+ All Categories
Home > Documents > Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Date post: 18-Feb-2015
Category:
Upload: masterumk
View: 72 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
CRISTIAN TARNAUCEANU UMK IASI 2013 MASTER SPC UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU STIINTE PENALE SI CRIMINALISTICA MASTERAND: CRISTIAN TARNAUCEANU PROFESOR INDRUMATOR: LECTOR UNIVERSITAR DOCTOR GHEORGHE SUHAN REFERAT SPALAREA BANILOR 2013
51
UNIVERSITAT F A C U ȘTIINȚE SPĂ Materia: Infracţiuni d Profesor Îndrumător: Lector Universitar Doctor: G TEA MIHAIL KOGĂLNICEA U L T A T E A D E D R E P M A S T E R E PENALE ȘI CRIMINALISTIC R E F E R A T LAREA DE BAN de Criminalitate Organizată Gheorghe Șuhan Tărnă 2012 -2013 ANU IAȘI P T CĂ NIMasterand, ăuceanu Cristian
Transcript
Page 1: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU IAȘI

F A C U L T A T E A D E D R E P T

M A S T E R

ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

R E F E R A T

“S P Ă L A R E A D E B A N I”

Materia: Infracţiuni de Criminalitate Organizată

Profesor Îndrumător:Lector Universitar Doctor: Gheorghe Șuhan

Masterand,Tărnăuceanu Cristian

2012 -2013

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU IAȘI

F A C U L T A T E A D E D R E P T

M A S T E R

ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

R E F E R A T

“S P Ă L A R E A D E B A N I”

Materia: Infracţiuni de Criminalitate Organizată

Profesor Îndrumător:Lector Universitar Doctor: Gheorghe Șuhan

Masterand,Tărnăuceanu Cristian

2012 -2013

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGĂLNICEANU IAȘI

F A C U L T A T E A D E D R E P T

M A S T E R

ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

R E F E R A T

“S P Ă L A R E A D E B A N I”

Materia: Infracţiuni de Criminalitate Organizată

Profesor Îndrumător:Lector Universitar Doctor: Gheorghe Șuhan

Masterand,Tărnăuceanu Cristian

2012 -2013

Page 2: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

2

Cuprins

1. Noţiune, mic istoric, amplitudine....................................................................................pag. 3

2. Încadrare juridică actuală...............................................................................................pag. 6

3. Încadrare juridică viitoare in Noul Cod Pena...............................................................pag. 7

4. Aliniere la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii.................................pag. 8

5. Obiectul juridic al infracţiunii de spălare de bani........................................................pag. 9

6. Practici concrete de spălare a banilor...........................................................................pag. 10

7. Speţa 1 - Spălare de Bani – Subiectul activ al infracţiunii...........................................pag.15

8. Speţa 2 - Spălare de bani - Achitarea după condamnare.............................................pag.22

9. Speţa 3 - Spălare de Bani – Condamnare – Menţinerea condamnării în recurs.......pag.26

10. Concluzii..........................................................................................................................pag. 50

11. Bibliografie......................................................................................................................pag. 51

Page 3: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

3

I. Noţiune, mic istoric, amplitudine.

Noul mileniu a adus nu doar o accentuata globalizare a pietelor lumii dar si o adancire fara

precedent a interdependentelor existente intre economiile nationale.

Evident, aceste procese au favorizat dezvoltarea economiei mondiale dar si a crimei

organizate transnationale si terorismului. Cresterea neincetata a volumului capitalurilor obtinute in

urma activitatilor specifice crimei organizate a determinat o crestere a necesitatii reciclarii acestor

fonduri astfel incat s-a ajuns la situatia ingrijoratoare ca liderii lumii interlope si operatorii implicati

in spalare de bani sa poata controla si influenta in unele tari ale lumii sectoare importante din

economie, finante, politica si administratie. Spalarea banilor proveniti din activitati ilegale afecteaza

in mod direct liberul acces la investitii, afecteaza piata muncii legale, desfacerea, consumul dar si

productia propriu-zisa.

Problema spălării banilor a fost abordată, în mod organizat, în conţinutul Convenţiei

Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope,care a fost adoptată

la data de 20 decembrie 1988, la Viena, în contextul sensibilizării comunităţii internaţionale pentru

combaterea traficului de droguri1. Părţile semnatare acestei convenţii, fiind conştiente că traficul ilicit

reprezintă o sursă de câştiguri financiare considerabile, care permit organizaţiilor criminale

transnaţionale să penetreze şi să corupă structurile de stat, activităţile comerciale şi financiare

legitime, cât şi societatea la toate nivelurile sale, au adoptat primele măsuri de împiedicare a

acţiunilor de reciclare a fondurilor provenite din comerţul cu droguri.

Deci, conform acestei conventii, spălarea banilor presupune conversia sau transferul de

bunuri în scopul de a disimula sau deghiza originea ilicită a acestora.

Analizand acest fenomen din punct de vedere economic, spălarea banilor presupune

ansamblul de tehnici şi metode economice şi financiare prin care banii sau alte bunuri obţinute din

activităţi ilicite, frauduloase, precum economia subterană sau corupţia,sunt desprinse de originea

lor, pentru ca apoi să li se dea o aparentă provenienţă justificată legal şi economic, în scopul

investirii lor în economia reală.

1 Drept bancar şi valutar -Dr.Florescu Viorel, Bucureşti 2006

Page 4: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

4

Desigur ,,spălarea banilor” nu este o activitate nouă, tendinţa de ascunde originea ilicită a unor

sume şi de a conferi acestora o aparentă legalitate şi implicit onestitate şi respectabilitate posesorilor

acestor sume,are origini vechi. Pot fi amintiţi în acest context negustorii şi cămătarii din Evul Mediu

care, pentru a ascunde dobânzile primite pentru împrumuturile ce le atribuiau, în condiţiile în care

biserica catolică interzisese cămătăria, apelau la o gamă variată de trucuri financiare,care corespund

în mare parte şi azi tehnicilor de reciclare a fondurilor.

Termenul de spălare a banilor a început să fie folosit în anii 1920 când în SUA unele grupuri

infracţionale (foarte cunoscuţi ar fi Al Capone şi Bugsy Moran ) au deschis spălătorii, fie auto, fie de

rufe, care aveau rolul de a spăla „banii murdari”, în fapt să –şi justifice banii proveniţi din diverse

activităţi criminale. Probabil că tocmai de la aceste activităţi a rămas şi denumirea de ,,money

laudering” (spălarea banilor) care în timp a căpătat şi o consacrare juridică.

În zilele noastre, acestui scop îi folosesc restaurantele fast-food, cazinourile şi societăţile

comerciale ce au la bază numerarul.

Spălarea banilor este un proces complicat care parcurge mai multe etape şi implică multe

persoane şi instituţii. Reciclarea fondurilor este un proces complex prin care veniturile provenite

dintr-o activitate infracţională sunt transportate, transferate, transformate sau amestecate cu fonduri

legitime, în scopul de a ascunde provenienţa sau dreptul de proprietate asupra profiturilor respective2.

Necesitatea de a recicla banii decurge din dorinţa de a ascunde o activitate infracţională. Este cea mai

periculoasă componentă a economiei subterane şi cuprinde: activităţile de producţie,distribuţie şi

consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare,furtul de automobile, prostituţia,

traficul de carne vie, corupţia, şantajul, falsificarea de monede sau alte valori, contrabanda, etc.

În acelaşi timp, problema ridicată de existenţă a unei economii subterane de dimensiuni

mari, în cadrul căreia frauda şi evaziunea fiscală reprezintă între o jumătate şi trei sferturi din

produsul intern brut, cu diferenţe sensibile de la o ţară la alta, este o problemă ce trebuie să-i

preocupe nu doar pe cei ce elaborează şi implementează politica fiscală şi bugetară, dar şi pe cei care

elaborează politici de dezvoltare naţională, pe cei ce elaborează prognoze economice, pe jurişti şi

oficialităţi cu menirea de a preveni şi combate fenomenul investigat.

Actualmente, criminalitatea organizată cu caracter transfrontalier este considerată de experţi

drept branşă economică cu cea mai rapidă expansiune din lume, asigurând un profit anual de circa

500 miliarde de dolari.

2 Evaziunea fiscală şi spălarea banilor- Nicolae Cristis,editura Hamangiu,2006

Page 5: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

5

Comerţul clandestin cu pietre preţioase şi ţesături deosebite, braconajul, distileriile

clandestine sunt activităţi rămase celebre până în zilele de astăzi; apoi comerţul complementar,

traficul de frontieră cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piaţa organizată în sistemul socialist

şi marile afaceri, precum traficul de armament, de fiinţe umane, droguri, tutun, alcool, cu

particularităţile de rigoare, au însoţit economia subterană pe parcursul timpului, adaptându-se

realităţii imediate din fiecare perioadă3

Economia subterană este separată de economia de suprafaţă printr-un strat subţire, artificial

şi lunecos, constituit din reglementări şi interdicţii, menţionează autorul N.Hoanţă. 4

Ceea ce la un

moment dat constituie economie subterană poate să devină ulterior economie de suprafaţă. Spre

exemplu, activitatea constând din fabricarea şi comercializarea alcoolului în perioada de prohibiţie a

acestuia în SUA între anii 1920 şi 1933, a constituit un caz tipic de economie subterană care, după

încetarea interdicţiei, a devenit o comună activitate legală.

Profesorul român Mircea Coşea defineşte economia subterană ca ansamblul activităţilor

economice care scapă, total sau parţial, controlului legal şi evidenţei statistice.5

În esenţă, indiferent de denumirile, componenţa, sfera de cuprindere folosite cu

predilecţie de unul sau altul dintre autori, poziţia fenomenului subteran de “spalare a banilor” în

cadrul ansamblului economiei, ca şi elementele sale componente, este prezentat în continuare,

într-o încercare de sesizare a punctelor care au întrunit opinia majorităţii specialiştilor.

3 POPA, Ştefan, CUCU, Adrian, Economia subterană şi spălarea banilor, Bucureşti, Editura Expert, 2000, pag. 9.4 HOANŢĂ N., Dincolo de frontierele legalităţii: economia subterană – evaziunea fiscală – corupţie // Revista Tribuna economică,nr.29/1998, pag. 70-725 COŞEA, Mircea, România subterană, Bucureşti, Editura Economică, 2004, pag. 102.

Page 6: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

6

II. Încadrare juridică actuală

Legea nr.656/2002din 07/12/2002

pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere afinanţării actelor de terorism

Art. 1. - Prezenta lege instituie măsuri de prevenire şi combatere a spălării banilor, precum şi unele măsuriprivind prevenirea şi combaterea finanţării actelor de terorism6

(…..)

Art. 23. - (1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopulascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care asăvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire,judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţieisau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin dinsăvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea deinfracţiuni.

(2) Abrogat.7

(3) Tentativa se pedepseşte.

(4) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii se aplică, după caz,una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 538 alin. (3) lit.a)-c) din Codul penal.

(5) Cunoaşterea, intenţia sau scopul, ca elemente ale faptelor prevăzute la alin. (1), pot fi dedusedin circumstanţele faptice obiective.9

Art. 231. - Persoana care a comis infracţiunea prevăzută la art. 23, iar în timpul urmăririi penale denunţă şifacilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiazăde reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.10

6 Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 230/20057 Alineatul (2) a fost abrogat prin art. 34 din Legea nr. 39/20038 Articolul a fost modificat prin art. I pct. 31 din O.U.G. nr.53 /20089 Alineatele (4) şi (5) au fost introduse prin art. I pct. 29 din O.U.G. nr. 53/2008.10 Articolul a fost introdus prin art. I pct. 30 din O.U.G. nr. 53/2008.

Page 7: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

III. Încadrare juridică viitoare in Noul Cod Penal

Pornind de la modul în care au fost transpuse în legislaţia penală dispoziţiile referitoare la spălareabanilor din Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselorinfracţiunii încheiată la Strasbourg 8.11.1990.

Art. 269 - Spălarea de bani

(1) Operaţiunea juridică de orice fel, efectuată în scopul impiedicării identificării originii ilicite, asituării, a circulaţiei, a titularului real al dreptului de proprietate ori a existenţei altor drepturi cuprivire la un bun, de către o persoană care, fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete, caacesta provine din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte naturaacesteia, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Fapta constituie infracţiune şi atunci când aceasta a fost săvârşită de autor sau de un participantla fapta prevazută de legea penală din care provine bunul.

(3)Tentativa se pedepseşte.

Textul propus a fost inspirat de reglementările similare ale unor legislaţii europene precum art.648 bis din codul penal italian, art. 261 din codul penal german, art. 324-1din codul penal francez, art.301 din codul penal spaniol şi Capitolul 32 – Secţiunea 6 din codul penal finlandez.

În noua reglementare a infracţiunii de spălare de bani, se subliniază cu claritate distincţia dintreinfracţiunea de spălare de bani şi cea de tăinuire prin eliminarea din cuprinsul incriminării a actualeilit.c) a art. 23 din Legea nr. 656/2002 privind prevenirea spălării banilor, care se suprapune cuconţinutul infracţiunii de tăinuire.

De asemenea este lămurită definitiv şi o altă dispută privitoare la posibilitatea reţinerii infracţiuniide spălare de bani în sarcina autorului sau a participantului la comiterea infracţiunii principale din careprovine bunul, soluţia propusă pledând pentru un răspuns afirmativ, aflat în deplină concordanţă cudispoziţiile europene în materia spălării banilor.

În acelaşi timp s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 6 alin.(2) lit.c) din Convenţia europeană privindspălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, potrivit cărora cunoaştereaprovenienţei ilicite a bunului se poate deduce şi din împrejurările concrete ale comiterii faptei.11

11 http://www.euroavocatura.ro/articole/477/Spalarea_de_bani_in_Noul_Cod_Penal__art__269_

Page 8: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

8

IV. Aliniere la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii.

Coroborând dispoziţiile art.23 din Legea nr.656/2002 precum şi ale art.269 din noul Cod Penal

cu cele ale art. 6-7 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate se

poate afirma cu privire la sensul dat de legiuitor termenilor folosiţi în cadrul acestor legi :

potrivit art.2 lit. d din Convenţie, termenul de bunuri înseamnă orice fel de bunuri,

corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, precum şi actele juridice ori

documentele care atestă proprietatea asupra acestor bunuri sau alte drepturi referitoare la ele; este

evident că în conceptul de bunuri sunt incluse şi banii; ca urmare în art. 2 lit. h din Convenţie se

defineşte expresia „infracţiunea principală” ca fiind orice infracţiune în urma căreia rezultă un produs

susceptibil de a deveni obiectul unei infracţiuni de spălare a produsului infracţiunii, reglementate de

art. 6 din Convenţie. Cum nici Legea nr. 656/2002 şi nici Codul penal nu precizează sfera

infracţiunilor din care provin bunurile ce fac obiectul spălării, în modalităţile prevăzute de art. 23 din

Legea 656/2002 şi respectiv art.269 din noul Cod penal, credem că am putea apela la dispoziţiile

Convenţiei. Este de observat că deşi noul Cod penal împarte infracţiunile în crime şi delicte, în

art.269 nu face nici o distincţie referitor la infracţiunea primară (principală) respectiv dacă aceasta

poate să fie atât crimă cât şi delict denumind-o numai „infracţiune”.

potrivit art. 2 lit. b şi art. 6 pct. 2 lit. a şi b din Convenţie sfera infracţiunilor principale

este definită astfel:

- fiecare stat parte se străduieşte să instituie infracţiunile de spălarea produsului

infracţiunii pentru bunurile ce provin din cea mai largă sferă de infracţiuni principale;

- fiecare stat parte include în infracţiunile principale toate infracţiunile grave, definite

ca un act care constituie o infracţiune pasibilă de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim nu

trebuie să fie mai mic de 4 ani sau de o pedeapsă mai grea;

- fiecare stat parte va include în infracţiunile principale o „categorie completă de

infracţiuni legate de grupurile infracţionale organizate”.

potrivit art. 2 lit. a din Convenţie, expresia „grup infracţional organizat” desemnează

orice grup structurat alcătuit din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă şi

acţionează în înţelegere, în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni grave sau infracţiuni

prevăzute de prezenta Convenţie, pentru a obţine direct sau indirect un avantaj .

Page 9: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

9

V. Obiectul juridic al infracţiunii de spălare de bani

Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la art. 23 din Legea nr. 656/2002 îl

constituie relaţiile sociale prin care Statul apără circuitul legal (financiar, bancar, economic, comercial

şi civil), prevenind şi combătând circuitul ilegal al bunurilor, produs al unor infracţiuni grave

prevăzute de lege, prin instituirea unor obligaţii ale anumitor persoane fizice şi juridice de a sesiza

operaţiunile cu astfel de bunuri, de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de

produsul infracţional sau de a favoriza autorii ori participanţii la infracţiunile principale.

Obiectul juridic este subsecvent obiectului juridic generic al infracţiunilor principale adică al

acelor infracţiuni grave prin care s-a obţinut „produsul” ce urmează a fi „spălat”. Ca urmare,

constatarea infracţiunilor de spălare a produsului infracţiunii se poate face numai concomitent sau

ulterior constatării infracţiunilor principale al căror produs se spală.

Infracţiunile prevăzute în art. 23 din Legea nr. 656/2002 au obiect material sau imaterial care

este constituit aşa cum am arătat din orice bun produs direct sau indirect al infracţiunii principale.

