Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs

8/16/2019 Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs

1/67

1

Ergonomia-concept general.

Ergonomia in designul de produs


2/67

2

Ce este ergonomia?

Ergonomia, numita si “inginerie umana” (human engineering) este o stiinta despre

functionarea corpului omenesc si despremodul in care acesta interactioneaza cuobiectele din jurul sau, la servici, acasa, la

scoala, cand calatoreste, cand se joaca, etc,astfel incat factorul oboseala sau disconfortulfizic sa fie diminuate la minim.

Daca interactiunea este potrivita persoaneiin cauza, factorul stres este redus, persoanase simte mai confortabil, poate prestaanumite activitati mai repede, mai usorfacand mai putine greseli.


3/67


4/67

4

Ergonomia este o disciplina orientata pesisteme care se aplica in toate aspecteleactivitatilor umane.

Ergonomia sau factorul uman estedisciplina stiintifica preocupata deintelegerea interactiunilor intre oameni si a

altor elemente dintr-un sistem. Ergonomia este menita sa optimizeze

starea de bine a fiintei umane, precum si a

performantelor generale ale sistemului incare aceasta actioneaza.

Alte definitii ale ergonomiei


5/67

5

Ergonomii contribuie la planificarea,proiectarea si evaluarea muncii,produselor, organizatiilor, mediilor si

sistemelor, astfel incat acestea sa fiecompatibile cu cerintele, abilitatile silimitarile oamenilor

Ergonomii trebuie sa aiba in vedere ointelegere globala a scopului disciplineiavand in vedere urmatorii factori: fizic,

cognitiv, social, organizational, si altifactori relevanti.

(http://en.wikipedia.org/wiki/Ergonomics)


6/67

6

Ergonomie fizica

Ergonomia fizica se refera la caracteristicileanatomice, antropometrice, psihologice si

biomecanice ale omului in relatie cu unanumit tip de activitate.

Ergonomia fizica poate fi pusa in relatie cu:

anumite posturi de lucru, manuire materiale, miscari repetitive, probleme musculare, organizare a locului de munca, echipamente (inclusiv mobilier) siguranta si sanatate.


7/67

7

Ergonomia fizica se mai poate referi si la modul in

care mediul fizic inconjurator poate afectaperformanta utilizatorului. Mediul “fizic” inconjurator poate fi: caldura, lumina, zgomot,praf, substante chimice, etc. De ex: exista un domeniu de variatie a

confortului termic in limitele caruia oamenii daucele mai bune performante, exceptand cazul incare depun un efort fizic mare, cand prefera unmediu mai racoros.

Alt exemplu, este zgomotul, care noaptea nepoate afecta somnul, in timp ce intr-un club denoapte, se poate prefera muzica cat mai tare!

Ergonomia fizica se mai refera la intelegereaefectelor pe care le poate avea mediul inconjuratorasupra oamenilor si in special, se refera la aspectulderanjant, daunator sau nociv, care trebuiepreintampinat, diminuat sau eliminat prin designergonomic fizic.


8/67

8

Ergonomie cognitiva

Ergonomia cognitiva se refera la proceselementale (activitate a creierului) cum ar fi: perceptia, memoria, motivatia si raspunsul motor, care influenteaza

interactiile umane si cu alte elemente dinsistem.

Ergonomia cognitiva poate fi pusa in relatie cu incarcatura mentala, luarea deciziilor, abilitati si performante, interactiunea om-computer, incredere in factorul uman, stresul la locul de munca, intrucat acestea

relationeaza cu designul sistemului uman.


9/67

9

De exemplu: controlorii traficului aeronautic

au de a face cu unul sau doua ecrane,telefoane, statie radio, care toate furnizeazainformatii, ce trebuiesc intelese, prelucrate,communicate si executate.

Ergonomia cognitiva se va ocupa de acesteprocese in sensul proiectarii statiei de lucru,a intregului sistem, a instructajuluioperatorului si a mediului inconjurator astfel

incat sa permita ca procesele sa aiba loc inconditii de siguranta si precizie. iluminat corespunzator si nefocalizat direct pe

ecrane (fenomen de reflectie), durata de munca controlata astfel incat sa se

evite factorul oboseala si neatentie, introducere de sisteme automate acolo unde se

poate care sa dea mai mult timp de decizie

operatorului pentru situatii de urgenta.


10/67

10

Ergonomie organizationala Ergonomia organizationala se refera la

optimizarea sistemelor socio-tehnice,incluzand structuri organizationale, politici siprocese.

