ale soluriler si apelor subteranePrincipalele proprietati ale solului eare influenteaza eomportarea ansamblului sol poluantpetrolier lichid sunt:Densitatea;Poro zitatea;Umiditatea;Granulometria;Capilaritatea;Suctiunea;Penneabilitatea si eapacitatea de retentie.Starea apelor subterane se caracterizeaza prin marimea urmatorilor parametrii:Continut de produse petroliere,Duritate temporara si permanenta,PH,Suspensii,Gaze dizolvate,Continut de anioni,.Con!inut de metale,Radioactivitate,Conductivitate electrica,Corozivitate,Continut microbiologic,Caracteristici organoleptice.

    Prelucrarea reznltatelor obtinute prin analizeAprecierea rezultatelor obtinute in urma analizelor efectuate la probele de soluri ~iape subteranetrebuie sa aiba in vedere gradul de preeizie al metodelor ~iaparaturii de analiza utilizate.Prelucrarea rezultatelor obtinute prin analizarea probelor de sol, sub sol si ape subterane, insituatia unui sit poluat cu produse petroliere lichide, urmareste evidentierea variatiei gradului depoluare in zona contaminata, atat ca intindere in plan orizontal cat si in adancime.In cazul in care frontul de poluant a ajuns la nivelul primei panze freatice este necesar sa sedetermine directia si distanta p a n a la care s-a deplasat impreuna cu aceasta, precum si variatiaconcentratiei poluantului in apa subterana,Toate aceste informatii sunt necesare in vederea stabilirii tehnologiei optime de depoluare incazul respectiv.

    Conclazi!Prezentarea principalelor aspecte metodologice legate de diagnosticarea starii de poluare asolurilor si acviferelor, respectiv a principalelor aspecte tehnice ale tehnologii dedepoluare aevidentiat eomplexitatea stabilirii deciziilor de alegere a celor mai adeevate solutii.Optimizarea activitatii in acest domeniu presupune realizarea unui compromis intre rezultateleobtinute in urma aplicarii unei tehnologii de depoluare si eforturile financiare, materiale ~iumane cu care s-au obtinut aceste rezultate.Decidentul care stabileste procedura de lucru, respectiv tehnologia de depoluare este persoana

    . sau structura organizatorica asupra caruia se concentreaza responsabilitatea rezultatelor finale.Analiza comparativa intre avantajele si dezavantajele fiecarei categorii de tehnologii dedepoluare trebuie realizata In raport cu 0 lista de obiective prioritare stabilita in functie deconditiile concrete, specifice fiecarui caz in parte. Rezultatele unei astfel de analize trebuie saorienteze solutia final a spre acea varianta care corespunde din cele mai multe puncte de vedere,intr-un anumit context.

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    6/10

    rviasud pen:truop1rirea poh.!arii :;:;i lirniltarea extindeni zonei poluate

    R.ise

    S1:abilirea t'ipu;rUorde -iehnologU pre1;a,bile sa realizezedepouarea shuhii

    Figura.:? 3. I. SclitexnfA..iogiieA c1Ulsu

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    7/10

    DEPOLUAREA SOLULUI SIAPEI FREATICE CONTAMINATE CU PROD USEPETROLIERE PRiN METODA BIODEGRADARlIIN SITU

    REZUMATLucrarea se refera la 0 experienta practica de depoluare a unui sol ~i a apei freatice din incinta unui fostdepozit petrolier prin biodegradare in situ. I n acest sens dupa determinarea gradului de poluare cu TPH, aperimetrului afectat si a volumului de apa freatica s-a elaborat tehnologia de decontaminare, aceasta constandIn saparea a 5 puturi pentru blocajul hidraulic, excavarea solului din perimetrul contaminat pana laadancimea corespunzaroare coperisului panzei freatice, putemic impregnat eu produse petroliere, eu seopulaianirii solului ~iaducerea la suprafata a stratului contaminat, tratarea apei pompatedin puturi eu nutrienti ~idispersarea aeesteia pe intreg perimetrul contaminat prin aspersiune. Emulsionarea nutrientilor ~ioxigenareaapei se face cu ajutorul unui hidroaerator de constructie originals.

