TIBETANE - Stravechiul secret al tineretii.doc

7/23/2019 TIBETANE - Stravechiul secret al tineretii.doc

http://slidepdf.com/reader/full/tibetane-stravechiul-secret-al-tineretiidoc 1/113

STRĂVECHIUL SECRET ALIZVORULUI TINEREŢII

Cartea 2

Redactarea: Peter Kelder şi Beri S!Sid"el

1



STRĂVECHIUL SECRET ALIZVORULUI TINEREŢII

Redactat de Peter Kelder şi Beri S!Sid"el

În aceasta carte sunt prezentate ideile şi tehnicile, care vă vor ajuta să arătaţi mai bine şi să vă simţiţi mai tineri cu 10-15 ani, ele vă vor da putere, vă vor îmbunătăţiisănătatea, vă vor prelungi viaţă şi vă vor învăţă să vă bucuraţi de ea

!"zvorul tinereţii# are să vă arate serii întregi de e$erciţii simple, care se numesc „Cinci ritualuri” %otodată veţi descoperi o multitudine de in&ormaţii colaterale privitoare la dieta, respiraţie, energetica vocii şi multe altele 'eţi cunoaşte e$perienţaînsu&leţitoare a oamenilor, care practică „cinci acţiuni rituale”. (i, a&ară de aceasta,veţi cunoaşte s&aturile şi indicaţiile medicilor, care ne- au împărtăşit aceste cunoştinţe

)entru a activa procesul de întinerire, vă rugăm nu aşteptaţi o înt*lnire &aţa în&aţă cu moarte Începeţi chiar acum

+



CUPRINS

Pre#a$%&i 'artea edit(r)l)iCa'it(l)l *! C%)tarea i+,(r)l)i tiere$ii

arr ./innCa'it(l)l 2! Occidet)l - c%)tarea .a"iei şi /ecretel(r Ti0et)l)i .ichard /evitonCa'it(l)l 1! P(,e/tiri ade,%rate de/'re ,idecare şi -tierire /ora ei %e$elCa'it(l)l ! Secretele eer"iei a cel(r Cici Rit)al)ri Ric3ard Le,it(Ca'it(l)l 4! Cici rit)al)ri şi 5("a: te3ica 'etr) re#acerea /%%t%$ii şi

de 'rel)"ire a ,ie$ii e& 2igdou, doctor în medicina, în e$punerea /orei ei %e$elCa'it(l)l 6! C(.'ati0ilitatea ali.etel(r şi dieta c(rect% 3octor 4tenli 4assCa'it(l)l 7! Eer"etica ,(cii8 /)et)l)i şi .edita$ia .ichard /evitonCa'it(l)l 9! &i/c)$ie c) d(ct(r)l R(0ert T(r.e; /ora ei %e$el

&i 'artea edit(r)l)iAe<a *! C). /% /e (r"ai+e+e Cl)0)l Hi.alaiel(r

Ae<a 2! E<'erie$a e<ec)t%rii de catre di#eri$i (a.ei a ac$i)i cel(r cici Rit)al)ri

/ora %e$elAe<a 1! Tradi$iile 3at3a=5("a: c). /% "%/i$i ) "r)' '(tri,it /inda 6onsenAe<a ! C). /% "%/i$i ) 'r(#e/(r 0) 4andra 7nderson

8



PRE>AŢĂ

În aceasta carte spre analiza dv, vor &i prezentate ideile, tehnicile şi opiniile,

care pot să vă dea putere, să vă îmbunătăţească sănătatea, să vă prelungească viaţa şi săvă înveţe să vă bucuraţi de ea 4ă nu &iţi neliniştiţi, însă, viaţa nu are să vi să pară prealungă 'eţi &i prea ocupaţi trăind pe deplin şi bucur*ndu-vă de ea

7deseori eu înt*lnesc oameni, care încep să trăiască pe deplin numai atuncic*nd descoperă că su&eră de o boală gravă şi c*nd devin conştienţi că sunt muritori9*nd se înt*mplă acest lucru, ei trăiesc o renaştere deplină at*t spirituală, c*t şi cea&izică înc*t se înt*mplă ca boală să dispară 9*nd un asemenea proces de reînnoireîncepe în &orţa, îmbătr*nirea încetează şi începe întinerirea 'ă rog, nu aşteptaţi c*nd văveţi înt*lni cu moarte &aţa în &aţă ca să începeţi să vă întineriţi atunci Începeţi chiar acum

7ceasta carte este menita sa vă ajute :a o să vă arate serii întregi de e$erciţii

simple, care se numesc „Cinci ritualuri” %otodată dv veţi descoperi o multitudine dein&ormaţii colaterale privitoare la dieta, respiraţie, energie a vocii şi multe altele 'eţicunoaşte e$perienţa stimulatoare a oamenilor, care practică „cinci acţiuni rituale”. (i,a&ară de aceasta, veţi cunoaşte s&aturile şi indicaţiile medicilor, care ne-au împărtăşitaceste cunoştinţe

Însă atunci c*nd veţi citi pagini următoare, să nu uitaţi, că în realitate aceastacarte nu descrie ritualuri, e$erciţii sau tehnici 3e &apt, aceasta carte este despre dv ; despre unicitatea dv, despre credinţa şi imaginaţia dv, despre dorinţe şi speranţe,despre potenţialul dv, despre capacitatea dv de a vă bucura de plinătatea vieţii

(tiinţa a dovedit că acţiunile şi g*ndurile noastre pot e$ercita o in&luenţa &izicaasupra corpului şi creierului <in*nd seama de acest lucru, putem să modi&icăm în mod

conştient acţiunile şi g*ndurile noastre pentru a realiza e&ectele care ne sunt necesare"ar e$erciţiile şi tehnica menţionate în aceasta carte urmăresc acest scop :u însămi am

practicat Cinci Ritualuri şi acestea mi-au creat o mulţime de emoţii 4unt convins cădacă veţi &ace e$erciţii în mod regulat şi dacă veţi aduce în viaţa dv bucurie, veţiîmbunătăţi at*t sănătatea dv &izica, c*t şi cea psihică şi veţi începe procesul deîntinerire

"n a&ară de aceasta, veţi obţine accesul la energia &orţei vitale, care este sensuloricărui lucru şi veţi învăţa să o &olosiţi (tiinţa contemporană poate să descoperee$istenţa acestei energii şi începe s-o studieze :u am e$perimentat cu .atre ane$atela aceasta carte şi am putut simţi modi&icările ale energiei provocate de ei)ermiteţi-mi să vă împărtăşesc aceasta poveste=

>dată, noaptea am meditat şi am lucrat cu mantre &iind culcat în pat 7lături demine dormitau ghemuite pisicile 4oţia mea care se a&la în altă cameră, a simţit deodatăo energie neobişnuită şi a intrat la mine în cameră să vadă ce se petrece 9*nd ea aintrat, eu am deschis ochii şi am constatat că şi pisicile mele simţeau ceva neobişnuit:le şedeau una l*ngă altă cu atenţie încordată, iar eu niciodată nu le-am văzut at*t devioaie la ora 11 seară 9red că acest caz a demonstrat c*t de reală şi palpabilă esteaceasta energie şi cum ea poate să impună ca în viaţa dv să aibă loc schimbări carevor &i recepţionate şi de cei din jurul dv

3e aceea vreau să vă dau un s&at= acceptaţi acea in&ormaţie preţioasă pe care o

veţi înt*lni aici olosiţi-o pentru iluminarea şi inspiraţiile dv iar apoi creaţitrans&ormarea proprie 4ă nu uitaţi că este imposibil să găsiţi izvorul tinereţii, uit*ndu-vă în toate părţile Începutul tuturor schimbărilor se a&lă în interiorul vostru

3eci, începeţi chiar acum?

@



Pace ,()%?

&(ct(r - .edici% Beri S!Sid@el

&IN PARTEA E&ITORULUI

9*nd ultima tasta şi-a lăsat amprentă sa, el a părăsit maşina de scris, a adunat&ilele scrise într-un teanc şi a aruncat o privire, în ea erau amestecate satis&acţia şinesiguranţă, pe titlul care spunea „Ochiul Renaşterii. Peter Kelder”.

2anuscrisul pe care Aelder îl ţinea în m*nă, nu era o măreaţă opera literară Însă aceasta era o opera scurtă, simplă, precisă şi compusă cu iscusinţă (i, in a&ară deaceasta, era o adresare care multora dintre dumneavoastra vi se va părea importantă şichiar necesară Însă în visele sale cele mai îndrăzneţe Aelder nu-şi putea imagina căîncep*nd din anul 1B8B aceasta mică carte va &i tradusă în zeci de limbi, chiar şi în

limba nevăzătorilor, şi va sluji multor generaţii, milioanelor de oameni din lumeaîntreagăÎn cartea lui sunt descrise cinci e$erciţii străvechi tibetane, care au &ost aduse în

>ccident de o&iţerul în rezervă al armatei britanice, care este menţionat în carte subnumele colonelului rad&ord Cinci ritualuri , cum au &ost denumite aceste e$erciţii,sunt destinate să descopere secretul izvorului minunat al tinereţii eterne

În cur*nd cartea lui Aelder a &ost publicată şi deşi ea nu a devenit bestseller,totuşi avea o su&icientă popularitate şi a &ost reeditată cu opt ani mai t*rziu, în anul1B@C 9hiar atunci c*nd reeditarea acestei cărţi a încetat, ea se transmitea din m*nă înm*nă şi cu timpul a căpătat statutul cărţii de cult sau de carte clasică

2ai t*rziu, în anul 1BD5 Aelder a creat o nouă redactare a cărţii sale, şi cartea a

&ost editată de editura !arbor )ress# din denumirea !4trăvechiul secret al izvoruluitinereţii# )*nă atunci a trecut mai mult de jumătate de secol de c*nd cartea a apărut

pentru prima data şi în aceasta perioada lumea s-a schimbat complet 9ulturaoccidentală se a&la sub in&luenţa tehnologiilor generaţiei noi şi a început să cauterăspunsuri în străvechea înţelepciune a >rientului 2isticismul oriental, concepţiadespre o energie subtilă, practicarea de oga şi credinţa că aceste lucruri e$ercităin&luenţa asupra sănătăţii şi întineririi &izice, nu se mai păreau idei e$centrice ale unor oameni stranii 3impotrivă, aceste lucruri au ocupat poziţii stabile în culturaoccidentală

În s&*rşit, soarta a sur*s micuţei cărţi a lui )eter Aelder )ovestirile despreaceasta carte se transmiteau de la om la om şi popularitatea ei a început să crească ; laînceput încet ; iar apoi, tot mai rapid În următorii zece ani !4trăvechiul secret alizvorului tinereţii# s-a trans&ormat într-un &enomen editorial internaţional În 4tateleEnite el a întrecut multe bestsellere ale lui !FeG HorI %imes# În ermania, 7ustria şi:lveţia aceasta carte într-adevăr poate &i numită ca o descoperire naţională Înermania aceasta carte şi azi, după zeci ani de la prima ei ediţie, se a&lă pe lista celor mai bune bestsellere 9artea lui Aelder a &ost editată în douăzeci de limbi străine şimesajul ei a înconjurat lumea întreagă

3esigur, cartea lui Aelder nu ar putea să se bucure de un asemenea imenssucces, dacă nu şi-ar &i îndeplinit promisiunea sa principală= să ajute pe cititor să atingăîntinerire, sănătate şi putere de viaţă 3esigur, aceasta concluzie se con&irmă de &lu$ul

scrisorilor cititorilor, primite de redacţie în ultimii zece ani În cele mai di&erite opiniiale cititorilor, de la cele mai modeste p*nă la cele mai minunate, se povesteşte c*t demult i-au ajutat pe oameni cele Cinci Ritualuri.

5



"n a&ară de descrierile povestirilor despre realizarea succeselor, în scrisorile lor cititorii adeseori pun două întrebări În primul r*nd, ei doresc să obţină datele maidetaliate despre temele di&erite, care sunt amintite pe scurt în originalul scurt al luiAelder În al doilea r*nd, ei vor să a&le mai mult despre autorul misterios al cărţii, &ărăsă mai vorbim despre eroul principal al cărţii, imperceptibilul colonel rad&ord

9artea, pe care o ţineţi în m*nă, a &ost scrisă ca răspuns la prima din aceste

întrebări !>chiul .enaşterii 9artea +# conţine abundenţa de in&ormaţii, care a &ostatinsă însă nedezvoltată în originalul lui Aelder Jacum redenumită ca !4trăvechiul4ecret al izvorului tinereţii 9artea 1#K iecare capitol al acestei cărţi este scris de une$pert în domeniul respectiv

În capitolul 1 este e$pusă pe scurt povestea colonelului rad&ord şi a e$pediţieisale în %ibet pentru cei, care nu cunosc 9artea 1

9apitolul al doilea se adresează adnotărilor istorice în căutarea răspunsului laîntrebarea, dacă povestirea colonelului rad&ord este un adevăr sau este o născocire(i aici tragem o concluzie = că povestea lui rad&ord poate &i adevărată, deoarece notele

primilor călători în %ibet povestesc despre magie şi secretele care nu sunt mai puţinneverosimile dec*t a ceea ce a &ost martor rad&ord

9apitolul trei con&irmă e&icienţa celor Cinci Ritualuri prin minunatele povestiridin viaţa reală, trimise de oameni, care le-au practicat9apitolul patru pătrunde în secretele celor Cinci Ritualuri , căut*nd răspunsul la

întrebarea, de unde se ia magia acestor simple e$erciţiiÎn capitolul cinci cele Cinci ritualuri sunt e$aminate din punctul de vedere al

medicului, care este şi e$pertul în oga :l descrie detaliat e$erciţiile care sunt însoţitede o multitudine de s&aturi

În capitolele şase şi şapte se discută două probleme, care sunt atinse pe scurt în9artea 1= in&luenţa asupra sănătăţii a dietelor respective şi combinarea alimentelor,

precum şi energetica vocii, sunetului şi meditaţieiÎn capitolul opt sunt prezentate considerentele ale unui om de ştiinţă cunoscut

în lumea întreagă ; ale cercetătorului %ibetului 3octorul .obert %urman prezintă otrecere istorică rapidă în revista a rolului celor Cinci Ritualuri în cultura %ibetului

.ăm*ne încă o a două problema care interesează pe cititorii noştri= personalităţile lui Aelder şi rad&ord 7ni de-a r*ndul cititorii i-au adresat editorului omulţime de întrebări privitoare la cei doi, care, după cum au presupus toţi, au părăsitaceasta lume Acea/ta 're/)')ere -l a.)+% 'e Kelder care şi a+i e/te - ,ia$a şie/te /%%t(/8 d)'% trecerea a )ei @).%t%$i de /ec(l di .(.et)l ')0lic%rii c%r$ii/ale! Îmi &ace plăcere să comunic, că eu m-am înt*lnit personal cu acesta şi îl consider un prieten apropiat şi de încredere cu toate că nu cunosc prea multe lucruri despre el

3in păcate, Aelder a hotăr*t să lase totul aşa şi să nu ridice vălul care acoperăsecretul, care mă intrigă pe mine şi pe mulţi alţii 7cesta este un om singuratic şinepretenţios, care consideră că cele scrise de el vorbesc de la sine (i el susţine cădatele suplimentare despre el şi despre colonelul rad&ord doar vor sustrage atenţia dela acel mesaj simplu, pe care l-a adresat omenirii

'ă încredinţez că nu am nici o dorinţa de a nu respecta singurătatea lui Aelder%otodată, însă, înţeleg şi dorinţa cititorilor de a cunoaşte mai aproape pe omul, al căruicuvinte au e$ercitat o in&luenţa at*t de cov*rşitoare asupra vieţii lor şi i-au schimbat3e aceea, sper, că el mă va ierta, dacă pentru prima data eu voi comunica cititorilor unele detalii despre viaţa lui

Aelder a &ost un &iu adoptiv al unei &amilii iubitoare olandeze din 'estul2ijlociu al 4tatelor Enite iind încă adolescent, el a părăsit casa şi av*nd

binecuv*ntarea părinţilor a plecat către încercări ale vieţii 2ai t*rziu Aelder, ca şicolonelul rad&ord, !a &ost în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii# ca o&iţer al unuivas comercial :l s-a trans&ormat într-un om ra&inat, instruit, care cunoştea multe limbişi prin viaţa sa a purtat dragoste pentru carte şi biblioteci, pentru cuvinte şi poezie

L



3e cur*nd, într-o memorabilă dimineaţa de primăvară Aelder m-a acompaniat încălătoria în 9ali&ornia de 4ud 9hiar în nordul dealurilor holiGoodiene, la &inele anilor 1B80, el a scris cartea sa !>chiul .enaşterii# Fu, Aelder, nu a &ost un scenarist, deşi untimp a lucrat ca cercetător la unul din cele mai mari studiouri ale olGod-ului 4premirarea lui, multe lucruri despre care el amintea, s-au păstrat p*nă în prezent, dee$emplu, casa unde el a locuit, care este aşezată sus pe dealurile olGood-ului, nu

departe de casa-legenda a cinematogra&iei lui :rrol linn, cu vedere spre /os 7ngeles şi>ceanul )aci&ic 7zi aceasta construcţie modestă este înconjurată de vile ale celor mai bogate şi cunoscute stele ale cinematogra&ului

Aelder susţine că colonelul rad&ord a &ost copiat de pe un om absolut real, cuel s-a înt*lnit înt*mplător într-una din regiunile din /os 7ngeles în acea perioada avieţii sale, deşi !rad&ord# ; este un pseudonim 7st&el am adus puţină lumina înaceasta taina

Fu mai puţin interesant dec*t Aelder sau rad&ord este un alt om, despre care puţin ştiu c*te ceva despre el 7cesta este arr 6 ardner ; omul care a publicat înanul 1B8B !>chiul .enaşterii#, acţion*nd printr-o mică editură !2idda )ress#)robabil că ardner a &ost acel om care primul l-a înt*lnit pe rad&ord, l-a prezentat lui

Aelder şi l-a rugat pe )eter să scrie o carte despre aventurile tibetane ale lui rad&ordAelder vorbeşte puţin despre relaţiile între ei 'om &i nevoiţi să ne mulţumim cucuvintele lui că el şi ardner au devenit prieteni pentru toată viaţă şi au menţinutlegături unul cu celălalt p*nă la moartea lui ardner în anii 1BC0 )e de altă parte,rad&ordM a intrat în viaţa lor, iar apoi a dispărut şi ei niciodată nu l-au mai văzut, cumacest lucru se descrie în cartea lui Aelder