Putem spune că atunci când cu ştiinţă se schimbă, se transferă, se cumpără ori se revinde obiectul

„concret” al infracţiunii principale, în mod repetat, pentru a-i ascunde originea, infracţiunea de

spălare de bani subzistă, iar bunurile, la oricâte transformări ar fi fost supuse, vor avea acelaşi regim

juridic penal.

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 23 lit. a din Legea nr.

656/2002 şi respectiv al infracţiunii prevăzute de art.268 din noul Cod penal îl constituie schimbarea

sau transferul de bunuri, separat sau împreună, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a

acestuia.

Un prim sens al „schimbării bunului” ar fi acela de transformare fizică, de a schimba prima

înfăţişare, păstrând de regulă valoarea intrinsecă a obiectului; cu alte cuvinte înlăturarea acelor

trăsături reale ale obiectului care ţin de modul ilegal de obţinere a acestuia şi înlocuirea cu alte

trăsături care să creeze aparenţa de origine şi/sau dobândire licită.

În ultima perioadă de timp tot mai enunţat devine caracterul organizat transfrontalier al

activităţilor criminale, putându-se astfel concluziona că principalele legături în plan internaţional ale

economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizată.

De asemenea, se constată în mod evident că principalul scop al tuturor acestor activităţi

constă în obţinerea unor venituri importante şi plasarea lor în câmpul economiei oficiale, activitate

cunoscută sub denumirea de spălare a banilor.

Page 10: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

10

VI. Practici concrete de spălare a banilor

Legalizarea (spălarea) banilor obţinuţi pe cale criminală (banii „murdari”) constituie o

condiţie necesară pentru funcţionarea criminalităţii în sfera economică. Mijloacele financiare

sau alte bunuri obţinute din businessul criminal ar putea fi reciclate fără vreun pericol pentru

infractori. Lupta cu spălarea banilor constituie una din cele mai eficiente mecanisme de

contracarare a sistemului economic criminal şi destabilizarea financiară a oricărui stat.

Anume legalizarea capitalului tenebru permite criminalităţii să obţină toate tipurile de

proprietate şi să lanseze controlul propriu asupra sistemului economic şi chiar politic al

statului. De aici rezultă că legalizarea veniturilor ilicite constituie o legătură esenţială dintre

economia deschisă şi sectorul criminal al economiei subterane12

Cele două elemente majore ale procesului de reciclare a fondurilor sunt: ascunderea

produsului infracţional şi convertirea lui în bani, în scopul de a i se escamota provenienţa. În

tranzacţiile de reciclare a fondurilor este pusă în aplicare escrocheria prin reprezentarea falsă a unor

fapte precum provenienţa ilicită şi adevăratul titular al dreptului de proprietate asupra fondurilor. Ea

poate fi efectuată, de exemplu, prin inventarea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între

adevăratul proprietar al bunului (infractor) şi o entitate care pare să fie independentă de controlul

infractorului, din care a fost creată în realitate de el doar pentru a da aparenţă legală unei tranzacţii

de la distanţă.

Din cauza faptului că escrocheria presupune alterarea sau falsificarea informaţiilor privind

identitatea celor implicaţi şi asupra dreptului de proprietate, deseori diverse documente trebuie

modificate, pierdute sau distruse.

Astfel principalele elemente ale procesului de spălare a banilor sunt:

- plasarea – mişcarea iniţială a mijloacelor băneşti sau a altor venituri provenite

din activitatea infracţională cu scopul schimbării formei iniţiale sau a locului acestora pentru a le

face inaccesibile organelor de drept;

- investirea – separarea de la sursa de provenienţă a veniturilor obţinute din

activitatea criminală prin intermediul diferitelor tranzacţii financiare;

- integrarea - utilizarea unei tranzacţii legitime pentru a ascunde

veniturile ilicite, fâcând posibilă întoarcerea la infractor a fondurilor spălate

12 Mihail David – teza de doctorat - ECONOMIA SUBTERANĂ ŞI SPĂLAREA BANILOR – STUDIU CRI MINOLOGIC

Page 11: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

11

Uneori, etapele spălării banilor sunt prezentate cu denumiri mai plastice, precum:

- prespălarea – adică convertirea banilor murdari în bani curaţi;

- spălarea principală – conversia banilor în intrări contabile;

- uscarea (reciclarea) – folosirea banilor pentru a obţine profit.

Sau, procesul cunoaşte două faze:

- în prima fază se şterg urmele care ar putea duce la trecutul nelegal;

- în faza a doua se stabilesc tranzacţiile comerciale care trebuie întreprinse în scopul creării

aparenţei de legalitate.

Plasarea presupune deplasarea fizică a profiturilor în numerar. Acest lucru este necesar

pentru a separa fondurile obţinute de sursa lor, situată în spaţiu. Necesitatea plasării derivă din

faptul că este posibilă supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obţinere

ilicită a numeralului şi, ca o măsură de siguranţă, infractorii trebuie să transporte numeralul ilicit

obţinut în afara spaţiului controlat, pentru a nu putea fi depistat şi, eventual, confiscat.

Plasarea masei de profituri în numerar se poate face prin mai multe metode şi instituţii,

dintre care: instituţiile financiare tradiţionale, instituţiile netradiţionale, comerţul cu amănuntul,

transferul extern al fondurilor.

Această fază a procesului de spălare a banilor este cea mai vulnerabilă, deoarece implică

colectarea şi manevrarea unei imense cantităţi de bani în numerar şi până la depunerea în bancă este

greu de evitat lăsarea unor urme detectabile.

Stratificarea presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi

complexe de tranzacţii financiare, concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra

bunurilor ilegal dobândite.

Multe entităţi utilizează, în ultimul timp, reţelele Internet pentru a propune servicii de

spălare a banilor, dând uneori aparenţa de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilităţi de

plasament legale.

Integrarea este a treia etapă a procesului de spălare a banilor prin intermediul căreia se caută

să se dea aparenţă de legitimitate asupra bunurilor dobândite în baza unor fonduri ilicite.

Page 12: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

12

După ce etapele anterioare ale spălării banilor au reuşit, reciclatorul trebuie să dea oexplicaţie plauzibilă a averii de care dispune. Prin intermediul integrării, profiturile reciclate suntplasate în economia reală legitimă, iar rezultatele obţinute din activităţi ilegale devin legale.Profiturile, de data aceasta, au o acoperire legală iar reciclatorul le foloseşte fără teamă,achiziţionând bunuri la vedere.

Prin metodă se înţelege mijlocul de obţinere a unui rezultat sau a unui scop. Referitor la

legalizarea venitului obţinut ilegal, metoda acestei infracţiuni se consideră a fi totalitatea (sistemul)

acţiunilor orientate spre atribuirea unei forme legale venitului respectiv, în rezultatul cărora

deţinerea bunurilor ilegal obţinute devine „legală”, adică conformată cerinţelor legislative.

- Metoda „încurcării urmelor” – săvârşirea de către făptuitor a unui şir de operaţiuni cu

banii „murdari”, în rezultatul cărora adevărata origine a venitului este imposibil de stabilit;

- Metoda denaturării datelor contabile, bancare sau altei evidenţe, adică introducerea

premeditată a unor informaţii false în documentele de evidenţă. Eficienţa acestei metode

este că după realizarea ei, probabilitatea scoaterii la iveală a adevăratei origini a venitului

lipseşte;

- A treia metodă constă în încheierea unor contracte fictive.13

Alte metode de spalare a banilor:

a) mărirea veniturilor oficiale;

b) mărirea cheltuielilor oficiale;

c) depunerea mijloacelor în numerar;

- tranzacţii de vânzare-cumpărare a bunurilor imobiliare sau a altui patrimoniu;

- acoperire off-shore;

- introducerea şi scoaterea peste frontieră.

Scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracţiunii principale trebuie să fieascunderea sau disimularea originii ilicite. Acest scop trebuie să poată fi dedus din circumstanţele defapt obiective, atât ale producerii bunului cât şi ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia (art.6 pct.2 lit. f din Convenţia Naţiunilor Unite).

13 VOICU, Costică, FLORIN, Sandu, BOROI, Alexandru, MOLNAR, Ioan, Drept penal al afacerilor, BucureştiEditura Rosetti, 2002, pag. 212-213.

Page 13: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

13

Cele mai utilizate tehnici de spălare a banilor, în opinia lui Petruţ Ciobanu14, sunt

următoarele:

- dubla facturare prin care o societate comercială cumpără la preţuri supraevaluate bunuri

sau servicii ale unei firme deschise într-o ţară terţă, de preferinţă în ţară cu legi fiscale

avantajoase. Acest sistem permite scoaterea din ţară, de preferinţă o ţară cu legi fiscale

avantajoase. Acest sistem permite scoaterea din ţară a unui surplus de capital, firma din ţara

refugiu fiind în realitate asociată sau aparţinând aceleiaşi corporaţii;

- specula imobiliară simulată care constă în achiziţionarea unui imobil prin subevaluarea

valorii sale reale şi revânzarea acestuia (după efectuarea unor îmbunătăţiri false) la

adevărata sa valoare de piaţă;

- împrumutul de bani lichizi, urmat de o restituire prin intermediul instrumentelor bancare.

Această restituire se bucură de avantajul că poate fi acoperită prin intermediul unor

contracte fictive, greu controlabile (consulting, know-how). Este practicată tehnica

împrumutului fictiv;

- spălarea banilor şi a bancnotelor false în cazinouri legal înfiinţate.

Produsul financiar rezultat din afacerile ilegale derulate de grupările crimei organizate are

dimensiuni impresionante. Banii murdari care circulă, practic la vedere, constituie oxigenul care dă

forţă infractorilor aflaţi foarte aproape sau chiar în intimitatea structurilor de putere ce le garantează şi

acoperă activităţile infracţionale.

Analiştii fenomenului criminalităţii afacerilor avertizează asupra faptului că importante

fonduri rezultate din afacerile ilegale sunt injectate în organisme şi structuri politice şi administrative,

pentru ca acestea să se menţină la putere şi să poată garanta grupărilor criminale succesul în

multitudinea afacerilor murdare pe care le iniţiază.

Şi în România s-a produs de multă vreme fuziunea elitelor: elita lumii interlope şi elita

vieţii publice. Acestea acţionează împotriva ordinii şi a legii, în perimetrul degradant al imoralităţii,

afacerilor veroase, luxului şi desfrâului.

Exponenţii acestor elite au în proprietate restaurante, cazinouri, întreprinderi profitabile, case

de modă, hoteluri, autoturisme de lux, imobile ce rivalizează cu proprietăţile princiare, trusturi de

presă şi posturi de televiziune, locuinţe de vacanţă şi, nu în ultimul rând, substanţiale conturi în

străinătate.

14 CIOBANU, Petruţ, op. cit., pag. 47. Editura Hatmangiu reeditare 2006

Page 14: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

14

Este, aşadar, limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol că în

teritoriul ocupat de crima organizată, acţionează profesioniştii din lumea comerţului, investiţiilor,

finanţelor şi băncilor într-o perfectă articulare cu exponenţi ai puterii.

Revenind la legea 656/2002 - pentru punerea în aplicare a legii15 s-a înfiinţat un organism

specializat numit „Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor”16, organ cu

personalitate juridică, în subordinea guvernului; în practica internaţională acest organism este

subordonat la nivel ministerial (Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, Ministerului de Interne sau

Ministerului de Justiţie), astfel încât acest tip de subordonare este mai puţin obişnuit; o altă

caracteristică este structura sa, fiind alcătuit din câte un reprezentant al Ministerului Finanţelor,

Băncii Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie, Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiţie, Asociaţiei Române a Băncilor şi Curţii de Conturi, numiţi în funcţii pe o perioadă

de 5 ani; o asemenea structură şi subordonare subliniază importanţa pe care legiuitorul a acordat-o

activităţii Oficiului şi posibilităţii de cooperare între organismele pe care le reprezintă membrii

Oficiului.

In urma activitatii desfasurate Oficiului National Pentru Combatera Spalarii Banilor s-a

constatat ca fluxurile finaciare ilicite in Romania urmaresc trei directii principale:

1. Finantarea de activitati in economia legala. Afecteaza grav legile ce guverneaza

economia de piata si de aceea Oficiul a avut in permanenta in vedere acest flux

financiar.

2. Efectuarea de operatiuni financiar-bancare in numerar in folosul unor persoane fizice.

Se constata un export de valuta in strainatate prin intermediul persoanelor fizice sau

achizitionarea de bunuri imobile pentru reciclarea de fonduri.

3. Finantarea unor activitati in economia subterana. Acest flux financiar este cel mai

nociv pentru economia nationala intrucat, asigura continuarea activitatilor ilegale, si

intensifica dimensiunea economiei subterane fapt ce afecteaza in mod grav avutia

nationala si produsul intern brut.

16 LEGEA nr.21 din 18 ianuarie 1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

Page 15: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

15

VII. Speţa 1 – Spălare de Bani – Subiectul activ al infracţiunii.

Infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art.23 alin.1 lit.a din Legeanr.656/2002. Subiectul activ al infracţiunii. Subiectul activ al infracţiunii de spălarede bani este întotdeauna altul decât subiectul activ al infracţiunii din care provinbanii.

Sentinţa penală nr. 31/P/24.02.2011

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ a fost trimis în judecată inculpatulV.R.H. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzut de art. 215 al.1,2,3,5 Cod penal, art. 272 al. 23 lit. a dinLegea 31/1990, art. 11 lit. a, c din Legea 87/1994 şi art. 23 al.1 lit. a din Legea 656/2002, cu aplicareaart. 33 lit. a Cod penal.

În sarcina inculpatului s-a reţinut prin actul de sesizare că S.C.” T.” S.A. Piatra Neamţ, al căreiadministrator este inculpatul a transferat firmei olandeze R.H. BV, în perioada 01.01.2003-29.11.2004suma de 302.710 euro prin conturile deschise la BCR şi Unicredit, în baza contractului încheiat la01.10.1999.

Contractul de prestări servicii din 01.10.1990, semnat, din partea S.C. „T.” S.A. Piatra Neamţ,de către C.V., nu este valid, întrucât aceasta avea funcţia de contabil, iar inculpatul i-a exclus, cu bunăştiinţă pe directorii societăţii, urmând să transfere ilegal suma de 302.710 euro, pentru a repatria oparte din capitalul investit de R.H. BV la S.C. „T.”. În realitate, R.H. BV, care este acţionar majoritarla S.C. „T.” S.A. nu putea cere şi încasa o remuneraţie pentru serviciile contractate şi nici nu aefectuat vreun serviciu dintre cele stabilite în contract. Aferent sumei de 302.710 euro R.H. BV, prininculpatul V.R.H. nu a plătit nici impozitul pe veniturile nerezidenţilor. Inculpatul a spălat suma debani menţionată, pe care a repatriat-o în Olanda, în contul capitalului investit la preluarea de la AVASa S.C. „ T.” S.A, prin intermediul infracţional, mijloc de înşelăciune, evaziune fiscală şi folosirea curea credinţă a bunului sau creditului societăţii în interes propriu.

Prin actul de sesizare s-a dispus şi scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei C.V., pentruinfracţiunea prevăzută de art. 215 al. 1,2,3,5 Cod penal, art. 272 al.2 lit. a din Legea 31/1990, art. 11lit. a,c din Legea 87/1994 şi art. 23 al. 1 lit. a din Legea 656/2002, întrucât aceasta a semnat contractulcu R.H. BV, în locul directorului executiv al S.C. „T.”, la cererea inculpatului, fiind încredinţată căacesta desfăşoară proceduri legale.

Instanţa, analizând probele administrate în cauză, respectiv: actele de informare emise deOficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, raportul de expertiză contabilă, cuopinia separată a expertului parte, relaţiile emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice PiatraNeamţ, declaraţiile martorilor, înscrisurile depuse de inculpat reţine următoarea situaţie de fapt şi dedrept:

S.C. „T.” S.A. s-a înfiinţat în anul 1991 prin decizia Întreprinderii de Stat Neamţ Transporter,având ca obiect de activitate transporturi terestre. În anul 1998 societatea a fost inclusă în programul„Oferta de Privatizare”, iar la licitaţia din 02.07.1998 a fost declarată câştigătoare firma R.H. BV dinOlanda. În data de 13.07.1998 între Fondul Proprietăţii de Stat şi firma olandeză s-a încheiatcontractul de vânzare cumpărare de acţiuni reprezentând 76,227% din valoarea capitalului socialsubscris al societăţii. Preţul stabilit a fost achitat de către S.C. R.H. BV, al cărei asociat şiadministrator este inculpatul V.R.H. . Administratorul unic al S.C. „ T.” S.A a devenit inculpatulV.R.H.

Page 16: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

16

La data de 01.10.1999 a fost încheiat între S.C. „T.” S.A. şi R.H. BV contractul de prestăriservicii nr. 4268, având ca obiect prestarea de servicii de consultanţă în domeniul transporturilor,leasing-ului, importurilor de autobuze, afaceri şi management, executant fiind firma olandeză, iarbeneficiar societatea din România. Tariful lunar pentru serviciile de consultanţă a fost de 30.000 USD,modificat prin actul adiţional nr. 1/01.05.2002 la 30.000 euro.

