8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
1/67
1
Ergonomia-concept general.
Ergonomia in designul de produs
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
2/67
2
Ce este ergonomia?
Ergonomia, numita si “inginerie umana” (human engineering) este o stiinta despre
functionarea corpului omenesc si despremodul in care acesta interactioneaza cuobiectele din jurul sau, la servici, acasa, la
scoala, cand calatoreste, cand se joaca, etc,astfel incat factorul oboseala sau disconfortulfizic sa fie diminuate la minim.
Daca interactiunea este potrivita persoaneiin cauza, factorul stres este redus, persoanase simte mai confortabil, poate prestaanumite activitati mai repede, mai usorfacand mai putine greseli.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
3/67
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
4/67
4
Ergonomia este o disciplina orientata pesisteme care se aplica in toate aspecteleactivitatilor umane.
Ergonomia sau factorul uman estedisciplina stiintifica preocupata deintelegerea interactiunilor intre oameni si a
altor elemente dintr-un sistem. Ergonomia este menita sa optimizeze
starea de bine a fiintei umane, precum si a
performantelor generale ale sistemului incare aceasta actioneaza.
Alte definitii ale ergonomiei
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
5/67
5
Ergonomii contribuie la planificarea,proiectarea si evaluarea muncii,produselor, organizatiilor, mediilor si
sistemelor, astfel incat acestea sa fiecompatibile cu cerintele, abilitatile silimitarile oamenilor
Ergonomii trebuie sa aiba in vedere ointelegere globala a scopului disciplineiavand in vedere urmatorii factori: fizic,
cognitiv, social, organizational, si altifactori relevanti.
(http://en.wikipedia.org/wiki/Ergonomics)
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
6/67
6
Ergonomie fizica
Ergonomia fizica se refera la caracteristicileanatomice, antropometrice, psihologice si
biomecanice ale omului in relatie cu unanumit tip de activitate.
Ergonomia fizica poate fi pusa in relatie cu:
anumite posturi de lucru, manuire materiale, miscari repetitive, probleme musculare, organizare a locului de munca, echipamente (inclusiv mobilier) siguranta si sanatate.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
7/67
7
Ergonomia fizica se mai poate referi si la modul in
care mediul fizic inconjurator poate afectaperformanta utilizatorului. Mediul “fizic” inconjurator poate fi: caldura, lumina, zgomot,praf, substante chimice, etc. De ex: exista un domeniu de variatie a
confortului termic in limitele caruia oamenii daucele mai bune performante, exceptand cazul incare depun un efort fizic mare, cand prefera unmediu mai racoros.
Alt exemplu, este zgomotul, care noaptea nepoate afecta somnul, in timp ce intr-un club denoapte, se poate prefera muzica cat mai tare!
Ergonomia fizica se mai refera la intelegereaefectelor pe care le poate avea mediul inconjuratorasupra oamenilor si in special, se refera la aspectulderanjant, daunator sau nociv, care trebuiepreintampinat, diminuat sau eliminat prin designergonomic fizic.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
8/67
8
Ergonomie cognitiva
Ergonomia cognitiva se refera la proceselementale (activitate a creierului) cum ar fi: perceptia, memoria, motivatia si raspunsul motor, care influenteaza
interactiile umane si cu alte elemente dinsistem.
Ergonomia cognitiva poate fi pusa in relatie cu incarcatura mentala, luarea deciziilor, abilitati si performante, interactiunea om-computer, incredere in factorul uman, stresul la locul de munca, intrucat acestea
relationeaza cu designul sistemului uman.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
9/67
9
De exemplu: controlorii traficului aeronautic
au de a face cu unul sau doua ecrane,telefoane, statie radio, care toate furnizeazainformatii, ce trebuiesc intelese, prelucrate,communicate si executate.
Ergonomia cognitiva se va ocupa de acesteprocese in sensul proiectarii statiei de lucru,a intregului sistem, a instructajuluioperatorului si a mediului inconjurator astfel
incat sa permita ca procesele sa aiba loc inconditii de siguranta si precizie. iluminat corespunzator si nefocalizat direct pe
ecrane (fenomen de reflectie), durata de munca controlata astfel incat sa se
evite factorul oboseala si neatentie, introducere de sisteme automate acolo unde se
poate care sa dea mai mult timp de decizie
operatorului pentru situatii de urgenta.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
10/67
10
Ergonomie organizationala Ergonomia organizationala se refera la
optimizarea sistemelor socio-tehnice,incluzand structuri organizationale, politici siprocese.