Ergonomia organizationala se refera la: comunicare management de echipa designul muncii designul timpilor de munca lucrul in echipa

ergonomie a comunitatii munca in colaborare cultura organizationala

managementul calitatii, etc.


11/67

11

Economia organizationala se refera laa organiza oamenii si munca astfelincat sa se obtina efect maxim. Luand acelasi exemplu de control

al traficului de zbor, ergonomiaorganizationala ar consta increarea unui proces subresponsabilitatea departamentului

de resurse umane si amanageriatului, in care: controlorii de trafic sa fie alesipe criterii de competenta (cei

incepatori nu vor fi selectatipentru ore de varf)organizati in schimburi, pentrumotive de maxima siguranta.


12/67

12

Ergonomia, in studiul sau asupra omului si

a mediului in care actioneaza, se bazeazape o serie de discipline conexe:

Antropometrie

Biomecanica inginerie mecanica

inginerie industriala

design industrial

fiziologie si

psihologie.


13/67

13

Ergonomia adaptata nevoilor

utilizatorilor

Ergonomia poate fi parte integranta inprocesul de design, prelucrare siutilizare.

Cunoscand felul in care studiulantropometriei, posturii, miscarilorrepetitive si designul locului de muncaafecteaza utilizatorul sunt factori critici

in intelegerea ergonomiei adaptatanevoilor utilizatorilor.


14/67

14

Aspecte ale ergonomiei de produs

Se pot puncta o serie aspecte ale

ergonomiei: siguranta, confort, usurinta inutilizare, productivitate/performanta siaspectul estetic

Siguranta in utilizare -prin evitarea

greselilor de proiectare sau de prelucrare(ex: colturile mobilierului pt. copii sa fierotunjite pt. a evita accidentarea)

Confortul unui produs (ex. Fotoliu sau

scaun) se testeaza pe un numar deutilizatori, iar gradul de satisfactie seevalueaza in urma completarii unorchestionare.


15/67

15

Usurinta in utilizare (ex: sistemele deglisare sa functioneze usor, fara blocajesau frictiuni intre componente; reglajulpe verticala la scaunele de birou sa nu

necesite mult efort fizic; mobilitate ascaunului cu rotile) Performanta (ex: o canapea extensibila

sa permita un numar mare de cicluri

pliat-extins fara defectareamecanismului)

Aspectul estetic se refera la simturilenoastre si la raspunsurile pe care leavem in fata unui obiect. Daca ceva esteplacut dpdv estetic, acesta va raspundepozitiv simturilor noastre: vaz, auz, simttactil, gust, miros, precum si factoruluiemotional.


16/67

16

Elemente generale de estetica a

produselor

Tarie

PlacereDulceata

Tarie

DulceataAcreala

Textura

Textura

FormaGreutate

Confort

Ascutime

Usurinta in

utilizare

Intensitatea

sunetuluiRepetitivitate

Melodicitate

Zgomot

Culoare

FormaTextura

Desen

Greutate

vizuala

Echilibru

Scara

Miscare

MirosGustSimt tactil*AuzVaz *

*- elemente de estetica aplicabila la mobilier

In afara aspectelor de ergonomie numite anterior, un produs mai poate fi

analizat si prin prisma unor asocieri de genul:

•Este la moda?

•Este de noutate sau de moda veche, dar inca cerut pe piata (ex.

mobila moderna-versus mobila stil)?•Inmagazineaza un simbol (al bogatiei, al dragostei, etc)?


17/67

17

Istoricul ergonomiei

Fondarea ergonomiei isi are originilein Grecia antica, in sec. V ien-

civilzatia elenica aplica principiileergonomiei in design scule

unelte obiecte

locul de munca

Exemplu- Hipocrates descrie o serie deinstructiuni despre designul ergonomical cabinetului unui chirurg


18/67

18

Bernardino Ramazzini (1633-1714) fizician si

filozof a fost fondatorul medicinei industrial-profesionale in lucrarea sa De morbis artificum diatriba

(Bolile muncitorilor), observa si studiaza

cauzele (chimicale, praf, agenti abrazivi,miscari fizice repetitive, posturi nenaturale sidaunatoare etc) si tipurile bolilor profesionalepropunand luarea unor masuri de preventie

si protectie a lucratorilor (din cca 52 de tipuride ocupatii): • “ Am vazut mucitori la care anumite afectiuni

s-au dezvoltat datorita unor posturi nesanatoase

ale bratelor si picioarelor sau unor miscarinenaturale ale corpului in timpul lucrului”

“Asemenea exemple pot fi muncitorii care stauintreaga zi in picioare sau sezand, stau aplecati

sau alearga solicitandu-si corpul in exces”


19/67

19

Termenul “ergonomie” deriva din grecesteergon (munca) si nomos (legi naturale).