Acest contract a fost semnat din partea beneficiarului de către C.V., iar din partea prestatorului– de către inculpat. Din fişa conţinând atribuţiile şi competenţele aferente postului ocupat de C.V.,semnată de inculpat rezultă că aceasta nu avea atribuţii de negociere şi semnare a contractelor cupersoanele juridice străine, în fişă fiind trecută, la punctul 4 obligaţia de a ţine legătura cu băncile,clienţii şi furnizorii interni, în ceea ce priveşte atribuţiile ce-i revin (inclusiv negocierea şi semnareacontractelor în numele firmei).

În baza acestui contract S.C. „T.” S.A. a transferat firmei R.H. BV, în perioada 01.01.2003-29.11.2004 suma de 302.710 euro, din care, prin banca Unicredit România, agenţia Târgu Mureş –suma de 114.090 euro şi pin banca BCR agenţia Piatra Neamţ – suma de 188.620 euro. Pentrudecontarea acestor sume societatea a depus documentele legale solicitate de bancă, respectiv facturi şicontractul de prestări servicii. Unele Facturi au fost emise de R.H. BV înaintea prestării serviciului.Societatea prestatoare a încasat banii plătiţi de societatea beneficiară fără a efectua serviciile stabiliteîn contract. În acest sens nu există documente care să justifice prestarea serviciilor, respectiv situaţiide lucrări, procese verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice altemateriale corespunzătoare, stabilite de legislaţia naţională. Contractul a fost încheiat în anul 1999, darprimele facturi au fost emise începând cu data de 15.11.2002, iar plata s-a efectuat din 20.01.2003.

Partea vătămată S.C. „T.” S.A. Piatra Neamţ, reprezentată de lichidatorul judiciar „E.”S.P.R.L. Piatra Neamţ nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Partea vătămată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti, Direcţia Generală aFinanţelor Publice a Judeţului Neamţ s-a constituit parte civilă cu suma de 1.050.508 lei, compusă dinobligaţii fiscale necalculate, neevidenţiate şi neachitate, ca urmare a majorării cheltuielilor şimicşorării profitului impozabil, precum şi a neevidenţierii şi nereţinerii impozitului pe veniturilepersoanelor nerezidente, obţinute în România, în situaţia în care contractul nr. 4268/1999 se constată afi nul.

Partea vătămată a solicitat introducerea în cauză a S.C. „T.” S.A., ca parte responsabilăcivilmente, cerere ce a fost respinsă de instanţă la termenul de judecată din 25.06.2009 şi, totodată,luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor inculpatului şi părţii responsabile civilmente.

Inculpatul V.R.H. s-a prevalat de dreptul la tăcere, garantat de art. 70 Cod procedură penală. Înraport de situaţia de fapt reţinută şi descrisă mai sus instanţa apreciază că inculpatul se face vinovatnumai de comiterea infracţională de folosire, cu rea credinţă a bunurilor şi creditului de care se bucurăsocietatea, în scop contrar intereselor ei sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societateîn care are interese direct sau indirect.

Inculpatul V.R.H. a deţinut, la data încheierii contractului nr. 4268/01.10.1999 atât calitatea deunic administrator al S.C. „T.” S.A. Piatra Neamţ, cât şi cea de acţionar şi administrator al firmei R.H.BV, care, la rândul ei avea 92,21% din acţiunile societăţii T..

Contractul a fost semnat, din partea S.C. „T.” S.A. de către o persoană care nu avea dreptul dea angaja şi reprezenta societatea în relaţiile cu persoanele juridice străine, în fişa postului contabileiC.V. ca fiind specificată doar îndatorirea de a ţine legătura cu băncile, clienţii şi furnizorii interni. Ladata încheierii contractului funcţia de director executiv al S.C. „T.” era deţinută de N.P., care aveaîmputernicire de a semna contractele în numele societăţii.

Page 17: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

17

De altfel, alte contracte încheiate în aceeaşi perioadă au fost semnate, din partea S.C. „T.” decătre directorii acesteia. De exemplu contractul nr. 1302/15.03.1999 a fost semnat de directorulgeneral H.C., contractul nr. 2246/25.05.1999 a fost semnat de directorul economic A.M..

Din declaraţia martorului N.P. rezultă că, în calitate de director al S.C. „T.”, în perioada martie1999 – martie 2000 a semnat contractele de leasing, semnătura sa fiind necesară întrucât făcea partedin Consiliul director şi că inculpatul, de cele mai multe ori refuza să avanseze cheltuielile necesareîntreţinerii maşinilor, plăţii salariilor, fiind preocupat de a trimite bani în Olanda, respectiv în contulfirmei R.

Martorul B.D.M. a arătat că, în calitate de director general al S.C. „T.” nu a avut cunoştiinţă decontractul de consultanţă încheiat cu firma R. şi că dreptul de semnătură aparţinea acţionaruluimajoritar.

Martora C.V. a declarat că plăţile către R.H. s-au făcut din anul 2002, sumele achitate fiind dinconturile S.C. „T.” şi că N.P. şi B.D.M. cunoşteau acest lucru.

Susţinerea martorei este infirmată de declaraţiile martorilor N.P. şi B.D.M. şi nu este credibilăîntrucât C.V. a semnat contractul, la rubrica beneficiar, deşi nu avea acest drept, iar în alte contracteîncheiate de S.C. „T.” aceasta a fost reprezentantă de directorul general, directorul executiv saudirectorul economic.

Din modalitatea în care a fost încheiat contractul nr. 4268/10.01.1999 şi din modalitatea în cares-au făcut plăţile, dispoziţiile de plată fiind semnate de inculpat, iar unele plăţi s-au efectuat pentrufacturarea în avans a unor servicii rezultă că singurii care au cunoscut de contract au fost inculpatul şiC.V.

Mai mult, nu există documente care să ateste prestarea efectivă a serviciilor stabilite princontract şi care au fost plătite de S.C. „T.”, respectiv situaţii de lucrări, procese verbale de recepţie,rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare, stabilite delegislaţia în vigoare.

În cursul urmăririi penale, expertul parte Ţ.S. şi-a exprimat opinia că pretenţia existenţei unordocumente doveditoare ale serviciilor prestate excede prevederilor legale, că serviciile de consultanţăs-au acordat în teren, prin lucrul de la om la om şi că, în speţă, ne aflăm în prezenţa unor relaţiicomerciale între două persoane juridice diferite, asociate, controlate în consum, tranzacţiile dintre elefiind raportabile la valoarea de pe piaţa liberă.

Instanţa va reţine opinia exprimată de expertul A.A.M., desemnat să efectueze raportul deexpertiză contabilă în cauză, ca fiind pertinentă. Conform raportului de expertiză în cauză suntaplicabile dispoziţiile pct. 27.9 din HG 858/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologiade calcul a impozitului pe profit şi care se referă la grupul de societăţi, fiecare cu personalitate juridicădistinctă, ce sunt persoane asociate. Pct.27.9 lit. a din HG 859/2002 stabileşte că nu poate fi cerută oremuneraţie întreprinderii rezidente pentru serviciile de administrare, management, control,consultanţă sau funcţii similare, prestate de societatea mamă, cea care participă direct sau indirect laconducerea, controlul ori capitalul întreprinderii rezidente.

De asemenea, potrivit art. 9 al. 7 lit. s din OG 70/1994 privind impozitul pe profit nu suntdeductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă,prestări de servicii sau asistenţă, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în formă scrisă şi pentrucare beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizată.

Page 18: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

18

A mai precizat expertul că, potrivit HG 859/2002 scopul societăţii mamă trebuie să fie cel de aajusta societatea rezidentă la conducerea controlul ori capitalul căruia participă, de a o administra,manageria şi consilia astfel încât aceasta din urmă să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bunecondiţii, cu costuri cât mai reduse. Să se ocupe de rentabilizarea acesteia în vederea creşteriirezultatului care va fi distribuit şi nu de a obţine venituri nejustificate de la o societate rezidentă.

Emiterea facturilor de către R.H. BV nu justifică şi prestarea serviciilor întrucât, conform art. 6al. 1 din Legea 82/1999 şi HG 831/1997 factura se întocmeşte la prestarea serviciilor pe baza unordocumente care atestă efectuarea lor.

Din adresa nr. 34/16.01.2008 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, coroboratăcu cererea nr. 172/2007 adresată a cestei instituţii de către experta A.A. rezultă că prevederile art. 9 al.7 lit. s din OG 70/1994 şi ale pct. 9.14 din HG 859/2002, referitoare la necesitatea documentelor caresă justifice prestarea serviciilor de consultanţă se aplică pentru contractul nr. 4628/1999.

Dovada o constituie şi faptul că , în celelalte contracte de consultanţă încheiate de S.C. „T.” cualte societăţi au existat documente justificative, respectiv plan de afaceri, lucrări de consultanţăjuridică.

Modalitatea în care a fost încheiat contractul, modul în care s-au efectuat plăţile, faptul căsocietatea prestatoare nu şi-a îndeplinit obligaţiile, în schimb societatea beneficiară a achitat sumelestabilite în contract dovedesc faptul că inculpatul V.R.H., în calitate de administrator al ambelorsocietăţi nu a urmărit decât să folosească bunurile S.C. „T.” într-un scop contrar intereselor acesteia şipentru a favoriza o altă societate în care are interese direct.

În cauză nu e vorba de un litigiu civil întrucât inculpatul a comis o faptă ilicită, prejudiciind, curea credinţă o societate pentru a transfera banii către societatea din Olanda al cărei administrator este.Atitudinea sa este frauduloasă, inculpatul neputând dispune de capitalul societăţii în virtutea dreptuluisău de proprietar asupra acţiunilor, fără acordul celorlalţi acţionari, pentru a avantaja o altă societate încare este interesat în mod direct. Prin conduita sa ilicită inculpatul a reuşit să transfere suma de188.620 euro din creditul contractat de S.C. „T.” de la BCR Piatra Neamţ şi suma de 114.090 europrin Banca Unicredit România, către firma R.H. BV Olanda.

În drept fapta inculpatului care, în perioada 01.01.2003-29.11.2004 a folosit, cu rea credinţăsuma de 302.710 euro, aparţinând S.C. „T.” S.A., al cărei administrator era, în scop contrar intereseloracesteia şi pentru a favoriza firma R.H. BV Olanda, al cărei acţionar şi administrator este şi carereprezintă, în acelaşi timp acţionarul majoritar al societăţii româneşti constituie infracţiunea prevăzutăde art. 272 al.1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990.

Instanţa constată că, în mod greşit în actul de sesizare această infracţiune a fost încadrată în art.272 al. 2 lit. a din Legea 31/1990, fiind vorba de o eroare materială evidentă.

De altfel apărătorul inculpatului a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice a acesteiinfracţiuni la termenul de judecată din 25.06.2009.

Prin urmare, în temeiul art. 334 Cod procedură penală se va schimba încadrarea juridică afaptei, descrisă în rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art. 272 al. 2 lit. a din Legea 31/1990.

Cu privire la celelalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului instanţa constată că nu suntîndeplinite elementele constitutive ale acestora.

Page 19: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

19

Legiuitorul a încriminat, în art. 215 Cod penal, ca infracţiunea de înşelăciune, inducerea îneroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte adevărate, în scopul obţinerii pentrusine sau pentru altul a unui folos material injust şi dacă s-a produs o pagubă.

În cauză lipseşte sesizarea privind comiterea infracţiunii de înşelăciune de către partea care s-ar fi putut considera prejudiciată – S.C „T.” S.A., precum şi acţiunea civilă, care nu a fost exercitatăde această societate.

Infracţiunea de înşelăciune are ca obiect juridic special relaţiile sociale cu caracter patrimonialcare implică încredere şi buna credinţă acelor ce intră în aceste relaţii.

În cauză contractul a fost semnat de C.V., din partea S.C. „T.” şi inculpatul V.R.H., din parteaR.H. BV. Niciuna dintre părţile contractante nu a fost indusă în eroare, inculpatul nu a prezentat caadevărată o faptă mincinoasă, în afară de cele două persoane, nicio alta neavând cunoştinţă deîncheierea contractului. Numita C.V. nu a fost trimisă în judecată pentru că s-ar fi folosit de calităţimincinoase ori că ar fi comis vreo in fracţiune de folos, astfel că nu avem mijlocul Fraudelor, prevăzutde art. 215 al. 2 Cod penal. Cu prilejul încheierii şi executării contractului nicio persoană nu a fostindusă în eroare în aşa fel încât , fără această eroare contractul nu s-ar fi încheiat sau executate încondiţiile stipulate.

În cauză subiectul pasiv al infracţiunii de înşelăciune a rămas în pasivitate pe tot parcursulprocesului penal. Or, infracţiunea de înşelăciune presupune, în primul rând o acţiune de inducere îneroare astfel că subiectul pasiv ajunge să creadă că fapta mincinoasă este adevărată sau, dimpotrivă, căfapta adevărată este mincinoasă.

Făptuitorul nu şi-a atribuit nicio calitate mincinoasă şi nu a făcut nicio acţiune de inducere îneroare întrucât nu a încheiat contractul cu un terţ, ci cu propria sa societate în care avea calitatea deunic administrator.

Art.23 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor incrimineazăca infracţiune de spălare a banilor, în lit.a „schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provindin săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sauîn scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de laurmărire, judecată sau executarea pedepsei”.

Subiectul activ al infracţiunii de spălare de bani este întotdeauna altul decât subiectulactiv al infracţiunii din care provin banii ori bunurile respective, astfel cum rezultă din analiza textuluide lege.

Convenţia Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscareaproduselor infracţiunii incriminează ca infracţiune de spălare a banilor fapta de a achiziţiona,deţine sau folosi bunuri despre care cel care le achiziţionează, le deţine sau foloseşte ştie, înmomentul dobândirii lor că acestea constituie produse (art.6 lit.c). Se observă intenţia legiuitoruluiromân de a prelua dispoziţiile Convenţiei europene aproape în întregime, reieşind cu claritatedistincţia dintre autorul infracţiunii de spălare de bani şi cel al infracţiunii din care provin bunurile.

Convenţia face distincţie între infracţiunea principală, din care rezultă un produs şi infracţiuneade spălare de bani, iar autorul acesteia din urmă infracţiuni trebuie să prezume că bunul constituie unprodus al infracţiunii principale.

Rezultă că, în mod obligatoriu trebuie să existe un autor distinct, care să cunoască provenienţailicită a bunurilor, fără de care nu ar putea exista infracţiunea de spălare de bani. Sintagma „cunoscândcă bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni” este folosită de legiuitor pentru a exclude din sfera

Page 20: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

20

subiecţilor activi persoanele care au participat la comiterea infracţiunilor din care provin bunurile careformează obiectul spălării banilor. Dacă această expresie ar fi fost întrebuinţată pentru a include încategoria subiecţilor activi şi participanţii de la infracţiunea premisă, ea ar fi fost inutilă, deoarecepersoana care a comis infracţiunea din care provin bunurile cunoaşte împrejurarea că fapta respectivăeste infracţiune.

Prin urmare inculpatul V.R.H. nu poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare de bani,atât timp cât tot el este şi autor al infracţiunii prev. de art.272 al.1 pct.2 din Legea 31/1991, ce astat la baza transferului de bani între cele 2 societăţi al căror administrator a fost.

În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art.11 lit.a,c din Legea 87/1994instanţa constată că această lege, în vigoare la data faptei a fost abrogată prin Legea nr.241/2005pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Instanţa va schimba încadrarea juridică a faptei de evaziune fiscală din infracţiunea prev. deart.11 lit.a, c din Legea 87/1994, constând în sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale prinneînregistrarea unor activităţi pentru care legea prevede obligativitatea înregistrării ei, respectiv înomisiunea, în tot sau în parte a evidenţierii, în acte contabile sau în alte documente legale, aoperaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori înregistrarea de operaţiuni saucheltuieli nereale, în scopul de a nu plăti ori a diminua impozitul, taxa sau contribuţia în infracţiuneaprev. de art.9 lit.b din Legea 241/2005 constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actecontabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

În actul de sesizare se reţine că infracţiunea de evaziune fiscală, pretins a fi comisă de inculpatconstă în aceea că, aferent sumei de 302710 euro prestatorul R.H. BV, prin inculpatul V.R.H. nu aplătit impozitul pe veniturile nerezidenţilor.

Prin adresa nr.376/7.05.2008 Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (f.146 d.u.p.) secomunică faptul că, S.C. „T.” S.A. a achitat în contul „impozit pe veniturile persoanelor nerezidente”suma de 89.080 lei, în perioada 2003-2004 şi că nu a depus nicio declaraţie referitoare la impozitul peveniturile persoanelor nerezidente. Ulterior, prin adresa Agenţia Naţională de Administrare Fiscală acomunicat că nu exista obligaţia legală de înregistrare a contractului de prestări servicii laAdministraţia Finanţelor Publice Piatra Neamţ, însă „T.” putea solicita şi prin certificat de rezidenţăfiscală în numele R.H. BV (f.147 d.u.p.).