    1. CONTAMINAREA SOLULUIInvestigatiile intreprinse in 1997 (Faza I) si 1998 (Faza II) au pus in evidenta contaminarea

    solului din perimetrul supus analizei cu produse petroliere, estimandu-se 0 suprafata de cca. 1500m2 si un volum de 4700 m3 de s ol. A s tf el in fostul tare de stocare a produselor petroliere s -a u g as itvalori ale TPH (total hidrocarburi petroliere) de pana la 25.800 mg/kg (SMR - 9-3 m ) .

    Investigatiile au fost reluate in anul 2003 de ca tre Univers it a tea din P etro sa ni, e stim an du -se u nvolum de 3637 m3 de sol respectiv 0 suprafata de cca, 2536 m2, ia r continuturile de TPH au variat inlimitele 0 - 60530 mglkg .

    2. POLVAREA APE! SUBTERANEin privinta determinarii calitatii apelor subterane din zona studiata , s-au intreprins cateva

    campanii de monitorizare tncepand cu anul 1996 de catre firma LENOCI & PARTNER LTD,Budapesta, iar din anul 2000 si pana in prezent de catre S.C. ECOTERRA ING S.R.L. Baia Mare.Deoarece in Romania m.1exista normative care sa faca referire stricta la conditiile de calitate aleapelor subterane, raportarea valorilor obtinute din analiza probelor recoltate s-a facut la normeleOlandeze precum si la Ord 756/1997 privind pragurile de alerta ~iinterventie.

    3. POSIBILITATI DE DEPOLUARE A APELOR FREATICEStudiile bibliografice precum ~i cele de teren au indicat ca cea mai adecvata metoda pentru

    epurarea apelor din acviferul zonei studiate este cea a blocajului hidraulic, prin forarea unor puturisau sonde, pomparea apei din acestea in vederea realizarii unei zone de depresiune, aerarea apei cuajutorul unui hidroaerator, separarea fazelor (produselor petroliere) intr-un bazin de decantareexistent si in final stropirea solului contaminat cu apa epurata si saturata cu oxigen ~i nutrienti.

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    8/10

    4. DEPOLUAREA SOLULUISpalarea selurilor

    Este 0 metoda fizica sau fizico-chimica, utilizata pentru eliminarea fazei reziduale depoluant imobilizat in matricea solului.

    Principiul spalarii consta in separarea poluantilor din sol ~itransferul acestora in fazalichida sau gazoasa, sub actiunea apei ~i a energiei mecanice. Aceasta metoda este completata cualte metode de depoluare cum ar fi: stripping, flotatie sau biodegradare.

    Deoarece numai metodele de biodegradare pot fi utilizate pentru depoluarea solurilor ~iapelor=subterane contaminate cu hidrocarburi, in continuare se va insista numai pe prezentareaacestor metode.

    Metodele de biodecontaminare prin biodegradare se bazeaza pe prezenta in mediul subterana unor rnicroorganisme capabile sa degradeze cea mai mare parte a poluantilor organici carbonatatisi 0 buna parte din poluantii anorganici.Depoluarea apei freatice

    Apa freatica, estimata la un volum de 4500 m", este cantonata in orizonturi acviferediscontinue, separate intre ele de intercalatii argiloase.

    Extragerea ~iafanarea solalui in vederea depoluarfPe baza analizei gradului de poluare al solului pe probe recoltate din 18 foraje s-a ajuns la

    concluzia ca volumul de sol poluat este de 3637 rrr' aferent unei suprafete de 2536 m2.Depoluarea solului printr-o tratare adecvata (biodegradare in situ) impune extragerea,

    afanarea si dupa caz depozitarea acestuiaIn Romania nu exista un normativ separat pentru aprecierea calitatii apei subterane, ci sunt

    utilizate normativele existente: STAS 134211991 pentru apa potabila, STAS 9450/1988 pentru apeleutilizate pentru irigarea culturilor agricole si STAS 4706/1988 pentru apele de suprafata

    Din pacate, standardele mentionate nu contin valori maxim admise ale concentratiilor deproduse petroliere (hidrocarburi din petrol) in apa In consecinta, in conformitate cu prevederile art.18 din Ordinulnr. 756/1997 al M.A.P.P.M. s-a optat pentru fixarea obiectivului de depoluare pentrupanza freatica (apa subterana) Ia 0 valoare egala cu Capa=O,Ol mg/I, valoare care corespundeconcentratiei maxime admise de produse petroliere in apa potabila utilizata in Uniunea EuropeanaFaja de aceste normative standardul olandez permite 0,6 mg/l, iar cel german de 2,0 mg/I.