A intrat in dictionarul modern subdenumirea de “ergonomie” in 1857 finddefinita de catre Wojciech Jastrzebowskiintr-un articol al sau “Definirea ergonomiei,stiinta a muncii, bazata pe adevaruri

preluate din stiintele naturii ” publicatintr-un ziar polonez.

“Munca este o forta mobilizatoare princare toate lucrurile se activeaza.Ergonomia este “stiinta” muncii”.•


20/67

20

Sec. XIX-Taylor initiaza metoda de

“Management stiintific” care propune o cale optima de

indeplinire a unei cerinte- a optimizat (triplat) productia de

carbune intr-o mina prin reducereadimensiunii si greutatii unei singuresarje

La inceputul anilor 1900, Frank si LillianGilbreth au extins metoda Taylor inlucrarea “Studii despre timp si miscare” imbunatatind eficienta unei actiuni prin

eliminarea actiunilor care nu sunt necesare au redus numarul miscarilor si manevrelor in

cazul zidariei de caramida crescandproductivitatea muncii de app. 3 ori.


21/67

21

Cel de-al doilea razboi mondial a insemnat dezvoltareade aparatura si armament complexe, implicand factorul uman in utilizarea sa eficienta:

atentie, coordonare, promptitudine, etc. Chapanis, fost locotenent al armatei SUA (ulterior

prof emerit la Univ. Hopkins din Baltimore-Department of Psychological and Brain Sciences ) aaratat faptul (1943) ca erorile de pilotaj (accidente

Boeing) pot fi evitate, daca designul din interiorulavioanelor (panou de c-da cu butoane usoridentificabile) se face in mod logic si ergonomic-atunci factorul uman raspunde in mod optim-

Chapanis aduce contributii majore in domeniulergonomiei si al rolului factorului uman in designulindustrial


22/67

22

Era informationala (incepeodata cu primele computereprogramabile- 1947 si

continua in zilele noastre) aintrodus conceptul deergonomie a interactiunii om-computer


23/67

23

Organizatii:

1950- ia fiinta in Marea Britanie TheErgonomics Research Society – Societatea decercetare in domeniul ergonomiei (in prezent

numita the Ergonomics Society). Scopurile sale sunt:

incurajarea si mentinerea unor standardeinalte de practica profesionala, acreditare sidezvoltare profesionala

promovarea intereselor pentru ergonomiesi ergonomi la nivel guvernamental, mediul

academic, mediul de afaceri si industrial


24/67

24

1957- ia fiinta The Human Factors Society Societatea factorilor umani (SUA).

Misiunea societatii este aceea de apromova cunostintele si cercetarile

referitoare la caracteristicile umaneaplicabile in designul sistemelor de oricefel, sisteme vazute ca interactiuni om-

masina-mediu, in scopul cresterii eficientei,sigurantei si performantei acestora


25/67

25

. 1959 -The InternationalErgonomics Association “Asociatia

Internationala pentru ergonomie” sauIEA este o federatie mondiala care cuprinde 42

de organizatii individuale privind ergonomia.

Misiunea IEA este aceea de a elabora sipromova stiinta si practica ergonomiei si dea imbunatati calitatea vietii.

Promoveaza si coordoneaza schimburileinternationale de informatie stiintifica sitehnica in domeniul ergonomiei princonferinte si intruniri.

In 2000 a fost lansata si acceptatadenumirea si definitia termenului de

“Ergonomie”. IEA a stabilit un program de certificare a

calitatii ergonomiei in design (EQUID).Incurajeaza dezvoltarea si implementarea

ergonomiei prin acordare de premii anuale.


26/67

26

• in 1968 este fondata ACE Association of

Canadian Ergonomists (Asociatia ergonomilor

canadieni)- asociatie bilingva a persoanelor

individuale si organizatiilor avand interese in

ergonomie. Este membra a IEA.

•in 1990 ia fiinta Board of Certification in

Professional Ergonomics (BCPE) –Departamentul de certificare inergonomia profesionala – este o

organizatie non-profit care se ocupa cucertificarea ergonomilor profesionisti


27/67

27

In 2003 este fondata FEES Federation ofEuropean Ergonomics Societies(Federatia Societatilor ErgonomiceEuropene)- este o retea de societati deergonomie din tari europene, membreIEA.

In oct. 2010 se va desfasura primaconferinta europeana pe problemeergonomice “Ergonomics in and for

Europe” (“Ergonomia in si pentruEuropa”).