(i deşi din partea mea aceasta este doar o presupunere a mea, eu presupun cădeşi )eter Aelder a scris !>chiul .enaşterii# ca de la persoana înt*ia, el nu a &ost omulcare s-a împrietenit cu colonelul p*nă la e$pediţia lui în %ibet şi din prima m*nă a a&latdespre cele Cinci Ritualuri după întoarcerea colonelului :u presupun că aceasta onoareaparţinea lui arr ardner, care, probabil, l-a rugat pe Aelder, ca pe un scriitor

talentat, să scrie pentru el poveste, unde ardner să răm*nă necunoscut, iar Aelder a jucat rolul acestuia 7stăzi, c*nd au trecut peste L0 de ani după aceste evenimente, chiar lui Aelder i-ar &i &ost greu să-şi amintească ce &el de in&ormaţie a primit el în urmacontactelor directe cu colonelul rad&ord, şi ce a a&lat el de la arr ardner %otodată,nu este clar, c*t de mult Aelder a în&rumuseţat povestea sa

:ste imposibil să dăm un răspuns univoc la toate aceste probleme 3ar oareacest lucru are vreo importanţăN 3upă cum susţine Aelder, aceste probleme se re&erădoar la o oarecare libertate a subiectului, lăs*nd neatinsă sinceritatea povestirii În &inal,este importantă o singură problema ; ce valoare reprezintă pentru cititori cartea şi dacăea este capabilă într-adevăr să schimbe viaţa lorN

4per să următoarele capitole vă vor ajuta să daţi un răspuns pozitiv3oar dv trebuie să daţi un răspuns de&initiv

Edit(r)l Harr5 R!Li

C



CAPITOLUL *

Căutarea izvorului tinereţii

Harry R.Linn

D



7ceasta poveste este at*t de neverosimilă, înc*t ar putea să se nască în minteaunui scenarist hollGoodian cu o imaginaţie e$trem de bogată (i totodată aceasta

poveste este captivantă şi emoţionantă, iar cuvintele ei sunt purtătoare de înţelepciune

şi parcă reprezintă rezonanţă a ceea ce se a&lă în ad*ncurile interiorului nostru)este două milioane de oameni din lumea întreagă au avut aceste sentimentecontradictorii în timpul citirii primei cărţi despre secretul străvechi al izvorului tinereţii,a unei mici cărţi, care a precedat prezenta carte

9um reiese din titlul, mesajul cărţii practic se re&eră la &iecare om, care are @0de ani În carte este vorba despre &aptul cum să &ie oprit şi să devină reversibil procesulde îmbătr*nire, cum să capeţi sănătate şi &orţa vitală a tinereţii eterne

)entru cei, care nu au citit cartea lui Aelder, redăm mai jos cuprinsul scurt alacesteia Împreună cu capitolele următoare , cuprinsul acestei cărţi are să vă prezinteîntreagă in&ormaţie conţinută în 9artea 1 şi chiar mai mult &e aceea ')te$i /% ) citi$i'ri.a carte8 deşi ,% rec(.ad di t(at% ii.a /=( #ace$i ! 9artea lui Aelder este

purtătoare a inspiraţiei şi magiei, care este imposibil să &ie redată aici 2ulţi oameni,care au citit aceasta carte, cu înc*ntare îşi amintesc de ea şi o recitesc iar şi iar 7r &i

păcat să trecem pe l*ngă una din asemenea e$perienţe7ceasta poveste a început într-o seara c*nd autorul cărţii )eter Aelder se delecta

cu un ziar de seara pe o banca din parc 3upă un timp oarecare l*ngă el s-a aşezat undomn în v*rstă şi a legat cu el o discuţie

:l s-a prezentat drept colonelul rad&ord, o&iţer în rezervă al 7rmatei ritanice,care lucra în corpul diplomatic regal În timpul serviciului, el a &ost în cele maidepărtate colţuri ale lumii şi acum putea să povestească lui Aelder unele dinînt*mplările sale

Înainte de despărţire, ei s-au înţeles că se vor înt*lni din nou În cur*nd ei auînceput să se înt*lnească în mod regulat şi relaţia lor s-a trans&ormat într-o prietenie

puternicăÎntr-o seara, colonelul rad&ord i-a spus lui )eter că de cur*nd a luat o hotăr*re

neobişnuită 9u c*ţiva ani înainte el a lucrat în "ndia, unde a auzit o poveste ciudată şide neuitat " s-a povestit despre călugării /ama ai unei mănăstiri tainice, pierduteundeva în munţii imalaia din %ibet În aceasta mănăstire o învăţătură străveche, carede-a lungul mileniilor se transmitea din tata în &iu, aducea lumina asupra uneia din celemai mari taine a lumii /egenda spune că preoţii şi călugării /ama ai acestei mănăstirin-au moştenit nimic altceva dec*t secretul izvorului tinereţii

9a şi mulţi alţi oameni, în v*rstă spre anii @0, colonelul rad&ord a simţit că

tinereţea lui îl părăseşte &ără să revină 9u c*t mai mult el auzea despre acest izvor altinereţii cu at*t mai mult se convingea că un ast&el de loc într-adevăr e$istă :l aînceput să culeagă in&ormaţii= s-a interesat de caracterul localităţii, de climatul şi de totce putea să-l ajute în căutarea acestui loc (i atunci c*nd colonelul a început cercetărilesale, l-a cuprins dorinţa de a găsi acest izvor al tinereţii

3upă cum a spus el noului său prieten, această dorinţă a devenit at*t deimposibil de învins, înc*t el a hotăr*t să se întoarcă în "ndia şi să înceapă serios să cauteacest re&ugiu izolat şi să caute secretul unei lungi tinereţi (i colonelul rad&ord l-aîntrebat pe )eter, dacă n-ar vrea să i se alăture în această călătorie

>are trebuia să meargă cu colonelul rad&ordN Aelder din răsputeri se lupta cuaceasta întrebare şi, în s&*rşit, scepticismul a învins, şi &ără tragere de inima s-a dat

bătut Însă undeva, în ad*ncul conştiinţei sale el era urmărit de o idee &i$ă că izvorultinereţii într-adevăr poate e$ista 9e idee captivantă? (i Aelder i-a urat colonelului dintoată inima, să-l găsească

B



9olonelul rad&ord a pornit singur în înt*mpinarea sorţii sale 7u trecut ani,însă de la el nu s-a primit nici un cuv*nt Aelder aproape că l-a uitat pe vechiul săucompanion şi căutările lui de 4hangri-/a tibetan, dar într-o zi a primit o scrisoare încare i se comunica ca scopul colonelului a &ost atins şi că în cur*nd el se va înapoia

3upă un timp oarecare, c*nd ei s-au înt*lnit din nou, Aelder a &ost martorul uneitrans&ormări uluitoare 4pre mirarea lui, rad&ord arăta !aşa cum, probabil, a arătat cu

mulţi ani în urmă, în &loarea vieţii sale În locul unui om g*rbovit, bolnăvicios, în &aţalui se a&la un bărbat înalt, zvelt aţă lui strălucea de sănătate, iar claie de păr des deculoare închisă era abia atinsă de păr cărunt#

9olonelul rad&ord a povestit prietenului său pro&und tulburat despre tot ce s-aînt*mplat cu el în timpul lipsei sale îndelungate :l a povestit despre anii de luptă şi dee&orturi, care în &inal erau încununaţi de succes ; descoperirea mănăstirii tibetaneîndepărtate, a cărei locuitori nu îmbătr*nesc niciodată

În aceasta mănăstire nu s-au văzut bărbaţi sau &emei în v*rstă 9ălugării /amacu bunăvoinţă se adresau colonelului cu numele de !9el mai bătr*n#, deoarece de&oarte mult timp ei nu au văzut pe nimeni care să &ie at*t de bătr*n, cum a &ost el :l areprezentat pentru ei un tablou nevăzut p*nă atunci

!)rimele două săptăm*ni după sosire, - povestea colonelul, - m-am simţit ca un peşte aruncat din apă :ram mirat de tot ce vedeam şi c*teodată cu greu credeamochilor În cur*nd sănătatea mea a început să se îmbunătăţească 7m început să dormnoaptea liniştit şi în &iecare dimineaţă mă trezeam tot mai proaspăt şi cu mai multăenergie În cur*nd am constatat că aveam nevoie de baston numai pentru plimbări înmunţi

Într-o dimineaţa colonelul înt*mplător s-a uitat în oglindă şi pentru prima data înultimii doi ani şi-a văzut &aţă re&lectată în oglinda 4pre enormă sa neîncredere şi mirareîn &aţa ochilor lui a apărut &igura unui bărbat mult mai t*năr 9olonelul a înţeles că el atrăit o trans&ormare &izică= el a devenit mai t*năr cu cel puţin 15 ani, dec*t cum a &ost înziua sosirii sale

!:ste imposibil să descriu prin cuvinte acea înc*ntare şi acel entuziasm, pe carele-am simţit În săptăm*nile şi lunile următoare e$teriorul meu continua să se modi&icespre bine >ricine mă vedea, observa aceste modi&icări 7 trecut puţin timp şi titlul meude onoare !9el mai bătr*n# nu mi se mai potrivea

7poi, colonelul rad&ord a e$plicat cu precizie, cum a reuşit să realizeze aceastaîntinerire miraculoasă

!9el mai important lucru, pe care l-am a&lat după intrarea în mănăstire, - spuneacolonelul, - constă în următoarele= în corp se găsesc şapte centre energetice, care înengleză se pot numi v*rtejuri "nduşii le numesc chakre 7cestea sunt puternice c*mpurielectrice, invizibile pentru ochi, şi totuşi absolut reale 7ceste şapte v*rtejuri conducşapte glande de secreţie internă din sistemul endocrin, iar glandele endocrine, la r*ndullor, reglează &uncţiile corpului, inclusiv procesul de îmbătr*nireO

Într-un corp sănătos, &iecare din v*rtejuri se roteşte cu mare viteză, permiţ*nd caenergia vitală, numită şi ea prana sau energie eterică, să se ridice în sus cu ajutorulsistemului endocrin Însă dacă unul sau c*teva v*rtejuri îşi încetinesc mişcarea, cursulenergiei vitale încetineşte sau se blochează şi aceasta duce la îmbătr*nire şi la di&erite

boli2etoda cea mai rapidă de a-şi recăpăta tinereţe, sănătate şi &orţa vitală constă în

&aptul de a impune ca aceste centre din nou să se rotească normal )entru aceasta e$istăcinci simple e$erciţii iecare din ele sunt &olositoare, însă pentru obţinerea celor mai

bune rezultate sunt necesare toate cele cinci e$erciţii 9ălugării /ama numesc aceste

e$erciţii !ritualuri# şi eu voi &olosi aceasta denumire3upă aceasta, colonelul a descris şi a demonstrat lui Aelder cinci e$erciţii oga, pe care le-a numit !cinci ritualuri# :l l-a s&ătuit pe Aelder să e$ecute &iecare ritual de

10



trei ori pe zi, iar apoi să crească treptat numărul repetărilor, p*nă ajunge la +1 derepetări pe zi ale &iecărui ritual

2ai t*rziu colonelul a e$plicat că ritualurile vor &i mult mai bene&ice la persoanecare practică celibatul Înţeleg*nd, însă, că pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu

poate &i îndeplinit, el a propus ritualul al şaselea, care va &i de &olos celor care auacceptat provocarea

În capitolul cinci al acestei cărţi sunt descrise şi e$aminate detaliat toate Şaseritualuri 7cest capitol conţine totodată şi s&aturi, care vor &i de &olos celor, careînt*mpină greutăţi cu unul din ritualuri, şi indicaţiile care vor ajuta să &acă e$erciţii înmod e&icient şi &ără pericol

9*nd rad&ord a demonstrat cele Cinci Ritualuri, Aelder a început cu entuziasmsă le e$perimenteze 3upă trei luni el a obţinut rezultate considerabile 7 avut o maredorinţa să împărtăşească descoperirile colonelului rad&ord cu alţi oameni şi l-a rugat

pe colonel să înceapă să ţină cursuri 9olonelul a &ost de acord şi ast&el a apărut un micgrup de studiu, care a &ost denumit !9lubul imalaielor# rupul se înt*lnea în modregulat, grupul practica cele Cinci Ritualuri şi discuta problemele apărute, cum ar &idieta şi alimentaţie Jvezi capitolele 1 şi LK (i într-adevăr, membrii acestui club ; ai

căror v*rstă depăşea 50 ani ; s-a convins în scurt timp de proprietăţile de întinerire alecelor Cinci Ritualuri.

3upă deschiderea modestă a primului 9lub al imalaielor al coloneluluirad&ord, cititorii cărţii lui Aelder au preluat şta&eta şi au început să organizeze grupurişi cursuri proprii, &olosind adeseori denumirea de 9lub al imalaielor 7st&el, &oartemulţi oameni din lumea întreagă au a&lat despre descoperirea lui rad&ord şi au devenit

participanţii acesteia 3acă doriţi să organizaţi propriul 9lub al imalaielor, cereţiin&ormaţii din !7ne$a 7# , care se a&lă la s&*rşitul acestei cărţi În ultimele pagini alecărţii lui Aelder, colonelul rad&ord povesteşte despre înt*lnirile primului 9lub alimalaielor , dedicate celor două probleme, care se re&eră la sănătatea şi la cele Cici

Ritualuri :• )rimul din acestea este dieta rad&ord vorbeşte despre importanţa limitării

produselor, care se măn*ncă dintr-o data şi despre combinarea lor• 7 două problema este vocea 9olonelul vorbeşte despre energetica vocii

umane din punctul de vedere al celor Cinci Ritualuri .În capitolul şase al acestei cărţi, !9ombinarea alimentelor şi alte s&aturi

dietetice#, iar în capitolul şapte, !:nergetica vocii, sunetului şi meditaţiei# se cerceteazădetaliat aceste două obiective iecare capitol conţine indicaţii speciale şi reprezintăinteres şi valoare pentru cei, care sunt curioşi să a&le comentarii scurte pe aceste temeale colonelului rad&ord

/a s&*rşitul cărţii rad&ord ia rămas bun de la membrii 9lubului imalaielor şi

trasează altor sarcina de a di&uza veşti despre Cinci Ritualuri.!)entru mine cea mai mare recompensă a &ost să observ îmbunătăţiri la &iecaredin voi, - încheie colonelul '-am învăţat tot ce pot să &ac eu 7v*nd în vedere însă căcele Cinci Ritualuri continuă să îndeplinească sarcina lor, în &aţa voastră sunt deschiseuşi spre viitor pentru studierea continuă şi pentru progres 2ai sunt mulţi oameni, careau nevoie de acea in&ormare pe care o am eu şi pentru mine a sosit timpul să le merg înînt*mpinare#

7st&el colonelul şi-a luat rămas bun de la noi 7cest om eminent a ocupat un locspecial în inimile noastre şi de aceea ne-a părut rău să ne despărţim de el Fe-a bucuratînsă ideea că în cur*nd şi alţii vor obţine o in&ormare nepreţuită pe care el în mod nobilne-a împărtăşit-o noua 3esigur, noi considerăm că am avut un mare noroc În decursul

întregii istorii puţini oameni au avut privilegiu de a a&la străvechiul secret al izvoruluitinereţii)eter Aelder a recunoscut că numele eroului principal din cartea sa ; este un

pseudonim 3ar cum s-a încheiat povestea luiN >are putem s-o credemN 3espre ce este

11



vorba ; despre un adevăr sau despre o invenţieN >are se întorceau din %ibet şi alţicălători din >ccident cu asemenea povestiri minunateN

>are a &ost posibil ca în anii +0-80 ai secolului PP să &ie depăşite piedici &izice,care ascund de toată lumea !%ibetul "nterzis# şi să &ie ridicat vălul taineiN >are p*nă lascrierea cărţii a lui Aelder au plecat şi alţi entuziaşti în !<ara Qăpezilor# în căutareaaşezărilor pierdute şi a tainelor mistice N >are e$istă în realitate 4hangri-/a unde

bărbaţi şi &emei neîmbătr*niţi trăiesc în strălucire utopicăNÎn aceasta carte ne vom ocupa de aceste probleme

arr /inn:ditor arbor )ress

1+



CAPITOLUL 2

Occidentul în căutarea maiei şi !ainelor !i"etului

Richard Leviton

18



9ea mai cutremurătoare din înălţimi de pe supra&aţa )ăm*ntului ; ast&el descriala începutul secolului PP unul din călători ţara muntoasă tainica şi imaginabilă ;

%ibetul)latoul tibetan, care ocupă o supra&aţa aproape egală cu :uropa >ccidentală,este amplasat în inima 7siei 9entrale la înălţimea de trei mile deasupra nivelului mării:l este înconjurat de munţii cei mai înalţi de pe )ăm*nt şi pătrunderea acolo este

posibilă numai prin trecători muntoase greu de strabatut, care se ridică la o înălţime de+0 000 pounds )*nă la invazia chinezilor, în anii 50 ai secolului PP, %ibetul a &ostaproape complet izolat de restul lumii, în primul r*nd din cauza particularităţilor aşezării lui geogra&ice

În primii decenii ai secolului PP c*ţiva călători curajoşi, ca şi colonelulrad&ord, au încercat să în&runte munţii, care apărau %ibetul, ca să vadă cu proprii lor ochi minunile ascunse de ele 2ajoritatea din ei au su&erit un eşec sau au pierit Însă

acei puţini, care au reuşit, s-au înapoiat în lumea e$terioară cu povestirile despre păm*ntul miraculos şi misterios :i povesteau despre preoţii şi călugării /ama, careaveau capacităţi supranaturale, despre misticii zburători, 2a&usailii şi înţelepţii vii, carenu sunt supuşi morţii şi care &ac minuni

9hiar în anii 50 ai secolului PP /ouel %omas-junior, un cunoscut călător american, descriind călătoria sa spre !păm*ntul închis şi tăcut# al %ibetului, spunea=!<ara muntoasă tainica, aşezată în spatele v*r&urilor munţilor imalai pe acoperişullumii, mult timp era un :ldorado numărul unu pentru cercetători şi călători, care erauînsetaţi să cunoască tot ce este necunoscut#

9ălătorii, care au învins piedici geogra&ice şi au intrat în %ibet, au descoperitacolo o cultura cu o puternică baza spirituală )*nă la invazia chinezilor care au distrus

sistemul mănăstirilor %ibetului, pe teritoriul lui se a&lau peste L mii de mănăstiri budiste, în care locuiau peste L00 mii de călugări şi @ mii preoţi /ama En s&ert din populaţia masculină studia în universităţile spirituale ; gonpa, unde se a&lau cele mai bogate biblioteci, care conţineau manuscrise unice străvechi