Ergonomia organizationala se refera la: comunicare management de echipa designul muncii designul timpilor de munca lucrul in echipa
ergonomie a comunitatii munca in colaborare cultura organizationala
managementul calitatii, etc.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
11/67
11
Economia organizationala se refera laa organiza oamenii si munca astfelincat sa se obtina efect maxim. Luand acelasi exemplu de control
al traficului de zbor, ergonomiaorganizationala ar consta increarea unui proces subresponsabilitatea departamentului
de resurse umane si amanageriatului, in care: controlorii de trafic sa fie alesipe criterii de competenta (cei
incepatori nu vor fi selectatipentru ore de varf)organizati in schimburi, pentrumotive de maxima siguranta.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
12/67
12
Ergonomia, in studiul sau asupra omului si
a mediului in care actioneaza, se bazeazape o serie de discipline conexe:
Antropometrie
Biomecanica inginerie mecanica
inginerie industriala
design industrial
fiziologie si
psihologie.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
13/67
13
Ergonomia adaptata nevoilor
utilizatorilor
Ergonomia poate fi parte integranta inprocesul de design, prelucrare siutilizare.
Cunoscand felul in care studiulantropometriei, posturii, miscarilorrepetitive si designul locului de muncaafecteaza utilizatorul sunt factori critici
in intelegerea ergonomiei adaptatanevoilor utilizatorilor.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
14/67
14
Aspecte ale ergonomiei de produs
Se pot puncta o serie aspecte ale
ergonomiei: siguranta, confort, usurinta inutilizare, productivitate/performanta siaspectul estetic
Siguranta in utilizare -prin evitarea
greselilor de proiectare sau de prelucrare(ex: colturile mobilierului pt. copii sa fierotunjite pt. a evita accidentarea)
Confortul unui produs (ex. Fotoliu sau
scaun) se testeaza pe un numar deutilizatori, iar gradul de satisfactie seevalueaza in urma completarii unorchestionare.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
15/67
15
Usurinta in utilizare (ex: sistemele deglisare sa functioneze usor, fara blocajesau frictiuni intre componente; reglajulpe verticala la scaunele de birou sa nu
necesite mult efort fizic; mobilitate ascaunului cu rotile) Performanta (ex: o canapea extensibila
sa permita un numar mare de cicluri
pliat-extins fara defectareamecanismului)
Aspectul estetic se refera la simturilenoastre si la raspunsurile pe care leavem in fata unui obiect. Daca ceva esteplacut dpdv estetic, acesta va raspundepozitiv simturilor noastre: vaz, auz, simttactil, gust, miros, precum si factoruluiemotional.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
16/67
16
Elemente generale de estetica a
produselor
Tarie
PlacereDulceata
Tarie
DulceataAcreala
Textura
Textura
FormaGreutate
Confort
Ascutime
Usurinta in
utilizare
Intensitatea
sunetuluiRepetitivitate
Melodicitate
Zgomot
Culoare
FormaTextura
Desen
Greutate
vizuala
Echilibru
Scara
Miscare
MirosGustSimt tactil*AuzVaz *
*- elemente de estetica aplicabila la mobilier
In afara aspectelor de ergonomie numite anterior, un produs mai poate fi
analizat si prin prisma unor asocieri de genul:
•Este la moda?
•Este de noutate sau de moda veche, dar inca cerut pe piata (ex.
mobila moderna-versus mobila stil)?•Inmagazineaza un simbol (al bogatiei, al dragostei, etc)?
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
17/67
17
Istoricul ergonomiei
Fondarea ergonomiei isi are originilein Grecia antica, in sec. V ien-
civilzatia elenica aplica principiileergonomiei in design scule
unelte obiecte
locul de munca
Exemplu- Hipocrates descrie o serie deinstructiuni despre designul ergonomical cabinetului unui chirurg
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
18/67
18
Bernardino Ramazzini (1633-1714) fizician si
filozof a fost fondatorul medicinei industrial-profesionale in lucrarea sa De morbis artificum diatriba
(Bolile muncitorilor), observa si studiaza
cauzele (chimicale, praf, agenti abrazivi,miscari fizice repetitive, posturi nenaturale sidaunatoare etc) si tipurile bolilor profesionalepropunand luarea unor masuri de preventie
si protectie a lucratorilor (din cca 52 de tipuride ocupatii): • “ Am vazut mucitori la care anumite afectiuni
s-au dezvoltat datorita unor posturi nesanatoase
ale bratelor si picioarelor sau unor miscarinenaturale ale corpului in timpul lucrului”
“Asemenea exemple pot fi muncitorii care stauintreaga zi in picioare sau sezand, stau aplecati
sau alearga solicitandu-si corpul in exces”
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
19/67
19
Termenul “ergonomie” deriva din grecesteergon (munca) si nomos (legi naturale).