28/67

28

Designul de produs ergonomic si etapele sale

Design-ul de produs inseamna mult mai multdecat a face un produs sa arate bine.

Un produs proiectat bine, trebuie:

sa fie usor de utilizat,

sa-si indeplineasca functia pentru care afost gandit

sa fie placut utilizatorului

sa aiba un aspect atragator.

http://www.ergonomics4schools.com/lzone/ergonomics.htm


29/67

29

Pasii care se vor urmari in design:

1. Stadiul de concept de produs

2. Decizie asupra categoriei deutilizatori

3. Cum si unde se utilizeaza

produsul 4. Competitorii

5. Designul de produs

6. Macheta produsului

7.Definitivarea proiectului


30/67

30

1. Stadiul de concept de produs Conceptul de produs consta in a formula:

primele schite si idei despre un produs

despre functiunile sale aspectul pe care sa-l aiba.

Este etapa in timpul careia: se experimenteaza forme si functiuni ale

produsului prin intocmire de schite liste de functiuni liste de elemente componente, in linii mari, fara

a intra in multe detalii.

Este esential sa se cunoasca standardele si normelein vigoare, daca exista, referitoare la tipul de produsproiectat, in special privind: conditiile de siguranta si de calitate (ex;

standarde privind mobilierul de bucatarie, mob. degradina, jucarii, etc).


31/67

31

2. Decizie asupra categoriei de utilizatori

careia i se adreseaza produsul Odata ideea despre produs fiind

formulata, urmatoarea intrebare este:

carei categorii de utilizatori i seadreseaza? Poate fi vorba despre o categorie

aparte (jucaria- pt.copii) sau despre o categorie sociala larga

(adulti, tineri, varstnici). Un “grup utilizator” este grupul de

oameni care vor utiliza produsul si careau caracteristici similare sau care vorutiliza produsul respectiv intr-un modsimilar.

Pentru un singur produs pot existamai multe ru uri de utilizatori.


32/67

32

3. Cum si unde se utilizeaza produsul

Urmatorul pas consta in trasarea unei liste simpledar complete cu cerinte:

pe care produsul dorim sa le indeplineasca

precum si o lista cu cerinte pe care le are deindeplinit utilizatorul in timp ce folosesteprodusul respectiv.

In acest fel, orice probleme pot fi depistate inca

de la inceput. Desi se vor avea in vedere utilizarile pentru care

produsul este conceput, trebuie sa se tina cont side situatiile in care produsul este intrebuintat intr-

un mod anormal si sa reziste sau sa prezinteconditii de siguranta si in aceste conditii (rezemarepe brate si nu pe spatarul unui scaun, balans cuscaunul, etc)


33/67

33

In designul produsului trebuie sa setina cont si de mediul in care estepastrat: aer liber sau incinte,mediu luminos sau intunecos. Intrebari de genul:

prezinta produsul siguranta inexploatare in conditiile unuimediu umed?

Are nevoie de protectie? O bucatarie lipsita de sursanaturala de lumina, ce fel deiluminat necesita? etc


34/67

34

4.Competitorii

Produsul conceput trebuie comparat cuproduse similare (ca functie sau ca

aspect) - mobilierul de acasa, din reviste,

expozitii, etc.

Se analizeaza critic care suntcaracteristicile “bune” sau “rele” (pro sicontra).

Intrebari de genul: sunt dificil de

realizat ca tehnologie? Dificil de manevrat (folosit): prea mari,

prea mici, prea incomode, prea rigide,etc.


35/67

35

Este important sa fie consultati membri

din “grupuri de utilizatori” –pe baza unor chestionare special

intocmite- referitor la aceste produse “rivale” sau “competitoare” pentru a le afla

opinia cu privire la anumite caracteristici aleproduselor similare vizate: in ce masura sunt agreabile sau

dezagreabile pentru acestia

comode sau incomode au sau nu probleme in utilizarea produselor comit sau nu anumite greseli de utilizare ce ar imbunatati

la ce ar renunta


36/67

36

5. Designul de produs

Designul propriu-zis este etapa in care se

proiecteaza produsul tinand cont dedimensiunile corpului uman- antropometrie

In timpul procesului de proiectare trebuiesc

considerate toate aspectele: Sa se tina cont de toti utilizatorii vizati

Pentru o piesa de mobilier sa se considere

si aspectul greutate: posibilitatile de manipulare si transport

posibilitatea de a o deplasa pentru a face

curatenie, sau a curata dedesubt, etc.