>ccidentul în căutarea magiei şi tainelor %ibetului

9ălugări în mănăstirea )alIhor-9iod, 3jangdze J1B80K)rimii călători occidentali care auvenit în %ibet, au descoperit acoloo cultura cu o baza spirituală&oarte puternică= un s&ert din

populaţia masculina studia înuniversităţile de pe l*ngă

mănăstiri, care se numea "('a În imagine ; unul din metodele de studiu, o discuţie&oarte activă

7&ară de aceasta, călătorii au găsit în %ibet o societate închisă, care nu primeacu bunăvoinţa pe cei străini 9um scrie )eter opIirI în cartea !9ei care au pătruns pe

1@



acoperişul lumii#R, încep*nd din anii L0 ai secolului P"P, !cei care au încălcatgraniţele ; între ei şi misticii, botaniştii în căutarea unor plante noi, cercetători şi pur şisimplu căutătorii de aventuri ; au reprezentat un curent neîntrerupt de a pătrunde în%ibet în mod ilegal# Enii sperau să intre în posesia bogăţiilor mitice ale acestei ţări, acărei capitala, /hasu, era denumită !>raşul interzis# 7lţii voiau să cucerească gloriaunor mari călători

)uţini au reuşit în asemenea acţiuni Însă acei care au căutat o iluminarespirituală au obţinut mai mult Enul din primii care au &ăcut asemenea călătorii în%ibet era :varist aI, misionarul catolic din ranţa care în anul 1DL@ a povestit /umii>ccidentale despre şederea sa la mănăstirea Aounboum 9u uimire au citit europenii

povestirile lui despre &enomene incredibile , de e$emplu, despre &aptul că preoţii /amatibetani &ără nici un &el de e&ort puteau să parcurgă distanţe enorme, a&l*ndu-se încorpul care, se părea, că este compus din ceaţă şi vise

Via$a 'ritre cei .%re$i!7pro$imativ în anul 1D5C zvonuri despre asemenea minuni au adus în %ibet o rusoaică:lena )etrovna lavatsIaia J1D81-1DB1K :a a trăit acolo în total şapte ani studiind la

marii maeştrii spirituali :a îi numea Mahatmami (Măreţii), „perfecţii sau realizaţii şicredea că ei cunosc unele învăţături cele mai străvechi şi, posibil, cele mai spirituale înlume:$istă &oarte puţine detalii privitoare la călătoria în %ibet a lui :)lavatsIaiaM înlucrările sale ea îşi concentra atenţia principală asupra înţelepciunii spirituale dob*nditede ea 4e presupune însă că ea călătorea în %ibet călare pe cai sau pe iaci în căutarea!cunoaşterii şi &orţei superioare#3upă întoarcerea sa în :uropa şi în timpul şederii sale în 7merica, :)lavatsIaiasusţinea că a avut contacte permanente cu maeştri spirituali tibetani 9on&ormcuvintelor lui :)lavatsIaia, aceştia adesea apăreau în apartamentul ei din FeG HorI,au discutat cu ea, îi dictau aliniate noi din cartea ei şi demonstrau principiile ezoterice

)uţin din cei care o cunoşteau pe :)lavatsIaia se îndoiau de &aptul că d*nsa avea undar e$cepţional de clarvăzătoare, iar posesia cunoştinţelor pro&unde ezoterice i-aconvins pe mulţi că declaraţiile ei despre contactul cu 2aeştrii din imalai suntveridice9ăutătorii adevărului, care au mers pe urmele lui :)lavatsIaia ; şi presupun*nd căîntre ei se a&la colonelul rad&ord, - îi sunt recunoscători pentru &aptul că d*nsa aluminat calea spre .ăsărit, pe care puteau să meargă generaţiile cele mai t*rzii alecălătorilor 9hiar în anii L0 ai secolului P"P, :)lavatsIaia a arătat >ccidentului, căîn %ibet pot &i înt*lnite minuni spirituale şi pot &i găsite învăţăturile neobişnuite)eter opIirI, %respassers on the .oo& o& the Sorld

Occidet)l - c%)tarea .a"iei şi taiel(rTi0et)l)i!

15



:lena )atrovna lavatsIaia J1D81-1DB1KÎncep*nd apro$imativ din anul 1B5C :lena lavatsIaia a călătorit prin %ibet în căutarea!ştiinţei şi &orţei superioare# 7cele adevăruri pe care le-a a&lat de la marii maeştriispirituali ai %ibetului, au devenit ideile centrale ale 2işcării %eoso&ice, pe care ea aîn&iinţat la s&*rşitul secolului al P"P

otogra&ia portretului pictorului erman 4hmicen a &ost dată cu amabilitate de4ocietatea %eoso&ică din 7merica, Siton,statul "llinois

„#inunile” !i"etului $rin ochii oamenilor de ştiinţă

)entru oameni cu concepţii sceptice, lucrările lui ard %4poldingR J1D5D-1B58Kreprezintă o mulţime de con&irmări documentare despre e$istenţa unor &enomenespirituale uimitoare ale %ibetului 4polding, om de ştiinţă, cercetător universitar,aorganizat în anul 1DB@ o e$pediţie de cercetare în %ibet În componenţa acestei e$pediţiiau intrat 11 oameni de ştiinţă, iar scopul acestei e$pediţii era studierea capacităţilor neobişnuite şi înţelepciunea marilor maeştrii din imalaia

2embrii e$pediţiei nu au &ost dezamăgiţi 9on&orm spuselor lui 4polding, el şiînsoţitorii lui au văzut oameni, care învingeau moartea corpului uman, transmiteaugînduri la distanţa şi demonstrau telepatia, zburau în aer, păşeau pe &oc şi apă%oateacestea au cutremurat pe oamenii de ştiinţa-practicieni care au &ost învăţaţi să nu creadăîn nimic &ără dovezi su&iciente !Foi am plecat acolo ca sceptici înverşunaţi, dar ne-amîntors convinşi în totalitate şi complet schimbaţi# , - scria 4polding

)rintre descoperirile minunate ale lui 4polding a &ost e$istenţa bărbaţilor şi&emeilor, care, după cuvintele lor, aveau c*teva sute de ani 4polding susţinea să v*rstamultora din aceşti oameni depăşea 500 ani >dată, el şi însoţitorii lui luau micul dejuncu patru oameni neobişnuiţi Enul din aceştia a spus, că are o mie de ani, însă corpul luiera puternic şi mlădios ca unui om în v*rstă de 85 ani 9el care era aşezat alături de el

susţinea că are C00 ani, deşi el arăta ca un bărbat vioi de @0 de ani 9ălăuza lui4polding, maestru pe numele lui :mil, spunea că are 500 de ani şi încă un maestru3jast, după cuvintele lui, era apro$imativ de aceeaşi v*rstă cu :mil 7&ară de aceasta,în &amilia neobişnuită a lui :mil se a&lau nepotul de 115 ani şi nepoată de 1+D ani,ambii arătau ca oameni în v*rstă de p*nă la @0 de ani 2ama lui :mil avea C00 ani!7ceşti oameni longevivi erau at*t de sprinteni şi veseli, parcă aveau +0 de ani#, - scria4polding9are era secretul lorN :i au învăţat să-şi prelungească viaţa incredibil de mult,!îmbunătăţind# corpul 7 !Îmbunătăţi corpul# ; înseamnă să cunoşti at*t de pro&undelementele lui biochimice, ca să poţi să-l dizolvi şi să-l creezi din nou după dorinţa ta

R 'ezi= ard % 4polding !'iaţa şi învăţătură maeştrilor >rientului Îndepărtat#

>mul poate să trans&orme corpul său din carne şi oase într-un corp din ceaţă şivise şi să &acă, &ără nici un e&ort, călătorii spirituale în nivelele superioare alee$istenţei În lumina unor asemenea realizări moartea &izică încetează să aibă vreoimportanţa ; sau chiar încetează să &ie reală ără îndoială, acest lucru uimeşteimaginaţia, însă maeştrii tibetani spuneau lui 4polding că aceasta ştiinţa nu ar trebuiconsiderată ca ceva e$cepţional

1L



ard %4polding4polding, om de ştiinţa cu studiiuniversitare, a organizat în anul 1DB@ oe$pediţie de cercetare în %ibet 4-a întors de

acolo cu comunicările privind minunile vieţiilungi, levitaţiei, despre capacităţileincredibile de a se deplasa în aer şi de amerge pe apă-ard %4polding ; autorul cărţii !'iaţa şiînvăţătură maeştrilor >rientului Îndepărtat#

publicată de editura !3evors )ublications#,'enis, 9ali&ornia

iecăruia din noi spiritual s-a dat un corp per&ect, care poate trăi multe secole, e$plica:mil )ur şi simplu maeştri tibetani au învăţat să întoarcă corpul în starea lui iniţială,

pură)robabil că longevitatea uimitoare a tibetanilor s-a transmis cumva lui 4polding,

care a trăit B5 ani 9on&orm cuvintelor prietenului său apropiat, 4polding avea o energienestăvilită, aproape niciodată nu era obosit şi putea săptăm*ni întregi să doarmă c*te

patru ore pe zi )*nă la s&*rşitul vieţii sale îndelungate el era plin de viaţă >are este posibil, că el s-a uitat în "zvorul tinereţiiN

!i"etul de%tainuie Occidentului tainele %ale

)rintre primii călători occidentali, care au vizitat %ibetul, se a&la o cercetătoare&ranceză a budismului 7le$andra 3avid-FilR J1DLD-1BLBK /uptătoare pentru drepturiegale cu bărbaţii în secolul p*nă la începutul mişcării &eministe, ea are cinstea de a &i

prima &emeie occidentală, care a &ost la /hasa Jîn v*rsta de 5@ aniK şi pe care o&icial a primit-o 3alai-/ama

3eoarece era e$trem de periculos de a călători prin %ibet, 7le$andra 3avid-Filşi însoţitorul ei, un lama-tibetan, au &ost nevoiţi să se îmbrace în nalhor&$a, sau ca

pelerini- cerşetori Fumai datorită anonimatului şi travestirii ,ei au putut să se deplaseze prin ţară şi, totuşi, ei trebuiau să se păzească de războinicii nomazi şi de poliţieuvernul britanic a căutat-o neîncetat pentru a o e$ila din %ibetM aşa ar &i procedat şiguvernanţii %ibetului, dacă ar &i ştiut, cine se ascunde sub masca pelerinilor

În total 3avid-Fil a petrecut în %ibet peste 1+ ani, apro$imativ din 1B1+ p*nă în1B+@ :a a descris călătoria sa minunată şi descoperirile sale într-o serie de cărţi

populare, care şi acum se reeditează şi sunt cărţi captivante7le$andra 3avid-Fil practica budismul :a a studiat cultura şi limba %ibetului

sub conducerea lui )ancen-/ama -stareţul mănăstirii-universităţii %ashilumpo, care eraechivalentul universităţilor >$&ord sau arGard 7ceasta mănăstire-universitate eraaşezată în apropierea oraşului 4hihadze şi avea o bogată bibliotecăM în mănăstire

locuiau 8D00 călugări În aceasta universitate 3avid-Fil a obţinut echivalentul tibetan algradului de doctor în &ilozo&ie în studierea budismului, şi a &ost decorată cu veşmintelede onoare ale /ama )entru oricare om din >ccident, cu at*t mai mult pentru o &emeiedin ranţa, obţinerea unei asemenea recunoaşteri în %ibet era o realizare neobişnuită ;

1C



şi răm*ne ca atare şi în zilele noastre 9on&orm cuvintelor )rea 4&inţitului 3alai-/amaal )atrusprezecelea, 7le$andra 3avid-Fil era !primul om, care a prezentat >ccidentuluiun %ibet !adevărat# şi !a transmis o reală aromă a %ibetului aşa, cum a simţit-o#

ără îndoială, povestea călătoriilor lui 3avid-Fil este &oarte atrăgătoare, însă ovaloare reală reprezintă acele învăţături pe care le-am cunoscut datorită ei 9a şilavatsIaia şi 4polding, 3avid-Fil a adus din %ibet povestiri despre minunatele &apte

eroice mistice şi spirituale, cu ale căror comparaţie pălesc evenimentele, povestite decolonelul rad&ord :a a descris capacităţile neobişnuite ale multor !sportivi spirituali#, pe care i-a înt*lnit în călătoriile sale În realitate chiar 7le$andra 3avid-Fil era unadevărat adept, doar ea era iniţiată în tainele c*torva ritualuri ale %ibetului şi c*teodatădemonstra capacităţile sale neobişnuite

7st&el, unii maeştrii pot, st*nd dezbrăcaţi în v*r&ul unui munte rece, înzăpezit şiînvelindu-se în pături udate cu apă ca gheaţă, să trans&orme apă în abur şi să usucecomplet păturile :i &ac acest lucru datorită &elului special de respiraţie sub denumireade tumo >mul generează în interiorul său căldură, combin*nd un anumit &el derespiraţie, anumite g*nduri şi imagini %oate acestea contribuie la creşterea călduriiinterioare în ple$ul solar Jvezi 9apitolul @K

7le$andra 3avid-Fil J1DLD-1BLBK În v*rstăde 5@ ani 3avid-Fil a devenit prima &emeieoccidentală, care a vizitat capitala %ibetului/hasa, unde a &ost primită o&icial de 3alai-/ama În timp celor 1+ ani, c*t ea s-a a&lat în%ibet, ea a văzut realizările tainice, care par a&i magice ale adepţilor, maeştrilor, înţelepţilor şi magilor

3acă o asemenea respiraţie este e$ecutată

corect, într-adevăr începeţi să simţiţi cum seîncălzeşte tot corpul

7le$andra 3avid-Fil, care întotdeaunasu&erea din cauza timpului rece, at*t de bine aînvăţat respiraţia tumo, înc*t putea săcălătorească prin %ibet îmbrăcată relativ uşor!umo a eliberat-o de teamă &aţă de &rig şi de&rigul însuşi

7cum c*teva secole în urmă unul dinremarcabilii oga ai %ibetului a apreciatrespiraţia tumo pentru valoarea ei practica, ca

o alternativa a îmbrăcămintei calde 7depţii lui tumo pot să stea comod jos în munţiiacoperiţi de zăpadă, îmbrăcaţi doar în haine uşoare din bumbac 3emonstr*nd

capacitatea lor de a &olosirespiraţia tumo, călugăriitopeau gheaţă de pe pături3avid-Fil a văzut şi lun&

om Jmersul în transaK

Hoga-pustnic demonstreazărespiraţia tumo )rimiicălători occidentali în %ibet

1D



Jprintre aceştia 7le$andra 3avid-Fil n S":vans-'entzK au povestit despre acest&enomen neobişnuit 7cei, care au practicat respiraţia tumo' puteau, st*nd dezbrăcaţi înzăpadă, înveliţi în pături ude cu apă ca gheaţă :i aveau capacitatea de a trans&ormaapă în abur şi să usuce complet păturiotogra&ia a &ost &ăcută de %omas /Aelli, luată din cartea !%ibetul, re&lecţia roţiivieţii#, editată de editura !7bbeville )ress#, FeG HorI, în anul 1B88

>ameni care au aceasta capacitate pot învinge distanţe mari în timp de multezile, &ără a se opri, &ără a m*nca sau &ără a bea apă 2aeştrii în lun&om parcă zboarădeasupra păm*ntului ; aşa descriau mulţi aceasta iscusinţă uluitoare

9ălugării /ama din %ibet stăp*neau aceasta arta după e$erciţii tensionate, dincare &ăceau parte e$erciţii respiratorii, mantre şi vizualizarea 2omentul-cheie în lun&

om ( este concentrarea conştiinţei asupra stihiilor aerului şi asupra calităţii, mai alesasupra uşurinţei, at*t de tare, înc*t practic să se identi&ice cu aerul

3avid-Fil descria pe unul în lun&om&$a, care at*t de mult a stăp*nit aceastatehnica, înc*t trebuia să-şi pună lanţuri grele din &ier, ca să stea pe păm*nt şi să nuzboare în aer >bserv*nd pe un mergător de viteză, 3avid-Fil a observat că el nu &ugea,

însă !părea că pluteşte asupra păm*ntului, mişc*ndu-se prin sărituri# aţa lui eraabsolut calmă, cu privirea îndreptată spre depărtări, ochii erau larg deschişi, privirea eraaţintită spre un obiect din depărtare )aşii lui erau ritmici, la &el ca balansarea

pendulului, erau &ini şi de &iecare data c*nd piciorul lui atingea păm*ntul, el sărea în aer ca o minge !9*nd lama trecea pe l*ngă noi, servitorii mei s-au dat jos de pe cai şi s-auaplecat p*nă în păm*nt, însă el a mers mai departe, probabil, că nici nu a observat

prezenţa noastră#, - scria 3avid-FilÎn aceasta transa mergătorii de viteză pot străbate în scurt timp distanţe imense

şi cu toate acestea, se pare că ei nu se obosesc deloc ără îndoială, că din punct devedere practic o asemenea deprindere era &oarte valoroasă într-o regiune a )ăm*ntuluiat*t de puţin populată şi cu o con&iguraţie geogra&ică at*t de comple$ă

Lucrarea lui )*+,-&*),! con/irmă veridicitatea -u%ţinerilor colonelului 0rad/ord

>mul de ştiinţa american S":vans-'entz, care a trăit în %ibet între anii 1B1C şi1B++, scria că dacă toate şcolile occidentale ar învăţa practica lun&om' nu ar mai &i&ost necesar nici un mijloc de transport motorizat şi nici de poduri 7&ară de aceasta,spunea el, respiraţia tumo ne-ar &i scăpat de încălzirea centrală

az*ndu-se pe cunoştinţele căpătate în %ibet, :vans-'entz considera capacităţileoga ; c*t cele psihice, at*t şi cele &izice ; de neîntrecut !În Hoga 2agul 9el mai 2are

; este înţelepciunea, - e$plica el ; 9ontrol*nd înţelepciunea sa, maestrul oga poatecontrola totul în lumea &izică, p*nă la atom# 9uvintele lui :vans-'entz suntasemănătoare cu cuvintele colonelului rad&ord, care a povestit despre practica tibetanăîn !>chiul .enaşterii#, în care &ace parte o serie de e$erciţii oga, susţinute de magiaspirituală