A intrat in dictionarul modern subdenumirea de “ergonomie” in 1857 finddefinita de catre Wojciech Jastrzebowskiintr-un articol al sau “Definirea ergonomiei,stiinta a muncii, bazata pe adevaruri
preluate din stiintele naturii ” publicatintr-un ziar polonez.
“Munca este o forta mobilizatoare princare toate lucrurile se activeaza.Ergonomia este “stiinta” muncii”.•
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
20/67
20
Sec. XIX-Taylor initiaza metoda de
“Management stiintific” care propune o cale optima de
indeplinire a unei cerinte- a optimizat (triplat) productia de
carbune intr-o mina prin reducereadimensiunii si greutatii unei singuresarje
La inceputul anilor 1900, Frank si LillianGilbreth au extins metoda Taylor inlucrarea “Studii despre timp si miscare” imbunatatind eficienta unei actiuni prin
eliminarea actiunilor care nu sunt necesare au redus numarul miscarilor si manevrelor in
cazul zidariei de caramida crescandproductivitatea muncii de app. 3 ori.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
21/67
21
Cel de-al doilea razboi mondial a insemnat dezvoltareade aparatura si armament complexe, implicand factorul uman in utilizarea sa eficienta:
atentie, coordonare, promptitudine, etc. Chapanis, fost locotenent al armatei SUA (ulterior
prof emerit la Univ. Hopkins din Baltimore-Department of Psychological and Brain Sciences ) aaratat faptul (1943) ca erorile de pilotaj (accidente
Boeing) pot fi evitate, daca designul din interiorulavioanelor (panou de c-da cu butoane usoridentificabile) se face in mod logic si ergonomic-atunci factorul uman raspunde in mod optim-
Chapanis aduce contributii majore in domeniulergonomiei si al rolului factorului uman in designulindustrial
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
22/67
22
Era informationala (incepeodata cu primele computereprogramabile- 1947 si
continua in zilele noastre) aintrodus conceptul deergonomie a interactiunii om-computer
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
23/67
23
Organizatii:
1950- ia fiinta in Marea Britanie TheErgonomics Research Society – Societatea decercetare in domeniul ergonomiei (in prezent
numita the Ergonomics Society). Scopurile sale sunt:
incurajarea si mentinerea unor standardeinalte de practica profesionala, acreditare sidezvoltare profesionala
promovarea intereselor pentru ergonomiesi ergonomi la nivel guvernamental, mediul
academic, mediul de afaceri si industrial
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
24/67
24
1957- ia fiinta The Human Factors Society Societatea factorilor umani (SUA).
Misiunea societatii este aceea de apromova cunostintele si cercetarile
referitoare la caracteristicile umaneaplicabile in designul sistemelor de oricefel, sisteme vazute ca interactiuni om-
masina-mediu, in scopul cresterii eficientei,sigurantei si performantei acestora
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
25/67
25
. 1959 -The InternationalErgonomics Association “Asociatia
Internationala pentru ergonomie” sauIEA este o federatie mondiala care cuprinde 42
de organizatii individuale privind ergonomia.
Misiunea IEA este aceea de a elabora sipromova stiinta si practica ergonomiei si dea imbunatati calitatea vietii.
Promoveaza si coordoneaza schimburileinternationale de informatie stiintifica sitehnica in domeniul ergonomiei princonferinte si intruniri.
In 2000 a fost lansata si acceptatadenumirea si definitia termenului de
“Ergonomie”. IEA a stabilit un program de certificare a
calitatii ergonomiei in design (EQUID).Incurajeaza dezvoltarea si implementarea
ergonomiei prin acordare de premii anuale.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
26/67
26
• in 1968 este fondata ACE Association of
Canadian Ergonomists (Asociatia ergonomilor
canadieni)- asociatie bilingva a persoanelor
individuale si organizatiilor avand interese in
ergonomie. Este membra a IEA.
•in 1990 ia fiinta Board of Certification in
Professional Ergonomics (BCPE) –Departamentul de certificare inergonomia profesionala – este o
organizatie non-profit care se ocupa cucertificarea ergonomilor profesionisti
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
27/67
27
In 2003 este fondata FEES Federation ofEuropean Ergonomics Societies(Federatia Societatilor ErgonomiceEuropene)- este o retea de societati deergonomie din tari europene, membreIEA.