6 M h t d l i


37/67

37

6. Macheta produsului

Este un produs “de proba” prin care se poatetesta opinia utilizatorilor privind:

aspectul fizic, ergonomia produsului, gradul de satisfactie prin care raspundecerintelor functionale.

Macheta este o replica ieftina a produsuluifinal, putand fi executata la scara 1:1 saumai mica, din materiale ieftine: lemn,carton, spuma poliuretanica sau orice alt

material considerat potrivit. Orice modificari ale aspectului sau

functiunilor produsului care decurg dinanaliza critica a prototipului, pot fi operate

in acest stadiu implicand costuri minime.


38/67

38

Feed-back-ul de la potentiali utilizatori

este foarte important in acest stadiu. Ei sunt rugati sa testeze produsul

(macheta) si sa-si formuleze opinia.

Aspectele ergonomice pot fi acumobservate si corectate.

Se va raspunde la o serie de intrebari:

Modul de utilizare a produsului esteclar sau creaza confuzii?

Raspunde functiunilor pentru care a

fost conceput?etc


39/67

39

7. Definitivarea proiectului

Odata analiza critica fiind elaborata setrece la proiectul final.

Este momentul in care aspectul estetic “look and feel” devine important.

Poate ca tocmai un aspect esteticatragator va determina clientii sa

cumpere produsul respectiv, dincolo deaspectul functional sau ergonomic.

Formularea Cerintele utilizatorilor


40/67

40

Prezenta

factorului

uman inprocesul de

dezvoltare a

produsului

Analizacritica

Realizare

practica arodusului

Antropometrie, forta fizica Aspecte psihologice, perceptie Standarde, siguranta, confort Analiza a motricitatii

Analiza organizationala

Vanzare si

analiza demarketing

Chestionare

Sondaje de marketing

Formularea

cerintei

Designul

conceptului

de produs

Cerintele utilizatorilor beneficiari (chestionare)

Cerinte si restrictii din standarde si

norme

Norme de siguranta si protectie

Date antropometrice Date despre forta fizica necesara Perceptie si aspecte psihologice

Designul

de produs

Utilizarea listelor de verificare (checklists) pentru


41/67

41

Utilizarea listelor de verificare (checklists) pentru

un design ergonomic

O lista de verificare (checklist) este un ghid initial in procesul de design sau un instrument de evaluare a

unui produs. Listele de verificare trebuie sa contina o serie de

intrebari care sa asigure faptul ca designul sau analiza

produsului finit nu au omis principalii factori deinteractiune intre utilizator, activitatea pe care acesta oexercita, echipamentul (mobilierul) utilizat si mediul incare se afla.

Listele de verificare trebuie sa fie relevante si suficientde detaliate. Ele constau in formulare cu intrebari ordonate intr-o

succesiune logica la care se raspunde cu da sau nu.

Ce gen de intrebari contine o lista de


42/67

42

Ce gen de intrebari contine o lista de

verificare? Utilizatorii:

Ce varsta, sex, talie, forta fizica (ex: persoanelecu handicap sa manevreze un scaun cu rotile) auacestia?

Au mai folosit in trecut produse de acest gen sausimilare?

Ce asteptari au utilizatorii de la produsulproiectat? In ce mod doresc sa il utilizeze? (ex:

scaunul sa fie pliant sau sezutul sa fie reglabil,etc) Activitatea desfasurata:

Ce fel de activitate vor desfasura utilizatorii (ex:

lucrul pe calculator la birou, pilotaj sezand inscaunul atasat pupitrului de comanda, vizionare defilm la cinematograf asezat in fotoliu, deplasare inscaunul cu rotile, etc)

Utilizatorul poate presta activitatea intr-un modconfortabil si in siguranta?

E hi l ( i d bili )


43/67

43

Echipamentul (piesa de mobilier):

Produsul de mobilier poate fi manevrat/utilizat inmod confortabil si in conditii de siguranta?

Utilizatorul poate avea acces la toatecomponentele relevante ale produsului?

Este produsul usor de utilizat? Se incadreaza produsul in mod ergonomic intr-o

amenajare alturi de alte piese de mobilier?

Mediul inconjurator Iluminatul corespunde tipului de activitate

prestata?

Temperatura mediului ambiant este confortabila?

Calitatea aerului este corespunzatoare? Nivelul de zgomot si vibratii este in limite

acceptabile?


44/67

44

Exemplu de o lista de verificare la un patut

pentru copii

Intrebare Da Nu

Grilajul patutului este rezistent la fortele de impingere si smulgere generate decopilul mic (0-3 ani)?