9a şi 7le$andra 3avid-Fil, :vans-Fil era pionierul care a adus ştiinţele%ibetului în >ccident 9a şi 7le$andra 3avid-Fil, el nu &ăcea simple comunicări desprecapacităţile uimitoare, ci e$plica şi căile de stăp*nire a acestora, cum &ăcea colonelulrad&ord, care a mers pe urmele lor apro$imativ după zece ani mai t*rziu :steinteresant de menţionat din nou, că cele comunicate de oameni care au &ost în %ibet

înaintea lui rad&ord, con&irmă veridicitatea povestirii, pe care el a adus-o din munţiîndepărtaţi

1B



!inereţe şi /orţa raţiuniii

!7cei călători, puţini la număr, care au putut să intre în contact str*ns cu %ibetulşi cu locuitorii lui, ne vorbesc iar şi iar despre lucruri stranii, care s-ar părea căcontravin tuturor legilor ale naturii cunoscute tuturor#, - spunea scriitorul german%eodor "llion în anii 80 ai secolului PP 9omunicările despre realizările uimitoare şi

despre enigme de nepătruns, at*t de mult l-au uimit pe acest călător, înc*t la mijloculanilor treizeci el însuşi a plecat în %ibet :l a vrut să vadă totul cu proprii ochi, să-iînt*lnească pe pustnici legendari, care trăiesc în peşteri, să vadă personal &enomeneuimitoare, despre care a citit

9a şi predecesorii lui, "llion călătorea în secret, în haine schimbate şi în peregrinările sale se lovea de enorme greutăţi şi cu permanente pericole Însă în &inal,e&orturile lui "llion au &ost încununate de succes 9a şi 3avid-Fil, el a văzut asemeneaminuni ca pe cei care mergeau în transa lun&om ( a văzut călugări lama zbur*nd,care pluteau deasupra păm*ntului şi, păreau că ignoră legea atracţiei păm*ntului

9a şi erd 4polding, "llion dorea să se înt*lnească cu preoţii şi călugării lama ai%ibetului, care au reuşit să &olosească maestria de prelungire a vieţii, cu pustnicii care

trăiau în peşteri şi reuşeau să răm*nă tineri &ără de s&*rşit :l a auzit că unii din pustniciaveau 500 sau L00 ani"llion a înt*lnit un asemenea om şi a stat cu el cinci zile 7cest pustnic arăta ca

un om în v*rstă de 80 ani, deşi, după cum spunea acesta, el avea B0 ani >dată, &ăc*ndcu acest pustnic e$erciţii-pereche, "llion a atins corpului acestuia !9orpul lui eramlădios şi elastic ca al unui adolescent de 1B ani#, - scris el )ustnicul a povestit lui"llion, că el aproape că nu măn*ncă nimic şi cea mai mare parte a timpului o petrece în

posturi !3eci, de aceea tu arăţi at*t de bineN ! ; l-a întrebat "llion !Fu, - a răspuns pustnicul ; 4unt t*năr, &iindcă sunt eliberat de to$inele &ricii, neliniştii şi panicii# :l ae$plicat că una din cheile vieţii lungii şi viguroase ; este arta rela$ării !Fu odihnă într-un &otoliu moale, ci liniştea minţii nu permite să te cuprindă neliniştea, &rică sau panică,

spunea el lui "llion ; %rebuie să găseşti o asemenea stare de rela$are psihică, datorită căreia mai

cur*nd e!ti tu, dec*t ai. 9*nd omul în permanenţa vrea ceva, acest lucru îl pune înstarea unei tensiuni permanente, at*t a tensiunii mintale, c*t a celei &izice %ensiunea

permanentă îmbătr*neşte mintea şi corpul şi în &inal reduce durata vieţiiÎnsă lucrul cel mai important, dacă doreşti să răm*i t*năr, - este să te simţi

t"năr, continua pustnicul :ste imposibil de păstrat tinereţea doar prin practici &izice3acă în inima ta eşti un bătr*n, dacă tu g*ndeşti şi procedezi ca un bătr*n, bătr*neţeavine repede, cu toate dietele şi e$erciţiile :ste imposibil să realizezi o tinereţe eternă,dacă bei o licoare a nemuririi 9a să &ii mereu t*năr, în primul r*nd trebuie să depui une&ort interior de voinţă şi să modi&ici cu adevărat punctul tău de vedere %inereţea ; este, înainte de toate, crearea unei stări mintale şi eliberarea de la modul obişnuit deg*ndire şi de modul obişnuit al vieţii

(i din nou găsim răsunete ale acestor susţineri în cuvintele coloneluluirad&ord 2omentul-cheie pentru ca cele cinci acţiuni rituale să aibă e&icienţa, estestarea psihologică 3acă vreţi să deveniţi mai t*năr, trebuie să îndepărtaţi din conştiinţavoastră concepţia despre îmbătr*nire şi s-o înlocuiţi cu imagini şi sentimente ale unuiom t*năr 9olonelul rad&ord spune= #3acă puteţi să vă vedeţi t*năr, cu toată v*rstă dvîn cur*nd şi alţii vă vor vedea t*năr#

-ecrete ale lonevităţii a/late de la un Lama contem$oran

3in comunicările publicate despre călătoriile în %ibet, care au &ost &ăcute la&inele secolului P"P şi la începutul secolului PP, devine clar că ; &ie călătoria

+0



colonelului rad&ord în %ibet a &ost reală sau nu ; &ără îndoială, aceasta a putut să aibăloc

2ănăstire-universitatea în %ashilumpo J1B0CK7ici 7le$abdra 3avid-Fil a studiat subconducerea lui )ancen-/ama

:a a obţinut echivalentul gradului de doctor în &ilozo&ie în studierea budismului şi a &ostdecorată cu veşmintele de onoare ale lameiR2uzeul Faţional de etnogra&ie 4uedia

3ar care este situaţia cu cele Cinci Ritualuri1 4unt ele realeN >are au e$istat în%ibet învăţăturile despre prelungirea vieţii,care ar putea să con&irme că cele Cinci

Ritualuri sunt o străveche tradiţie tibetanăN

%eodor "llion, călător german , a plecat în %ibetla mijlocul anilor 80 ai secolului PP 9a şi3avid-Fil, p*nă la călătoria lui, el a văzutasemenea minuni, cum ar &i lama iș zburători,care erau numiţi !cei care merg în transă# ;lun&om.

>ricum, colonelul rad&ord nu putea să preiaaceste e$erciţii din aerul munţilor

Fe sunt cunoscute următoarele= în tradiţia budistă sunt multe povestiri despre &aptul că prin e$ercitarea unor practici speciale se poate prelungi viaţă 3in aceste povestiri &ac partelegendele tibetane despre marii maeştri, aproapesupraoameni, despre adepţii, numiţimaha%iddhi' & bărbaţi şi &emei, care au atinsnivelul superior de iluminare spirituală şi care îiînvaţă pe alţii Între maha%iddhi care sunt cunoscuţi prin &aptul că ei au atins nemuriresau o longevitate neobişnuită şi au rămas pe )ăm*nt pentru a-i învăţa pe oameni acestlucru, e$istă şi aşa numiţii ,ath&-iddhi.

4e spune că cei mai mari ,ath&-iddhi trăiesc în timpurile noastre şi mediteazăîn peşterile izolate din munţii imalaia :i au jurat să nu plece din e$istenţa &izică p*năc*nd su&letele tuturor oamenilor nu vor &i salvate de su&erinţă

3acă aţi avut impresia că povestirile despre ,ath&-iddhi şi despre preoţii lamanemuritori ; este un &olclor străvechi, un e$emplu contemporan al lui rin$oceJînvăţătorul stimatK tibetan binecunoscut ne convinge despre altceva :l se numeşte

FamIhai Forbu Js-a născut în anul 1B8DK, trăieşte în "talia Forbu este unul din cei mai

cunoscu i învăţători din %ibet, el este autorul c*torva cărţi în limba englezăț9on&orm credinţelor tibetane, marii maeştrii ai trecutului au ascuns învăţăturilesale despre adevăr pentru generaţii viitoare, de-a dreptul înmorm*nt*ndu-le în peşteri

+1



4arcina preoţilor lama, care au trăit în vremuri mai t*rzii ; este aceeaşi ca şi sarcinanoastră, - să găsim aceste învăţături tainice şi să le dăm lumii întregi

În anul 1BD@, medit*nd în peştera s&*ntă din Fepal, FamIhai Forbu a descoperitreală învăţătură despre prelungirea vieţii :l a obţinut aceasta printr-un mijloc &oarteneobişnuit, printr-o serie de vise şi meditaţii 9hiar în aceasta peşteră, cunoscută ca

peşteră 'ieţii /ungi, doi cunoscuţi maeştri tibetani au obţinut nemurirea acum c*teva

secole FamIhai Forbu a înţeles repede ce se înt*mplă= maeştrii străvechi descoperă printr-un mod miraculos practica secreta de prelungire şi consolidare a vieţii :l trebuiedoar să o noteze pentru a o transmite numeroşilor săi elevi în >ccident 3in notiţele lui&ăceau parte mantre, e$erciţii speciale de respiraţie şi e$erciţii pentru controlul &lu$uluide energie, vizualizarea şi in&ormarea, re&eritoare la cha2re şi la canale energetice alecorpului 7stăzi Forbu predă aceasta practica de prelungire a vieţii elevilor săi din4tatele unite şi :uropa

3in nou vedem o paralela, de data aceasta paralela contemporană, care indică că povestea colonelului rad&ord putea &i reală )roblema privitoare la cha2re sau centreenergetice ale corpului, este o problema centrală în cele cinci acţiuni rituale, desprecare a povestit colonelul rad&ord Jvezi capitolul @K 3escoperirea învăţăturilor

străvechi, realizată de rin$oce tibetan contemporan, care &ace corelaţie practica pentru prelungirea vieţii cu c*mpuri energetice din corpul omenesc, con&irmă valoareain&ormaţiei comunicate de colonelul rad&ord

)entru cel, pentru care caracterul supranatural al povestirii colonelului rad&orda devenit piatra de încercare, acest capitol va ajuta să construiască un podeţ peste

prăpastia neîncrederii 7cest capitol povesteşte că la s&*rşitul secolului al P"P-lea şiînceputul secolului al PP-lea călătorii în %ibet au &ost martorii unor &enomene uluitoareşi de neconceput şi au văzut e$emple neobişnuite ale longevităţii "n&ormaţiile pe careni le-au lăsat con&irmă esenţă, dacă nu detalii, a ceea ce s-a înt*mplat cu colonelulrad&ord În lumina povestirilor martorilor oculari se poate admite în totalitate că pesteo jumătate de secol în urmă colonelul rad&ord într-adevăr ne-a adus un adevăr măreţ

dintr-o ţara muntoasă !închisă şi tăcută#

3e-a lungul a douăzeci de ani .ichard /eviton lucrează ca ziarist şi scrie despremetode netradiţionaliste ale tratamentului şi întăririi sănătăţii :l scria pentru !:astSest 6ournal# Jîn prezent !Fatural ealth#, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest#K :l esteautorul multor cărţi, printre care= !antezia %reimii# J!7ntroposophic )ress#, 1BB@K,!9reatorii creierului#RR J!)rentice all# , 1BB5K şi !În căutările lui 7rthur#RRRJ!4tation ill )ress#, 1BB5K În prezent /eviton este redactor şe& al revistei !7lternative2edicine 3igest#K şi a editurii !uture 2edicine )ublishing#

•

.ichard /eviton, %he "magination o& )antecostRR rain uildersRRR /ooIing &or 7rthur

++



C+P3!OL4L 5

Pove%tiri adevărate de%$re vindecarea şi întinerire

Laura 6ay !e7el

+8



Într-una din zilele dogor*toare şi înăbuşitoare ale s&*rşitului lui august ,în casa mea a sunat soneria, care urma să schimbe viaţa mea, oric*t de banală s-ar păreaaceasta &rază emeia care se a&lă la capătul celălalt al &irului a spus că este redactor alediturii !arbor )ress#, că ea a văzut articolul meu într-una din revistele naţionale şi că

ar vrea că lucreze cu mine la o carte "nima mea de scriitor a tresărit la g*ndul despre posibilităţile ce se deschid.edactor a e$plicat că este vorba despre completarea cărţii sub titlul !>chiul

.enaşterii ; taina străveche a preoţilor lama tibetani# şi la început am &ost oarecumsceptică :a a spus că sarcina mea va &i să iau interviu de la oameni, cărora e$erciţiilesau Ritualuri i-au ajutat să re&acă sănătatea şi să întoarcă înapoi procesul deîmbătr*nire

7ceasta suna interesant, însă nu prea veridic:u am citit !>chiul .enaşterii# şi, ca şi la alţi oameni cu care am discutat

ulterior, primul meu g*nd era= acest lucru este prea bun ca să &ie adevărat :ditorul mi-atrimis copiile scrisorilor, care povesteau despre minunile vindecării, acestea erau

povestiri entuziaste despre întinerire şi însănătoşire 7utorii acestor scrisori susţineau cădatorită celor Cinci Ritualuri din !>chiul .enaşterii# ei au scăpat de arteritade&ormantă, urmările accidentului cerebral vascular şi au început să arate cu 10-+0 deani mai tineri *ndul că asemenea e$erciţii simple pot produce un asemenea e&ectincredibil, mi se părea absurd (i totuşi am hotăr*t să încep singură să e$ecut acţiuni rituale, doar, eu, ca pro&esionistă, nu pot discuta cu alţi oameni despre un lucru, desprecare nu am nici o idee 7&ară de aceasta, vorbind cinstit, acest lucru era interesant >are

pot aceste cinci e$erciţii simple într-adevăr să &acă tot ce promite carteaN3upă o jumătate de an mi-a &ost clar, că acea sonerie dintr-una din zilele ale

lunii august, într-adevăr mi-a schimbat viaţa Fu era at*t de important &aptul căsemnarea ulterioară a contractului cu !arbor )ress# s-a dovedit a &i &oarte avantajoasăşi nici chiar &aptul că în timpul lucrului am primit o şansă de a comunica cu oameniiat*t de minunaţi şi interesanţi )rincipalul reprezenta însăşi cartea şi acea in&ormare, pecare am găsit în aceasta carte Cinci Ritualuri au umplut viaţa mea cu o nouă energieşi cu senzaţia unei sănătăţi e$cepţionale 7m descoperit că mai bine ca oric*nd săînving JsuportK ritmul tensionat al vieţii cotidiene= cu obligaţiile de soţie, mama a treicopii şi ca scriitor, care este ocupat întreaga zi de lucru 7m observat că mă schimbMmulţi ani nu m-am simţit at*t de bine şi nu am &ost at*t de sănătoasă

2-au uimit at*t de mult schimbările ce s-au petrecut cu mine, înc*t am începutsă le propun tuturor persoanelor, pe care le cunoşteam să înceapă să practice cinci acţiuni ale ritualurilor. 9eea ce la început reprezenta pentru mine muncă, în &inal a

devenit o parte integrantă a vieţii mele În cur*nd soţul meu, precum şi doi cei mai buni prieteni ai mei au adăugat acţiuni rituale la gimnastica lor matinală /a serate, c*ndoamenii mă întreabă cu ce mă ocup, răspunsul meu adeseori se termină cu odemonstraţie a celor Cinci Ritualuri şi mai cur*nd eu &ac propaganda a !>chiului.enaşterii# dec*t povestesc despre munca mea de scriitor

<in*nd seama de cele spuse, nu pot să susţin că abordarea mea a cercetăriie&ectului practicării !>chiului .enaşterii# este pur ştiinţi&ică sau absolut obiectivă 2-am comportat cu &iecare de la care luam interviu, ca un om entuziast cu păreri identiceşi toţi cu plăcere îmi împărtăşeau impresiile lor :u am @8 de ani, am discutat cuoameni care erau de două ori mai în v*rstă dec*t mine şi care erau de două ori maitineri dec*t mine Foi toţi aveam aceeaşi unitate de păreri că cele Cinci Ritualuri ne-au

ajutat să ne îmbunătăţim sănătatea şi să trăim o viaţa la valoarea ei reală 9eea ce amauzit de la alţi oameni, din care mulţi su&ereau de boli rare şi grave, doar mi-aucon&irmat e$perienţa mea proprie +cţiunile rituale pot aduce un real &olos şi izvorullegendar al tinereţii este accesibil tuturor şi &iecăruia &ără e$cepţie )ovestirile uimitoare

+@



despre vindecarea şi întinerire au risipit acele rămăşiţe ale îndoielii despre e&icienţacelor Cinci Ritualuri , care mi-au mai rămas

6ohn Areimer ; este unul din acei care mi-a povestit e$perienţa sa )li"erarea de durere şi întoarcerea la modul activ de viaţa8 Pove%tire de%$re /a$tul' cum un om a recă$ătat %ănătatea $ierdută

6ohn Areimer are @+ ani, el predă în şcoală engleză a oraşului /ong-itch în

statul 9ali&orniaR :ste căsătorit, are două &iice= de trei ani şi jumătate şi de şase luni6ohn consideră că ceea ce s-a înt*mplat cu el atunci , c*nd el a început să practice Cinci Ritualuri , reprezintă un miracol

Încă în adolescenţă el a început să aibă probleme serioase cu spatele, iar mait*rziu i s-a pus diagnosticul= spondiloartrită anchilozantă, care este un proces in&lamator rar în coloana vertebrală În cazuri grave, vertebrele se sudează împreună, la început în

partea in&erioară, apoi procesul înaintează în sus pe coloana vertebrală şi în &inalcoloana vertebrală se îndoaie spre &aţa şi devine rigidă /igamentele şi tendoanele seosi&ică În cazul acestei boli c*teodată este greu de stabilit un diagnostic corect, boala

progresează treptat şi este însoţită de dureri mari şi în timpurile noastre deocamdatăaceasta boală este imposibil de vindecat

În anul 1BCB, c*nd 6ohn se apropia de v*rstă de 80 ani, din cauza bolii aproapeun an el era în incapacitate de muncă Împreună cu tatăl său, pro&esor în medicină, carelucra la Eniversitatea 4tan&ord, 6ohn a încercat tot ce a putut să-i dea medicina Însămedici nu au putut să-i o&ere aproape nimic, în a&ară de medicamente analgezice, care ; con&orm spuselor lui 6ohn ; !doar mascau problema principală şi creau probleme noi#.adiogra&iile &ăcute în acea perioada arătau o coloana vertebrală ca a unui om de 50ani izioterapeutul i-a spus că majoritatea oamenilor care se a&lau în situaţia lui, deobicei depun armele şi !se sudează# Însă 6ohn a reacţionat alt&el în &aţa necazului său