    Depoluarea apei de ionii amoniu si fosfat precum si de continutul de detergenti, introdusivoit ca sub stante nutritive, se va face tot prin acest flux de aerare irnediat ce se vor atinge parametriiscontati privind solul si apa freatica.

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    9/10

    P n '" 1.if'f,

    DISPERSIA URANIULUI DIN SOL LA DEPOLUAREA TERENURILOR DINZONAPETROLIERA POENI - TELEORMAN

    1.DATE GENERALECa unnare a avarierii frecvente si fara posibilitatea de prevedere a retelei metalice de

    transport de pe segmentul sonda de productie (de extractie) - parcul de semiprelucrare,seproduce infestarea cu fluid tehnologic polifazic, poluand atat solul cat si apa freatiea (dacanivelul hidrostatic este la mica adancime) [2].

    Exista situatii cand fluidul tehnologie prezinta 0 radioactivitate naturala crescuta (caredepaseste limita maxima admisibila - LMA - specifica mediului cu care intra in contact),conducand la poluarea radioaetiva cu elementul in cauza. Sunt cunoscute cercetari referitoarelamodul de poluare a 1 solului cu materiale radioactive, care, insa nu se refera la apa sarata dezacamant .

    Radioactivitatea apelor de zacamant si a titeiului brut, a fost constanta pentru prima datape plan rnondial in anul1940. Tomkeiev (1946), citat de Dinca si colab. (1993), mentioneaza uncontinut mediu de uraniu in titei de 100 glt (100 ppm). Prezenta uraniului explica si pe cea aproduselor de dezintegrare a acestuia, dintre care, cele mai irnportante sub aspect biologic suntradiul - 226 si radonul - 222. Despre poluarea cu radiu - 226, modul de levigare al acestuia insol ca efect al irigatiei cu udari gravitationale si masurile ce se impun, acelasi colectiv decercetatori a publicat rezultatele in [ 1, 4 ].

    Cercetarea s-a efectuat inintervalul 1993-1994, incampul experimental Poem (judetulTeleorman), situat intr-o zona cu lucrari deextractie din anul 1974. S-a urmarit, variatiacontinutului de uraniu total din sol sub influenta Iucrarilor hidroameliorative siagropedoameliorative, incluse in tehnologia de depoluare a terenului infestat cu apa sarata dezacamant si titei brut [ 3 ].

    2. MATERIAL SI METODA

    Campul experimental a fost realizat in anul 1991 si este prevazut cu unnatoarele categoriide lucrari [ 3 }:a) Reteaua de drenaj de spalare compusa din drenuri absorbante cu diametrul de 80 mm,

    lungirnea de 100 rn , pozate la adancimea de 0,90 m si la distanta de 11 m; materialul filtrant estebalastul. Evacuarea drenurilor se face intr-o retea de canale, apa fiind injectata in subteran laadancimea de peste 300 m.

    . b) lrigatia de spalare realizata cu udari gravitationale la scam demicroparcela (1 Il!-~ 3.. m). Apa de irigatie provine din sursa subterana, are reziduul salin de 402 mg/l si s-a distribuitcu

    intensitatea de 10 rom / ora pana la aparitia stagnarii (4 - 6 ore), dupa care s-a redus la valoareavitezei de infiltratie. Norma neta de irigatie a fost de 6000 m3/ha, durata udarii de 80 de ore(timpul de functionare zilnica 10 ore) iar umiditatea initiala a fost sub plafonul minim

    c) Lucrarile agropedoameliorative s-au realizat in anul 1992 si au constat din afanareaadanca prin scarificare (executata la adancimea de 0,60 m) si din amendarea cu fosfogips (dozade 8 t/ha).