La dosar a fost depus procesul verbal de control din 09.06.2004 întocmit de MinisterulFinanţelor Publice, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, Direcţia Control Fiscal cu privire lamodul de determinare, evidenţiere şi virare în cuantum şi în termen legal a obligaţiilor către bugetulconsolidat al statului, de către SC „T.”, în perioada martie 2001 – martie 2004 iar instituţia ce aefectuat controlul a comunicat, cu adresa nr.1511/17.03.2008 că „ din moment ce nu au fost făcutenici un fel de consemnări referitoare la acest contract, se poate conchide că nu au fost constatatedeficienţe legate de modul de respectare a disciplinei financiar-fiscale prevăzute de actele normativeîn vigoare pentru efectuarea legală a operaţiunilor convenite prin acest acord comercial.

În cursul urmăririi penale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu s-a constituit partecivilă.

În cursul judecăţii partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma totală de 1.050.508 lei,reprezentând impozit pe profit, impozit pe venitul persoanelor nerezidente, majorări de întârziere şipenalităţi, precizând că faptele penale au fost săvârşite de inculpat în calitate de administrator al S.C.„T.” S.A. Piatra Neamţ, acesta folosindu-se de dreptul său de a decide asupra destinaţiei veniturilorsocietăţii, diminuând baza impozabilă prin cheltuieli nejustificate sau reconstituind şi nereţinând la

Page 21: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

21

sursă impozitul datorat de persoane nerezidente care au obţinut venituri în baza contractului deprestări servicii apreciat de parchet ca nul.

Potrivit art.317 Cod procedură penală judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătateîn actul de sesizare a instanţei. Or procurorul a indicat expres în ce constă fapta de evaziune fiscalăreţinută în sarcina inculpatului, respectiv în neplata impozitului pe veniturile nerezidenţilor, în calitatede administrator al firmei R.H. şi nu al S.C. „T.” S.A.

Împrejurarea că partea vătămată în cursul urmăririi penale nu a manifestat rol activ şi nu acontribuit la lămurirea cauzei sub toate aspectele nu poate fi remediată în cursul judecăţii, prinextinderea pretenţiilor civile şi cu privire la fapte ce nu au fost reţinute în sarcina inculpatului şi pentrucare procurorul nu a solicitat extinderea procesului penal.Pentru facturile din anul 2002 inculpatul adepus declaraţie pe propria răspundere la instituţiile bancare, precum că plata lor este exonerată deimpozitul pe veniturile nerezidenţilor, urmare a aplicării convenţiei de evitare a dublei impuneri cuOlanda.

Din adresa aflată la dosar rezultă că firma R.H. BV a fost supusă în întregime impozitului înOlanda, începând cu anul 1999 pentru impozitul pe societăţi cu privire la toate veniturile care suntrealizate datorită tranzacţiilor cu S.C. „T.” S.A.

Din adresa de la dosar, emisă de Administraţia Financiară Noord/Biroul Emmen din Olandareiese că R.H. BV şi-a achitat obligaţiile pentru perioada 01.01.2002-31.12.2003, în ceea ce priveşteplata taxelor din decizia de impunere –TVA, impozitul pe salariu şi contribuţiile.

Prin Legea nr.85/25.05.1999 s-a ratificat Convenţia dintre România şi Regatul Olandei pentruevitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şia protocolului anexat, semnate la Haga la 5.03.1998.

Art.14 din Convenţie reglementează profesiile independente, astfel că este aplicabil, în cauzăart.7 referitor la „profiturile întreprinderii” . Conform art.7 pct.1 profiturile unei întreprinderi a unuistat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercităactivitate de afaceri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo.

Or, firma R.H. BV are sediul permanent în Olanda şi nu în România, facturile au fost emise înOlanda şi plăţile au fost efectuate către sediul din Olanda.

Din actele aflate la dosar rezultă că firma olandeză şi-a achitat toate taxele şi impoziteledatorate în Olanda, inclusiv pentru tranzacţiile încheiate cu S.C. „T.” S.A., astfel că instanţa constatăcă nu exista, la data încheierii contractului nr.4268/2009 obligaţia înregistrării lui la AdministraţiaFinanciară, iar impozitul a fost achitat în Olanda de firma R.H..

Este de menţionat faptul că pretenţiile civile au fost formulate de Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală sub condiţia declarării contractului ca fiind nul. Or instanţa nu a fost sesizatăcu infracţiunea de fals, iar pentru infracţiunea prev. de art.215 alin.2 Cod penal instanţaapreciază că nu sunt întrunite elementele ei constitutive.

Instanţa, în raport de situaţia de fapt şi de drept reţinută consideră că nu sunt întrunite nicielementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, în orice formă prevăzută de art.9 din Legea245/2005.

În temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală va fi achitat inculpatulpentru infracţiunea prev. de art.215 al.1,2,3,5 Cod penal , art.9 lit.b din Legea 241/2005 cu aplic.art.13 Cod penal şi art.23 al.1 lit.a din Legea 656/2002.

Page 22: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

22

VIII. Speţa 2 – Spălare de bani - Achitarea dupa condamnare

Infracţiunea de spălare de bani. Infracţiunea de evaziune fiscală. Achitarea dupăcondamnare.

Nr: 134/P (09.04.2004)

Instanta: Tribunalul Bihor. Secţia penală.

Prin sentinţa penală nr.l34/P/09.04.2004, pronunţată în dosarul nr.5295/P/2003 TribunalulBihor, în baza art.334 din c.p.p. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcinainculpaţilor G.G. şi P.P.I. din infracţiunea prev. şi ped. de art.23,al.l,lit.a din Legea 656/2002, cuaplic-.art.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp. în infracţiunea prev. şi ped. de art.23,al.l,lit.c din Legea656/2002 cu aplicart.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp. In baza art.215,al.2 şi 3 din cp. cu aplicart.41,al.2din cp. au fost condamnaţi inculpaţii G.G. şi P.P.I., la cîte o pedeapsă de 3 ani închisoare.

In baza art.23,al.l,lit. c din Legea 656/2002 cu aplicart.41,al.2 din cp. şi art.13 din cp. acondamnat pe fiecare inculpat la cîte o pedeapsă de cîte 3 ani închisoare. In baza aret.282,al.l şi 2 dincp. cu aplic.art.41,al.2 din cp. a condamnat pe fiecare inculpat la cîte o pedeapsă de 3 ani închisoare şiinterzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a,b,c din cp. pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsăcomplementară. In baza art.ll,lit. b din Legea 87/94 cu aplic.art.13 din cp. a condamnat pe fiecareinculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b,c din cp. peo perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară. In baza art.33 lit. a şi 34,lit. b din cp. a aplicatinculpaţilor pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare urmînd să execute o pedeapsă rezultantă de 3ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b,c din cp. pe o perioadă de 2 ani. In bazaart.86/1 din cp. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaţilor pedurata termenului de încercare de 5 ani, prev. de art.86/2 din cp. şi în baza art.86/4 din cp. a atrasatenţia fiecărui inculpat.

In baza art.86/3,al.l,lit. a-d din cp. au fost obligaţi inculpaţi să se prezinte regulat la termenelestabilite de Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lîngă Tribunalul Bihor, pentru a severifica respectarea măsurilor de supraveghere impuse. In baza art.25 din Legea 656/2002 cu ref. laart.118 din cp. a dispus confiscarea specială de la inculpaţi în favoarea statului a sumei de307.000.000 lei. Au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de 72.452.600 lei cu titlu de despăgubiricivile în favoarea părţii civile Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bihor, sumă ce va fi reactualizatăla data plăţii efective. In baza art.445 din c.p.p. a declarat false facturile fiscale şi chitanţele eliberatede aparatul EPOS, aflate la dosarul de urmărire penale, urmînd a fi anulare în totalitate.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele: In data de 04.05.2000,între S.C. Trade Group Corn Impex SRL a cărui administratori erau inculpaţii G.G. şi P.P.I. şi BancaAgricolă S.A. - Sucursala Bihor s-a încheiat un contract avînd ca obiect acceptarea cărţilor de platăVISA în care scop s-a montat la data de 09.05.2000, pe baza unui proces verbal aparatul EPOS nr.26la imobilul aparţinînd tatălui inculpatului P.P.I.

In acest sens, inculpaţii au fost înştiinţaţi cu privire la procedura de acceptare a cardurilor deplată, care prevede obligaţia deţinătorului aparatului EPOS de a nu accepta cărţi de plată care nu ausemnătura posesorului aplicată pe verso-ul acestora sau dacă specimenul de semnătură de pe verso-ulcărţii de plată nu corespunde cu cea de pe actul de identitate, aşa cum rezultă din declaraţiilemartorelor Moisa Mirela-Janina şi Mitache Claudia-Camelia, aflate la filele 18-21 şi 52-53 din dosarulinstanţei de fond.

Page 23: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

23

Contrar acestor obligaţii, inculpaţii în perioada 09.05 - 15.05.2000, au accesat 5 carduricontrafăcute retrăgînd numerar din conturile bancare aparţinînd unor cetăţeni străini, determinîndtotodată Banca Agricolă - Sucursala Bihor să efectueze plăţi în sumă totală de 307.000.000 lei, aşacum rezultă din nota de constatare nr.86205/19.02.2002 a Gărzii Financiare Bihor, aflată la Anexa 2,filele 8-14 din dosarul de urmărire penală.

Totodată, conform clauzelor contractuale, inculpaţii aveau obligaţia să prezinte BănciiAgricole - Sucursala Bihor actele justificative de achiziţionare a bunurilor care au făcut obiectulvînzării prin carduri electronice, obligaţii pe care inculpaţii nu le-au respectat. O altă obligaţie ainculpaţilor era aceea de a trece toate bunurile cumpărare de la un client cu un card pe o singurăchitanţă, obligaţie care de asemenea nu a fost respectată, ei accesînd cârdurile în perioada amintită maisus, în aceeaşi zi la intervale de 1 -2 minute.

Această activitate a inculpaţilor a fost sesizată iar prin cererea Societăţii EUROPAY VISA cusediul la Bruxelles s-a solicitat în mod expres Băncii Agricole- Sucursala Bihor să se suspendeactivitatea aparatului EPOS nr.26, montat la S.C. Trade Group Corn Impex SRL Oradea, întrucît auexistat unele sesizări din partea unor unităţi bancare din Europa şi SUA privind efectuarea deoperaţiuni frauduloase.

Este şi cazul accesării unui card al cărui titular este în realitate Guni Klaus Juergen, pe numeleunei alte persoane Pedro Eduardo. Acest cârd a fost accesat în două rînduri la societatea administratăde inculpaţi pentru suma totală de 30.000.000 lei. In mod similar s-a procedat şi cu un alt cardaparţinînd numitului Tudorovi Radomir, accesat la data de 12.05.2000, de 6 ori, pentru suma totală de98.000.000 lei. De asemenea, la data de 09.05.2000, au fost accesate la acelaşi aparat un nr.de 3carduri pentru suma totală de 115.000.000 lei.

Ca atare inculpaţii au folosit în mod fraudulos carduri contrafăcute, prezentînd ca adevăratăîmprejurarea că acestea au fost accesate de titularul lor, proceduri prin care Banca Agricolă -Sucursala Bihor, care a acceptat spre plată, prin numerar, toate operaţiunile financiare efectuate de ceidoi a fost înşelată cu suma de 307.000.000 lei.'Totodată este dovedit faptul că, ulterior inculpaţii învederea evidenţierii în contabilitate a sumelor de bani ridicate de la Banca Agricolă - Sucursala Bihor,au înregistrat documente financiar contabile care atestă activităţi nereale de achiziţionare de obiecte deartizanat şi combustibil de la S.C. Gingis-Kan SRL Ploieşti, firmă care s-a constatat a nu fiînregistrată, iar ştampila aplicată pe documente contrafăcută.

Evidenţierea în contabilitatea S.C. trade Group Com Impex SRL Oradea a activităţiicomerciale cu S.C. Gingis Kan SRL Ploieşti a fost efectuată în mod fictiv pentru a justifica ridicareasumei de 307.000.000 lei de la Banca Agricolă. Prin controlul Direcţiei Controlului Fiscal Bihor (actulnr.70725/18.02.2003) s-a constatat că în luna mai 2000, societatea administrată de inculpaţi aevidenţiat în actele contabile trei facturi de aprovizionare mărfuri în valoare de 262.4210.000 lei,avînd înscrisă la furnizor S.C. Gingis Kan SRL Ploieşti, facturi ce nu conţin informaţii privindexpedierea mărfurilor, iar plata s-a efectuat exclusiv în numerar. Marfa înregistrată în facturile fiscalea fost vîndută unor persoane fizice străine tară a se completa datele privind expediţia şi elementele deidentificare a cumpărătorilor.

S-a mai constatat că, deşi societatea administrată de inculpaţi a dedus TVA în sumă de42.043.200 lei, aşa cum rezultă din facturile la care au făcut referire, inculpaţii nu au respectatprevederile pct.lO.6,lit.g din H.G. 401/2001 privind solicitarea unei copii din partea furnizorului S.C.Gingis Kan Com Serv SRL Ploieşti a documentului din care rezultă că este sau nu plătitor de TVA. Caatare, activitatea de achiziţionare de obiecte artizanale şi combustibil nu a avut loc.

Prima instanţă a considerat că, sustragîndu-se de la plata obligaţiilor datorate bugetului de statinculpaţii au săvîrşit infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art.ll,lit.b din Legea 87/94, iar punînd în

Page 24: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

24

circulaţie, în mod repetat, cinci cârduri contrafăcute, prin accesarea la aparatul EPOS nr.26, aparţinîndBăncii Agricole - Sucursala Bihor şi ridicînd suma de 307.000.000 lei de la Banca Agricolă, ausăvîrşit infracţinile de falsificare de monede sau alte valori, prv. de art.282,al.l şi 2 din cp. şi despălare de bani prev. de art.23,al.l,lit.c din Legea 656/2002, inculpaţii au deţinut şi folosit baniicare prin înşelăciune au reuşit să-i sustragă de la Banca Agricolă.

Împotriva acestei hotărîri, în termen legal, au declarat apel inculpaţii care au solicitatadmiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei atacate şi achitarea lor, în baza art. 11 ,pct.2,lit.a rap. laart.210,.lit. a şi c din c.p.p., considerîndu-se nevinovaţi pentru toate infracţiunile reţinute în sarcinalor, probatoriul administrat infîrmînd participarea la săvîrşirea vreunei fapte prtev.de legea penală.

Constatînd că, hotărîrea atacată este legală şi temeinică, instanţa de apel a apreciat că probeleadministrate relevă vinovăţia ambilor inculpaţi pentru toate faptele pentru care au fost trimişi înjudecată şi condamnaţi, astfel că prin decizia penală nr. 174/A/09.09.2004, Curtea de apel Oradea -Secţia penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii Puşcaş Petru-Ioan şi GherdanGheorghe.

Împotriva acestei decizii inculpaţii au declarat recurs, pe care, în termen legal, l-au înaintatînaltei Curţi de Casaţie şi justiţie - Secţia penală. Considerînd probatoriul administrat în cauzăinsuficient, invocînd drept temei juridic prevederile arrt.385/9,pct.l7 din c.p.p., inculpaţii solicităadmiterea recursurilor, casarea ambelor hotărîri şi achitarea lor în baza art.ll,pct.2,lit.a rap.laart.10,lit.a sau c din c.p.p.

Recursurile declarate sunt întemeiate şi urmează a fi admise pentru motivele care vor fi expuseîn continuare.

Instanţe de fond şi de apel au reţinut în mod corect situaţia de fapt cu care au fost sesizate prinrechizitoriul parchetului. Este cert stabilit că, urmare a contractului încheiat între firma la careadministratori erau cei doi inculpaţi şi Banca Agricolă - Sucursala Bihor, aceştia într-o perioadăscurtă, 9 - 15.05.2000, au accesat 5 carturi contrafăcute la aparatul EPOS nr.26, însuşindu-şi astfelsuma totală de 307.000.000 lei. In vederea evidenţierii în contabilitate a sumelor de bani obţinutefraudulos, inculpaţii au înregistrat documente financiar contabile care atestă activităţi nereale, inclusivprin aplicarea unei ştampile contrafăcute /SC Gingis Kan Ploieşti).

Toate activităţile de achiziţionare de obiecte artizanale şi combustibil s-au dovedit a fi fictive -aşa cum rezultă din materialul probator administat în cauză - avînd doar scopul de a justifica ridicareafrauduloasă a sumelor de bani prin accesarea aparatului EPOSD şi folosirea cârdurilor contrafăcute.Dacă situaţia de fapt cu care a fost sesizată instanţa de fond a fost însuşită corect de acestea şimenţinută în apel, reţinerea a două infracţiuni de spălare de bani în formă continuată şi, respectivde evaziune fiscală nu este justificată.

Paguba de 307.000.000 lei cauzată Băncii Agricole Raiffeisen - Sucursala Bihor s-a produsprintr-o activitate delictuală de accesare cu cârduri contrafăcute a aparatului EPOS nr.26 şi a fostjustificată, apoi prin întocmirea de acte financiar contabile fictive.

Infracţiunea care s-a produs este aceea de înşelăciune prev. de art.215,al.2 şi 3 din cp., cuaplic.art.41,al.2 din cp. Cei doi inculpaţi au folosit cârduri contrafăcute cu care au accesat aparatulEPOS însuşindu-şi suma de 307.000.000 lei.