!:ram gata să &ac orice ca să mă însănătoşesc#, - spunea el 7ceasta a &ost ohotăr*re serioasă, chiar radicală 9on&orm spuselor lui, aceasta hotăr*re l-a scos !îna&ară limitelor medicinii tradiţionale# %atăl lui 6ohn şi &ratele lui erau medici şi p*nă la

un moment al vieţii sale şi el împărtăşea părerile su&icient de tradiţionale despretratamentul şi grija &a ă de sănătateț

!7m încercat multe sisteme de e$erciţii şi tipuri de tratamente, printre care şioga, relaţia biologică inversă şi tehnica lui .osen, care este îndreptată spre eliberareacorpului de emoţii chinuitoare 7m început să mă interesez de medicina chineză şi deştiinţa despre energetica corpului uman 9*nd am avut 85 ani , eu tot am su&erit dincauza bolii mele, care mi-a dat numele medicului care se ocupa de acupunctura, deierburi tămăduitoare, şi m-am înt*lnit cu acest medic %oate acestea m-au &ăcut să

privesc alt&el corpul meu şi pe mine însămi 7m înţeles ce înseamnă sănătate şi ceînseamnă să &ii sănătos Însă nu am avut încă toate răspunsurile, de care am avutnevoie, şi am continuat să caut#

7cum c*ţiva ani 6ohn a auzit despre cartea !>chiul .enaşterii# şi a cumpărat-o:l a început să e$ecute acţiuni rituale în Qiua .ecunoştinţei şi treptat a dus numărulrepetărilor ale &iecărui Ritual p*nă la +1 !Fu încetez să mă mir de modi&icările, care se

petrec în corpul meu de atunci, de c*nd am început să practic zilnic cele Cinci Ritualuri , - spune 6ohn ; 9oloana mea vertebrală a devenit mai &le$ibilă, ţinută s-aîmbunătăţit considerabil 7m devenit mult mai rezistent= eu pot să merg mai mult, &ărăsă mă obosesc, şi în ultimul timp am observat că în timpul activităţii &izice tensionatealţi oameni se obosesc mai mult dec*t mine

• 3atele despre oameni care sunt menţionaţi în acest capitol, sunt oarecummodi&icate, pentru a preveni amestecul în viaţa personală ; Fota autorului

+5



3atorită celor Cinci Ritualuri corpul meu în totalitate a devenit mai puternic şimai mlădios 7cum am muşchi pe m*ini, pe care nu i-am avut niciodată, palmele şi

picioarele au devenit mai puternice Fu am voie să ridic greutăţi, înainte nici aş &i pututsă &ac acest lucru, însă acum, dacă este necesar, eu pot ridica ceva, pot să iau în braţe uncopil :u pot să mă aşez pe podea ca să mă joc cu copii şi din nou să mă ridic &ără sădepun un e&ort 7ceste lucruri au &ost imposibil de realizat înainte de a începe să practic

cele Cinci Ritualuri (i din nou eu pot să alerg 'reau să spun, să alerg cu adevărat, pentru plăcere sau atunci c*nd mă grăbesc să ajung undeva Înainte acest lucru eraimposibil din cauza durerilor şi din cauza mobilităţii reduse a coloanei vertebrale)robabil că au trecut +0 de ani, de c*nd am putut să alerg ultima oară 7zi, c*nd am luat

pe &iica din grădiniţă, am &ugit împreună o bucata bună de drum şi tot timpul m-amg*ndit, c*t este de minunat?

7&ară de aceasta, cele Cinci Ritualuri au in&luenţat în mod miraculos respiraţiamea + $atra acţiune rituală într-adevăr deschide plăm*ni :u simt că plăm*nii audevenit at*t de sănătoşi, cum nu au &ost niciodată înainte#

)entru 6ohn cea mai importantă acţiune a celor Cinci Ritualuri eraîmbunătăţirea stării coloanei vertebrale, însă Cinci Ritualuri au &ost &olositoare şi în

alte privinţe !7m căutat sistemul de e$erciţii, care să nu ocupe prea mult timp, - ae$plicat 6ohn, - şi imediat ce am început să practic acţiunile rituale' am înţeles că elecreează un corp puternic şi îl încarcă cu energie, iar pentru e$eciţiul acestor acţiunirituale este nevoie de puţin timp :u depun e&orturi ca să înot des, însă chiar dacă nureuşesc să mă duc la bazin, acţiunile rituale îmi dau putere care este necesară pentruviaţa mea &oarte ocupată şi tensionată 9iclul matinal al ritualurilor mă încarcă cuenergie pentru o zi întreagă, chiar dacă nu am dormit destul 2i se pare că somnul meuîn general a devenit mai pro&und şi înviorător 7cum eu sunt mai energic cum nu am&ost înainte

În a&ară de e$erciţiul celor Cinci Ritualuri' 6ohn a început să se ocupe demeditaţii şi acum studiază medicina aurvedică Jmedicina netradiţională ; nota tradK-

sistemul de însănătoşire şi de tratament, apărut în "ndia antică, ale cărei principii predauazi în 4E7 un medic şi scriitorul cunoscut 3ipaI 9hopra şi alţi mulţi tămăduitori

2-am dus la con&erinţa doctorului 9hopra, - spune 6ohn, - şi am luat cu mine!>chiul .enaşterii# ca s-o arăt doctorului 7m vrut să a&lu părerea lui despre acţiunilerituale :l mi-a spus că îi este cunoscut acest sistem şi că el &oloseşte Ritualuri în

programul său 7ceasta mi-a con&irmat e$perienţa mea proprie7m început să practic cele Cinci Ritualuri cu 15 luni în urmă şi în decursul

ultimului an aproape că nu am su&erit din cauza durerilor )e scurt, cele Cinci Ritualuri într-adevăr m-au ajutat#

+L



PARTEA NTIA

Cititorii comunică rezultatele uimitoare

3in 1BD5, c*nd a ieşit sub tipar ediţia cărţii !>chiul .enaşterii#, editura !arbor )ress# a primit sute de scrisori de la oameni, care, ca şi 6ohn Areimer, cu emoţie şi

bucurie povestesc cum cele Cinci Ritualuri le-au schimbat viaţa 2ulţi cititori scriaucă scurtele opinii ale oamenilor, care practicau Ritualuri , publicate la începutul cărţii,i-au stimulat şi i-au însu&leţit în e$ecutarea e$erciţiilor 3e aceea în ianuarie 1BB@editura a trimis &ormulare la apro$imativ trei mii de oameni, pentru a a&la părerea lor despre cele Cinci Ritualuri din !>chiul .enaşterii#

)articipanţii la completarea &ormularelor au &ost rugaţi să evalueze cartea pescara de la una p*nă la zece note 3in +C5 &ormulare luate la înt*mplare, D8U au datcărţii nota B sau 10 7dmiraţia rezultatelor ale acţiunilor rituale adeseori reprezentauobservaţii scrise pur şi simplu pe marginile &ormularului nostru= #7sta într-adevăr &uncţionează#, !%e inspiră şi însu&leţeşte# şi !Încercaţi şi veţi crede singuri# Sein2orris din Aamberland, statul 2arland şi /ois 2unson din Aasper, statul Seioming,

au dat cărţii nota 15, ca să ne arate c*t de importantă şi necesară consideră ei aceastacarte

4tudiind &ormulare şi scrisori , am a&lat că oamenii au început să practiceacţiuni rituale din di&erite motive )entru unii ele reprezentau ultima speranţa după cemedicina tradiţională nu a putut să vindece maladiile lor cronice )entru alţii, aceastaera căutarea permanentă a mijloacelor de a obţine şi păstra sănătatea robustă Enii erauîmpinşi spre practicarea Ritualurilor de simplă curiozitate, iar alţii ; începutulîmbătr*nirii, boală neaşteptată, operaţia sau trauma 2ulţi oameni au început să practiceacţiuni rituale &iindcă au văzut c*t de mult &olos au adus ele prietenilor sau rudelor lor,sau &iindcă au insistat soţiile lor >ricare ar &i cauza, toţi repede deveneau !&anii#tehnicii !>chiului .enaşterii#, deoarece rezultatele pozitive obţinute după un timprelativ scurt, erau &ără tăgadă

Cine $ractică Cinci Ritualuri1

'*rstă participanţilor la sondaj era între +0 p*nă la B5 ani @0U din ceiintervievaţi ne-au comunicat că ei e$ecută cele Cinci Ritualuri peste doi ani, încă 88Ule practică în decurs de la L p*nă la +8 luni aptul că un număr at*t de mare de oamenieste gata să continue aceasta practica am considerat ca un semn că ei au obţinutrezultate pozitive reale >are pentru ce ei continuă să practice Ritualuri1

/a sondaje au participat reprezentanţii aproape ai tuturor pro&esii ; de la medici,

&ermieri şi învăţători p*nă la constructori şi agenţi de v*nzări :courile veneau dintoată ţară, din oraşe mari şi mici aşezări şi singurul lucru care unea majoritatea lor ; era convingerea că Cinci Ritualuri au îmbunătăţit calitatea vieţii lor

+C



)robabil că acţiunile rituale sunt &olositoare oamenilor de v*rste cele maidi&erite, cu cele mai di&erite nevoi &izice şi cu di&erite capacităţi

!Îmi place ideea, - ne scrie ond alton din 2ontgomeri, statul 7labama, înv*rstă de 8+ ani, - că &olosind 10-15 minute pe zi pentru e$erciţii, pot să prelungescviaţa mea cu 50 şi chiar cu mai mulţi ani# :l a obţinut un mare progres în aceasta

privinţă 3upă ce a practicat timp de cinci luni cele Cinci Ritualuri , el a încetat să ia

medicamente pentru tratamentul ulcerului gastric/aura Felson în v*rstă de 8B ani a su&erit în anul 1BDB un accident şi şi-accidentat spatele 3in aceasta cauza ea nu putea să se mişte, &ără să mai vorbim că nicinu putea să meargă timp de şase săptăm*ni :a a &ost nevoită să ia calmante şi rela$antemusculare 9*nd după un an şi jumătate după accident ea a primit înt*mplător cartea!>chiul .enaşterii# ea tot mai avea probleme serioase cu spatele

!)entru ca să ajung la +1de repetări ale &iecărui Ritual a &ost nevoie de aproapeşase luni, - spune ea În &iecare zi m-am simţit mai bine şi mai puternică dec*t ieri 4untconvinsă că acţiunile rituale tibetane menţin spatele meu într-o stare bună . 2uşchiimei din nou au capătat elasticitatea, pe care o credeam pierdută de&initiv 3acă nu măobosesc prea mult, nu am nevoie să mă g*ndesc în mod deosebit la mişcările mele ;

acestea din nou au devenit naturale +cţiunile rituale tibetane sunt o tehnica uluitoare,mai ales dacă credeţi că pentru corpul dv nu mai sunt speranţe 'oi continua să lee$ercit p*nă la s&*rşitul vieţii Fu mai vreau să pierd capacitatea de a mă mişca#

)rintre oameni în v*rstă care au completat &ormularele noastre, a &ost o &emeiedin 9arbondale, statul "llinois în v*rstă de B0 ani care ne-a scris chiar după douăsăptăm*ni după practicarea celor Cinci Ritualuri :ra a &ost uimită că într-un timp at*tde scurt tensiunea sa arterială a scăzut de la 1B0VCD p*nă la 1CDVLL 7&ară de aceasta, s-a îmbunătăţit senzaţia de echilibru !iţi siguri ; scria ea, - eu voi continua să practicacest minunat sistem de însănătoşire#

3uglas la din 4pocan, statul Sashington, are B1 ani 7cum patru ani el aînceput să practice !>chiul .enaşterii# şi a modi&icat alimentaţia sa :l nu mai are

nevoie de medicamente, pe care le lua din cauza anginei, ulcerului gastric şi din cauza problemelor cu sinuzita nazală 3upă cuvintele lui, înrăutăţirea vederii şi boala prostatei !au rămas în trecut#

9e la îm"unătăţirea %tării enerale de %ănătate $:nă latratamentul răcelii şi a ri$ei

Enii oameni, ca şi 3ouglas la, au descoperit că cele Cinci Ritualuri au produs minunate modi&icări în starea lor &izică, au dus la însănătoşirea completă sau lao îmbunătăţire bruscă în urmă unei sau mai multor boli 7lţii, ca şi mine, au observat oîmbunătăţire generală a stării de sănătate 2odi&icările cele mai evidente sunt creştereaenergiei şi rezistenţei, îmbunătăţirea tonusului muscular, precum şi mobilitateaarticulaţiilor şi coordonarea mişcărilor 2ajoritatea corespondenţilor au comunicat, căau nevoie de mai puţine ore pentru odihnă noaptea şi că somnul lor a devenit mai

pro&und şi înviorător L1U din cei intervievaţi au comunicat că ei arată şi se simt maitineri %oţi cei care au participat în sondajele noastre , ne-au povestit despre unele saualtele modi&icări în viaţa lor, care au apărut ca urmare a practicării celor Cinci

Ritualuri.2ulţi din cei intervievaţi vorbeau despre îmbunătăţirea evoluţiei Jsau a

vindecăriiK a unei liste lungi de maladii 3e e$emplu, tromboză sinusurilor nazaleînsoţită de dureri de cap, in&ecţii cronice a căilor respiratoare superioare, migrene,

alergii 7&ară de aceasta, la procentul cel mai mare din cei care practica Ritualuri au încetat complet sau au decurs mult mai uşor a&ecţiunile organelor respiratoare, carese repetau tot timpul, cum ar &i răceală şi bronşită

+D



>amenii care practică în mod regulat acţiunile rituale, spun că le-a crescutrezistenţa la îmbolnăvirile răsp*ndite, cum ar &i răceală şi gripa :lis :glston, casnica înv*rstă de L5 ani, din )asseiic, statul FeG 6ersi, - este unul din e$emple %oată viaţă :lisa su&erit de angine, laringite, guturai şi răceli :a capăta orice in&ecţie care apărea înregiune 7şa a &ost p*nă ea nu a descoperit !>chiul .enaşterii# şi cele Cinci Ritualuri.

„7m văzut reclama cărţii care suna at*t de uluitor, înc*t m-am hotăr*t să arunc o privire

asupra acestei cărţi 7m citit-o, însă am continuat să cred că cele descrise în carte nu pot &i adevărate Însă curiozitatea mea nativă m-a &ăcut să le practic Întotdeauna m-aminteresat de modul de viaţa sănătos, mai ales prin metodele naturale de vindecare,deoarece din &ragedă copilărie eram &oarte des bolnavă În şcoala eram absolvită dedeclamaţii, deoarece deseori pierdeam voce#

3e atunci, de c*nd acum doi ani :lis a început să practice acţiuni rituale ea nus-a îmbolnăvit niciodată, ceea ce în cazul ei este incredibil 9*nd soţul şi &iul au avutgripa gastrică, ea nu a &ost contaminată 2ai mult dec*t at*t, c*nd :lis simte că in&ecţiaa pătruns în organismul ei , ea poate scapă de in&ecţie p*nă la evoluţia bolii

!9um am senzaţie, care mă previne că eu mă pot îmbolnăvi, - spune :lis, - omică usturime în g*t sau simt nasul uşor în&undat, imediat e$ecut prima acţiune rituală

( rotire, şi cea de-a treia ; aplecarea spre spate, ca un supliment la cea a +1 repetarematinală, şi simptomele pur şi simplu dispar 7cum ele nu se trans&ormă într-o răcealăadevărată, cum a &ost înainte În trecut, cu toate că întotdeauna eu controlam sănătateamea, totuşi mă îmbolnăveam 3in tot ce am încercat, Cinci Ritualuri ; este singurullucru care m-a ajutat şi acestea sunt singurele e$erciţii pe care le &ac în mod regulat7cum am învăţat să resping boala, c*nd simt că ea începe să mă !atingă# 7cest lucrueste su&icient pentru ea ,pentru totdeauna am devenit entuziastul celor cinci acţiuni ritualuri.