In oct. 2010 se va desfasura primaconferinta europeana pe problemeergonomice “Ergonomics in and for
Europe” (“Ergonomia in si pentruEuropa”).
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
28/67
28
Designul de produs ergonomic si etapele sale
Design-ul de produs inseamna mult mai multdecat a face un produs sa arate bine.
Un produs proiectat bine, trebuie:
sa fie usor de utilizat,
sa-si indeplineasca functia pentru care afost gandit
sa fie placut utilizatorului
sa aiba un aspect atragator.
http://www.ergonomics4schools.com/lzone/ergonomics.htm
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
29/67
29
Pasii care se vor urmari in design:
1. Stadiul de concept de produs
2. Decizie asupra categoriei deutilizatori
3. Cum si unde se utilizeaza
produsul 4. Competitorii
5. Designul de produs
6. Macheta produsului
7.Definitivarea proiectului
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
30/67
30
1. Stadiul de concept de produs Conceptul de produs consta in a formula:
primele schite si idei despre un produs
despre functiunile sale aspectul pe care sa-l aiba.
Este etapa in timpul careia: se experimenteaza forme si functiuni ale
produsului prin intocmire de schite liste de functiuni liste de elemente componente, in linii mari, fara
a intra in multe detalii.
Este esential sa se cunoasca standardele si normelein vigoare, daca exista, referitoare la tipul de produsproiectat, in special privind: conditiile de siguranta si de calitate (ex;
standarde privind mobilierul de bucatarie, mob. degradina, jucarii, etc).
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
31/67
31
2. Decizie asupra categoriei de utilizatori
careia i se adreseaza produsul Odata ideea despre produs fiind
formulata, urmatoarea intrebare este:
carei categorii de utilizatori i seadreseaza? Poate fi vorba despre o categorie
aparte (jucaria- pt.copii) sau despre o categorie sociala larga
(adulti, tineri, varstnici). Un “grup utilizator” este grupul de
oameni care vor utiliza produsul si careau caracteristici similare sau care vorutiliza produsul respectiv intr-un modsimilar.
Pentru un singur produs pot existamai multe ru uri de utilizatori.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
32/67
32
3. Cum si unde se utilizeaza produsul
Urmatorul pas consta in trasarea unei liste simpledar complete cu cerinte:
pe care produsul dorim sa le indeplineasca
precum si o lista cu cerinte pe care le are deindeplinit utilizatorul in timp ce folosesteprodusul respectiv.
In acest fel, orice probleme pot fi depistate inca
de la inceput. Desi se vor avea in vedere utilizarile pentru care
produsul este conceput, trebuie sa se tina cont side situatiile in care produsul este intrebuintat intr-
un mod anormal si sa reziste sau sa prezinteconditii de siguranta si in aceste conditii (rezemarepe brate si nu pe spatarul unui scaun, balans cuscaunul, etc)
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
33/67
33
In designul produsului trebuie sa setina cont si de mediul in care estepastrat: aer liber sau incinte,mediu luminos sau intunecos. Intrebari de genul:
prezinta produsul siguranta inexploatare in conditiile unuimediu umed?
Are nevoie de protectie? O bucatarie lipsita de sursanaturala de lumina, ce fel deiluminat necesita? etc
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
34/67
34
4.Competitorii
Produsul conceput trebuie comparat cuproduse similare (ca functie sau ca
aspect) - mobilierul de acasa, din reviste,
expozitii, etc.
Se analizeaza critic care suntcaracteristicile “bune” sau “rele” (pro sicontra).
Intrebari de genul: sunt dificil de
realizat ca tehnologie? Dificil de manevrat (folosit): prea mari,
prea mici, prea incomode, prea rigide,etc.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
35/67
35
Este important sa fie consultati membri
din “grupuri de utilizatori” –pe baza unor chestionare special
intocmite- referitor la aceste produse “rivale” sau “competitoare” pentru a le afla
opinia cu privire la anumite caracteristici aleproduselor similare vizate: in ce masura sunt agreabile sau
dezagreabile pentru acestia
comode sau incomode au sau nu probleme in utilizarea produselor comit sau nu anumite greseli de utilizare ce ar imbunatati
la ce ar renunta
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
36/67
36
5. Designul de produs
Designul propriu-zis este etapa in care se
proiecteaza produsul tinand cont dedimensiunile corpului uman- antropometrie
In timpul procesului de proiectare trebuiesc
considerate toate aspectele: Sa se tina cont de toti utilizatorii vizati
Pentru o piesa de mobilier sa se considere
si aspectul greutate: posibilitatile de manipulare si transport
posibilitatea de a o deplasa pentru a face
curatenie, sau a curata dedesubt, etc.
