COMPARAȚIA DINTRE CRIMA

ORGANIZATĂ, SPĂLAREA

BANILOR ȘI TERORISM

Ciobanu Alexandra

Nacu Andreea Roxana

Programul de masterat: Politici si Practici Fiscale, Anul II

Ce este crima organizată?

Crima organizată este definită prin existenţa unor

grupuri de infractori, structurate pe ideea infăptuirii

unor activităţi ilegale, conspirative, având ca principal

scop obţinerea de profituri ilicite la cote deosebit de

ridicate.

Principalele trasături ale Crimei Organizate

Stabilitate în cadrul asociaţiei infracţionale;

O anumită structură internă şi diviziune a roiurilor

intre membrii asociaţiei;

Continuitatea şi sistematizarea activităţii

infracţionale;

Scopul principal al asocierii infracţionale să fie

obţinerea unor câştiguri importante;

Activitatea infracţională să fie profesionalizată.

Forme de manifestare ale crimei organizate

Organizaţii specializate în extorcarea de fonduri

Organizaţii specializate în traficul de droguri

Organizaţii specializate în contrabandă

Organizaţii specializate în escrocherii (înşelăciuni)

Infracţiunea de spălare a banilor

Este incriminată în art. 23 alin.(1) din Legea nr.656/2002 în trei variante:

lit. a) - „schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau a disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau de la executarea pedepsei”.

lit. b) - „ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni”.

lit. c) - „dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni”.

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni mai cuprinde şi relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei, faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune, împiedicând aflarea adevărului şi înfăptuirea justiţiei.

Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi orice persoană responsabilă penal, nefiind precizată vreo calitate specială a subiectului. Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi şi autor al infracţiunii principale, dar şi o persoană specializată în spălarea banilor, care nu are nici o legătură cu infracţiunea principală.

Subiectul pasiv al infracţiunii de spălare a banilor

este, în primul rând statul, ca titular al obligaţiei de

asigurare şi garantare a unui climat de normalitate în

ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-

financiare şi de afaceri. Poate fi subiect pasiv orice

persoană fizică sau juridică care este prejudiciată în

urma săvârşirii acestei infracţiuni.

Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor

în prima variantă(lit. a) - acţiunea de schimbare sau

transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din

săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al

disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul

de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din

care provin bunurile să se sustragă de la urmărire,

judecată sau de la executarea pedepsei.

Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor

în a doua variantă (lit. b) - acţiunea subiectului activ de

ascundere sau disimulare a naturii reale a provenienţei,

situării, dispoziţiei, circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor

sau a dreptului asupra acestora, cunoscând că aceste

bunuri provin din săvârşirea de infracţiuni

Elementul material al infracţiunii de spălare a

banilor în a treia variantă (lit. c) - acţiunea subiectului

activ de a dobândi, a deţine sau a folosi bunuri,

cunoscând că acestea provin din săvârşirea de

infracţiuni.

Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor, în

toate cele trei forme reglementate de art. 23 din

Legea nr. 656/2002, constă în vinovăţie sub forma

intenţiei directe, întrucât subiectul activ înfăptuieşte

acţiunile concrete ( schimbarea, transferul, ascunderea,

disimularea, dobândirea, posesia, utilizarea unui bun),

cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei

infracţiuni.

Infracţiunea de spălare a banilor presupune un complex de activităţi, procedee, tehnici şi metode dintre cele mai rafinate. Spălarea banilor închide, practic, cercul infracţional, care începe cu săvârşirea uneia sau unora din infracţiunile prevăzute de lege, continuă cu obţinerea produsului financiar (bani murdari) şi se finalizează prin spălarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici şi scheme mai simple (de exemplu, scoaterea fizică a banilor peste graniţă) sau mai complexe (de exemplu, utilizarea circuitelor financiar-bancare).

Terorismul

Reprezintă acea practică de rezolvare prin mijloace violente a divergenţelor dintre grupuri de interese, organizaţii criminale sau indivizi precum şi pentru impunerea unor revendicări politice, economice, religioase, etnice sau de altă natură, urmărindu-se cu preponderenţă înspăimântarea unor colectivităţi de oameni, a opiniei publice, care la rândul lor să execute presiuni asupra autorităţilor şi chiar a guvernului pentru satisfacerea revendicărilor pretinse de grupările sau organizaţiile teroriste.