!ratamentul oricăror maladii

En mare număr de oameni ne-a comunicat cu bucurie că de c*nd ei au începutsă practice în mod regulat cele Cinci Ritualuri , ei au putut să reducă doza sau sărenunţe în totalitate la medicamente împotriva astmului, ulcerului şi hipertoniei

9arin Alallam din )ortervill, statul 9ali&ornia, este convinsă că acţiunile ritualeau ajutat-o să renunţe la &umat

%otodată practica Ritualurilor , probabil , că ajută să stabilizeze nivelulzaharului în s*ngele oamenilor cu diagnosticul de hipoglicemie sau diabet :&ectul deînsănătoşire este mai vizibil la oameni care au urmat s&aturile date în carte în ceea ce

priveşte alimentaţia :i au constatat că însuşi combinarea principiilor de alimentaţie cu practica e$erciţiilor e$pusă de colonelul rad&ord, contribuie la tratamentul tulburărilor digestiei şi la îmbunătăţirea activităţii renale, vezicii urinare şi intestinelor

7&ară de aceasta, practica completă contribuie la eliminarea spasmelor şiamorţirii muşchilor, simptomelor de colită şi stimulează glanda tiroidă care nu&uncţionează bine 9ei care &olosesc aceasta practica sunt &erm convinşi că acţiunilerituale e$ercită o in&luenţa pozitivă asupra vederii, auzului şi memoriei, îmbunătăţindtoate simţurile

2ulţi oameni su&eră de dureri de spate, de dureri în coloana vertebrală, g*t şiarticulaţii, şi numărul e$trem de mare al corespondenţilor noştri ne-au comunicat că

practicarea celor Cinci Ritualuri le-a adus o îmbunătăţire imediată şi uşurătoare aunor asemenea probleme /a oameni, care în mod regulat au vizitat pe chiropracticieni ,după începerea e$erciţiilor cu Cinci Ritualuri &ie că dispărea în totalitate necesitatea

de a-i vizita, &ie ei au reuşit să reducă în mod considerabil numărul şedinţelor7cei oameni, care au su&erit de dureri în oase şi articulaţii, care le creauslăbiciune, senzaţia recăpatată a con&ortului &izic şi capacitatea de a se mişca liber le-audat o adevărată bucurie

+B



)rintre bolile care &oarte bine !se tratează# cu cele Cinci Ritualuri adeseorisunt amintite artrite de di&erite tipuri )hilis 4pelter, în v*rstă de L+ ani din 4pring&ild,statul >haio, ne-a comunicat că p*nă la practicarea !>chiului .enaşterii# din cauzareumatismului ea era nevoită să urce scară &oarte încet, treapta cu treapta, ca un copil,care abia învaţă să meargă !3e c*nd am început să e$ercit practica >chiului.enaşterii, eu pot merge pe scară în mod obişnuit#

emeile au descoperit unele particularităţi ale acţiunii pozitive ale Ritualurilor asupra organismului lor 4onia 2ondel, la care menopauza a început la @C ani, aconstatat că după trei luni de la începerea e$erciţiilor cu acţiunile rituale la ea din noua apărut ciclul menstrual, deşi un an de zile ea nu avea ciclul 4onia este convinsă că&ără îndoială corpul ei !întinereşte#

arbara Aau&mann a &ost &ericită c*nd după trei luni de practicare a #chiului

Rena!terii simptoamele "24 Jsindromul premenstrualK, care au in&luenţat puternicviaţa ei, au dispărut aproape complet !9el puţin cu două săptăm*ni înainte de ciclul, lamine apăreau edeme, su&eream de depresie şi su&eream din cauza unor spasme

puternice, - e$plică arbara ; 3e c*nd am început să practic acţiuni rituale' unele dinaceste simptoame apar numai în preajmă ciclului sau numai în prima zi

/a 2ar 4hell, în v*rstă de @@ ani, datorită practicii #chiului Rena!terii, toate problemele legate de &ibrom uterin pur şi simplu au dispărut 3upă ce medicul eiginecolog i-a spus că are &ibrom, ea a început să practice Cinci Ritualuri de două ori pezi 3upă patru luni sonogra&ia a arătat că a dispărut orice urma a tumorii &ibroase

Pro"leme di/erite & rezolvarea e%te una %im$lă

Cinci Ritualuri au e$ercitat o in&luenţa e$cepţională asupra stării lui 6ohn )rasîn v*rstă de @@ ani !2ama mea mi-a trimis de 9răciun !>chiul .enaşterii# În acea

perioada am su&erit din cauza unor dureri chinuitoare în regiunea lombară Fu puteamsă stau drept şi mă mişcam cu mare greutate#, - spune 6ohn :l a &ost lovit de un cal şi

ligamentele şi cartilagii au &ost serios traumatizate !Fu am putut să îndoi genunchiul şinu puteam să &ug deloc#, - spunea el erurile aspre din statul 2an înrăutăţeau starealui

!7m citit aceasta carte cu multă tulburare, - continua 6ohn ; :u nu iaumedicamente analgezice, de aceea la început mi-a &ost &oarte greu şi aveam dureri mari3e la bun început am înţeles că aceste e$erciţii reprezintă o metoda neobişnuită 3upăc*teva luni , pentru prima data am simţit că durerile de spate şi de genunchi au slăbitÎmi plăcea să &ac Ritualuri 3atorită lor m-am simţit e$traordinar de bine 7mcontinuat să &ac e$erciţii şi după prima săptăm*nă am observat că durerea de spate aînceput să dispară 7zi, după 18 luni, genunchiul meu s-a re&ăcut apro$imativ cu B5U,iar durerile în spate nu mă mai deranjează :ste interesant de menţionat că acţiunilerituale au întărit voinţa mea şi au îmbunătăţit memoria 'ederea şi auzul meu s-aure&ăcut 100U :u cred în Ochiul Renaşterii.

Rezolvarea $ro"lemelor leate de reutate

+cţiuni rituale ajută să se normalizeze greutatea corpului >amenilor, care auvrut să se îngraşe , Cinci Ritualuri au produs o îmbunătăţire considerabilă şi sănătoasăa po&tei de m*ncare, ceea ce a dus la creşterea greutăţii (i invers, acei, care trebuiau sădea jos Iilograme, ne-au comunicat că au pierdut din greutate &ără nici un &el de diete

!7m început să practic acţiuni rituale acum cinci luni, - spune 9arolin %udor,

în v*rstă de @L ani, din 3enver, statul 9olorado ; 7m încercat să slăbesc cu 10 poundsJcca 5 IilogrameK timp de + ani 3upă două luni de e$erciţii zilnice ale celor Cinci Ritualuri aceste 10 pounds au dispărut pentru totdeauna 7&ară de aceasta, am devenitmai energică Înainte adormeam pe canapea chiar la ora B seara 7cum pot să nu dorm

80



p*nă la unsprezece şi jumătate sau p*nă la unu noaptea în &iecare zi Îmi place că acumam c*teva ore libere în plus

7socierea pierderii în greutate şi creşterii energiei a &ost chiar şi maiconsiderabilă la acei, care nu numai că practicau Cinci Ritualuri , ci şi urmau s&aturi,

prezentate în carte, re&eritoare la alimentaţie

;ntinerirea în locul îm"ătr:nirii 3esigur , una din cele mai atrăgătoare promisiuni ale celor cinci acţiuni rituale ( este promisiunea de a încetini îmbătr*nirea, de a restabili &orţele şi de a întineriiorganismul vostru 3upă 85 ani pentru oricare om pare &oarte atrăgătoare ideea, că poţisă arăţi şi să te simţi mai t*năr ără îndoială că în unele cazuri acţiunile rituale auînceput să trans&orme organismul, în timpul practicării lor s-a îmbunătăţit ţinuta lor, audispărut petele v*rstei şi riduri de pe &aţă, precum şi acea e$presie stupidă, c*nd obrajiidevin &lască şi moi /a mulţi oameni părul cărunt a &ost înlocuit ; cel puţin parţial ; deculoarea lui naturală )ărul rar a devenit des şi strălucitor 3upă @ luni de practicare a>chiului .enaşterii, la 6ams 2eis în v*rstă de C5 ani , părul , care cădea în smocuriîntregi, nu numai că a încetat să cadă, ci a început să crească în acele locuri ale capului,

unde părul numai creştea de c*ţiva ani(i bărbaţi, şi &emei ne-au comunicat despre revenirea corpului lor într-o &orma bună )racticarea sistematică a acţiunilor rituale a îmbunătăţit aspectul e$terior almultor oameni, revenindu-le !strălucirea ochilor, elasticitatea mersului şi vioiciuneatinereţii#

)ractic*nd cele Cinci Ritualuri mulţi încep să înţeleagă că este posibil, că boalăcare ne slăbeşte ; este credinţa noastră în bătr*neţe 7proape toţi împărtăşesc părereagreşită, că slăbiciunea , bolile, înrăutăţirea aspectului e$terior, şubrezire şi chiar dureresunt inevitabile Însă pentru cei care practică cele 9inci .itualuri , cine s-a hotăr*t săîndrepte e&orturile sale spre sănătate, probabil, că totul va &i absolut alt&el

Ochiul Renaşterii ne dă posibilitatea de a trăi şi de a îmbătr*ni prin metoda

care este diametral opusă &aptului cum am trăit şi cum îmbătr*neam înainte :ste maisimplu să nu crezi şi să respingi practica şi să numeşti cele cinci acţiuni ritualeti"etane' care ne o&eră perspectivele at*t de nelimitate şi optimiste, drept mitulvisatorilor sau minciună pentru cei creduli !7ceste Cinci Ritualuri ; sunt ca o poveste,- spune 9harles oodGin din 4alinas, statul 9ali&ornia ; %e întrebi= cum te pot ajutaeleN Însă ele te ajută, ca şi cum ar &i un miracol#

#enţinerea %ănătăţii emoţionale şi $%ihice

)entru majoritatea oamenilor, care practică Cinci Ritualuri , modi&icările &izicesunt însoţite de modi&icări în reglarea psihică :i vorbesc despre o stare mai calmă,clară şi rela$antă a spiritului >ameni at*t de di&eriţi, cum ar &i mama a şase copii, înv*rstă de 8+ ani din "uta şi pensionarul în v*rstă de D5 ani din lorida, comunică cădatorită acţiunilor rituale ei se simt bine nu numai din punct de vedere &izic, ci şi din

punct de vedere emoţional /i s-a creat impresia, că practicarea Ritualurilor a &ăcut,după părerea lor, universul mai clar, temperamentul mai stabil, iar raţiunea ; mai

precisă!>bserv că în ultimul timp am atins un asemenea nivel intelectual, pe care

înainte îl consideram imposibil de atins, - spune /i Sudol, în v*rstă de 58 ani, din 4an-rancisIo ; )arcă în corpul meu a intrat mintea unui om talentat, remarcabil 3acădoar trei luni de practicare a acestor e$erciţii pot da asemenea rezultate, privesc cu

optimism viitorul#9omentariile corespondenţilor noştri de toate v*rstele constau în special în&aptul că practicarea celor Cinci Ritualuri le-a creat o senzaţie stabilă a sănătăţii, a&ericirii şi satis&acţiei personale, a satis&acţiei vieţii şi sănătăţii 9orespondenţii descriau

81



acest sentiment ca !dorinţa de a trăi#, !vioiciune#, !energie#, !echilibru# şi !&ericire#En bărbat a denumit acţiunile rituale !un tonic e&icient#, iar altul a spus că el aînceput !să se simtă ca un om nou# ără îndoială, c*nd oamenii se simt mai bine din

punct de vedere &izic şi emoţional, senzaţia de tinereţe şi interesul pentru viaţa nu selasă aşteptate

!9artea ne dă speranţă, - spune asistenta medicală 4ara /uri, - iar apoi ; şi

credinţa, că începeţi să simţiţi rezultatele celor cinci acţiuni rituale. 7m început să le practic în primăvară anului 1BB1 7stăzi mă bucur de rezultatele e$erciţiilor mele=sănătatea mea s-a îmbunătăţit considerabil, am devenit mai activă, acum eu apreciezmai mult viaţa mea şi am posibilitatea să ajut mai mult pe alţii 4copul meu era să măsimt din nou t*nără şi acest lucru am realizat#

)rintre sute de răspunsuri primite de noi, care seamănă cu scrisoarea 4arei,considerăm cele mai interesante ecourile medicilor pro&esionişti şi tămăduitorilor În

partea a două a acestui capitol veţi cunoaşte pe unii din aceşti oameni, cu povestirile lor uimitoare 9eea ce vă vor povesti ei, vă vor însu&leţi şi mai mult şi are să vă deasperanţa de însănătoşire, re&acerea sănătăţii şi întoarcerea acelei &orţe vitale şi bucurii,

pe care o au de obicei tinerii

J3acă doriţi să a&laţi mai mult despre e$perienţa personală a acestor oameni,care practica #chiul Rena!terii, citiţi 7ne$a K

8+



P+R!)+ <

9in $unct de vedere al medicinii

7&irmaţiile colonelului rad&ord &ăcute în prima carte a !>chiului .enaşterii# pot produce mirare şi scepticism :voluţia bolilor, înrăutăţirea stării &izice şi neputinţăîmbătr*nirii cu timpul par a &i inevitabile 2edicina contemporană nu ne o&eră nici unmodel de construcţie energetică a organismului, care poate &i comparat cu concepţiatibetană despre v*rtejuri circulare, şi &ără tragere de inima medicina modernărecunoaşte e$istenţa dependenţei între dispoziţia psihică, stabilitatea emoţională şistarea &izică Enii medici, însă, încep să reconsidere vechile învăţături şi practicilealternative de însănătoşire

Enele din cele mai emoţionante şi inspiratoare mărturii despre in&luenţa bene&ică a celor Cinci Ritualuri sunt comunicările primite de la oameni de pro&esiemedicală, care nu numai că ei înşişi practică Ritualuri' ci le şi recomandă pacienţilor săi :$perienţa lor proprie şi pro&esională i-a convins că acţiunile rituale potîmbunătăţii considerabil starea generală a sănătăţii pacienţilor

3octor în medicină .obert 9oup timp de +0 ani cercetează metode alternativede tratament şi este convins că la baza celor Cinci Ritualuri stau cunoştinţe străvechi şimai complete dec*t acele pe care le avem acum !2edicina occidentală e$amineazăcorpul uman ca pe un automobil, pur şi simplu pe o maşina cu piese care pot &iînlocuite şi ca şi înainte consideră drept cauze ale bolilor numai &actori &izici Însăaceste e$erciţii îmbunătăţesc nu numai sănătatea &izică

:u cred că între durerea emoţională şi cea &izică e$istă o legătură, că tulburărilesănătăţii &izice au multe nivele şi ele pot &i legate de sentimentul &uriei, amărăciunii sauatitudinii negative &aţa de ceva, - e$plică doctorul 9oup ; 9ele Cinci Ritualuri lucrează la ambele nivele :le reprezintă doar o parte a tradiţiei spirituale 3e aceea,

probabil, că ele nu produc plictiseală cum se înt*mplă cu alte sisteme de e$erciţii :usimt că acţiunile rituale mă in&luenţează nu numai în sensul &izic#

3octorul 9oup, care are acum 51 ani, a început să practice !#chiul

Rena!teriiîn anul 1BB8 În &elul său aceasta a &ost o hotăr*re de a începe o viaţa nouă7stăzi, băz*ndu-se pe e$perienţa proprie, el este at*t de convins despre &olosulacţiunilor rituale' înc*t nu pierde nici o zi &ără e$erciţii !2uşchii mei au devenit mai

puternici, umerii ; mai drepţi şi muşchii abdominali mai tari 3upă şase luni de

e$erciţii, părul cărunt de pe cea&ă a început să capete culoarea lui naturală de castaniuînchis /-am convins pe &iul meu, care studiază într-un colegiu de medicină, să înceapăsă &acă e$erciţii ale celor Cinci Ritualuri' spune doctorul 9oup

3octorul 9oup şi-a început activitatea ca specialist de oto-laringologie, însă cutimpul a renunţat la metodele ale medicinii tradiţionaliste, deoarece considera incorectsă &acă at*t de multe operaţii, pe care trebuia să le &acă, şi să prescrie at*t de multemedicamente, pe care el însăşi nu ar &i vrut să le ia În prezent metodele lui de tratamentnu corespund cu ceea ce el a învăţat în colegiul medical în patria sa, în >landa Înmunca cu pacienţii la 4cottsland, statul 7rizona, doctorul 9oup &oloseşte tehnicidi&erite, îndreptate spre uni&icarea în procesul de vindecare a minţii cu corpul şi săacţioneze at*t asupra aspectelor &izice, c*t şi asupra celor emoţionale ale bolii

!Cinci Ritualuri” nu sunt doar e$erciţii pentru corp 3upă e$ecutarea lor amsenzaţia unei bine&aceri pro&unde, complete, care îmi lipseşte, dacă pierd măcar o zi&ără e$erciţii, - spune doctorul 9oup

88



:u cred în predestinarea lor ; de a stabili echilibrul între minte şi corp 3e aceeadoctorul recomandă multor din pacienţii săi să e$ecute acţiuni rituale.

+devărul %trăvechi şi ştiinţa contem$orană

2edicii cu care am discutat sunt de acord că acţiunile rituale reprezintă o parte

a tradiţiei de tratament &oarte vechi şi e&iciente !)ărerea mea, - spune doctorul 9harlesouen, care este un chiropractician ; neurolog din illings 4tatul 2ontana, - că aceste Ritualuri au &ost create cu mii de ani înainte pe baza unei noţiuni intuitive a principiilor de constituire şi &uncţionare a corpului uman, susţinută de observaţii atenteşi precise#

!7m cumpărat !>chiul .enaşterii# acum c*ţiva ani, - spune doctorul oGen, -deoarece editura a garantat restituirea banilor, dacă nu voi &i mulţumit de rezultatele

practicii 7m considerat că orice companie, care presupune aşa ceva, trebuie să &ieabsolut sigură de produsul său 7m simţit e&ectele pozitive ale acţiunilor rituale chiar după prima data 3intr-o data am început să înţeleg mai clar ce se petrece în corpulmeu şi în jurul meu, şi am cuprins de energie, pe care aş &i descris-o ca era o energie

stabilă#3octorul oGen, unul din 11B chiropracticieni-neurologi din lume, care au primit un certi&icat o&icial, încurajează pacienţii săi să e$ecute zilnic cele Cinci Ritualuri :l are gradul de doctor în neurologie Jştiinţa despre sistemul nervos, caredirijează toate sistemele &uncţionale ale organismuluiK, şi metodele lui neobişnuitee$clud intervenţii chirurgicale şi &olosirea preparatelor medicamentoase !%ot ce se

petrece în sistemul nervos, - e$plică doctorul oGen, - e$ercită o in&luenţa pro&undăasupra corpului :$perienţa mea proprie, precum şi e$perienţa pacienţilor mei arată căcele cinci acţiuni rituale trezesc întreg sistemul nervos Fu-mi este greu să cred în ceeace pot &ace Cinci ritualuri' ştiind totul despre &uncţionarea corpului uman În celeCinci ritualuri nu este nimic mistic sau magic

9a să e$plicăm ce are el în vedere, ca e$emplu, doctorul oGen susţine căacţiunile rituale pot ajuta ca omul să arate mai t*năr !Îmbunătăţirea circulaţieisangvine stimulează un &lu$ mai bun al s*ngelui către organe, mai ales către &aţaMs*ngele aduce pielii o$igenul proaspăt şi substanţele hrănitoare şi scoate produsele

prelucrate )racticarea zilnică a acţiunilor rituale stimulează sistemul nervos, care, lar*ndul său, controlează sistemul circulaţiei sangvine, şi aceasta contribuie la &aptul căomul începe să arate mai bine şi mai t*năr

3octorul oGen, care timp de mai bine de 15 ani se ocupă de neurologie, a&ormulat o e$plicaţie &oarte precisă cum şi de ce cele Cinci Ritualuri aduc &olosul at*tde mare= !%otalitatea impulsurilor nervoase ale corpului care intră şi ies în oricemoment se numeşte o stare generală integrativă a sistemului nervos Închipuiţi-vă căacesta este contul dv la banca !3epunerile# provin de la receptorii mişcării, de laterminaţiile nervoase specializate, amplasate în articulaţii 9ea mai mare parte a acestor terminaţii nervoase se a&lă în regiunea capului şi în partea superioară a g*tului, şiaproape la toate Ritualurile trebuie ca g*tul să &ie îndoit sau alungit

%erminaţiile nervoase asigură a&lu$ul permanent cerebral al in&ormaţieisenzoriale 2işcările articulaţiilor stimulează receptorii mişcării, ceea ce contribuie lacreşterea activităţii cerebelului şi talamusului 7ceste părţi cerebrale adună întreagain&ormaţie sosită şi reglează activitatea sistemului nervos simpatic şi parasimpatic, carecontrolează &uncţiile automate, involuntare ale corpului ; cum ar &i &uncţionarea inimii,

plăm*nilor, intestinelor şi glandelor de secreţie internă 9u c*t mai multe !depuneri#