6 M h t d l i
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
37/67
37
6. Macheta produsului
Este un produs “de proba” prin care se poatetesta opinia utilizatorilor privind:
aspectul fizic, ergonomia produsului, gradul de satisfactie prin care raspundecerintelor functionale.
Macheta este o replica ieftina a produsuluifinal, putand fi executata la scara 1:1 saumai mica, din materiale ieftine: lemn,carton, spuma poliuretanica sau orice alt
material considerat potrivit. Orice modificari ale aspectului sau
functiunilor produsului care decurg dinanaliza critica a prototipului, pot fi operate
in acest stadiu implicand costuri minime.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
38/67
38
Feed-back-ul de la potentiali utilizatori
este foarte important in acest stadiu. Ei sunt rugati sa testeze produsul
(macheta) si sa-si formuleze opinia.
Aspectele ergonomice pot fi acumobservate si corectate.
Se va raspunde la o serie de intrebari:
Modul de utilizare a produsului esteclar sau creaza confuzii?
Raspunde functiunilor pentru care a
fost conceput?etc
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
39/67
39
7. Definitivarea proiectului
Odata analiza critica fiind elaborata setrece la proiectul final.
Este momentul in care aspectul estetic “look and feel” devine important.
Poate ca tocmai un aspect esteticatragator va determina clientii sa
cumpere produsul respectiv, dincolo deaspectul functional sau ergonomic.
Formularea Cerintele utilizatorilor
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
40/67
40
Prezenta
factorului
uman inprocesul de
dezvoltare a
produsului
Analizacritica
Realizare
practica arodusului
Antropometrie, forta fizica Aspecte psihologice, perceptie Standarde, siguranta, confort Analiza a motricitatii
Analiza organizationala
Vanzare si
analiza demarketing
Chestionare
Sondaje de marketing
Formularea
cerintei
Designul
conceptului
de produs
Cerintele utilizatorilor beneficiari (chestionare)
Cerinte si restrictii din standarde si
norme
Norme de siguranta si protectie
Date antropometrice Date despre forta fizica necesara Perceptie si aspecte psihologice
Designul
de produs
Utilizarea listelor de verificare (checklists) pentru
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
41/67
41
Utilizarea listelor de verificare (checklists) pentru
un design ergonomic
O lista de verificare (checklist) este un ghid initial in procesul de design sau un instrument de evaluare a
unui produs. Listele de verificare trebuie sa contina o serie de
intrebari care sa asigure faptul ca designul sau analiza
produsului finit nu au omis principalii factori deinteractiune intre utilizator, activitatea pe care acesta oexercita, echipamentul (mobilierul) utilizat si mediul incare se afla.
Listele de verificare trebuie sa fie relevante si suficientde detaliate. Ele constau in formulare cu intrebari ordonate intr-o
succesiune logica la care se raspunde cu da sau nu.
Ce gen de intrebari contine o lista de
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
42/67
42
Ce gen de intrebari contine o lista de
verificare? Utilizatorii:
Ce varsta, sex, talie, forta fizica (ex: persoanelecu handicap sa manevreze un scaun cu rotile) auacestia?
Au mai folosit in trecut produse de acest gen sausimilare?
Ce asteptari au utilizatorii de la produsulproiectat? In ce mod doresc sa il utilizeze? (ex:
scaunul sa fie pliant sau sezutul sa fie reglabil,etc) Activitatea desfasurata:
Ce fel de activitate vor desfasura utilizatorii (ex:
lucrul pe calculator la birou, pilotaj sezand inscaunul atasat pupitrului de comanda, vizionare defilm la cinematograf asezat in fotoliu, deplasare inscaunul cu rotile, etc)
Utilizatorul poate presta activitatea intr-un modconfortabil si in siguranta?
E hi l ( i d bili )
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
43/67
43
Echipamentul (piesa de mobilier):
Produsul de mobilier poate fi manevrat/utilizat inmod confortabil si in conditii de siguranta?
Utilizatorul poate avea acces la toatecomponentele relevante ale produsului?
Este produsul usor de utilizat? Se incadreaza produsul in mod ergonomic intr-o
amenajare alturi de alte piese de mobilier?
Mediul inconjurator Iluminatul corespunde tipului de activitate
prestata?
Temperatura mediului ambiant este confortabila?
Calitatea aerului este corespunzatoare? Nivelul de zgomot si vibratii este in limite
acceptabile?
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
44/67
44
Exemplu de o lista de verificare la un patut
pentru copii
Intrebare Da Nu
Grilajul patutului este rezistent la fortele de impingere si smulgere generate decopilul mic (0-3 ani)?