Grilajul nu prezinta colturi si margini ascutite, protuberante?

Spatiile intre balustri sunt suficient de largi pentru a preveni intepenirea degetelor,iar in acelasi timp suficient de mici pentru a preveni introducerea mainii sau a unor

parti ale corpului

Inaltimea balustrilor este suficient de mare incat sa nu permita copilului aflat in

picioare sa cada peste grilaj?

Exista instructiuni de utilizare care sa informeze asupra modului de asamblare in

conditii de siguranta sau de prevenire a accidentelor?

Materialele folosite sunt ecologice si rezistente la muscatura copilului fara risc de

degradare in timp?

Evaluarea produsului


45/67

45

Evaluarea produsului

Produsul este orice articol creat (prelucrat) pentru a fi defolosinta unui utilizator (client). A evalua un produs inseamna:

a testa produsul (mecanic, fizic, chimic, la inflamabilitate,etc)- se determina cat este produsul de durabil, de rezistent

la solicitari fizice sau climatice, de sigur in utilizare Daca exista standarde specifice, rezultatele testarii se

compara cu cerintele din standarde pentru conformitate Produsul se mai poate testa prin comparatie cu alte

produse similare existente

Daca apar defecte sau performante scazute se vorexamina cauzele: Eroare de proiectare (de ex: la un scaun pliant,

mecanismul de blocare cedeaza pentru ca este miscat incazul in care utilizatorul muta scaunul – proiectantul nu a

prevazut acest gest al utilizatorului-eroare de anticipare-nesiguranta in functionare) Eroare de fabricatie (de ex: la un scaun pliant- in

pozitie extinsa, daca mecanismul de blocare estedefectuos, scaunul se pravaleste sub greutateaocupantului)

Siguranta in timpul utilizarii unui produs- se


46/67

46

Siguranta in timpul utilizarii unui produs se

realizeaza prin documentare si informare in

procesul de design

1. Se analizeaza standardele specifice si

conditiile de siguranta impuse produsuluirespectiv (daca exista) 2. Analiza a statisticilor privind

accidentele: cele casnice si in timpul activitatilor recreative

(80% din numarul total de accidente!) - datele sunt prelucrate statistic si stocate pe site-ul

European Home and Leisure Accident Surveillance

Systems (HASS). Se pot astfel identifica, de ex. tipurile de mobilier

care au cauzat raniri sau accidente cu incidenta ceamai mare(ex. Scari interioare, mobilier de sedere, in

bucatarie, in baie, etc) si cauzele care le-audeterminat.


47/67

47

3. Analiza datelor publicate (tabele,

scheme) privind antropometria: potentialilor utilizatori-aplicabila mai ales

in cazul utilizatorilor vulnerabili (batrani,persoane cu handicap fizic, copii).

Se analizeaza dimensiunile pe careaceste persoane le au, forta lor fizica,capacitatea de a accesa anumite parti ale

mobilierului (produsului), precum si masura in care produsul (piesa

de mobilier) este functional pentrucategoria de utilizatori respectiva

4. Analiza reclamatiilor adresate unorproduse similare (Autoritatea Nationalapentru Protectia Consumatorilor)


48/67

48

5. Solicitarea expertizei din parteaergonomilor: pentru evaluarea produsului si anticiparea problemelor care ar putea sa

apara in timpul functionarii si utilizariiacestuia. Analiza se face de catre ergonom pe baza “listei de verificare” pentru a se asigura cas-au luat in considerare toate aspecteleprivind produsul.

Expertiza ergonomului este necesara mai

ales in cazul produselor la care au existatantecedente privind accidentari, raniri,electrocutari, etc) sau pentru caresecuritatea in functionare este foarte

importanta


49/67

49

6. Testarea practica a produselor pe unesantion de utilizatori. Este metoda care furnizeaza cele mai multe

informatii, prin interactiune directa cu utilizatorul observatii directe asupra modului in care

utilizatorul foloseste (manevreaza) produsul (ex.scaun cu rotile)

asupra aspectelor critice- se pot lua masuri deremediere sau de revocare a designului.

Testarea poate fi pe termen scurt si subsupraveghere (pentru produsele ce ridica cerintesuplimentare de siguranta)

Sau pe durata lunga (ex: testarea unei canapele

in propria locuinta- 1-2 saptamani). Utilizatorii completeaza un formular privind

gradul de satisfactie, observatii, limitari, aspectecritice

Exemple de design ergonomic:


50/67

50

Cum se poate utiliza aspectul ergonomic pentru

proiectarea unui internet café?