&aceţi, cu at*t mai buna este balanţa voastra şi cu at*t mai multe posibilităţi aveţi4timularea insu&icientă a sistemului nervos , c*nd ; să spunem ; ca omul este bolnav şieste legat de pat pentru un timp îndelungat, duce la scăderea !restului din cont#

8@



3upă părerea doctorului oGen, unul din &actorii cei mai importanţi, carecontribuie la îmbătr*nirea noastră timpurile şi la dezvoltarea bolilor cronice, este doar modul sedentar de viaţa /ipsa mişcării duce la &r*narea activităţii nervoase, ceea cein&luenţează toate sistemele ale corpului 9*nd terminaţiile nervoase sensibile nu

primesc semnale, ele încep să se atro&ieze şi aceasta duce la scăderea &uncţionăriiorganelor

! +cţiunile rituale stimulează receptorii de mişcare şi contribuie la creştereastării integrative, ceea ce, la r*ndul său, in&luenţează sistemele imunitar şicardiovascular, organele digestive, organele respiratorii şi de e$creţie "ată de ce

practicarea celor Cinci Ritualuri reduce riscul îmbolnăvirilor din cauza răcelii, maiînt*rzie apariţia maladiilor distrugătoare, care sunt asociate cu bătr*neţe, şi contribuie lavindecarea unui număr at*t de mare al maladiilor, încep*nd cu artrita şi încheind cusinuzită ma$ilară 7m văzut pacienţi cu !pinteni# osoşi, acesta este o varietate deosteoartrita, c*nd articulaţiile bolnave se contopesc 3acă nervii acestor articulaţii suntstimulaţi, cum se înt*mplă în timpul practicării acţiunilor rituale, !pintenii# într-adevăr se resorb .adiogra&iile articulaţiilor bolnave sunt dovada &aptului, că !pinteni# osoşiîncep să dispară în totalitate, şi eu cred că aceasta se înt*mplă ca rezultat al asocierii

tratamentului propus de mine şi practicării acestor e$erciţii#3octor oGen are acum @0 ani, zilnic el e$ecută #chiul .enaşteri timp de 5 ani9on&orm cuvintelor lui, ele i-au înlocuit ceaşca matinală de ca&ea, deoarece îl încărcaucu o energie mult mai mare !:$ecut*nd acţiuni rituale, eu reuşesc să obţin creştereacapacităţii de a obţine tot, ce doresc să obţin şi descopăr la ma$imum potenţialul meuuman#, - spune oGen

9a şi doctorul oGen, doctorul .assel /iuis, care mulţi ani studiază tradiţiile deînsănătoşire, consideră că cele Cinci Ritualuri se bazează pe o înţelegere pro&undă aconstrucţiei corpului omenesc şi a &uncţionării acestuia ; pe cunoaştere, care într-adevăr a dovedit valabilitatea sa odată cu trecerea timpului :l consideră că acestee$erciţii sunt bine g*ndite şi con&irmate de e$perienţa multor oameni care le-au aplicat

/iuis, care peste 1C ani lucrează ca chiropractician la 9harlston, statul 9ali&ornia de4ud, dă un e$emplu de acupunctura care de sute de ani este o metoda &oarte e&icientăde tratament, deşi p*nă în prezent nimeni nu a putut să-i dea o e$plicaţie ştiinţi&icăe$haustivă

!În cei tei ani de practicare a #chiului Rena!terii, spune doctorul /iuis, - amobservat că acţiunile rituale îmi creează o senzaţie de sănătate şi armonie 9red căaceste rezultate pozitive sunt rezultatul acţiunii principiilor &izice şi meta&izice orientalestrăvechi Eltima in&ormaţie ştiinţi&ică despre legătură dintre starea cerebrală şi corpcon&irmă valabilitatea acestor principii

9u mult timp înainte ca unul din pacienţi mi-a dat cartea !#chiul Rena!terii,

eram convins că starea cerebrală trebuie să participe la modi&icările reale şi de lungădurată a stării &izice a omului iecare om trebuie să aibă un rol activ în păstrareasănătăţii sale şi să-şi asume o anumită răspundereO

:u consider că cea mai mare valoare a acestei cărţi constă în &aptul că ea propune oamenilor de orice v*rstă tehnica, datorită căreia ei pot să restabilească şi să păstreze sănătatea lor :u nu sunt interesat să trăiesc p*nă la 1+0 ani )entru mine esteimportantă calitatea vieţii şi eu cred că în acest sens acţiunile rituale sunt &oartee&iciente 3e aceea eu însumi le practic şi propun ca şi pacienţii mei, printre care suntoameni de toate v*rstele care su&eră de cele mai di&erite boli , maladii şi tulburărimusculare şi osoase, să &acă acest lucru :u consider că acţiunile rituale $ este o

practica per&ectă pentru spirit şi corp#

)ovestea doctorului .assel 6oilett este un e$emplu cel mai potrivit 3octorul6oilett a lucrat ca medic la art&ord, statul AentuIIi :l a ieşit la pensie n anul 1BB8 şiîn acelaşi an a început să practice cele Cinci Ritualuri. 3upă şapte luni el s-a înt*lnitînt*mplător cu colegul său care locuia în alt oraş şi pe care nu l-a văzut demult !3v nu

85



puteţi ieşii la pensie 7veţi doar @C ani, nu-i aşaN# ; a întrebat acel prieten 3octor 6oilett a răspuns că în realitate el are L8 ani, însă ca să dovedească acest lucru el a &ostnevoit să arate carnetul său de conducere

)*nă c*nd doctorul 6oilett a început să practice #chiul Rena!terii, el mergeaaplecat şi nu putea să întoarcă capul din cauza unei vechi traume a g*tului )ărul lui eracomplet alb, el su&erea de greutatea e$cesivă şi se simţea &oarte bătr*n !3in 1B iunie

1BB8 eu urmez cu stricteţe s&aturile care sunt indicate în cartea „#chiul Rena!terii, -spune doctorul 6oilett ; 7m slăbit cu +0 de poundsRJcirca B IgK, am devenit maienergic şi mai activ )ărul meu a devenit mai des, acum părul meu are culoarea decastaniu închis, au rămas doar c*teva şuviţe la t*mple )ot să stau drept şi întorc g*tulabsolut liber, &ără dureri 2ersul meu a devenit uşor şi &le$ibil 3orinţele şi capacităţilese$uale au devenit normale >amenii care nu m-au văzut timp de patru ani, sunt uluiţide &aptul c*t de mult am întinerit#

Cum /uncţionează cele Cinci Ritualuri

iecare dintre medicii, cu care am discutat, e$plica de pe poziţiile specialităţiisale, cum şi de ce !&uncţionează# acţiuni rituale. Însă toţi erau de aceeaşi părere, că încazul practicării permanente, cele Cinci Ritualuri e$ercita o acţiune pozitivă asupraîntregului corp şi asupra psihicului Într-un singur glas ei au con&irmat că acţiunile

rituale întăresc sistemul muscular, îmbunătăţesc mobilitatea articulaţiilor, circulaţias*ngelui şi &uncţiile respiratorii, îmbunătăţesc coordonarea, simţul echilibrului, asigurăenergia şi claritatea g*ndirii

Enii medici consideră că în urmă îmbunătăţirii circulaţiei sangvine, care are locdatorită Ritualurilor , din corp se elimină to$ine şi depuneri, care se acumulează înţesutul grăsos, în organe şi articulaţii 7lţii acordă o atenţie deosebită &aptului căacţiunile rituale contribuie la îmbunătăţirea a&lu$ului de o$igen spre creier, ceea ce

îmbunătăţeşte &uncţionarea acestuia 2ulţi medici sunt convinşi că stimularea chaIre-lor sau a centrelor energetici, descrisă în cartea !#chiul Rena!terii, %n realitate este

stimularea sistemului en&ocrin al corpului. ('iscuţia cu priire la sistemul chakre$lor o

eţi găsi %n capitolul ).

!/ocurile de amplasare ale chaIre-lor în coloana vertebrală corespund cuglandelor principale de secreţie internă, - e$plică doctorul 3avid 4elman ; 7cesteglande ajută să menţină balanţa homeostatică a elementelor biochimice ale corpului şiasigură e$ecutarea &uncţiilor automate ale organismului landa tiroida şi glandahipo&iza, care sunt legate de producerea hormonului de creştere, care este responsabil

pentru procesul de maturizare a omului, - sunt părţi ale sistemului endocrin :le suntamplasate în regiunea capului şi g*tului, iar acţiunile rituale acţionează deosebit de&avorabil aceste părţi ale corpului şi, în mod corespunzător, activează aceste glande Încadrul cercetărilor ştiinţi&ice s-a stabilit că introducerea în organism a unor doze miciale hormonului de creştere încetineşte procesul de îmbătr*nire#

2icrobiologul doctorul 4alman mani&estă un interes deosebit &aţă de legăturăîntre psihicul, corpul şi sistemul imunitar În prezent el caută resurse &inanciare pentrustudierea in&luenţei celor Cinci Ritualuri asupra capacităţii organismului uman de a

produce hormonul creşterii 7ceeaşi abordare ştiinţi&ică de cercetător el a mani&estat şi&aţă de practica 9*nd acum patru ani el a citit pentru prima data cartea !>chiul.enaşterii#, , el a abordat practica tibetană e$pusă în carte de pe poziţiile unui om deştiinţă-cercetător şi a început să practice ; ca e$periment ; acţiuni rituale.

4pre mirarea sa, doctorul 4alman, care avea L8 ani, a descoperit în cur*nd că sesimte mai t*năr şi devine mai sănătos şi că, în mod deosebit, a devenit rezistent larăceală şi gripa 3upă o luna de e$erciţii el putea să joace trei seturi în tenis în timpulcăldurii din mijlocul zilei, ceea ce înainte era absolut imposibil pentru el )artenerul lui

8L



în jocul dublu, avea @8 ani, însă 4alman spune nu-i era deloc greu să joace cu acest partener !2ă simt mai bine dec*t atunci c*nd aveam +D ani (i arăt mai bine Înălţimeamea ; L &ootsRJcirca 1D0 cmK şi de c*nd am introdus acţiuni rituale în regimul meuzilnic, oric*t aş m*nca, greutatea mea este stabilă ; 188 poundsR Jcirca L0 IgK,# ; vorbeşte cu m*ndrie doctorul 4alman

7v*nd în vedere că doctorul 4alman este un om de ştiinţă, el nu este gata să

susţină că doar acţiunile rituale erau cauza îmbunătăţirii minunate a sănătăţii :lconsideră că pe e$emplul unui singur om nu se poate &ace o analiza ştiinţi&ică obiectivă!:u nu pot să spun cu siguranţă, cum m-aş &i simţit, dacă nu aş &i practicat cele CiciRit)al)ri8 = spune el ; :u doar ştiu că le practic şi am simţit că ele mă ajută "ată de ceeu povestesc despre ele la seminare şi lecţii#

+tenţie $rinci$ală ( %$re îm"unătăţirea %ănătăţii

!9el mai mult mă interesează rezultatele, - e$plică doctor în medicina 9atlin4ortini, dec*t &aptul cum şi de ce ceva lucrează pentru pacienţii mei :u sunt gata să măînarmez cu tot, ce poate să-i ajute 9*nd ceva, ce o&eră ştiinţa medicală este cel mai

bun dar nu e$ercită o acţiune &avorabilă, eu sunt gata să încerc şi altceva >amenii vor să &ie sănătoşi şi eu împărtăşesc punctul lor de vedere# 3atorită unei asemeneaatitudini, ea a aplecat urechea spre cuvintele uneia din pacientele sale, 9intia, caresusţinea că cele Cinci Ritualuri au schimbat total starea şi viaţa ei

În prezent doctor 4ortini predă la &acultatea de medicină a Eniversităţii dinlorida de 4ud, şi, totodată, este coordonator în problemele de obstetrică şi ginecologieîn programul de ajutorare a &amiliilor, care este aplicat de 9entrul medical din ali&a$din oraşul 3aton-itch )entru prima data ea a înt*lnit-o pe 9intia cu opt ani şi

jumătate în urmă 7tunci 9intia avea +C ani, avea o mulţime de probleme cu sănătate,inclusiv &uncţia redusă a glandei tiroide şi tulburarea po&tei de m*ncare, din a căror cauza 9intia era e$trem de slabă şi at*t de slăbită, înc*t trebuia să depună un mare e&ort

ca urce un singur etaj pe o scara obişnuită 3octor 9ortini a început s-o trateze pe9intia şi i-a recomandat să viziteze un psiholog cu care lucra

Însă nici consultaţiile la psiholog, nici medicamente nu ajutau 9on&ormcuvintelor lui 9intia, ea se simţea !mai bătr*nă dec*t majoritatea oamenilor bătr*ni#, ise părea că ea moare !%ot timpul i-a &ost &rig#, !arăta îngrozitor ; slabă, cu părul &ărăluciu, &ire de păr &ragile şi pleoapele care acopereau ochii pe jumătate# 9u greu eareuşea s-o îngrijească pe &iica ei în v*rstă de L ani

9u puţin timp înainte de cea de-a două sarcina, 9intia pur şi simplu a dat pestecartea !#chiul Rena!terii. Într-o zi ploioasă ea a văzut pe trotuar un teanc de cărţi,care a &ost lăsat ca să &ie luat de gunoieri :$amin*nd cărţile ude în căutarea a cevainteresant, 9intia a găsit cartea lui Aelder, una singură care a rămas absolut uscată3enumirea cărţii a intrigat-o şi 9intia a luat-o acasă, a citit-o şi aproape imediat aînceput să practice acţiuni rituale. În cur*nd şi ea, şi doctor 4ortini au început săobserve schimbările pozitive în starea ei de sănătate 9intia a început să aibe po&ta dem*ncare şi a început să ia în greutate 3ispoziţia ei s-a îmbunătăţit brusc, ea a devenitmai energică 9intia era convinsă că aceasta stare era rezultatul celor Cinci Ritualuri.

!:u nu am auzit de !#chiul Rena!teriişi de cele cinci acţiuni rituale p*nă c*nd9intia nu mi-a atras atenţia asupra lor, - e$plică doctor 4ortini, - şi la început le-am

privit sceptic, cum ar &i procedat orice medic în locul meu :u am considerat însă căaceste e$erciţii nu pot să-i &acă nici un rău şi nu am avut nimic împotrivă e$erciţiilor ei%impul trecea şi cu greu am crezut că aceste schimbări se petrec cu 9intia :a a devenit

un alt om 7răta mai bine, se simţea mai bine, a început mai bine să &acă &aţă treburilor ei, control*nd &oarte bine viaţa şi sănătatea sa#!9*nd am &ost gravida prima data, - spunea 9intia, - am &ost nevoită să petrec

ultimele două luni &ără să mă ridic din pat 9*nd din nou am rămas însărcinată şi at*t

8C



doctor 4ortini, c*t şi eu ne temeam &oarte mult că nu voi putea purta sarcina şi nu voi putea naşte copilul, şi chiar dacă voi putea, nu voi avea putere să-l îngrijesc 9hiar m-am g*ndit să întrerup sarcina# Însă sarcina lui 9intia a trecut &ără complicaţii şi acumcinci luni ea născut o &etiţa sănătoasă 9intia a practicat prima, a treia !i a patra

acţiune rituală p*nă în ziua c*nd a &ost dusă la spital, şi a putut să reînceapă practicareacelor Cinci Ritualuri după şase săptăm*ni de la naştere

!)rietena mea, care a născut imediat după mine, arată tot aşa ca şi cum ar &igravidă Însă peste nouă săptăm*ni de la naşterea &iicei mele, nu aţi spune că de cur*ndeu am născut un copil, - spune 9intia entuziasmată- &ăceam c*te + repetări din &iecareacţiune rituală şi mă simţeam minunat :ram plină de energie şi aceasta a &ost osenzaţie cu totul nouă pentru mine 7cum eu pot să îngrijesc pe ambii copii şi a&ară deaceasta ; un peştişor şi un iepuraş 3acă nu am în acelaşi timp două sau trei treburi de&ăcut, nu ştiu ce să &ac cu mine 9*ndva, dacă încercam să aduc în casa copilul şi c*teva

pachete de alimente dintr-o dată, aceasta aproape că mă omora 7stăzi nu observ nici une&ort )ărul meu arată minunat, nu-mi este &rig şi nu iau medicamente pentrutratamentul glandei tiroide 9ele Cinci Ritualuri într-adevăr m-au ajutat 7m &ost o&emei t*nără care arăta rău, acum, însă, am tinereţe şi sănătate#

3octorul 4ortini con&irmă cuvintele 9intiei !9a adeptul metodelor ştiinţi&ice,nu pot să con&irm categoric, că schimbările şi îmbunătăţirile , pe care le-am observat la9intia, au &ost numai rezultatul celor Cinci Ritualuri. 9u toate acestea m-a impresionat&oarte mult ceea ce am văzut 2ă interesează &oarte mult metodele, care îi ajută peoameni şi, &ără îndoială, cele Cinci Ritualuri au ajutat-o pe 9intia#, - spune doctorul4ortini

9intia crede că 3umnezeu i-a trimis cartea !>chiul .enaşterii# chiar lamomentul oportun, c*nd ea a ajuns la un punct critic !7m &ost bolnavă şi am obosit&oarte mult din cauza bolilor mele, - spune ea 2edicamentele luate de mine nu măajutau în nici un &el 7m simţit că mă poate ajuta ceva din interiorul meu, însă nu amştiut despre ce este vorba 9ele Cinci Ritualuri au răspuns la toate aceste întrebări

„;ncetinirea” îm"ătr:nirii

9*nd doctorul 42ell, care lucrează ca psihiatru în clinica locală de psihiatriedin 6acIson, statul /uisiana, a auzit pentru prima data despre cartea !>chiul.enaşterii#, el se temea că este ameninţat de unele probleme cu inima 7vea L8 ani, a&ost slăbit şi era supraponderal 9*ndva el avea practica particulară şi adeseori lucrac*te L0 ore pe săptăm*nă, însă în timpul, despre care vorbim, el nu mai putea să lucrezenici cele D ore lucrătoare pe zi :l simţea că deodată începe să îmbătr*nească

!7m cumpărat cartea &iindcă ea a trezit curiozitatea mea 7&ară de aceasta, nu-

mi plăcea starea mea &izică, - e$plică doctorul 2ell, - şi am hotăr*t că voi &ace e$erciţiivreo trei luni şi voi vedea, dacă obţin unele rezultate 4pre s&*rşitul lunii a treia amobservat la mine schimbări uimitoare#

)racticarea celor Cinci Ritualuri a îmbunătăţit considerabil capacitatea demuncă a doctorului 2ell 7cum trei ani, p*nă c*nd el a a&lat despre .itualuri,el aveanevoie de cel opt ore de somn în cele +@ ore şi, oricum, spre mijlocul zilei el simţeaoboseală !În cei mai buni ani ai mei dormeam @-5 ore pe zi, - spune el, - şi, deşi acumeu dorm mult mai puţin, eu niciodată nu simt oboseală 2ă scol la ora @ dimineaţa şimă simt împrospătat, lucrez productiv o zi întreagă şi mă simt vioi, am uitat despre aceamoliciune, pe care o simţeam după masa 9hiar seara, c*nd mă culc, nu mă simtepuizat#

7&ară de aceasta, doctorul 2ell a slăbit cu 10 pounds Jcirca 5 IgK şi greutatealui răm*ne stabilă 9ircum&erinţa taliei s-a redus cu 8 inchi Jcca C,5 cmK, se restabileştetonusul muscular Îi place ce vede în oglindă 4trănutul cronic, de care su&erea din

8D



cauza hipertro&iei mucoaselor nazale, a încetat, iar respiraţia greoaie, pe care aobservat-o în ultimul timp, a dispărut cu desăv*rşire

!'ăz*nd ce s-a înt*mplat cu mine în perioada celor 8 luni, am hotăr*t săcontinui e$erciţiile, - spune doctorul 2ell ; 7cum acţiunile rituale au devenit pentrumine ceva obişnuit, şi în decursul acestor ani am întrerupt e$erciţiile doar cinci zile :uştiu, nu numai că mă simt mult mai bine, în realitate am devenit mai sănătos 3e c*nd

am început să practic cele Cinci Ritualuri, niciodată nu m-am îmbolnăvit grav9*ndsimţeam că începe o mică răceală, am continuat să practic Ritualurile, şi răcealădispărea în două zile 3e cur*nd am e&ectuat un consult medical complet şi consultul aarătat că starea mea este normală 2edicul meu nu putea să creadă că avem aceeaşiv*rstă " s-a &ăcut şuntarea venoasă colaterală, însă el arată cu 10 ani mai bătr*n dec*tmine#

!2ă îndoiesc că practicarea acţiunilor rituale într-adevăr poate să &acăreversibil procesul de îmbătr*nire, - spune cu z*mbetul pe buze doctorul 2ell, - însădacă omul are su&icientă voinţă pentru a &ace aceste e$erciţii, sunt convins că va%m*ătr"ni %ncet.