Doctrina este unitară în a recunoaşte că ascunderea provenienţei ilicite a produsului financiarprovenit dintr-o infracţiune implică trei faze independente:1. plasarea - plasamentul cantităţii de banica atare;2. stratificarea - separarea banilor proveniţi din activitatea criminală deoriginea lor, prin

Page 25: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

25

intermediul unor activităţi financiare;3. integrarea, găsirea unei explicaţii plauzibile pentru baniiiliciţi sauprocesul de onorabilizare a lor.

Fiecare etapă reprezintă în sine un mic mecanism, un segment al complexului proces despălare a banilor. In cazul de faţă, după obţinerea banilor, inculpaţii au înregistrat fictiv operaţiuni deachiziţionare de produse, activi8tate care este însă tot o componentă a faptei de înşelăciune prev. deart-.215,al.2 şi 3 din cp. Nu se poate reţine ca infracţiune nici evaziunea fiscală, constînd însustragerea inculpaţilor de la plata obligaţiilor datorate bugetului de stat aferente sumei de307.000.000 lei şi a deducerii TVA în sumă de 41.043.300 lei.

Este evident că suma de bază (307.000.000 lei) la care se raportează existenţa unorobligaţii datorate bugetului are sorginte infracţională. Avînd o asemenea provenienţă persoanacare a comis infracţiunea nu poate fi obligată să achite taxe şi împrejurări sau să plătească TVAbugetului de stat, tocmai pentru că o sumă obţinută ilegal nu poate da naştere unor obligaţiilegale.

Pentru aceste considerente inculpaţii urmează să fie achitaţi în temeiul art. 11 ,pct.2,lit. arap. la art.lO,lit. a din c.p.p. pentru infracţiunea de spălare de bani şi în baza art.lO,lit.b din c.p.p.pentru infracţiunea de evaziune fiscală. Celelalte infracţiuni reţinute prev. de aer.282,al.l şi 2 şiart.215,al.2 şi 3 cu aplic.art.41,al.2 din cp. îşi găsesc corespondent deplin în ansamblul probator alcauzei aşa cum s-a demonstrat anterior, iar pedepsele aplicate sunt bine individualizate în raport decriteriile prev. de art.72 din cp. şi în concordanţă cu scopul coercitiv - educativ astfel cum este prev.de dispoziţiile art.52 din cp.

JUDECĂTOR Cuc Raluca17

17 Portalul Instantelor de Judecata

Page 26: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

26

IX. Speţa 3 – Spălare de Bani – Condamnare – Menţinerea condamnării in recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1230/2011

Dosar nr.1485/107/2007

Şedinţa publică din 29 martie 2011

Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei aconstatat următoarele:

I. Tribunalul Alba, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 248/2009 pronunţată de în dosar nr.1485/107/2007 soluţionând în fond cauza penală sus-menţionată în conformitate cu dispoziţiile art.345 alin. (2) şi (3) C. proc. pen. a hotărât următoarele.

A respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de procuror.

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesulpenal pornit împotriva inculpatului D.P., decedat în cursul judecăţii în primă instanţă, sub aspectulsăvârşirii infracţiunilor de contrabandă, prev. de art. 270 din Legea 86/2006 rap. la art. 274 din Legea86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., folosirea la autoritatea vamală de acte nereale, faptăprev. de art. 272 din Legea 86/2006 rap. la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen., nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiunile de import-export, prev. de art. 302 C. pen. cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. a) din Legea 241/2005 cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., spălare de bani, prev. de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea 656/2002cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi constituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşiriimai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2-9. - În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. şi art. 13 C. pen., aufost achitaţi coinculpaţii: Z.T.; Z.G.; F.M.; B.R.; V.G.M.; D.I.N. zis V., A.G., şi G.F.N., cu privire la:

a) comiterea infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 270 din Legea 86/2006 rap. la art. 274 din Legea86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; [coinculpatul F.M. fiind achitat în baza art. 11 pct. 2 lit.a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu privire la: comiterea infracţiunii prev. de art. 272din Legea 86/2006 raportat la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.].

- în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitareainculpaţilor Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G. şi G.F.N. cu privire la.

b), c), d) comiterea infracţiunilor de nerespectare a dispoziţiilor privind operaţiunile de import-export,prev. de art. 302 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1)lit. a) din Legea 241/2005 şi constituire de grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii mai multorinfracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b), pct. 8, 14 şi 20 din Legea 39/2003;

Page 27: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

27

- în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost achitaţi inculpaţiiZ.T., Z.G., B.R., G.F.N., V.M.G., A.G. şi D.I.N. cu privire la.

e) comiterea infracţiunii de folosire la autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 272 din Legea86/2006 rap. la art. 274 din Legea 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. au fost achitaţi inculpaţiiZ.G., B.R., G.F.N., V.M.G., A.G., D.I.N. şi F.M. cu privire la:

f) comiterea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. [coinculpatul Z.T. fiind achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat cu privire la săvârşirea infracţiunii despălare de bani, prev. de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen.].

În conformitate cu art. 346 alin. (4) C. proc. pen. a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă formulatăde partea civilă Ministerul Finanţelor prin D.G.F.P. Alba.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea măsurilor asigurătorii dispuse prinordonanţele procurorului din 19 martie 2007 (două) filele 706-709 din dosarul de urmărire penală şiordonanţa din 9 februarie 2007, fila 710 din dosarul de urmărire penală.

În conformitate cu art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare efectuate in cauza au rămas însarcina statului.

Sesizarea instanţei prin rechizitoriu in vederea tragerii la răspundere penală a acestora a avut ca obiectsăvârşirea de către inculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N. si D.P. aurmătoarelor fapte ilicite .

- in perioada ianuarie 2006 - ianuarie 2007 in calitate de acţionari, administratori si angajaţi ai maimultor societăţi comerciale având in obiectul de activitate efectuarea de transporturi rutiere de mărfuriin ţara si internaţional sau constituit in grup infracţional organizat in vederea desfăşurării de acterepetate de trafic ilicit de ţigări din România in Anglia – in conexiune cu incriminarea din art. 7 alin.(1) si (2) lit. b) pct. 8, 14 si 20 din Legea 39/2003, pentru toţi inculpaţii în cauză.

- în realizarea scopului infracţional amintit in perioada anterior arătată, în baza aceleiaşi rezoluţiuniinfracţionale au scos din ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal cantităţiînsemnate de ţigări în sumă totală de 4.535.927 lei (ron) – in conexiune cu incriminarea din art. 270alin. (1) rap. la art. 274 din Legea 86/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea decontrabanda calificata ( „de doua sau mai multe persoane împreuna"), pentru toţi inculpaţii în cauză ;

- în perioada ianuarie 2006 - ianuarie 2007 în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale pentruascunderea traficului ilicit de ţigări, au folosit la autoritatea vamală documente vamale de transportcare se refereau la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât celeprezentate în vamă - in conexiune cu incriminarea din art. 272 rap. la art. 274 din Legea 86/2006 cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea de folosire la autoritatea vamala de acte nereale,pentru toţi inculpaţii în cauză.

- în perioada ianuarie 2006 – ianuarie 2007 în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale au efectuat fărăautorizaţie acte de export în sensul transportului peste graniţă a ţigărilor fără a deţine autorizaţie înacest sens – în conexiune cu incriminarea din art. 302 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.privind infracţiunea de nerespectare a dispoziţiilor privind operaţiunile de import export, pentru toţiinculpaţii în cauză.

Page 28: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

28

- în perioada ianuarie 2006 - ianuarie 2007 în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale au ascuns sursaimpozabil respectiv sumele de bani ce trebuiau declarate organelor fiscale obţinute din trecerea ilegalăa ţigărilor şi valorificarea acestora peste graniţă în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilorfiscale cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumă totală de 1.143.472 lei (ron), din care suma de522.370 lei impozit pe venit şi 620.720 lei TVA – in conexiune cu incriminarea din art. 9 lit. a) dinLegea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea de evaziune fiscala, pentrutoţi inculpaţii în cauză.

- în perioada ianuarie 2006 – ianuarie 2007 în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale au schimbatadevărata provenienţă a sumei de 3.276.066 lei cunoscând că provine din săvârşirea unorinfracţiuni în scopul disimulării originii ilicite a acesteia - în conexiune cu incriminarea din art.23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea despălare de bani, pentru toţi inculpaţii în cauză

Instanţa, in baza materialului probator strâns la urmărirea penală si administrat ulterior la cercetareajudecătorească in condiţiile legale anterior menţionate a reţinut in fapt următoarele.

În cursul anilor 2006-2007 inculpaţii care sunt asociaţi, administratori sau angajaţi ai unor societăţicomerciale, au desfăşurat o activitate de trafic de ţigări în străinătate. Este vorba despre societăţicomerciale al căror principal obiect de activitate este transportul intern şi internaţional de mărfuri. Înconcret, traficul s-a derulat prin ascunderea ţigărilor în interiorul autocamioanelor pentru mărfuriletransportate legal, în scopul sustragerii de la controlul vamal. Destinaţia ţigărilor astfel transportate eraAnglia unde erau vândute la preţul de 17 lire sterline cartuşul (1,7 lire sterline pachetul).

În concret, activitatea de trafic de ţigări s-a derulat cu ajutorul unor transporturi legale de marfădesfăşurate prin următoarele firme: - SC T. SRL - administrată de Z.T. în cadrul căreia mai erauacţionari inculpaţii B.R. şi G.F.N. şi martorul S.C. La această societate a fost angajat ca şoferinculpatul F.M. - SC C.T.I. SRL Alba Iulia administrată de Z.G., la care acţionar şi director este şifratele său Z.T. şi de asemenea a avut calitatea de acţionar defunctul D.P. - SC C.E. SRL Târgovişte,administrată de inculpatul A.G.; - SC G.T.A. SRL Bucureşti administrată de inculpatul A.G.; - SC P.SRL Târgovişte având ca director pe inculpatul A.G.; - SC S.T. SRL, al cărei administrator formal afost martora Z.A., însă în realitate firma a fost condusă de inculpatul A.G.; - SC M.C.T. SRLCâmpulung Muscel, administrată de inculpatul V.M.G. - SC R.T. SRL Alba Iulia la care asociat şiadministrator unic este inculpatul G.F.N.

Inculpatul D.I.N. zis ,, V." a fost conducător de trafic şi şofer în cadrul societăţilor administrate şiconduse de către inculpatul A.G., fiind un colaborator apropiat al acestuia, inclusiv în ce priveşteactivitatea de traficare a ţigărilor.

Firmele enumerate mai sus aveau ca obiect principal de activitate transportul intern şi internaţional demărfuri.

Inculpaţii Z.T. şi D.P. au lucrat în Marea Britanie, unde au cunoscut persoane care se ocupau cutraficul ilegal de ţigări, ceea ce le-a permis ulterior să-şi asigure desfacerea pe piaţa neagră a acesteiţări.

Ţigările erau achiziţionate de către unii inculpaţi de la diverse depozite care comercializează ţigări en-gros. Ele erau cumpărate de persoane fizice şi nu erau evidenţiate în nici un fel în contabilitateafirmelor de transport. Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului Z.T., cam 70% din ţigăriletraficate în Anglia au fost achiziţionate de la SC V. SRL şi restul de la alte depozite en-gros de ţigări.Martorele B.S. şi V.M. au confirmat aceste achiziţii de ţigări făcute de Z.T. şi G.F. Este important însăde reţinut că martora B.S. a declarat că inculpatul Z.G. achiziţiona cantităţi mici de ţigări (câteva

Page 29: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

29

cartuşe), pentru aprovizionarea unui bar pe care-l deţinea în localitatea Ampoiţa. Din contră, Z.T.achiziţiona mai multe baxuri odată.

Inculpatul A.G. a achiziţionat, în aceleaşi condiţii, cantităţi mari de ţigări din Complexul F. dinBucureşti, aşa cum a arătat martorul M.D., director la SC M.I. SRL.

Inculpaţii au achiziţionat ţigări şi din alte locuri care nu au putut fi stabilite.

Încărcarea ţigărilor se realiza după ce marfa ce urma să fie transportată legal era încărcată şiautocamioanele sigilate de către autorităţile vamale. Remorcile erau deschise cu grijă, prinîndepărtarea prelatei şi desfacerea unor încuietori, astfel ca sigiliile să nu fie rupte. Baxurile de ţigărierau ascunse printre marfa legal transportată.

Ţigările erau încărcate în garajele situate în localităţile Şard, pentru societăţile conduse de cătreinculpatul Z.T., Z.G. şi D.P. şi Teiuş pentru societăţile conduse de A.G.

În cazul transporturilor efectuate de autocamioanele societăţii inculpatului V.G.M., încărcareaţigărilor se realiza la sediul societăţii sau în zone apropiate.

Au fost transportate ţigări cu mărcile Marlboro şi LM, care sunt căutate pe piaţa din Marea Britanie.

În cazul societăţilor inculpaţilor Z. şi D. la încărcarea ţigărilor participau uneori şoferii care urmau săplece în cursă, dar şi inculpaţii G.F.N., B.R. şi F.M. În cazul transporturilor efectuate deautocamioanele societăţilor inculpatului A.G., la încărcarea ţigărilor participa aproape de fiecare datăinculpatul D.I.N.

Destinaţia ţigărilor, astfel transportate, era oraşul Coventry din Marea Britanie, unde erau preluate deo persoană de legătură de origine arabă, pe nume M.D. sau M.H., pe care inculpatul D.P. a cunoscut-oîncă de când lucra în Anglia. Şi inculpatul Z.T. a întâlnit respectiva persoană de două ori (potrivitpropriei declaraţii). Nu rezultă însă că ceilalţi ar fi avut raporturi directe cu acest cetăţean. Ceva ceapare ca evident este că acesta recepţiona ţigările traficate, asigura descărcarea şi plata ţigărilor care sefăcea către şoferi. Preţul de vânzare în Marea Britanie era de 17 lire sterline pentru un cartuş (1,7 liresterline pentru un pachet).

Şoferii aduceau banii în ţară şi îi predau şefilor lor.

Nu s-a putut stabili cu exactitate cum au fost folosite sumele de bani obţinute astfel de către inculpaţişi nici nu rezultă cu exactitate cât a câştigat fiecare inculpat. Există doar declaraţiile inculpaţilor, caresunt neclare şi incomplete. Inculpatul Z.T. a recunoscut că a împrumutat societăţile pe care le deţinecu anumite sume obţinute din profitul rezultat de pe urma comercializării ţigărilor. Inculpatul Z.T.declarat că de pe urma transporturilor făcute cu camionul SC T. au obţinut el şi inculpaţii B. şi G. câte8-10.000 lire sterline. Cu camioanele SC C.T. s-au obţinut, din traficul de ţigări, suma netă de 30.000lire sterline, de care a beneficiat inculpaţii Z.T. şi D.P. O parte din sumă, spune inculpatul Z.T., a fostfolosită pentru împrumutarea SC C.T. Firma ar mai fi fost împrumutată de inculpat cu 500 milioanelei vechi, pe care acesta la rândul lui a împrumutat-o de la Banca R. Alba Iulia, în calitate de persoanăfizică. Din banii obţinuţi din traficul derulat prin SC T. s-au folosit 21.000 Euro pentru cumpărareaunui camion şi restul pentru nevoi personale.

Inculpatul B. a făcut referire la o sumă încasată personal de 11.000 lire sterline, din care ½ reprezintăinvestiţia iniţială, constând în preţul ţigărilor cumpărate în România şi plata şoferilor. Acelaşi inculpatvorbeşte despre două transporturi reuşite, pentru care s-au adus în ţară, de către şoferi, câte 35.000 liresterline.

Page 30: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

30

Inculpatul A.G. admite că a împrumutat SC G.T.A. şi SC S.T. SRL cu o sumă care nu a provenit dintraficul de ţigări.

Inculpatul V.G.M. admite că a împrumutat SCM.C.T. cu suma de 159.207 lei, bani ce provin dinvânzarea unui apartament şi a unui autoturism. Acest inculpat a negat că a fost implicat în traficul deţigări, însă probaţiunea administrată în cauză a confirmat contrariul.

Instanţa a reţinut că nu se poate stabili cu exactitate ce sume de bani a încasat fiecare inculpat şi cumau fost folosite aceste sume, respectiv dacă şi în ce măsură şi-au împrumutat societăţile comerciale cusumele obţinute din vânzarea ţigărilor.

Prin rechizitoriu s-a reţinut că au reuşit un număr de 19 transporturi şi s-a reuşit vânzarea totală a unuinr. de 39.100 cartuşe de ţigări Marlboro în Marea Britanie, la preţul de 17 lire /cartuş, încasându-sesuma totală de 664.700 lire sterline. Suma totală obţinută ar fi de 3.267.066 lei, faţă de care s-a şirealizat constituire de parte civilă de către partea civilă D.G.F.P. Alba pentru suma de 1.143.472 lei,reprezentând impozitul pe profit + TVA.

Nu s-au făcut însă precizări cu privire la încasările realizate de fiecare inculpat în parte şi laprejudiciul astfel cauzat în mod nemijlocit, în condiţiile în care este evident că o astfel de răspunderecivilă nu poate fi solidară.

În perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2006 şi începutul anului 2007, autorităţile vamale auinterceptat un nr. de 10 transporturi ilicite efectuate cu autocamioanele inculpaţilor, în care s-adescoperit cantitatea de 25.000 de cartuşe de ţigări Marlboro.

