15 San Benign

transcript

Tumorile benigne ale glandei mamare

1. Leziuni distrofice;2. Leziuni proliferative;3. Stari precanceroase.

1. LEZIUNI DISTROFICE

• proliferare fibrochistica a glandei mamare;

• Sunt reprezentate de : –Chistul solitar;–Mastoza fibrochistica.

1.1. Mastoza fibrochistica

• Frecventa crescuta in jurul varstei de 30 ani;• Frecvent asociaza tulburari endocrine

(hipofunctie genitala si/sau hipertiroidie);• Pacientele prezinta jena/dureri locale in

perioada menstruatiei;• Morfopatologic: chisturi multiple pline cu

lichid clar, sau tulbure, de culoare galben-brun, inconjurate de tesut scleros.

• La palpare: formatiuni tumorale de dimensiuni diferite, de consistenta ferma, mobile, putin dureroase, iar la menstruatie prezinta crestere de volum;

• Ganglionii axilari cresc putin in volum extrem de rar;

• Diagnosticul clinic se pune pe: variatiile de volum + sensibilitatea dureroasa in timpul menstruatiei.

• Dupa diagnostic se urmaresc prin Xerografie;• Poate fi considerata o boala precanceroasa

deoarece mastoza fibrochistica poate suferi transformari maligne.

1.1. Mastoza fibrochistica• Tratament:

– Hormonoterapie in formele incipiente: progesteron, antiinflamatoare, vit. A,B6,C,E, tamoxifen, raloxifen;

– Tratament chirurgical in caz de: • Crestere rapida de volum a chisturilor; • Suspiciune de malignizare;• Daca nu apar rezultate ale hormonoterapiei dupa 3-4

• Interventia consta in sectorectomie, cadranectomie sau mastectomie daca este suspectata transformarea maligna.

1.2. Chistul solitar al sanului

• Se prezinta ca un chist mare, bine delimitat cu continut lichidian galben-verzui, chiar brun;

• La palpare: tumora rotunda, bine delimitata, mobila;

• Adenopatiile lipsesc, mamelonul este normal;• Tratament: este chirurgical (sectorectomie).

2. Leziuni proliferative benigne

• Sunt reprezentate de hiperplazia epiteliala;• Aceasta categorie cuprinde:

– Hiperplazia atipica ductala;– Adenoza scleroasa;– Cicatricea radiala;– Ectazia ductala;– Necroza grasoasa.

2.1. Hiperplazia atipica ductala

• Se caracterizeaza prin prezenta a cel putin 3 straturi de celule epiteliale dispuse pe MB a unei unitati ductale sau lobulare.

2.2. Adenoza scleroasa

• Este o afectiune caracterizata prin cresterea numarului de structuri acinare insotite de fibroza periacinara;

• Mimeaza adenomul invaziv;• Prezinta o crestere a riscului de cancer de 1,5-

2 ori in populatie.

2.3. Ectazia ductala• Se diferentiaza greu de cancerul mamar;• Apare la femei in jurul menopauzei;• Examenul clinic evidentiaza mase tumorale

palpabile periareolar si galactoree.

2.4. Necroza grasoasa

• Se intalneste rar;• Poate fi confundata clinic si mamografic cu

carcinomul schiros sau inflamator;• Exista un traumatism al sanului sau al

peretelui toracic in antecedente;• Tesutul adipos ischemiat elibereaza substante

lipolitice care determina necroza grasimii.

3. Stari precanceroase

• 3.1. Papilomul intracanalicular;• 3.2. Adenomul de mamelon;• 3.3. Adenomul ductal;• 3.4. Mastita cu plasmocite;• 3.5. Boala Paget.

3.1. Papilomul intracanalicular

• Proliferare epiteliala intracanaliculara;• Apare frecvent intre 30 si 50 ani;• Are urmatoarele caracteristici:

– Tumora mica, rotunda, care nu adera la piele;– Scurgeri sangvinolente indelungate prin mamelon;– Este dependent de un canal galactofor;– La presiunea digitala a tumorii se produce

sangerare la nivelul mamelonului;– Lipsesc adenopatiile.

• Examenul citologic al secretiei sangvinolente este cea mai importanta explorare;

• Galactografia evidentiaza prezanta tumorii intracanaliculare;

• Diagnosticul pozitiv se pune pe: semne clinice + examene paraclinice (rol de confirmare);

• Diagnosticul diferential se face cu toate tumorile de san care prezinta secretie mamelonara.

3.2. Adenomul de mamelon

• Leziune asemanatoare cu papilomul intraductal, dar care se gaseste la nivelul mamelonului sau in tesutul adiacent ampulei ductale;

• Poate fi recunoscuta clinic cand are dimensiuni de 1 cm.