Exista 2 aspecte distincte de abordare aergonomiei in acest caz: 1. Aplicarea ergonomiei cafenelei ca un

sistem integral: cum functioneaza, ce dores

oamenii de la un internet café, cum trebuiefacuta amenajarea interioara, etc 2. Aplicarea ergonomiei birourilor si statiilor

de lucru individuale, unde se utilizeazainternetul

Pentru partea intai, sunt de luat in calcul urmatoarelelucruri:


51/67

51

lucruri: Ce doresc utilizatorii de la un internet café?- designul sa fie centrat pe utilizator-este un aspect

ergonomic (designing for human use). se poate face un sondaj de opinie printre persoane

care de obicei folosesc internet café-ul dar si printre persoane fara aceasta experienta-

pentru a avea o gama cat mai larga de idei sisugestii

ce doresc acestia, ce asteptari au? Cat de important este ca internetul sa aiba si

partea de “café-bar” ce ar dori sa serveasca? cat timp ar petrece in ambele zone (internet si

café-bar)? doresc ca internetul sa fie dotat cu facilitati de

printare? prefera sa-si ia singuri bauturi, cafea, snak-uri de

la masini self-service sau sa fie serviti?

Cum sa fie amenajarea interioara ce piese


52/67

52

Cum sa fie amenajarea interioara, ce piese

de mobilier sa contina si ce alte lucruripentru a functiona bine?

Pentru amenajarea interioara trebuiesc luate

in considerare aspecte de genul: coada la bar, sa nu fie in dreptul usii de laintrare

este nevoie de proiectarea tejghelei de barsau nu?

Sunt spatiile intre piesele de mobiliersuficiente?

Si pentru amenajarea interioara se pot face machetemobile la scara (pot fi miscate si repozitionate) cuobiectele din interior si dispunerea lor, pentru a

permite o analiza critica


53/67

53

Pentru partea a doua, designulbirourilor si scaunelor pt. accesareinternet:

Este important de stiut cat timp vorpetrece utilizatorii in incinta?

Sederea de lunga durata trebuie

corelata cu mobilier de sedere si birouconfortabil, luandu-se in considerarenotiunile antropometrice

Exemple de design ergonomic: cum se


54/67

54

aplica ergonomia in cazul unei oglinzi cu

rama? Depinde de scopul pentru care se foloseste oglinda

si de catre cine.

Marimea oglinzii va depinde de scop (uz cosmetic-oglinda de poseta- mica, discreta, oglinda de hol saudormitor

sa permita o imagine cat mai completa a staturiiutilizatorului- inalta si lata, agatata in perete-cerinte de

securitate). Se vor considera aspectele privind siguranta (rezistenta

la spargere), confortul si performanta in utilizare (curatiresi intretinere usoara).

Rama oglinzii se va adapta in acelasi mod tipuluide utilizare. Se vor face consideratii privind: greutatea sa, rezistenta,

marimea, modalitatea de fixare in perete, usurinta de a omuta sau curata.

Exemple de design ergonomic: designul unui


55/67

55

magazin de suveniruri

Intrebari cheie pe care si le puneergonomul:

1.Cine sunt utilizatorii? clienti (in varsta, tineri, in scaune cu rotile,

turisti care nu vorbesc romaneste, etc) angajatii magazinului

proprietarul magazinului personalul de intretinere a magazinului

(curatenie, reparatii, etc)

2 Ce astepta i a clientii p i ind


56/67

56

2. Ce asteptari au clientii privind

magazinul? Ce intrebari isi pun acestia?

* Ce tip de magazin este?* Ce produse vinde?

* Are grup sanitar pentru clienti?* Se vinde numai cu cash sau si cu card?* Este atractiv si interesant?

Obs. O vizita la un magazin de suveniruriexistent este cea mai buna experienta (sepot observa in mod direct cerintele si nevoileclientilor, precum si genul de intrebari pecare acestia le adreseaza)

Pe baza raspunsurilor primite la intrebari (prin


57/67

57

p p (pchestionare), se pot formula:

ideile pentru design puse apoi in practicasub forma unor machete (carton).

Machetele sunt mai departe testate fiind

supuse examinarii critice a potentialilorclienti.Aspectele privind ergonomia se vor referi la: mobilierul inclus:

cu margini rotunjite sa aiba posibilitatea de curatare a podelei

dedesubt cu zonele de expunere la inaltimi optime privirii-

adaptate adultilor, iar pentru copii, in zone mai joase sa prezinte jucarii sau poze atractive acestora)

spatii de trecere suficiente, culori atractive si

placute, etc.