Infracţiunea de terorism

Obiectul juridic special - relaţiile sociale care asigură

apărarea siguranţei statului în una din componentele sale

fundamentale şi anume exercitarea puterii de stat fără nici

o ameninţare care ar putea veni din interior sau din exterior

SAU relaţiile sociale referitoare la fiecare din atributele

esenţiale ale persoanei luate în parte (viaţa, integritatea

corporală, libertatea,demnitatea etc.) şi privite ca drepturi

absolute ale acesteia.

SubiectuI activ al infracţiunii de terorism este persoana sau grupul de persoane care săvârşesc în mod nemijlocit această infracţiune.

Subiectul pasiv principal al infracţiunii de terorism poate fi colectiv: în cazul în care fapta teroristă săvârşită pe teritoriul unui stat constă în răpirea, rănirea sau uciderea unuia sau mai multor cetăţeni aparţinând unui alt stat, subiect pasiv va fi atât statul pe teritoriul căruia a fost săvârşita infracţiunea, cât şi statul ai carui cetateni au fost rapiţi, răniţi sau ucişi SAU persoanele care suportă nemijlocit actele de violenţă (victimele propriu – zise),dar şi cei terorizaţi ca urmare a săvârşirii actelor teroriste.

Elementul material: actele de violenţă (vătămare, ucidere,sechestrare) săvârşite de infractori prin care să se inducă o stare de teamă profundă, de teroare.

Latura subiectivă – forma de vinovăţie în care este săvârşită infracţiunea de terorism este intenţia calificată prin scop – intenţia directă.

Sunt însă unele situaţii în care autorul actului de terorism prevede rezultatul faptei ce urmează a o săvârşi şi, deşi nu urmăreşte acest rezultat – nu este interesat de producerea lui – acceptă posibilitatea producerii. În această situaţie, forma de vinovăţie a autorului va fi intenţia indirectă.

Caracteristici

Violenţa şi amenintarea cu violenţa

Folosirea sistematică şi persistentă a violenţei

Terorismul presupune organizare, planificare,

finanţare şi echipament precum şi indivizi pregătiţi

pentru realizarea acţiunilor concrete de luptă.

Clasificare grupări

Mişcările teroriste anarhiste şi de extremă stânga

care doresc să promoveze schimbarea socială şi a

regimului politic pe cale revoluţionară (Brigada Roşie

Italiană, Armata Roşie Japoneză, Fracţiunea Armata

Roşie Germană)

Mişcări separatiste de eliberare naţională precum şi a

minorităţilor naţionale (Organizaţia Bască din Spania,

Armata Republicană Irlandeză, mişcările musulmane din

ţările arabe, Kurzii din Turcia)

Tipuri de acțiuni teroriste

cele cu care teroriştii îşi iau măsuri pentru a

scăpa cu viaţă după consumarea atentatului, de

exemplu luarea de ostatici;

misiunile sinucigaşe ori kamikaze.

Grupări sau organizaţii teroriste:

"Brigăzile Roşii" din Italia, are ca scop înlăturarea guvernului italian;

Armata Roşie Japoneză acţionează pe teritoriul Asiei pentru sprijinirea revoluţiei marxist-leniniste mondiale;

Organizaţia Bască din Spania (ETA) - afaceri împotriva statului;

Armata Republicană Irlandeză (IRA) urmăreşte să scoată Irlanda de Nord din componenţa Regatului Unit;

Lupta Populară Revoluţionară (ELA) Atena urmăreşte retragerea Greciei din NATO;

Jihadul Islamic (război sfânt) în Beirut şi Liban, urmăreşte construirea unui stat după modelul iranian;

Frontul Democratic de Eliberare a Palestinei, urmăreşte o unire pe cale revoluţionară a lumii arabe şi înlăturarea puterilor imperialiste;

Organizaţia Abu Nidal în Libia, Siria, Irak - luptă împotriva inamicului sionist;

Organizaţia Luptei Armatei Albe în Siria, Liban, Libia - urmăreşte înlăturarea influenţei americane şi vest-europene în zonă;

Al Qaeda - Arabia Saudită şi Afganistan, înlăturarea puterii S.U.A. considerat diavolul pe pământ.