Grilajul nu prezinta colturi si margini ascutite, protuberante?
Spatiile intre balustri sunt suficient de largi pentru a preveni intepenirea degetelor,iar in acelasi timp suficient de mici pentru a preveni introducerea mainii sau a unor
parti ale corpului
Inaltimea balustrilor este suficient de mare incat sa nu permita copilului aflat in
picioare sa cada peste grilaj?
Exista instructiuni de utilizare care sa informeze asupra modului de asamblare in
conditii de siguranta sau de prevenire a accidentelor?
Materialele folosite sunt ecologice si rezistente la muscatura copilului fara risc de
degradare in timp?
Evaluarea produsului
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
45/67
45
Evaluarea produsului
Produsul este orice articol creat (prelucrat) pentru a fi defolosinta unui utilizator (client). A evalua un produs inseamna:
a testa produsul (mecanic, fizic, chimic, la inflamabilitate,etc)- se determina cat este produsul de durabil, de rezistent
la solicitari fizice sau climatice, de sigur in utilizare Daca exista standarde specifice, rezultatele testarii se
compara cu cerintele din standarde pentru conformitate Produsul se mai poate testa prin comparatie cu alte
produse similare existente
Daca apar defecte sau performante scazute se vorexamina cauzele: Eroare de proiectare (de ex: la un scaun pliant,
mecanismul de blocare cedeaza pentru ca este miscat incazul in care utilizatorul muta scaunul – proiectantul nu a
prevazut acest gest al utilizatorului-eroare de anticipare-nesiguranta in functionare) Eroare de fabricatie (de ex: la un scaun pliant- in
pozitie extinsa, daca mecanismul de blocare estedefectuos, scaunul se pravaleste sub greutateaocupantului)
Siguranta in timpul utilizarii unui produs- se
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
46/67
46
Siguranta in timpul utilizarii unui produs se
realizeaza prin documentare si informare in
procesul de design
1. Se analizeaza standardele specifice si
conditiile de siguranta impuse produsuluirespectiv (daca exista) 2. Analiza a statisticilor privind
accidentele: cele casnice si in timpul activitatilor recreative
(80% din numarul total de accidente!) - datele sunt prelucrate statistic si stocate pe site-ul
European Home and Leisure Accident Surveillance
Systems (HASS). Se pot astfel identifica, de ex. tipurile de mobilier
care au cauzat raniri sau accidente cu incidenta ceamai mare(ex. Scari interioare, mobilier de sedere, in
bucatarie, in baie, etc) si cauzele care le-audeterminat.
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
47/67
47
3. Analiza datelor publicate (tabele,
scheme) privind antropometria: potentialilor utilizatori-aplicabila mai ales
in cazul utilizatorilor vulnerabili (batrani,persoane cu handicap fizic, copii).
Se analizeaza dimensiunile pe careaceste persoane le au, forta lor fizica,capacitatea de a accesa anumite parti ale
mobilierului (produsului), precum si masura in care produsul (piesa
de mobilier) este functional pentrucategoria de utilizatori respectiva
4. Analiza reclamatiilor adresate unorproduse similare (Autoritatea Nationalapentru Protectia Consumatorilor)
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
48/67
48
5. Solicitarea expertizei din parteaergonomilor: pentru evaluarea produsului si anticiparea problemelor care ar putea sa
apara in timpul functionarii si utilizariiacestuia. Analiza se face de catre ergonom pe baza “listei de verificare” pentru a se asigura cas-au luat in considerare toate aspecteleprivind produsul.
Expertiza ergonomului este necesara mai
ales in cazul produselor la care au existatantecedente privind accidentari, raniri,electrocutari, etc) sau pentru caresecuritatea in functionare este foarte
importanta
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
49/67
49
6. Testarea practica a produselor pe unesantion de utilizatori. Este metoda care furnizeaza cele mai multe
informatii, prin interactiune directa cu utilizatorul observatii directe asupra modului in care
utilizatorul foloseste (manevreaza) produsul (ex.scaun cu rotile)
asupra aspectelor critice- se pot lua masuri deremediere sau de revocare a designului.
Testarea poate fi pe termen scurt si subsupraveghere (pentru produsele ce ridica cerintesuplimentare de siguranta)
Sau pe durata lunga (ex: testarea unei canapele
in propria locuinta- 1-2 saptamani). Utilizatorii completeaza un formular privind
gradul de satisfactie, observatii, limitari, aspectecritice
Exemple de design ergonomic:
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
50/67
50
Cum se poate utiliza aspectul ergonomic pentru
proiectarea unui internet café?