    Solul poluat este brun luvic, vertic, cu textura argiloasa, moderat salinizat, moderatalcalizat si cu conti nut redus in titei brut. Poluarea cu apa sarata (reziduul de 51 gil) este pana laadancimea de 1,0 m iar infestareacu titei brut s-a produs pe primii 20 em.

    Referitor la LMA pentru uraniu natural in sol, in nonnele interne se mentioneazacontinutul de 0,5 - 4 g/t sau 0,004 - 0,11 Bq/kg. Problema cercetata consta in influenta irigatieide spalare pe fond drenat asupra distributiei uraniului total in sol. Apa de irigatie are uncontinut infim in uraniu total ( sub limita de detectie ).

    Experimentul a inclus doua variante: cuirigatia de spalare si neirigat (martor).

  • 8/6/2019 Spalarea in Situ

    10/10

    Adincimea de udare a fost influenta direct de adincimea de afanare. Drenajul a ineeputsa funetioneze in a doua zi de la apliearea udarii. S-a constatat ea, pentru 1000 m3lha de apa deirigatie, s-a evaeuat 100 - 200 m3fha, eu un debit specific instantaneu de 11,7 I /(s x ha). Apadrenata a avut reziduul salin de 4,04 - 4,43 gil. Probele de sol s-au recoltat pe profil, laechidistanta de 10 em pina la adineimea de pozare a drenului.

    Analizele s-au efeetuat la Institutul de fiziea si inginerie nuc1eara Magurele si la Institutulde eereetari si proieetari pentru metale rare si radioactive (Laboratorul de. radioproteetie sieeologie Stei, judetul Bihor).

    3. REZULTATE OBTINUTEJ)Continutul mediu in Ustota! pe adineimea de 0,90 este de 1,48 ppm pentru varianta

    neirigata si de 1,22 ppm, in eazul aplicarii irigatiei de spalare cu norma neta de 6000 m3 ilia,incadrindu-se in LMA specifica solului de 0,5 - 4 ppm.

    2. 5:2

    ~.5'0

    3~l----r-------,-----r------,------,--.--,---,-----,o ~ ~ m M ~ 00 m M 00

    h[rtjFigura nr.I - C ontinu tu l in U - total in sol p en tru v aria ntele irig at si neirigat

    2)Continutul maxim in U - total, se inregistreaza in situatia anterioara irigatiei despalare, avind valorile de 2,2 ppm pentru adincimea de 0,10 - 0,20 m si de 2,0 ppm pentruorizontul 0,40 - 0,50 m.3)Irigatia ell T O I de spalare, reduce nesemnificativ continutul in U-total al solului, fatade variantaneirigata, in medie eu 0,15 ppm (fig. I).

    Valorile maxime se inregistreaza pentru adincimile 0,4 - 0,5 m (1,6 ppm), 0,0 - O,lm (1,5 ppm) si 0,3 - 0,4 (1,5 ppm).4)Redueerea cotuimuulul de U - total este maxima pentru adincimile 0,1 - 0,2 m (0,8ppm) si 0,6 - 0,9 m (0,7 ppm) (fig. 1). Aceasta se explica prin efectul spalarii pentru prirmZC}'ern, al adincimii de realizare a afmarii si al diminuarii efectului aeesteia in timp, pentruintervalul 0,2 - 0,6 m.

    4.CONCLUZII-Continutul solului in U'-total pe adincimea de udare de 0,90 m se incadreaza in

    intervalul LMA speeifica solului (0,5 - 4 ppm).-Irigatia ell udare gravitationala laoseara de microparcele , modifiea nesemnifieativ modul

    de distributie al V-total pe profilul de sol umectat.-Valoarea maxima inregistrata dupa aplicarea udarii a fost de 1,6 ppm si s-a inregistrat pe

    adincimea 0,40 - 0,50 m. Anterior, apliearii irigatiei, valoarea maxima a fost de 2,2 ppm peadincimea de 0,10 - 1,20.-C a urmare a irigatiei de spalare, pe profilul de sol umectat se inregistreaza 0 diminuarenesemnificativa (in medie 0,15 ppm) a continutului in U - total.


Recommended