State sponsor ale terorismului:

Cuba

Iran

Coreea de Nord

Sudan

Siria

* Libia a fost retrasă din această categorie în anul 2003, deoarece a renunţat la susţinerea terorismului şi a abandonat programele de cercetări ale armelor de distrugere în masă.

Atentate celebre asasinarea preşedintelui american J. F. Kennedy, 22

Noiembrie 1963 (suspecţi: Mafia, CIA, FBI, Petroliştii, Federal Reserve,Fidel Castro, URSS şi soţia acestuia, Jacqueline Kennedy) – presupusul asasin: Lee Harvey Oswald

actul terorist din 11 Septembrie 2001, asupra World Trade Center din New York şi Pentagonului (AL-Qaeda).

2002 în Insula Bali au fost omorâte 202 persoane într-un club plin cu turişti.

2003- multiple atacuri teroriste în Istanbul (revendicate de Al-Qaeda şi Frontul Islamic al Marelui Orient)

11 martie 2004 în Madrid: 190 morţi şi 1900 răniţi (ETA).

07 iulie 2005 - explozii în trenurile şi staţiile de metrou şi într-un autobuz din Londra.

18 iulie 2011 - atentatul de la Burgas, Bulgaria - a fost comis de un sinucigaş ( bilanţ – 7 morţi şi 32 răniţi).

Legăturile dintre crima organizată,

terorism şi spălarea banilor

teroriştii se angajează în activităţi de crimă organizată

pentru a se întreţine financiar

grupurile de crimă şi teroriştii sunt organizaţi în structuri de tip reţea iar teroriştii se pot ascunde în cadrul organizaţiilor criminale

atât grupurile de crimă organizată cât şi grupurile teroriste operează în zone cu control guvernamental limitat, cu prezenţa redusă a instituţiilor de ordine şi cu graniţe deschise

ambele structuri apelează la coruperea oficialităţilor pentru a-şi atinge obiectivele

se folosesesc mijloace similare de comunicare şi de utilizare a tehnologiei moderne

“spălarea” banilor se efectuează în ambele structuri şi deseori utilizându-se metode similare, de multe ori prin aceeaşi operatori.

terorismul este dependent de resursele financiare semnificative şi de alte activităţi economice- utilizarea firmelor fantomă, realizarea tranzacţiilor suspecte, rambursările frauduloase de TVA.

grupurile teroriste preiau tot mai mult experienţa, metodele şi mijloacele folosite de organizaţiile criminale.

Studiu de caz

1. Colectarea de fonduri printr-o organizaţie non-profit:

o organizaţie non-profit implicată în asigurarea bunăstării copiilor a folosit casete video care prezintă organizaţia religioasă “luptătorii liberi” în acţiune în diverse ţări, împreună cu imagini grafice de atrocităţi realizate împotriva membrilor aceleiaşi religii. Casetele conţineau un apel de a trimite donaţii la un număr de căsuţă poştală pentru a ajuta în luptă. Aceste casete au fost aparent larg răspândite în rândul stabilimentelor religioase prin intermediul religiei. Acelaşi număr de căsuţă poştală a fost asociat cu apeluri in reviste ce au publicat astfel de articole de către extremişti binecunoscuţi. Organizaţiile non-profit utilizate în transferuri ilegale au făcut obiectul şi a unei investigaţii penale asupra unei reţele de fundaţii (cel puţin 215 organizaţii non-profit)

înfiinţata de către membrii unei comunităţi de imigranţi a

evidenţiat că reţeaua transfera sume mari de bani in mod

regulat în diferite conturi din altă ţară. Rapoartele de

tranzacţii suspecte de la bănci au fost direcţionate prin

tranzacţii cu sume de bani neobişnuite în comparaţie cu

scopul declarat si activităţile fundaţiei. După o analiză iniţială,

a devenit clar ca unul dintre beneficiarii tranzacţiilor

desfăşurate de către aceste organizaţii a fost o companie

inclusa pe lista de persoane desemnate de Consiliul de

Securitate ONU. Timp de 3 ani, 35 de organizaţii non-profit

au trimis in străinătate peste 160 milioane USD. Reţeaua era

formată dintr-un număr important de fundaţii răspândit în ţară,

cu o concentrare în ţările cu o prezenţă mare de imigranţi

aparţinând aceleiaşi comunităţi.