Exemple de design ergonomic: noptiera cu corp

de iluminat


58/67

58

de iluminat

Prima intrebare: care este grupul de utilizatori? Cei tineri au:

abilitati si dexteritati fizice (apucare,impingere, etc) psihice (viteza de reactie, inteligenta)si senzoriale (vaz, auz, simt tactil, etc)superioare persoanelor varstnice sau cuhandicap.

Pentru prima categorie: design al inaltimii

noptierei corelat de la inceput cu inaltimeapatului + grosimea saltelei; Pentru varstnici sau pers. cu handicap:

noptiere cu inaltimi reglabile

(telecomanda).


59/67

59

Corpul de iluminat trebuie: Sa asigure o iluminare suficienta pentru

citit, dar fara a fi suparatoare ochiului

(abajur) Sa poata fi reglat (suport flexibil) Sa fie dotat cu sistem de reglare a

intensitatii luminii Sa fie dotat cu sistem de reglare a

marimii spotului de lumina (ingust-larg)-iluminare locala (citit), pana la iluminare

incapere Intrerupator usor de gasit si in conditii deintuneric


60/67

60

Se vor lua in considerare: functiunile pe care trebuie sa le aiba

noptiera: citit, depozitare, sprijin

pentru medicamente, lichide, etc. abilitatile sau disabilitatile persoaneicare foloseste noptiera: in varsta,slabita, fragila, obosita, pe jumatate

adormita, etc Cerinte privind mediul ambiant:

intuneric, nivel scazut de lumina saudimpotriva, etc

Exemple de design ergonomic: proiectarea unui

taburet


61/67

61

taburet

Etape de urmat: 1. identificare a categoriei de utilizatori

(adulti, copii, pers. in varsta, altii) siparticularitatile acestora (greutate, forta

fizica). 2. designul propriu-zis al taburetului, in

functie de utilizatori:se tine cont de antropometrie (distanta talpa-

genunchi, etc),

de functiunile pe care trebuie sa le indeplineascataburetul (atasat unei mese de laborator, uneitejghele de bar, taburet atasat unei masute sauunui fotoliu, taburet pentru copii, etc).

Alte cerinte: sa aiba sau nu sustinere pt. zona

lombara (scaun bar), sa aiba sau nu suport pt.brate


62/67

62

3. Testarea designului

- se poate face inca din faza de desensau dupa ce a fost executat.

Confortul se va testa pe categoria deutilizatori vizata

- pe durata mai lunga pt. ca testul sa

fie concludent (initial poate pareaconfortabil, dar in cazul sederii dedurata sa se dovedeasca contrariul)


63/67

Z l


64/67

64

Zonele cu accesarea ceamai frecventa trebuie safie situate la nivelulumarului

Lungimea maxima deacces pe orizontala estedata de lungimea bratului

Accesarea zonei celei maiinalte sa se poata face cubratul intins deasupracapului


65/67

65

Alte consideratii: Daca utilizatorii sunt persoane cu handicap

fizic sau in scaun cu rotile, inaltimea

corpurilor de mobilier si zonele de accestrebuiesc adaptate nevoilor si posibilitatiloracestor persoane

2. Depozitarea obiectelor, distantelede parcurs si frecventa acestora


66/67

66

de parcurs si frecventa acestora Depozitarea obiectelor si respectiv designulspatiilor de depozitare se va face tinand cont

de acelea care prezinta cea mai frecventautilizare

Spatiile de lucru (preparare a hranei) sa fieadaptate pozitiei chiuvetei si respectivaragazului

Observatii directe in bucatarii existente potajuta la sesizarea aspectelor pozitive sau

negative. Se poate analiza, de ex. frecventa,lungimea si eficienta drumurilor parcurse de ogospodina intre zonele cu activitati specifice(preparat, gatit, spalat, servit, etc) in scopul

amplasarii lor judicioase Obiectele mici se depoziteaza in zonele celemai usor accesibile, in timp ce obiectele grelese depoziteaza in zonele joase

3 A t i i d i t i


67/67

67

3. Aspecte privind siguranta inutilizare

Se pot referi la obiectele de uzcasnic:

ex: inaltimea aragazului sa permitamanevrarea in siguranta a hraneifierbinti, fara riscul de a o varsa

la siguranta dulapioarelor suspendate manevrarea si utilizarea in siguranta

a scaunelor si meselor rabatabile

calitatea podelei (sa nu alunece),etc.

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	marius-andrei
View:	224 times
Download:	0 times

Curs 9-Ergonomia in Designul de Produs

Documents