Exista 2 aspecte distincte de abordare aergonomiei in acest caz: 1. Aplicarea ergonomiei cafenelei ca un
sistem integral: cum functioneaza, ce dores
oamenii de la un internet café, cum trebuiefacuta amenajarea interioara, etc 2. Aplicarea ergonomiei birourilor si statiilor
de lucru individuale, unde se utilizeazainternetul
Pentru partea intai, sunt de luat in calcul urmatoarelelucruri:
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
51/67
51
lucruri: Ce doresc utilizatorii de la un internet café?- designul sa fie centrat pe utilizator-este un aspect
ergonomic (designing for human use). se poate face un sondaj de opinie printre persoane
care de obicei folosesc internet café-ul dar si printre persoane fara aceasta experienta-
pentru a avea o gama cat mai larga de idei sisugestii
ce doresc acestia, ce asteptari au? Cat de important este ca internetul sa aiba si
partea de “café-bar” ce ar dori sa serveasca? cat timp ar petrece in ambele zone (internet si
café-bar)? doresc ca internetul sa fie dotat cu facilitati de
printare? prefera sa-si ia singuri bauturi, cafea, snak-uri de
la masini self-service sau sa fie serviti?
Cum sa fie amenajarea interioara ce piese
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
52/67
52
Cum sa fie amenajarea interioara, ce piese
de mobilier sa contina si ce alte lucruripentru a functiona bine?
Pentru amenajarea interioara trebuiesc luate
in considerare aspecte de genul: coada la bar, sa nu fie in dreptul usii de laintrare
este nevoie de proiectarea tejghelei de barsau nu?
Sunt spatiile intre piesele de mobiliersuficiente?
Si pentru amenajarea interioara se pot face machetemobile la scara (pot fi miscate si repozitionate) cuobiectele din interior si dispunerea lor, pentru a
permite o analiza critica
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
53/67
53
Pentru partea a doua, designulbirourilor si scaunelor pt. accesareinternet:
Este important de stiut cat timp vorpetrece utilizatorii in incinta?
Sederea de lunga durata trebuie
corelata cu mobilier de sedere si birouconfortabil, luandu-se in considerarenotiunile antropometrice
Exemple de design ergonomic: cum se
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
54/67
54
aplica ergonomia in cazul unei oglinzi cu
rama? Depinde de scopul pentru care se foloseste oglinda
si de catre cine.
Marimea oglinzii va depinde de scop (uz cosmetic-oglinda de poseta- mica, discreta, oglinda de hol saudormitor
sa permita o imagine cat mai completa a staturiiutilizatorului- inalta si lata, agatata in perete-cerinte de
securitate). Se vor considera aspectele privind siguranta (rezistenta
la spargere), confortul si performanta in utilizare (curatiresi intretinere usoara).
Rama oglinzii se va adapta in acelasi mod tipuluide utilizare. Se vor face consideratii privind: greutatea sa, rezistenta,
marimea, modalitatea de fixare in perete, usurinta de a omuta sau curata.
Exemple de design ergonomic: designul unui
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
55/67
55
magazin de suveniruri
Intrebari cheie pe care si le puneergonomul:
1.Cine sunt utilizatorii? clienti (in varsta, tineri, in scaune cu rotile,
turisti care nu vorbesc romaneste, etc) angajatii magazinului
proprietarul magazinului personalul de intretinere a magazinului
(curatenie, reparatii, etc)
2 Ce astepta i a clientii p i ind
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
56/67
56
2. Ce asteptari au clientii privind
magazinul? Ce intrebari isi pun acestia?
* Ce tip de magazin este?* Ce produse vinde?
* Are grup sanitar pentru clienti?* Se vinde numai cu cash sau si cu card?* Este atractiv si interesant?
Obs. O vizita la un magazin de suveniruriexistent este cea mai buna experienta (sepot observa in mod direct cerintele si nevoileclientilor, precum si genul de intrebari pecare acestia le adreseaza)
Pe baza raspunsurilor primite la intrebari (prin
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
57/67
57
p p (pchestionare), se pot formula:
ideile pentru design puse apoi in practicasub forma unor machete (carton).
Machetele sunt mai departe testate fiind
supuse examinarii critice a potentialilorclienti.Aspectele privind ergonomia se vor referi la: mobilierul inclus:
cu margini rotunjite sa aiba posibilitatea de curatare a podelei
dedesubt cu zonele de expunere la inaltimi optime privirii-
adaptate adultilor, iar pentru copii, in zone mai joase sa prezinte jucarii sau poze atractive acestora)
spatii de trecere suficiente, culori atractive si
placute, etc.