2. Conducerea unei organizaţii non-profit poate fi utilizată în

finanţarea terorismului. Astfel, în Ţara X a fost descoperită o

organizaţie non-profit care a fost înregistrată în Ţara X ca

organizaţie caritabilă, scutită de plata taxelor şi impozitelor, al

cărei scop declarat este realizarea unor proiecte umanitare în

lume. Deşi organizaţia non-profit a fost înregistrată în Ţara X,

aceasta a operat în diverse locaţii utilizând nume diferite.

Înregistrările financiare si comerciale au fost sechestrate de

la un birou al organizaţiei non-profit şi de la preşedintele

ofiţerilor executivi ai organizaţiei non-profit şi ai membrilor

consiliului director. La aceeaşi dată, Ţara X a emis un ordin

de blocare a valorilor organizaţiei non-profit şi asupra

înregistrărilor aflate în curs de investigaţie.

Unsprezece luni mai târziu,Ţara X a solicitat ca organizaţia

non-profit să fie inclusă de ONU în Rezoluţiile Consiliului de

Securitate pentru sprijinirea organizaţiei teroriste. Ţara X l-a

condamnat pe directorul executiv al organizaţiei non-profit

pentru fraudă şi infracţiuni legate de crima organizată, şi

pentru direcţionarea donaţiilor caritabile în valoare de

315.000 USD către organizaţiile teroriste. Înainte de aceste

acţiuni, exista probe că organizaţia non-profit a furnizat direct

şi indirect sprijin financiar organizaţiilor teroriste.

3. Deturnarea fondurilor provenind din activităţi legitime - în

Franţa în urma unei investigaţii, s-a observat că un cont

aparţinând lui A, un manager de restaurant era folosit pentru

depunerea unor semnificative sume de bani din partea

companiei B, având ca obiect de activitate exploatarea

lemnului. Contul managerului nu era folosit şi pentru plata

unor drepturi salariale angajaţilor, ori acordarea acestora de

diurne, cheltuieli de transport etc. În schimb, analiza rulajului

contului companiei B a supus atenţiei retragerea unor

importante sume de bani cuprinse între 500.000 Euro şi

1.000.000 Euro. Banca unde A şi-a deschis contul a întocmit

un raport de tranzacţii suspecte, din cauza discrepanţei

existente între obiectul de activitate al restaurantului şi

companiei de prelucrare a lemnului.

Investigaţiile financiare au punctat faptul că activităţile

acestora erau legate de mişcarea Salafistă, iar cazul a fost

trimis spre investigare autorităţilor judiciare. În ceea ce

priveşte activităţile de auto-finanţare, această sursă a fost

folosită de cei doi terorişti implicaţi în atentatul de la

Londra, din 7 iulie 2005.

Concluzii

Grupările criminale sunt adevărate organizaţii economice

care se comportă ca societăţi multinaţionale, ghidate de:

obţinerea de profituri maxime cu cheltuieli minime,

fidelizarea angajaţilor permanenţi şi a clieţilor lor.

Acestea identifică şi exploatează rapid şi eficient

slăbiciunile sistemelor legale şi juridice, dar şi facilităţile

oferite de paradisurile fiscale, unde caută să îşi plaseze

afacerile şi produsele financiare.

Criminalitatea organizată investeşte în afaceri legale, apoi

dirijează resursele financiare dobândite prin preluarea

controlului asupra băncilor şi societăţilor comerciale

implicate în spălarea banilor.

Spălarea banilor şi terorismul, alături de corupţie, sunt

modalităţi de manifestare a criminalităţii organizate.

Există trei modalităţi principale prin care se deturnează

fonduri în scopuri teroriste:

- devierea fondurilor prin mijloace frauduloase (spre

exemplu: donatorilor li se spune că banii sunt destinaţi

orfanilor);

- înfiinţarea unor organizaţii caritabile fantomă sub

paravanul cărora funcţionează organizaţii teroriste

- accesul nestingherit al teroriştilor la fondurile

organizaţiilor caritabile.

Vă mulţumim!