Situaţia transporturilor efectuate de inculpaţi şi ajunse la destinaţie este următoarea:

- în data de 16 noiembrie 2006 un transport al SC C.T.I. SRL Alba Iulia a trecut prin Vama Turnu, iarîn Marea Britanie prin Vama Dover, fiind încărcate în autocamionul cu număr de înmatriculare, alsocietăţii susmenţionate, condus de către învinuitul B.G.;

- în perioada octombrie – noiembrie 2006, alte două transporturi ale SC C.T.I. SRL Alba Iulia aureuşit să treacă frontiera tot prin Vama Turnu cu o cantitate totală de 6150 cartuşe ţigări, şofer fiindacelaşi învinuit B.G., iar autocamionul transportator cel cu numărul aparţinând societăţii menţionate;

- în data de 06 iunie 2006, lunile septembrie şi octombrie 2006 au mai fost efectuate alte treitransporturi care au intrat în Marea Britanie prin Vama Dover, cu autocamionul cu număr deînmatriculare aparţinând SC T. SRL Alba Iulia. Şoferul transportului a fost numitul P.F. La încărcareatransporturilor au participat inculpaţii G.F.N. şi B.R. alături de şoferi, aspecte care rezultă chiar dindeclaraţia acestui din urmă inculpat;

- în data de 20 noiembrie 2006, prin Vama Turnu în România şi Dover în Marea Britanie, a trecut untransport al lui SC M.C. SRL Câmpulung Muscel în care a fost transportată cantitatea de 1000 cartuşede ţigări cu autocamionul aparţinând societăţii menţionate, condus de către învinuitul U.M. Acesteaspecte rezultă atât din declaraţia inculpatului D.P. cât şi a învinuitului;

- în data de 09 noiembrie 2006, prin Vama Nădlag a trecut un transport al SC S.T. SRL Bucureşti cuautocamionul societăţii cu numărul de înmatriculare încărcat la Teiuş cu 1500 cartuşe ţigări, intrând înAnglia prin Vama Dover;

- în 14 noiembrie 2006 a fost efectuat un transport care a trecut frontiera prin Vama Curtici cuautocamionul aparţinând SC S.T. SRL Bucureşti, şofer fiind învinuitul C.C.M. Acest transport rezultă

Page 31: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

31

din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului A.G., precum şi din declaraţia acestuia datăîn faţa organelor de anchetă;

- în lunile martie 2006, mai 2006, iunie 2006 şi noiembrie 2006, s-au efectuat 4 transporturi cuautocamionul aparţinând SC S.T. SRL Bucureşti care au intrat în Marea Britanie prin Vama Dover, iardin ţară au ieşit prin Vama Nădlac. A fost transportată ilegal cantitatea de 8.250 cartuşe ţigări, şoferulautocamionului fiind învinuitul V.C. care confirmă aceste aspecte;

- în data de 29 noiembrie 2006 a ieşit din ţară prin Vama Curtici un transport de 2300 cartuşe ţigări,încărcate în autocamionul aparţinând SC S.T. SRL Bucureşti, aspecte ce rezultă din interceptărileconvorbirilor telefonice ale inculpatului A.G. efectuate în cauză şi din declaraţia acestuia.

- în data de 13 decembrie 2006, prin Vama Curtici a fost efectuat un transport ce conţinea 2000cartuşe ţigări, intrând în Marea Britanie prin Vama Dover, cu autocamionul, aparţinând SC P. SRLBucureşti, şofer fiind învinuitul S.I.V., care confirmă transportul. Cantitatea de ţigări transportatărezultă din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatul A.G. şi declaraţia sa;

- în data de 09 decembrie 2006 a fost efectuat un transport ce a ieşit din ţară prin Vama Curtici, petren, cu autocamionul aparţinând SC P. SRL Bucureşti condus de către învinuitul D.A.F. Transportulrezultă din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului A.G. cu învinuitul şi declaraţiainculpatului A.G.;

- în luna august 2006 s-a mai efectuat un transport al aceleiaşi societăţii SC S. SRL Bucureşti PRINprin Vama Nădlac cu autocamionul, de către conducătorul auto martorul T.V., care nu a participat laîncărcarea ţigărilor;

- în data de 14 ianuarie 2007, prin Vama Nădlac a ieşit din ţară un transport al SC G.T. SRLBucureşti, cu autocamionul cu numărul de înmatriculare condus de către învinuitul T.I.C. A fosttransportată ilegal cantitatea de 3000 cartuşe ţigări, învinuitul întorcându-se în ţară cu suma de 57.000lire sterline ce a fost indisponibilizată în vederea confiscării speciale de către organele de anchetă.Aspectele sunt confirmate de către învinuitul T.I.C. şi inculpatul A.G.

Cele 10 transporturi interceptate de autorităţile vamale şi britanice au fost următoarele:

- în data de 08 iunie 2006, în Vama Nădlac a fost descoperită cantitatea de 6000 cartuşe ţigări înautocamionul aparţinând SC C.T.I. SRL Alba Iulia, conducători auto fiind R.V. şi A.I.;

- în cursul lunii august 2006 un transport al SC C.T.I. SRL Alba Iulia a fost oprit în Vama Nădlac,descoperindu-se în interiorul autocamionului societăţii, condus de către învinuitul M.O.I. cantitatea de3000 cartuşe ţigări ce urmau să ajungă ilegal în Marea Britanie;

- în data de 04 noiembrie 2006 a fost interceptat în Vama Petea un transport efectuat cu autocamionulaparţinând SC T. SRL Câmpulung Muscel în care era încărcată cantitatea de 1.500 cartuşe ţigări,şoferul maşinii fiind învinuitul U.M. Încărcătura aparţinea inculpatului V.G.M. care a închiriatautocamionul de la numitul T.P., administratorul SC T. SRL CÂMPULUNG Muscel;

- la 20 decembrie 2006, în Vama Turnu a fost oprit autocamionul aparţinând SC R.T. SRL Alba Iulia,şofer fiind inculpatul F.M., în autocamion fiind încărcată ilegal cantitatea de 1080 cartuşe ţigări,încărcătura aparţinând inc. G.F.N.,

- în data de 19 ianuarie 2007, în Vama Vărşand a fost interceptat un transport aparţinând SC S.T. SRLBucureşti, transport efectuat cu autocamionul societăţii, condus de către învinuitul T.O. Cantitatea deţigări ilegal încărcată spre a fi transportată - 2850 cartuşe;

Page 32: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

32

- în data de 20 ianuarie 2007, în Vama Petea a fost oprit un transport al SC G.T.A. SRL Bucureştiefectuat cu autocamionul societăţii condus de către învinuitul M.M.S. în care afla încărcată cantitateade 5.700 cartuşe ţigări;

- în data de 02 februarie 2007, inspectorii Gărzii Financiare au interceptat un transport al SC G.T.A.SRL Bucureşti efectuat cu autocamionul societăţii în care se aflau 840 cartuşe ţigări, ce urmau a fitransportate ilegal spre Marea Britanie. Şoferul autocamionului era învinuitul N.I.F.;

- în data de 23 octombrie 2006, autorităţile vamale britanice au interceptat în Vama Dover untransport al SC T. SRL Alba Iulia efectuat cu autocamionul, condus de către învinuitul R.A.L., în careerau transportate ilegal 3000 cartuşe ţigări;

Situaţia de fapt sus-menţionată a fost întemeiată sub aspect probatoriu pe baza mijloacelor deprobă strânse la urmărirea penală şi administrate la cercetarea judecătorească, în condiţiile art. 288 –291 C. proc. pen. respectiv: - declaraţiile inculpaţilor care au fost audiaţi în faza de urmărire penală şiîn faza de judecată (în această fază au fost audiaţi toţi); inculpaţii Z.T., A.G., D.P., B.R. şi G.F.N. aurecunoscut în parte starea de fapt reţinută de procuror, însă au negat că faptele lor ar reprezentainfracţiuni.

(....)

În cursul procesului, la data de 23 aprilie 2007, a intervenit decesul inculpatului D.P., astfel că, pelatura penală s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen.încetarea procesului penal pornit pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

Cu privire la latura civilă nu există moştenitori care să fi putut fi introduşi în cauză. Inculpatul decedata avut cetăţenie sârbă. A lucrat o perioadă în Anglia când s-a cunoscut cu Z.T. şi cu viitoarea soţie,D.I., cetăţeni români. Aceasta a declarat expres că nu este moştenitoarea fostului ei soţ, că nu aacceptat nici activ şi nici pasiv succesiunea după acesta. După deces, nu au rămas bunuri mobile sauimobile asupra cărora defunctul să fi avut vreun drept de proprietate. Din căsătoria lor nu au rezultatcopii, iar martora nu cunoaşte să existe alţi succesibili (fila 599). În aceste condiţii, instanţa a reţinutcă după defunct nu au rămas moştenitori care să poată fi introduşi în cauză în raport de acţiunea civilăa părţii civile.

Referitor la infracţiunea de contrabanda prevăzute de art. 270 din Legea 86/2006 [ având conţinutullegal „ introducerea sau scoaterea din tara prin orice mijloace a bunurilor sau mărfurilor, prin altelocuri decât cel stabilite pentru control vamal „] instanţa a dispus achitarea inculpaţilor in temeiul art.11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen. considerând ca ţigările fiind scoase din tara prinpunctele stabilite pentru control vamal actele de trafic ilicit respective efectuate de inculpaţi constituieexclusiv contravenţia prevăzută de art. 653 lit. a) din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal.

In acest sens s-a invocat ca argument legal si faptul ca introducerea sau scoaterea din tara prin oricemijloace a bunurilor sau mărfurilor fără a fi supuse operaţiunii de vămuire, prin punctele stabilitepentru control vamal a fost incriminata pentru prima data, ulterior epuizării activităţii infracţionale inspeţă, prin OUG nr. 33 din 01 aprilie 2009 care a introdus alin. (2) al art. 270 din Legea 86/2006[având conţinutul legal „ (2) Constituie, de asemenea , infracţiunea de contrabanda si se pedepseştepotrivit alin. (1) introducerea sau scoaterea din tara, prin locurile stabilite pentru control vamal , prinsustragerea de la control vamal, a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamaldaca valoarea in vama a bunurilor este mai mare de 20.000 lei."].

În raport de aspectele reţinute, s-a apreciat că nu se mai impune schimbarea încadrării juridicesolicitată de procuror, cu privire la toţi inculpaţii, mai puţin inculpatul F.M., din infracţiunea prev. deart. 270 din Legea nr. 86/2006 raportat art. 274 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în complicitate la

Page 33: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

33

această infracţiune. Nu se impune analiza sub aspectul participaţiei penale, în cazul unei fapte care nuera prevăzută de legea penală.

Referitor la infracţiunea de folosire la autoritatea vamală de acte nereale, instanţa a reţinut că, potrivitart. 272 din Legea nr. 86/2006 folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport saucomerciale, care se referă la alte mărfuri sau bunuri or alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât celeprezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare dela 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Elementului material al infracţiunii amintite constă în denaturarea adevărului care poate fi realizatăprin folosirea de documente vamale sau de transport care se referă la alte mărfuri decât cele introdusesau scoase din ţară, sau prin folosirea unor astfel de documente care se referă la alte cantităţi demărfuri sau bunuri. Fapta de folosire de acte nereale este una distinctă faţă de infracţiunea decontrabandă reglementată de art. 270 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 86/2006, sub aspectul laturiiobiective.

În speţă documentele vamale de transport sau comerciale - a argumentat instanţa - au fost întocmite înmod corespunzător, cu date reale, în raport de marfa transportată legal de autocamioanele societăţilorla care inculpaţii sunt administratori sau angajaţi. Marfa (mobilă şi confecţii) a fost evidenţiată corectşi complet. Ţigările transportate ilegal nu au făcut parte dintre mărfurile exportate de societăţilecomerciale beneficiare ale transporturilor internaţionale de mărfuri. Ţigările erau, aşa cum se arată şiîn rechizitoriu, traficate de inculpaţi ca persoane fizice (fără să se pună problema vreunui documentlegal de transport) şi erau scoase din ţară prin sustragerea de la controlul vamal prin modalitateaascunderii printre mărfurile legal transportate. In consecinţă a concluzionat instanţa inculpaţii Z.T.,Z.G., B.R., G.F.N., V.M.G. , A.G. şi D.I.N. nu au întocmit acte nereale, nu au folosit nici un fel deacte în faţa autorităţilor vamale pentru justificarea ţigărilor transportate ilicit astfel ca se impuneachitarea acestora în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. cuprivire la infracţiunea prev. de art. 272 din Legea 86/2006, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Inculpatul F.M., în calitate de şofer, a folosit documente vamale de transport şi comerciale în faţaautorităţilor vamale, cu ocazia transporturilor pe care le-a efectuat, însă nu a fost vorba despre actenereale şi oricum inculpatul nu a avut vreo reprezentare cu privire la realitatea datelor din documente.Ca atare instanţa a apreciat ca referitor la acest inculpat nu sunt întrunite elementele constitutive nicisub aspectul laturii obiective, nici a celei subiective şi a dispus achitarea sa cu privire la aceeaşiinfracţiune, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Referitor la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/20058, cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instanţa a reţinut ca învinuirea adusa inculpaţilor in raport cuincriminarea amintita constă in fapta acestora de a ascunde sursa impozabilă, respectiv sumele de banice trebuiau declarate organelor fiscale, obţinute din traficarea ilegală a ţigărilor peste graniţă, înscopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale,cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat însumă totală de 1.143.472 lei ( 522.730 lei impozit pe venit şi 620.742 lei TVA).

Prin rechizitoriu existenta acestei infracţiuni s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 41 lit. i) din Legea nr.571/2003, potrivit cărora, în categoria veniturilor supuse impozitului pe venit, se includ, printre alteleşi veniturile din alte surse, acestea fiind, conform art. 78 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, oricevenituri identificate ca fiind impozabile prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor. In sensuldispoziţiilor legale amintite insa aceste venituri, ca şi orice venit supus impozitării dealtfel, trebuie săfie licite, să provină dintr-o activitate licită. Veniturile ilicite, odată ce sunt constatate ca atare, nu suntimpozitate ci confiscate. In speţă nu se poate discuta de venituri licite. Sumele indicate în rechizitoriuau fost încasate prin vânzarea ţigărilor traficate în străinătate şi ele nu reprezintă venituri în sensuldispoziţiilor legale menţionate. În consecinţă, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutiveale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, sub aspectul

Page 34: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

34

laturii obiective, astfel că, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap . la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpaţilor cu privire la comiterea acestei infracţiuni.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 302 C. pen., instanţa a reţinut că aceasta constă înefectuarea, fără autorizaţie, a oricăror acte sau fapte care potrivit dispoziţiilor legale sunt considerateoperaţiuni de import, export sau tranzit.

În lipsa unei practici judiciare din perioada de după decembrie 1989, se impune raportarea situaţiei defapt la textul de lege, ţinând cont şi de consideraţiile pertinente din literatura de specialitate.

În doctrină, textul de incriminare prev. de art. 302 C. pen. este considerat abrogat implicit, întrucât else referea la persoanele fizice care comercializau bunuri aduse din străinătate sau care achiziţionaubunuri supuse autorizării la import. În prezent actele persoanelor fizice care efectuează sporadic actede comerţ, chiar şi exterior, constituie contravenţia prev. de art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, astfelcă art. 302 C. pen. nu mai este de actualitate.

O interpretare oficială, de altfel singura, a acestui text de lege se regăseşte în cuprinsul Deciziei CurţiiConstituţionale nr. 19 din 08 aprilie 1993 (publicată în M.Of. nr. 105 din 24 mai 1993) de careinstanţele trebuie să ţină seama în mod obligatoriu. In cuprinsul deciziei amintite se precizează ca,,după cum se poate observa, modul de reglementare a importului şi exportului a cunoscut o evoluţiespre liberalizare după decembrie 1989, dar, cu toate acestea, art. 302 C. pen. îşi păstrează actualitateaîn condiţiile în care mai există situaţii în care licenţele sunt obligatorii". Se exemplifică anexa nr. 1 laOrdinul ministrului comerţului şi turismului nr. 2/1993, emis în baza HG nr. 215/1992, care prevedecă sunt supuse controlului pentru care se eliberează licenţa de export şi import mărfuri precum: armeşi muniţii autorizate de lege, echipament militar şi alte produse speciale autorizate de lege, produseexplozibile şi toxice autorizate de lege, etc. Instanţa constituţională concluzionează că art. 302 C. pen.constituie o dispoziţie cadru, care se individualizează în mod diferit, într-un moment sau altul, înfuncţie de legea specială care în acel moment reglementează operaţiunile de export ori import.

Este evident că exportul de ţigări nu este supus unei licenţe obligatorii, lucru care oricum nu ar fiposibil în legislaţia internă în raport de dispoziţiile dreptului comunitar privind libera circulaţie amărfurilor în spaţiul UE. În consecinţă, ţinând cont de aspectele statuate de Curtea Constituţionalăinstanţa a concluzionat că fapta inculpaţilor nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art. 302 C. pen. sub aspectul laturii obiective, nefiind vorba despre mărfuri care să necesite licenţăspecială de export. În consecinţă, s-a dispus achitarea inculpaţilor cu privire la comiterea acesteiinfracţiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Referitor la infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002,cu aplicarea art. 41 alin. (2) potrivit celor arătate prin rechizitoriu aceasta fapta ilicita subzistain sarcina inculpaţilor prin schimbarea de către acestea a adevăratei provenienţe a sumei de3.276.066 lei, cunoscând că provine din săvârşirea unor infracţiuni, în scopul disimulării originiiilicite a acesteia.