3.3. Adenomul ductal

• Clinic se aseamana cu un papilom, iar histologic se prezinta ca o leziune epiteliala de scleroza si adenoza.

3.4. Mastita cu plasmocite• Afectiune rara;• Cauze necunoscute, dar se presupune ca ar fi

vorba de o reactie de corp strain la un element chimic din secretia mamara;

• Apare la varsta de 30-40 ani, la cativa ani dupa alaptare;

• Debuteaza ca un proces inflamator, apoi apare o tumora nedureroasa, neregulata, putin delimitata, ce poate retracta mamelonul, iar tegumentul supraiacent este infiltrat;

3.4. Mastita cu plasmocite• La presiune se exprima o secretie sero-

purulenta;• Ganglionii axilari sunt palpabili si au caracter

inflamator.

3.5. Boala Paget

• Dermatoză care precede cancerul mamar;• Prezinta leziuni cutanate, eczematiforme:

– Cruste;– Congestie;– Prurit.

• La biopsie se observa celulele Paget:– Mari;– Cu citoplasma clara si vacuolara;– Cu nuclei voluminosi cu nucleoli multipli si mitoze.

3.5. Boala Paget• Celulele Paget prezente doar in epiderm

(absente in derm);• Boala debutează ca o tumoră a epiteliilor

glandulare, leziunile cutanate fiind secundare;• Apare la femei intre 40-60 ani, debutand ca o

eczema;• Poate prezenta adenopatii;• Diagnosticul este clinic, insotit de biopsia

tumorala si a pielii zonei afectate;• Subiacent leziunii eczematiforme se afla de

obicei un nodul tumoral.

3.5. Boala Paget

ETIOPATOGENIA TUMORILOR BENIGNE MAMARE:

• Cauzele aparitiei tumorilor benigne nu sunt deplin elucidate;

• Se poate discuta de influenta factorilor:– Hormonali;– Genetici;– De mediu;– Traumatismele.

CLASIFICAREA TUMORILOR BENIGNE ALE SANULUI:

• Dupa natura tesutului de provenienta, tumorile benigne ale glandei mamare se clasifica in:– Conjuctive: lipoame si fibroame;– Epiteliale: adenoame, papiloame, tumori

vegetante intracanaliculare;– Epitelio-conjuctive: adenofibroame;– Vasculare: angioame si endotelioame;– Cu tesuturi heterotopice: condroame si osteoame.

FORME ANATOMO-CLINICE SI DIAGNOSTIC

• Lipoamele: – se dezvolta din tesutul gras perimamar;– La palpare se prezinta ca tumori pastoase, mobile,

bine incapsulate.

• Fibroamele: – Sunt tumori bine delimitate, incapsulate;– Pot evolua spre malignizare;– Contin doar tesut conjuctiv fara elemente

glandulare.

• Adenofibromul juvenil :– apare in adolescenta si seamana cu tumorile

phyllodes benigne.

• Fibroadenoamele:– Cele mai frecvente tumori mamare benigne;– Au structura epiteliala + conjuctiva.

Fibroadenom mamar - P.A. cu ac fin

• Tumora phyllodes: – Apare la femei tinere;– Este un fibroadenom cu evolutie intracanaliculara;– Prezinta zone dure si zone fluctuente;– Tumora este mare, neaderenta la tesuturile

adiacente;– Fara adenopatie;– Tegumentul sanului este destins, lucios, se poate

ulcera si apoi se poate infecta;– Se diferentiaza greu de tumora phyllodes maligna.

Tumora phyllodes benigna - P.A. cu ac fin

Tumora phyllodes benigna

• Adenomul mamar pur:– Este o proliferare epiteliala care se intalneste

foarte rar ;– Diagnosticul se poate stabili numai prin examen

histopatologic.

• Angioamele:– Se dezvolta din stroma conjuctivo-vasculara;– Sunt tumori moi, confluente, rau delimitate;– Au evolutie lenta si continua

EXPLORARILE PARACLINICE:

• Au importanta pentru diagnosticul tumorilor benigne;

• Sunt: mamografia, ecografia si punctia-biopsie.

TRATAMENT:

• Este chirurgical si se face cu examen histopatologic extemporaneu;

• Se practica mastectomia sectoriala;• In practica se folosesc urmatorii termeni:

– Tumorectomie;– Rezectie sectoriala dirijata;– Rezectie sectoriala nedirijata.

COMPLICATII:

• Hematoame;• Necroze cutanate;• Supuratii ale plagii;• Cicatrici retractile sau cheloide.

15 San Benign

Documents