Exemple de design ergonomic: noptiera cu corp
de iluminat
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
58/67
58
de iluminat
Prima intrebare: care este grupul de utilizatori? Cei tineri au:
abilitati si dexteritati fizice (apucare,impingere, etc) psihice (viteza de reactie, inteligenta)si senzoriale (vaz, auz, simt tactil, etc)superioare persoanelor varstnice sau cuhandicap.
Pentru prima categorie: design al inaltimii
noptierei corelat de la inceput cu inaltimeapatului + grosimea saltelei; Pentru varstnici sau pers. cu handicap:
noptiere cu inaltimi reglabile
(telecomanda).
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
59/67
59
Corpul de iluminat trebuie: Sa asigure o iluminare suficienta pentru
citit, dar fara a fi suparatoare ochiului
(abajur) Sa poata fi reglat (suport flexibil) Sa fie dotat cu sistem de reglare a
intensitatii luminii Sa fie dotat cu sistem de reglare a
marimii spotului de lumina (ingust-larg)-iluminare locala (citit), pana la iluminare
incapere Intrerupator usor de gasit si in conditii deintuneric
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
60/67
60
Se vor lua in considerare: functiunile pe care trebuie sa le aiba
noptiera: citit, depozitare, sprijin
pentru medicamente, lichide, etc. abilitatile sau disabilitatile persoaneicare foloseste noptiera: in varsta,slabita, fragila, obosita, pe jumatate
adormita, etc Cerinte privind mediul ambiant:
intuneric, nivel scazut de lumina saudimpotriva, etc
Exemple de design ergonomic: proiectarea unui
taburet
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
61/67
61
taburet
Etape de urmat: 1. identificare a categoriei de utilizatori
(adulti, copii, pers. in varsta, altii) siparticularitatile acestora (greutate, forta
fizica). 2. designul propriu-zis al taburetului, in
functie de utilizatori:se tine cont de antropometrie (distanta talpa-
genunchi, etc),
de functiunile pe care trebuie sa le indeplineascataburetul (atasat unei mese de laborator, uneitejghele de bar, taburet atasat unei masute sauunui fotoliu, taburet pentru copii, etc).
Alte cerinte: sa aiba sau nu sustinere pt. zona
lombara (scaun bar), sa aiba sau nu suport pt.brate
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
62/67
62
3. Testarea designului
- se poate face inca din faza de desensau dupa ce a fost executat.
Confortul se va testa pe categoria deutilizatori vizata
- pe durata mai lunga pt. ca testul sa
fie concludent (initial poate pareaconfortabil, dar in cazul sederii dedurata sa se dovedeasca contrariul)
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
63/67
Z l
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
64/67
64
Zonele cu accesarea ceamai frecventa trebuie safie situate la nivelulumarului
Lungimea maxima deacces pe orizontala estedata de lungimea bratului
Accesarea zonei celei maiinalte sa se poata face cubratul intins deasupracapului
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
65/67
65
Alte consideratii: Daca utilizatorii sunt persoane cu handicap
fizic sau in scaun cu rotile, inaltimea
corpurilor de mobilier si zonele de accestrebuiesc adaptate nevoilor si posibilitatiloracestor persoane
2. Depozitarea obiectelor, distantelede parcurs si frecventa acestora
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
66/67
66
de parcurs si frecventa acestora Depozitarea obiectelor si respectiv designulspatiilor de depozitare se va face tinand cont
de acelea care prezinta cea mai frecventautilizare
Spatiile de lucru (preparare a hranei) sa fieadaptate pozitiei chiuvetei si respectivaragazului
Observatii directe in bucatarii existente potajuta la sesizarea aspectelor pozitive sau
negative. Se poate analiza, de ex. frecventa,lungimea si eficienta drumurilor parcurse de ogospodina intre zonele cu activitati specifice(preparat, gatit, spalat, servit, etc) in scopul
amplasarii lor judicioase Obiectele mici se depoziteaza in zonele celemai usor accesibile, in timp ce obiectele grelese depoziteaza in zonele joase
3 A t i i d i t i
8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs
67/67
67
3. Aspecte privind siguranta inutilizare
Se pot referi la obiectele de uzcasnic:
ex: inaltimea aragazului sa permitamanevrarea in siguranta a hraneifierbinti, fara riscul de a o varsa
la siguranta dulapioarelor suspendate manevrarea si utilizarea in siguranta
a scaunelor si meselor rabatabile
calitatea podelei (sa nu alunece),etc.