In speţă, nefiind vorba despre vreo sumă care să provină din săvârşirea unei infracţiuni, nu se puneproblema antrenării răspunderii penale a vreunui inculpat cu privire la această faptă. Chiar dacă s-adovedit că şi-au împrumutat societăţile cu sume de bani - a argumentat instanţa - nu a rezultat că estevorba despre sume de bani provenite din traficul de ţigări. Inculpatul Z.T. a recunoscut că a folosit oparte din banii obţinuţi din vânzarea ţigărilor pentru a împrumuta SC ,,C.T." SRL, astfel că acesta afost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., lipsind laturaobiectivă, respectiv banii nu au provenit din comiterea unor infracţiuni. În cazul celorlalţi inculpaţi s-adispus achitarea în baza art. 10 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pe motiv căfapta nu există.

Page 35: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

35

Referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii maimultor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 2, 14 şi 20 din Legea 39/2003.

În condiţiile în care, din considerentele arătate nu s-a stabilit o răspundere penală pentruinfracţiunile scop-contrabandă, folosirea de acte nereale la autoritatea vamală, spălare de bani şinerespectarea dispoziţiilor privind operaţiunile de import export - ci s-a adoptat o soluţie de achitare,şi pentru această infracţiune s-a adoptat soluţia de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. c) C. proc. pen.rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectullaturii obiective, respectiv lipsa infracţiunilor scop, dar şi sub aspectul cerinţelor stabilite de art. 2 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 39/2003 privitoare la structura şi modul de acţiune al unui grup organizat.

Astfel, potrivit acestui text de lege, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat,format din 3 sau mai multe persoane, care exercită pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonatîn scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine în mod direct sau indirectun beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupulformat ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu aucontinuitate sau structură determinată, or roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Potrivit jurisprudenţei in materie ,,există grup organizat a cărui iniţiere sau constituire se încadrează înart. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, dacă inculpaţii au acţionat coordonat, în scopul comiteriiinfracţiunii de contrabandă, pentru a obţine un beneficiu financiar or alt beneficiu material" (SecţiaPenală, Decizia nr. 3238 din 14 octombrie 2008).

În speţă este indiscutabilă o anumită colaborare a inculpaţilor în privinţa activităţii de traficare aţigărilor. Astfel aceştia schimbau constant informaţii despre mersul afacerilor, aşa cum rezultă şi dininterceptările telefonice. Ţigările erau livrate în acelaşi loc la aceeaşi persoană de origine arabă care separe că avea disponibilitatea de a achiziţiona cantităţi mari de ţigări. Modalitatea de operare eraasemănătoare la toate transporturile astfel că este foarte probabil că inculpaţii şi-au dat sfaturi uniialtora. Unii s-au cunoscut între ei de pe vremea când lucrau în Marea Britanie.

Dincolo de aceste aspecte, activitatea de traficare a ţigărilor însă, s-a desfăşurat în mod independent decătre administratorii firmelor. Ţigările se achiziţionau separat de către inculpaţi şi traficate separat cuautocamioanele societăţilor de transport. Astfel, inculpatul A.G. a acţionat separat şi independent derestul inculpaţilor, la fel şi inculpatul M.V. Inculpatul Z.T. a acţionat împreună cu G.F.N. şi B.R. prinsocietăţile lor din Alba Iulia. ,,Afacerile" s-au derulat separat, nu a existat o organizare comună, ocoordonare şi vreo structură de comandă. Fiecare a achiziţionat ţigări , a organizat transportul şi aîncasat preţul în mod distinct de restul ,,grupului". Aspectul este firesc ţinând cont că societăţilecomerciale erau deţinute efectiv de mai mulţi inculpaţi, care le administrau fiecare în modindependent şi tot astfel au decis cum şi când să organizeze traficul ţigărilor.

În raport de această stare de fapt, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive referitoare laexistenţa unui grup infracţional organizat, dispunându-se achitarea inculpaţilor in baza art. 11 pct. lit.a) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Referitor la latura civilă a procesului penal, instanţa a constatat că în rechizitoriu s-a menţionat sumade 3.267.066 lei ca fiind introdusă ilegal în ţară ca urmare a traficului de ţigări. Suma a fost calculatăpe baza cantităţilor de ţigări scoase din ţară, cu ocazia celor 18 transporturi care au ajuns la destinaţie.

Probele administrate in cauză – a motivat instanţa - nu confirmă cu exactitate nici cantităţile de ţigăricomercializate peste graniţă şi nici sumele de bani plătite efectiv şi încasate de inculpaţi. Nu s-a pututproba ce sume a încasat fiecare inculpat. Ca atare soluţia ce s-a adoptat pe latură civilă, în acord cusoluţionarea laturii penale a cauzei, a fost aceea de aplicare in cauza a dispoziţiilor art. 346 alin. (4) C.proc. pen.

Page 36: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

36

Faţă de soluţiile ce s-au adoptat pe latura penală şi pe latura civilă a cauzei, în temeiul art. 357 alin. (2)lit. c) C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţele procuroruluidin 19 martie 2007 (două) aflate la filele 706-709 din dosarul de urmărire penală şi ordonanţa din 09februarie 2007, fila 210 din dosarul de urmărire penală.

II. Împotriva sentinţei penale nr. 248 din 7 iulie 2009 a Tribunalului Alba, secţia penală, au declarat întermen apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare aInfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia şi inculpatulZ.G.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigarea Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia a criticat sentinţa pentrunelegalitate cu motivarea ca instanţa, deşi a reţinut corect situaţia de fapt, a considerat, fără temei, fiecă unele fapte nu există (folosire la autoritatea vamală de acte nereale, spălare de hani), fie că altele nusunt prevăzute de legea penală ( contrabanda), fie că, în privinţa altora şi cu referire la unii dintreinculpaţi, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor respective (nerespectareadispoziţiilor privind operaţiunile de import-export, evaziune fiscală, constituire de grup infracţionalorganizat, folosire la autoritatea vamală de acte nereale - F.M., spălare de bani - Z.T.

În consecinţă, in considerarea situaţiei de fapt din expunerea rechizitorului în baza art. 379 alin. (1)pct. 2 lit. a) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate, rejudecareacauzei şi, în fond, condamnarea inculpaţilor, Z.T., Z.G., B.R., A.G., G.F., V.G.M., F.M., D.I.N.,pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003; de art. 270, art. 272din Legea nr. 86/2006, de art. 23 pct. l lit. a) din Legea nr. 656/2002, reţinând şi dispoziţiile art. 41alin. (2), art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul Z.G.,a solicitat schimbarea temeiului achitării cu privire la infracţiunea de contrabanda dinart. 10 lit. b) C. proc. pen., în art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. considerând caaceasta învinuire nu exista.

Curtea, examinând hotărârea atacată în temeiul criticilor şi cererilor formulate, dar şi sub toateaspectele de fapt şi de drept ale cauzei, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., privind caracteruldevolutiv integral al apelului, instanţa apreciază ca fondat apelul D.I.I.C.O.T. – Serviciul TeritorialAlba Iulia şi ca nefondat apelul inculpatului Z.G., din următoarele considerente:

Prima instanţă a administrat probele necesare elucidării laturii obiective şi subiective a cauzei,reţinând corect starea de fapt din care rezultă că, în perioada 2006 – 2007 inculpaţii, folosindu-se deactivitatea de transport rutier internaţional al unor firme pe care le deţineau sau la care erau angajaţi,au transportat mari cantităţi de ţigări în Anglia, ascunzându-le în interiorul camioanelor caretransportau mărfuri în condiţii legale, în scopul sustragerii de la controlul vamal, folosind laautoritatea vamală documente vamale de transport care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât celeprezentate în vamă.

Ţigările erau achiziţionate de inculpaţi din depozite care comercializau ţigări en-gros, pe persoanăfizică, nefiind evidenţiate în contabilitatea firmelor de transport, după care erau încărcate înautocamioanele sigilate de către autorităţile vamale, prin îndepărtarea prelatei şi desfacerea unorîncuietori, fiind ascunse printre marfa legal transportată.

Destinaţia ţigărilor transportate, marca Marlboro şi LM, era oraşul Cowentry din Marea Britanie, undeerau preluate de o persoană de legătură de origine arabă M.h. sau M.d., care plătea pentru fiecarecartuş de ţigări suma de 17 lire, sumele obţinute fiind aduse în ţară de şoferi şi predate şefilor lor.

Page 37: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

37

Cu banii obţinuţi inculpaţii, care aveau calitatea de administratori sau asociaţi ai firmelor de transport,au achiziţionat camioane, au plătit rate la contracte de leasing, transferând banii obţinuţi din traficulilegal cu ţigări în firme prin intermediul unor contracte de împrumut.

În perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2006 şi începutul anului 2007, autorităţile vamale auinterceptat transporturi ilicite efectuate cu autocamioanele inculpaţilor, în care s-a descoperitcantitatea de 25.000 de cartuşe de ţigări Marlboro.

Situaţia transporturilor efectuate de inculpaţi şi ajunse la destinaţie este următoarea:

(...)

Transporturile interceptate de autorităţile vamale române şi britanice au fost următoarele:

(...)

Starea de fapt amintită rezultă din probatoriul administrat în cauză, astfel cum acesta a fost indicat înexpunerea sentinţei atacate.

1. Motivul de apel, prin care parchetul a criticat hotărârea atacată, susţinând că în mod greşit primainstanţă a dispus achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă simplă prev. deart. 270 din Legea nr. 86/2006 este nefondat - a considerat la rândul său Curtea - deoarece ţigările aufost scoase din ţară prin locuri stabilite pentru control vamal (nefiind întrunit conţinutul constitutiv alinfracţiunii, sub aspectul laturii obiective, condiţia privind elementul material al infracţiunii, constândîntr-o acţiune de introducere în ţară sau de scoatere din ţară a unor bunuri sau mărfuri supuseregimului vamal, prin alt loc decât cel stabilit pentru controlul vamal, nefiind îndeplinită).

Achitarea dispusă în temeiul art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. pentru infracţiunea de contrabandăsimplă este justificată, deoarece trecerea prin locul stabilit pentru controlul vamal fără a se supuseacestuia nu constituie contrabandă, ci numai contravenţia prevăzută de art. 653 lit. a) dinRegulamentul de aplicare a Codului vamal.

Argumentele primei instanţe referitoare la criticile Uniunii Europene privind nesancţionarea penală acontrabandei săvârşită prin locurile prin care se efectuează controlul vamal, precum şi raţionamentulper a contrario, privind modificarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 prin OUG nr. 33 din 01 aprilie2009 a Guvernului României constituie o justificare rezonabilă a soluţiei pronunţate de prima instanţă,fiind corect combătute şi celelalte susţineri făcute de parchet în acest sens.

2. Motivul de apel al parchetului, prin care s-a susţinut că este greşită achitarea pentru săvârşireainfracţiunii prevăzute de art. 272 C. vam., deoarece inculpaţii au folosit la autoritatea vamalădocumente vamale de transport care se referă la alte bunuri decât cele prezentate la vamă, este fondat– a statuat Curtea - din următoarele considerente:

Obiectul juridic al infracţiunii prevăzute de art. 272 C. vam. este constituit din relaţiile socialereferitoare la regimul vamal, a căror existenţă şi normală derulare presupune folosirea la autoritateavamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la mărfuri sau bunuri oricantităţi de mărfuri sau bunuri corespunzătoare adevărului.

În speţă elementul material al laturii obiective a constat în denaturarea adevărului prin folosirea unordocumente vamale care se referă la alte mărfuri decât cele scoase din ţară.

Page 38: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

38

În concret, prin scoaterea din ţară a ţigărilor ascunse printre mobilă sau confecţii, documentul vamalcare confirma cantitatea de mobilă sau confecţii supuse controlului vamal nu mai corespunderealităţii, devenind nereal prin operaţiunea de introducere frauduloasă în autocamion a ţigărilor.

Urmarea imediată a folosirii de acte nereale a constat în starea de pericol pentru relaţiile socialereferitoare la regimul vamal şi, în acest caz, s-a obiectivat prin scoaterea frauduloasă a ţigărilor dinţară, iar legătura de cauzalitate rezultă ex re.

Privind participaţia la săvârşirea acestei infracţiuni, instanţa constată calitatea de autor a inculpatuluiF.M. şi calitatea de complici a inculpaţilor care au ajutat la săvârşirea faptei prin procurarea,încărcarea, transportul şi predarea ţigărilor în Marea Britanie.

3. Motivul de apel prin care parchetul a susţinut că s-a făcut o greşită achitare a inculpaţilor pentrusăvârşirea infracţiunii de spălare de bani - este fondat a statuat Curtea - din următoarele considerente:

Ca urmare a folosirii de acte nereale la autoritatea vamală au fost scoase din ţară ţigări care au fostvalorificate în Marea Britanie, realizându-se suma de 3.267.066 lei, introdusă în ţară de şoferii care auefectuat transporturile.

Potrivit dispoziţiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, constituie infracţiunea de spălare abanilor şi se pedepseşte, schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin dinsăvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunurisau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să sesustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

În legătură cu esenţa şi natura infracţiunii de spălare a banilor, în doctrină a fost definită, cafiind infracţiunea al cărei conţinut constă în schimbarea sau transferul de bunuri, în scopulascunderii originii lor infracţionale sau în cel al sustragerii persoanei care a săvârşitinfracţiunea din care provin bunurile, de la aplicarea legii penale, precum şi disimulareaadevăratei naturi infracţionale, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau aproprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora şi dobândirea, deţinerea sau folosirea debunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.

Conform art. 2 din Legea nr. 656/2002, prin bunurile, care fac obiectul infracţiunii de spălare abanilor, se înţelege bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actelejuridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.

Bunurile, care pot face obiectul spălării banilor, sunt întotdeauna provenite din săvârşirea deinfracţiuni şi, practic, în majoritatea cazurilor, valorile murdare, „albite" prin aceastăinfracţiune, provin din infracţiuni ce produc prejudicii materiale mari, cum este şi în cauza defaţă,

Astfel, prin contrabanda cu ţigări, a fost realizată suma totală de 3.267.066 lei ce reprezintăcontravaloarea a 39.100 cartuşe de ţigări ajunse la destinaţie în Marea Britanie şi valorificate la preţulde 17 lire sterline cartuşul, adică 664.700 lire sterline şi provine din efectuarea transporturilor ilegalede ţigări din perioada mai-decembrie 2006 şi ianuarie-februarie 2007.

Prin creditarea propriilor firme, cu diferite sume de bani proveniţi din transporturi pestegraniţă de ţigări, inculpaţii Z.T., B.R., A.G. şi V.G.M. au urmărit mascarea originii infracţionalea banilor în modalitatea descrisă.

Page 39: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

39

In acelaşi scop şi pentru a crea confuzie referitor la cuantumul sumelor şi la provenienţă,inculpatul Z.T. a contractat şi un împrumut de 50.000 lei de la Banca R. din Alba Iulia, bani pe care,conform declaraţiei sale (fila 44), i-a împrumutat societăţii.

Semnificativă, pentru lămurirea unor aspecte, referitoare la manevrarea banilor, cu scopulascunderii originii ilicite a profitului realizat din contrabanda cu ţigări, este declaraţiamartorului I.P. (fila 273), care a afirmat că, în repetate rânduri l-a împrumutat cu diferite sumede bani pe inculpatul Z.T., care îi restituia în monedă străină, euro, dolari, lire sterline.

Martorul a mai declarat că se deplasează regulat în localitatea Lunca Meteşului, întrucât îşiconstruieşte o casă şi, de mai multe ori, a primit pachete de la diverse persoane, care locuiesc în AlbaIulia, pentru a le duce rudelor acestora în Lunca Meteşului, printre aceste persoane fiind şi părinţiiinculpaţilor Z.T. şi Z.G.

Referitor la calitatea de autori ai infracţiunii de spălare a banilor, se poate reţine că, inculpaţiiZ.T., Z.G., B.R., A.G. şi V.G.M. au acţionat cu intenţie directă, în scopul ascunderii originii ilicitea banilor proveniţi din infracţiunea de contrabandă, urmărind mascarea originii infracţionale aacestora.

În speţă este întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 23alin. (2) din Legea nr. 656/2002, elementul material al infracţiunii realizându-se prin ascundereaşi mascarea provenienţei banilor folosiţi la achiziţionarea de autocamioane şi plata ratelor deleasing, cunoscând că aceştia provin din infracţiuni.

4. Motivul de apel privind achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sauconstituire a unui grup organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup,prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este fondat – a statuat în continuare Curtea – pentru următoareleconsiderente:

Potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, iniţierea sau constituirea unui grupinfracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte.

Prin grup infracţional organizat se înţelege, conform art. 2 lit. a) din actul normativ menţionat, grupulstructurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în modcoordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sauindirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din examinarea textelor legale invocate, rezultă că subiectul activ al infracţiunii este, de regulă,plural, deoarece, cu excepţia modalităţii iniţierii, existenţa infracţiunii presupune mai multe persoaneîn calitate de subiecţi activi, indiferent de rolul jucat de către aceştia la săvârşirea infracţiunii,infracţiunea prevăzută de art. 7 din lege, fiind o formă a pluralităţii infracţionale constituite.

Iniţierea unui grup infracţional organizat înseamnă pregătirea sau organizarea unei asemenea structuri,iar, iniţiatorul este persoana care pune bazele unei pluralităţi constituite de infractori.

Constituirea unui grup infracţional organizat este o activitate prin care este înfiinţată o organizaţiecriminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni grave.

Aderarea la o asociere constituită în scop infracţional constă în dobândirea calităţii de membru alasocierii. Aderarea la un grup infracţional organizat se poate manifesta expres(de exemplu, prindepunerea unui jurământ) sau tacit (desfăşurarea unor activităţi din care rezultă că, cel în cauză seconsideră membru al grupului).

Page 40: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

40

Sprijinirea asocierii infracţionale înseamnă ajutorul, de orice fel, acordat unui astfel de grup, fie denatură materială (plata unei contribuţii), fie de natură morală (atragerea de aderenţi).

Pentru existenţa infracţiunii analizate, latura obiectivă, în oricare dintre acţiunile sale alternative,trebuie să aibă ca finalitate un grup infracţional organizat, care să-şi propună săvârşirea uneia sau maimultor infracţiuni grave.

Condiţia privind gravitatea infracţiunii este îndeplinită, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) pct. 8 şi 14 dinLegea nr. 39/2003, fiind încălcat regimul vamal, cu consecinţa exportului ilicit de ţigări şi spălareabanilor obţinuţi ilegal prin împrumuturile acordate firmelor de transport.

Din datele factuale ale cauzei, privind existenţa grupului organizat, rezultă următoarele:

Inculpaţii Z.T., B.R., D.P. au lucrat mai mulţi ani în Marea Britanie, unde s-au cunoscut, iar B.R. adevenit naşul de cununie a lui Z.T.

Inculpatul Z.G. este fratele inculpatului Z.T. şi împreună cu B.R. şi cu G.F. au constituit SC C.T. şiSC T., firme având în obiectul de activitate transportul de mărfuri.

Pentru desfăşurarea unei activităţi profitabile, au fost achiziţionate, în sistem „leasing", 15 camioanecu care se efectuau transporturi de mărfii în Marea Britanie.

Deoarece, s-a ajuns la un moment dat în imposibilitate de plată a ratelor, la iniţiativa inculpatului D.P.s-a luat hotărârea să se transporte ţigări în Marea Britanie, întrucât se realizau profituri importante dinaceastă activitate (declaraţia inculpatului Z.T., inculpatului D.P., u.p.,inculpatului B.R., inculpatuluiG.F.).

Rezultă aşadar că inculpatul D.P. a fost iniţiatorul grupului la constituirea căruia au participat ceienumeraţi mai sus.

(...)

Grupul a existat pentru o perioadă de timp, a acţionat în mod coordonat, mărturie în acest sens fiindinterceptările convorbirilor telefonice, şi care a avut ca scop comiterea infracţiunii de folosirea de actenereale la autoritatea vamală pentru scoaterea frauduloasă din ţară de ţigări, cu consecinţa realizăriiunor profituri materiale importante.

5. În motivele de apel parchetul nu a solicitat condamnarea pentru infracţiunea de nerespectare adispoziţiilor privind operaţiunile de import export prevăzute de art. 302 C. pen., evaziune fiscală prev.de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Referitor la infracţiunile prevăzute de art. 302 C. pen., art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005,instanţa de apel apreciază că temeiul achitării inculpaţilor, respectiv art. 10 lit. d) C. proc. pen., şimotivarea acestuia este justificată, apreciindu-le ca temeinice, şi nu le supune unei noi examinări,având în vedere şi poziţia procesuală a parchetului.

Apelul declarat de inculpatul Z.G., prin care acesta a solicitat schimbarea temeiului achitării pentruinfracţiunea de contrabandă din art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. în art. 10 lit. a) C. proc. pen., estenefondat a statuat Curtea, deoarece a existat o scoatere din ţară a ţigărilor, cu sprijinul societăţilor detransport în care acesta era asociat şi administrator, SC C.T. şi SC T., dar aceasta s-a făcut prin locuristabilite pentru controlul vamal.

Page 41: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

41

În consecinţă, în baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen. Curtea de Apel Alba Iulia, secţiapenală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 40/A din 6 mai 2010 a admisapelul declarat de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Alba Iulia, a desfiinţat hotărârea atacată, subaspect penal şi civil, şi procedând la o nouă judecată, în limitele anterior arătate, a condamnat peinculpaţi, după cum urmează:

1. inculpatul Z.T la :

- 4 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirede grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

2. inculpatul Z.G., la :

- 3 ani şi 6 luni închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.l lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

3. inculpatul A.G., la:

- 4 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirede grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

Page 42: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

42

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

4. inculpatul F.M., la:

- 2 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1an, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire degrup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea la autoritatea vamală de acte nereale, faptăprev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

5. inculpatul B.R., la:

- 3 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirede grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire laautoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. laart. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

6. inculpatul V.G.M., la:

- 3 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirede grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

7. inculpatul D.I.N., zis "V.", la:

Page 43: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

43

- 2 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1an, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire degrup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

8. inculpatul G.F.N., la:

- 3 ani închisoare şi aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirede grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1)rap. la art. 2 lit. b) pct. 8, 14 şi 20 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire la autoritateavamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C.pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art.74, art. 76 C. pen.;

La individualizarea judiciară a pedepselor instanţa a ţinut seama de limitele legale de pedeapsă, departicipaţia fiecărui inculpat la realizarea infracţiunii, de circumstanţele reale şi personale.

Deoarece inculpaţii nu au antecedente penale, au recunoscut în parte săvârşirea faptelor, nu auobstrucţionat derularea anchetei şi cercetarea judecătorească, instanţa a reţinut în favoarea acestoracircumstanţe atenuante.

Aplicarea unor pedepse sub minimul special asigură o prevenţie generală şi specială suficientă,precum şi o bună proporţionalizare a acestora.

Pentru inculpatul D.I.N., având în vedere gradul de participare la săvârşirea infracţiunii, instanţa aapreciat că sunt îndeplinite condiţiile art. 81, art. 82 C. pen.

Curtea a menţinut achitarea inculpaţilor pentru următoarele infracţiuni:

- infracţiunea de nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiunile de import-export, prev. de art. 302 C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- infracţiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen.

- infracţiunea de contrabandă, prev de art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 13 C. pen.

Page 44: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

44

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen. Curtea a dispus confiscarea sumei de 3.267.066 lei provenitădin săvârşirea infracţiunilor anterior arătate.

În temeiul art. 88 alin. (1) C. pen. Curtea a computat timpul reţinerii şi arestării inculpaţilor.

În temeiul art. 343 alin. (3) C. proc. pen. Curtea a menţinut măsurile asigurătorii în vederea confiscăriispeciale ale bunurilor indisponibilizate, potrivit art. 163 alin. (1) C. proc. pen., până la concurenţasumei de 3.267.066 lei.

Deoarece în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale,inculpaţii fiind achitaţi pentru evaziune fiscală, în temeiul art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 998,art. 999 C. civ., constatând lipsa unui prejudiciu cauzat D.G.F.P. Alba, Curtea a respins pretenţiilepărţii civile.

III. Împotriva deciziei amintite au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de ApelAlba Iulia şi inculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a criticat Decizia penală nr. 40/A din 6 mai 2010 aCurţii de Apel Alba Iulia cu privire la toţi inculpaţii în cauză – cu excepţia coinculpatului D.P.referitor la care urmare decesului intervenit în cursul judecăţii în primă instanţă s-a consideratjustificată soluţia de încetare a procesului penal în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen. - pentru cazurile decasare prevăzute de art. 3859 pct. 18 şi 14 C. proc. pen. corespunzător următoarelor motive denelegalitate şi netemeinicie.

- achitarea greşită a inculpaţilor Z.T., Z.G., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N. pentru infracţiunea decontrabandă, în coautorat, iar a coinculpatului F.M. pentru complicitate la infracţiunea amintită.

- individualizarea greşită a pedepsei aplicate inculpatului D.I.N. referitor la care s-a cerut executareaînchisorii într-un loc de deţinere conform art. 57 alin. (1) C. pen., şi înlăturarea suspendăriicondiţionate prevăzută de art. 81 C. pen.

Inculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N., au criticat Decizia pentru nelegalitateşi netemeinicie în sensul menţinerii soluţiilor de achitare adoptate de primă instanţă, prin invocareacazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 10, 17, 171 şi 18 C. proc. pen.

Prealabil dezbaterii recursurilor s-a procedat la audierea inculpaţilor în conformitate cu dispoziţiile art.38514 alin. (1)1 C. proc. pen. luându-se act că aceştia nu au solicitat probe noi în apărare.

Înalta Curte, verificând Decizia atacată în raport cu motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocatede procuror şi inculpaţi, pe baza materialului aflat la dosarul cauzei, constată următoarele:

1. În mod greşit instanţele au dispus achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii decontrabandă prev. de art. 270 din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006

(...)

2. În mod greşit instanţa de apel a dispus condamnarea inculpatului D.I.N. la o pedeapsă cususpendare condiţionată a executării pedepsei, pentru infracţiunile reţinute în sarcina sa.

Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine vinovăţia sa şi gradul de participaţie, în egalămăsură, cu ceilalţi inculpaţi la comiterea unor fapte grave.

Page 45: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

45

Inculpatul a fost persoana care a ajutat nemijlocit pe inculpatul A.G., a desfăcut prelata camioanelor încare erau ascunse ulterior ţigările şi a închis prelata Ia loc, fapte repetate la intervale de timp.

Pentru aceste considerente, se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu detenţie, la fel caceilalţi inculpaţi.

3. Motivele de recurs formulate de inculpaţi privind soluţia de achitare dispusă de prima instanţă suntneîntemeiate. Probele în acuzare administrate în cauză – acte de constatare, facturi, alte înscrisuri,declaraţiile martorilor inclusiv recunoaşterile parţiale ale acestora – atestă în mod indubitabil căinculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N. se fac vinovaţi de săvârşireaurmătoarelor fapte ilicite:

În consecinţă în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. se va admite recursul declarat de Parchetulde pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. –Serviciul Teritorial Alba Iulia împotrivadeciziei penale nr. 40/A din 6 mai 2010 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cuminori şi de familie, casându-se în parte Decizia penală atacată precum şi sentinţa penală nr. 248 din 7iulie 2009 a Tribunalului Alba, numai cu privire la soluţia de achitare dispusă pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă prev. de art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr.86/2006 pentru inculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N. şi modalitatea deexecutare a pedepsei de către inculpatul D.I.N. şi, rejudecând în limitele amintite se va procedapotrivit celor anterior arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. –Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 40/A din 6 mai 2010 a Curţii de Apel AlbaIulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte Decizia penală atacată precum şi sentinţa penală nr. 248 din 7 iulie 2009 aTribunalului Alba, numai cu privire la soluţia de achitare dispusă pentru săvârşirea infracţiunii decontrabandă prev. de art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 pentruinculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N., A.G., G.F.N. şi modalitatea de executare a pedepseide către inculpatul D.I.N. şi, rejudecând:

Descontopeşte pedepsele rezultante ale fiecărui inculpat, în pedepsele componente, după cumurmează:

- pentru inculpatul Z.T..

- pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire de grup infracţionalorganizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.

Page 46: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

46

la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul Z.T. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. , art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.pe o perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. , art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul Z.G..

- pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. deart. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşireainfracţiunii de constituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiunigrave, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. l lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul Z.G. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. , art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare şipedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c)C. pen. pe o perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul A.G..

- pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

Page 47: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

47

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul A.G. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. , art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.pe o perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul F.M..

- pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1an, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de folosirea la autoritatea vamală de actenereale, faptă prev. de art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cuaplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul F.M. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. peo perioadă de 1 an.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul B.R..

- pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea defolosire la autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr.86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

Page 48: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

48

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul B.R. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. peo perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul V.G.M..

- pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul V.G.M. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen.pe o perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul D.I.N., zis "V.".

- pedeapsa de 2 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 1an, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

Page 49: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

49

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art.274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul D.I.N. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Înlătură aplicarea disp. art. 81, art. 82 C. pen.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe operioadă de 1 an.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

- pentru inculpatul G.F.N..

- pedeapsa de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii deconstituire de grup infracţional organizat în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni grave, prev. de art.7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea dispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

- pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosirela autoritatea vamală de acte nereale, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din Legea nr. 86/2006 rap.la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 74,art. 76 C. pen., prin schimbarea calităţii de autor a inculpatului;

- pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.de art. 23 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicareadispoziţiilor art. 74, art. 76 C. pen.;

În baza art. 270 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin.(2) C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 74, art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul G.F.N. pentru săvârşireainfracţiunii de contrabandă, la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.contopeşte pedepsele şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi pedeapsacomplementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a lit. b) şi c) C. pen. peo perioadă de 2 ani.

Face aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi c) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Z.T., Z.G., F.M., B.R., V.G.M., D.I.N.,A.G., G.F.N. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumade câte 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul MinisteruluiJustiţiei.Definitivă.18

18 http://legeaz.net/spete-penal-iccj-2011/decizia-1230-2011

Page 50: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

50

CONCLUZII

Spălarea banilor, care este un fenomen deosebit de periculos pentru întreaga omenire şi, înacelaşi timp, o gravă componentă a economiei subterane a căpătat reglementări legale în domeniulprevenirii şi combaterii pe plan internaţional prin Convenţia ONU adoptată la 19 decembrie1988 la Viena, Convenţia ONU încheiată la Strasbourg la 08 noiembrie 1990, Directiva ConsiliuluiComunităţii Europene nr.91/308 din 10 iunie 1991. Prin ultimul act normativ se dă o definiţiecompletă şi realistă noţiunii de „spălare a banilor”, elucidându-se lista aproximativă a acţiunilorpenal pedepsibile.

Pericolul social sporit al spălării banilor constă în faptul că deseori aceştia sunt folosiţiulterior pentru reproducerea activităţii criminale, acapararea de fapt a puterii economice şi politicedin ţară, ceea ce, în cele din urmă, oferă posibilitatea reală de a dirija cu societatea în ansamblu.

Asa cum am observat din ultima speta prezentata in acest referat, “spălarea banilor” estesăvârşită deseori în condiţiile crimei organizate, de catre structurile organizate căre reinvestesc înafaceri licite banii obţinuţi din afaceri ilicite utilizând, în acest scop, circuite financiare interneşi internaţionale complicate.

Personal, consider ca momentan structurile juridice din Romania, in intreg aparatul format dinPolitie, Parchet, Instante Judecatoresti, Garda Financiara, Fisc, Organisme Vamale, etc… este completdepasit de amploarea fenomenului criminalistic organizat.

Remuneratia slaba, dar si precara pregatire a functionarilor publici implicati in actiunile deverificare si control, posibilitatea mituirii relativ usoare a acestora, coruptia neeradicata din sistemulbugetar, au condus la aceasta stare de fapt.

In conditiile in care Noul Cod Penal care va intra in vigoare in 2014, a scazut plafonulpedepselor cu executare, nu cred ca fenomenul de criminalitate organizata va intra in scadere,dimpotriva, pedepsele micsorate nu-si vor atinge scopul de intimidare initiala, ca sa nu mai vorbim decel final de sanctionare a infractiunilor.

Page 51: Cristian Tarnauceanu - Umk Iasi -Referat - Spalarea Banilor - 2013

Universitatea Mihail Kogălniceanu Iaşi Master – 2012/2013 - Știinţe Penale si Criminalistică Tărnăuceanu Cristian

51

BIBLIOGRAFIE

Drept bancar şi valutar -Dr.Florescu Viorel, Bucureşti 2006

Evaziunea fiscală şi spălarea banilor- Nicolae Cristis,editura Hamangiu,2006

POPA, Ştefan, CUCU, Adrian, Economia subterană şi spălarea banilor, Bucureşti,

Editura Expert, 2000

HOANŢĂ N., Dincolo de frontierele legalităţii: economia subterană – evaziunea

fiscală – corupţie // Revista Tribuna economică, nr.29/1998, pag. 70-72

COŞEA, Mircea, România subterană, Bucureşti, Editura Economică, 2004

Legea nr. 230/2005

Legea nr. 39/2003

O.U.G. nr.53 /2008

http://www.euroavocatura.ro/articole/477/Spalarea_de_bani_in_Noul_Cod_Penal__art__269_

Mihail David – teza de doctorat - ECONOMIA SUBTERANĂ ŞI SPĂLAREA BANILOR –

STUDIU CRI MINOLOGIC

VOICU, Costică, FLORIN, Sandu, BOROI, Alexandru, MOLNAR, Ioan, Drept

penal al afacerilor, Bucureşti Editura Rosetti, 2002

CIOBANU, Petruţ, op. cit., pag. 47. Editura Hatmangiu reeditare 2006

LEGEA nr.21 din 18 ianuarie 1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor

http://legeaz.net/spete-penal-iccj-2011/decizia-1230-2011

Portalul Instantelor de Judecata

Codul penal

Codul de procedura penala

Jurisprudenta CEDO

Jurisprudenta Inalta Curte de Casatie si Justitie


Recommended