9omentariile doctorului 2ell, ale doctorului 4ortini, ale doctorului Aoup şi ale

tuturor medicilor, menţionaţi în acest capitol, - nu este o trucare de reclamă :le nu pornesc de la !v*nzătorii grăsimii viperelor#, care încearcă să v*ndă ele$irul vieţii, şinici de la şarlatani JescrociK care vor să pună m*nă pe banii voştri 2edicii, ca toţi alţi

bărbaţi şi &emei, care au &ost de acord să vorbească cu mine, nu au primit nimic înschimb 4ingură lor recompensă pentru &aptul că ei au împărtăşit povestirile lor incredibile, - este &aptul că ei ştiu că povestirile lor pot să aducă &olos altor oameni

=ă%iţi %ur%a voa%tră de tinereţe

În acest capitol aţi citit despre oameni reali, care trăiesc o viaţa obişnuită, ca şinoi toţi În povestirile lor nu este nimic supranatural sau misterios 7ceşti oameni sunt

deosebiţi din cauza că ei niciodată nu au visat la un izvor al tinereţii, însă au descoperitcă în realitate !apele vieţii# curg în ei înşişi otăr*nd să practice acţiuni rituale, &iecaredin ei a putut să activeze capacitatea naturală a corpului său de a se vindeca şi întineri

pe sine3in ecourile primite de noi devine clar că cele Cinci Ritualuri au o capacitate

uimitoare !de a reacţiona acolo, unde aveţi dureri# :le pot schimba modul vostru deviaţă sau pur şi simplu să vă &acă viaţa mai uşoară, vindec*nd bolile voastre sau sărezistaţi mai bine la ele 3atorită lor puteţi să vă arătaţi mai tineri, dec*t în realitate şi săvă simţiţi aşa, cum nu v-aţi simţit de mulţi ani )rincipalul însă este că ele pot schimba

părerea despre dv Fu este obligatoriu să credeţi 9inci acţiuni rituale ti*etane - nu este o practica

religioasă 4ingură cerinţă pentru cei care începe cercetarea personală a acţiunii celor Cinci Ritualuri, $ este dorinţa de a încerca 9u toate realizările ştiinţi&ice şi medicaleale secolului al PP, nu se poate înlocui cu nimic dorinţa de a cerceta căile spresănătatea şi starea bună Însă mulţi din noi au pierdut aceasta dorinţa Foi am devenitdependenţi de specialişti şi de medicamente, care ne sunt prescrise reşa în cercetările

biomedicale a creat un val de a&lu$ al noilor proceduri scumpe şi de înaltă tehnologie,care eclipsează metode mai tradiţionale şi mai simple de tratare a corpului În procesulde dezvoltare a ştiinţei medicale am jert&it noţiunea &aptului, cum să ne ajutăm pe noi

3e aceea, în &aţa &iecărui cititor se pune doar o singură întrebare= dacă cele cinciacţiuni rituale dau cea mai mică speranţă pentru o sănătate bună, eliberarea de durere şi

şansa de a păstra sau a obţine din nou bunul pe care ni-l dă tinereţea, de ce să nuîncercămN %ot ce vă este necesar, - este dorinţa de a se schimba şi 10-+0 minute pe zi>amenii, despre care aţi citit în acest capitol, sunt tot at*t de reali ca vecinul

vostru sau prietenul vostru cel mai bun :i au &ost de acord să vorbească cu noi pur şi

8B



simplu &iindcă consideră că cele Cinci Ritualuri sunt o tehnica minunată şi vor săîmpărtăşească e$perienţa lor altora

%oţi aceşti oameni susţin că într-un &el sau altul acţiunile rituale îi ajută Încapitolul următor vom &ace unele e$plicaţii posibile, de ce practicarea #chiului

Rena!terii vindecă bolile şi încetineşte procesul de îmbătr*nire

+imp &e peste - ani aura /a0 este cunoscută ca scriitor, ca ziarist !i cercetător.

ucrările erau e&itate %n multe e&iţii locale !i naţionale, printre care %n „a&ies 1ome

2ournal („Reista pentru femei), „3areting („Reista pentru părinţi), „4atural

1ealth („5ănătatea naturală), „4e6 7ge („8ra nouă), „+he Cleelan& 3lain

'ealer 5un&a0 Magazine (reista &e &umineca „Cleelan& sincer), „+he 7kron

9eacon 2ournal 5un&a0 Ma&azin (Reista &e &umineca „/arul &e la 7kron) !i

„Cleelan& 3arent (Reista &e Cleelan& pentru părinţi)$

aura este autorul cărţii „ucătăria tra&iţională &in Cleelan&; (8&itura

„<ra0 an& Compan0, =nc.), >??@). 7cum ea lucrează la c"tea proiecte &e cărţi pe

teme &iferite, inclusi sănătate !i %năţăm"nt.

*:rte>ul ca e%enţa vieţii

3e-a lungul secolelor oameni au tins spre unire, stabilitate şi per&ecţiune Enuldin simbolurile tradiţionale ale acestui ideal pentru oamenii din lumea întreagă adevenit cercul 9ercul nu are nici început, nici s&*rşit :l este deschis în aceeaşi măsurăîn toate direcţiile 3in toate &igurile geometrice supra&aţa cercului la un perimetru dat ; este cea mai mare 3in timpuri străvechi p*nă în zilele noastre 3ivinul, adică ceea ce reprezintă &orţa, care depăşeşte materia &izică, cel mai des estereprezentată sub &orma unui cerc

9ercul tridimensional ; este un glob sau s&era 4&eră are o stabilitate mare şi are

o integritate structurală, precum şi cel mai mare volum la aria dată a supra&eţei Fuînt*mplător toate stelele şi planetele ale Eniversului au &orma unui glob a să vedem mani&estarea s&erei în a patra dimensiune a timpului, la început pare o

problematică, deoarece simţim mişcarea timpului numai într-o singură direcţie 9a săuşurăm aceasta sarcina, reprezentaţi-vă două cercuri care se ating unul de celălaltăsiţi în cercul din partea st*ngă un punct, care să corespundă orei B pe cadranulceasului şi trasaţi o linie în jumătatea superioară a circum&erinţei În punctul, unde toatecercurile se ating, treceţi spre cercul al doilea şi trasaţi linia pe jumătatea in&erioară7st&el veţi vedea că cercul este reprezentat în timp sub &orma unui ciclu oarecare

3acă veţi privi în jur, veţi observa că &enomenele cele mai di&erite se mani&estăîn timp ciclic 9iclul de zi şi de noapte în +@ ore 9iclul anual al anotimpurilor 7&lu$urişi re&lu$uri /una pleacă şi vine 9orpurile noastre urmează în mod regulat ciclul detemperatura de-a lungul celor +@ ore În ultimii c*teva decenii cercetătorii au descoperitcicluri în s&erele cele mai di&erite ale vieţii pe )ăm*nt ; de la modi&icarea numărului

populaţiei animalelor p*nă la oscilaţiile preţurilor la bursă >bserv*nd urcările şiscăderile unei oricărei activităţi , este important să ţinem seama de &aptul că aceastaeste o evoluţie naturală a procesului în timp 7cum să &acem încă un pas şi să

prezentăm cercul în timp şi în spaţiu .idicaţi degetul deasupra capului şi începeţi sădescrieţi cercuri cu degetul, cobor*nd totodată m*nă 'eţi observa că degetul dv descrieîn aer o vrilă JvrieK sau spirală 7ceasta este e$primarea cercului în timp şi în spaţiu4pirală în rotaţie se numeşte v*rtej :ste posibil că e$emplul cel mai răsp*ndit al

v*rtejului este tornadă )e e$emplul tornadei vedem că v*rtejul are o enormă energie şi&orţă

; aura /a0 +aAel, Cleelan& 8thnic 8ats.

@0



3acă veţi observa lumea din jurul dv, peste tot veţi găsi v*rtejuri otogra&iereaîncetinită arată că o săm*nţă încolţind nu scoate lăstarul vertical, în sus, ci în spirală3esenul seminţelor de &loarea soarelui sau ramurilor pe brad ; este tot un v*rtejîngheţat în materie &izică

Qonele de înaltă şi joasă presiune, care creează vreme JtimpulK, are &ormav*rtejurilor '*rtejuri pot &i găsite în întreg Enivers 3acă vom aşeza o &otogra&ie auraganului &ăcută prin satelit alături de &otogra&ia galacticii, veţi vedea că ele suntaproape identice

În lumea industrială şuruburi şi bolţuri, care prind JconsolideazăK o mulţime deconstrucţii şi mecanisme, au şi ei &orma de spirală

În ceea ce priveşte corpul nostru, putem vedea spirale pe perniţele degetelor şiîn desenul creşterii părului pe cap 9*nd aspirăm aerul, acesta se mişcă prin intrările

nazale sub &orma unor mini-v*rtejuri, ast&el că atunci c*nd aerul ajunge la plăm*ni, else încălzeşte şi se &iltrează şi este gata pentru a &i &olosit de corpul dv :ste posibil că une$emplu cel mai elocvent reprezintă moleculele 73F, care stau la baza &ormei noastre&izice, deoarece conţin codul nostru genetic, - ele au &orma a două spirale împletite

'*rtejul este mijlocul cu care energia puternică a Eniversului străbate toatenivele ale e$istenţei >amenii din antichitate demult au descoperit că în corpul &izice$istă centre energetice, v*rtejuri în rotaţie, prin care energia Eniversului intră încorpurile noastre şi le umple cu viaţă 7deseori, odată cu v*rstă aceste centre energeticese !murdăresc# şi cursul energiei este îngreunat 9ele Cinci Ritualuri îndepărtează!gunoiul# pentru ca energia puternică a Eniversului, curg*nd în spirală, din nou să

poată umple cu &orţa viabilă corpurile noastre

9harles 7lbert 2ar$

@1



CAPITOLUL

TAINELE ENERIEI CELOR CINCI RITUALURI

Ric3ard Le,it(

@+



(tiinţa şi medicina contemporană spun că procesul de îmbătr*nire esteireversibil Însă colonelul rad&ord şi sute de cititori, care respectă s&aturile lui Jaţi cititdespre ele în capitolul anteriorK, susţin că ei au atins imposibilul şi au început să aratecu c*ţiva ani mai tineri

În sprijinul a&irmaţiilor lor, cel puţin trei oameni de ştiinţa au dovedit că în

contradicţie unor idei obişnuite, îmbătr*nirea &izică a organismului poate &i încetinită şiadeseori reversibilă

#editaţia /ace rever%i"il $roce%ul de îm"ătr:nire

În anul 1BCD Aeit Solles, psiholog al Eniversităţii 9ali&orniene din /os-7ngeles, a dovedit acţiunea directă a meditaţiei în timpul procesului de îmbătr*nire :la măsurat trei indicatori biologici= tensiunea arterială, văzul şi auzul În cursul practiciiregulate a meditaţiei toţi aceşti &actori s-au îmbunătăţit, şi Solles a susţinut că în acestecazuri oamenii într-adevăr deveneau mai tineri din punct de vedere biologic '*rstă

biologică a oamenilor, care au practicat meditaţia timp de mai puţin de cinci ani Jv*rstă

biologică era stabilită cu ajutorul testelor biologiceK, era cu cinci ani mai mică dec*tv*rstă lor cronologică "ar v*rstă biologică &uncţională a celor, care practica meditaţiamai mult de cinci ani, era cu 10 p*nă la 1+ ani mai mică dec*t v*rstă cronologică 9ualte cuvinte, meditaţii regulate reduc v*rstă voastră &uncţională, adică vă întineresc

3ipac 9horpa, doctor în medicina şi colegul acestuia doctorul 6ez leiser audovedit şi ei că meditaţia &ace reversibilă v*rstă de îmbătr*nire 9horpa ; medicendocrinolog, a devenit autorul de bestsellere populare în lumea întreagă şi oautoritatea naţională în problema dependenţei dintre meditaţia, vindecarea şiîmbătr*nire În cartea sa !9orpul &ără v*rstă, raţiune atemporală# el o&eră atenţieicititorilor rezultatele cercetărilor ale acestei dependenţe, care dovedesc că meditaţia

poate să întinerească organismul

În anul 1BDD 9hopra şi leiser au e&ectuat cercetarea acţiunii hormonului3:7 asupra îmbătr*nirii corpului uman 7cesta este unicul hormon cunoscut în

prezent, al cărui secreţie se reduce, încep*nd de la v*rstă de +5 ani, c*nd atinge cea maimare valoare a sa 3e &iecare data c*nd treceţi prin stres, doza rezervei voastre în3:7 este &olosită ca să producă di&eriţi hormoni legaţi de stres ; cum ar &i adrenalinaşi cortizon 7st&el, nivelul 3:7 ; este un indicator sigur că în timp se modi&icăcapacitatea organismului de a suporta stres 9ercetările e&ectuate pe şoareci au arătat căatunci c*nd le introduceam 3:7, procesul natural de îmbătr*nire se stagna şidevenea reversibil, iar şoarecii capătau din nou vioiciune, proprie şoarecilor tineri9hopra şi leiser au vrut să vadă, dacă acelaşi lucru se petrece cu oameni

.ezultatele cercetărilor pe şoareci l-au &ăcut pe leiser şi 9hopra să seg*ndească că dacă omul va putea să reziste la acţiunea stresului asupra organismului,nivelul 3:7 va răm*ne mare În acest caz procesul de îmbătr*nire care se considerăireversibil şi care însoţeşte reducerea în organism a cantităţii de 3:7 , ar putea &ioprit şi, posibil, ar putea începe întinerirea leiser a cercetat nivelul 3:7 la 8+D

persoane, care practicau meditaţia, şi a comparat acest nivel cu rezultatele a 1@L+ persoane care nu practicau tehnici de meditaţie În toate grupele &eminine nivelul3:7 a &ost mai mare la cele care practicau meditaţiiM printre bărbaţi care practicaumedicaţii nivelul 3:7 a &ost mai mare la D grupe din 11

)entru leiser şi 9hopra aceasta a constituit o dovadă a &aptului că meditaţiaîncetineşte îmbătr*nirea biologică, dacă aceasta va &i măsurată prin nivelul de 3:7 în

organism 9hopra comunică că di&erenţa cea mai mare a &ost observată la persoane cuv*rstă mai mare /a bărbaţi cu v*rstă mai mare de @5 ani care practicau meditaţia,nivelul 3:7 a &ost mai mare cu +8U, iar la &emei ; cu @CU mai mare Fivelul 3:7a depins şi de alimentaţie, e$erciţii &izice, greutate şi de consumul de alcool Fivelul

@8



3:7 care s-a observat la cei care practicau meditaţii, mai cur*nd era de aşteptat la bărbaţi şi &emei mai tineri cu 5-10 ani

9e &el de mecanism tainic poate să producă o asemenea evoluţie a timpului biologic în revers >are cele Cinci Ritualuri activează acest mecanism şi dacă da,atunci cumN În acest capitol vom cerceta răspunsurile posibile la aceste întrebărineobişnuite

6orţa eneriei vitale de "aza

3upă cum e$plică colonelul rad&ord, la baza acţiunii celor Cinci Ritualuri ale

„#chiului Rena!teriise a&lă principiul de lucru cu !energia vitală# 3e obicei cunoţiunea de !energie# noi asociem un combustibil oarecare= de e$emplu, cărbune sauţiţei )entru colonelul rad&ord, însă, energia este ceva mai subtil= aceasta este o &orţavitală imperceptibilă dar puternică, acea energie de baza, care dirijează viaţă

9olonelul ne spune că practicarea celor Cinci Ritualuri stimulează circulaţia încorp a acestei celei mai importante energii vitale "nduşii o numesc $rana şi colonelula comunicat acest termen elevilor săi 9on&orm noţiunilor induşilor, $rana este ; dacă

vorbim ad literam ; !respiraţia vieţii#, - circulă în interiorul omului, e$ercit*ndin&luenţa asupra tuturor laturilor vieţii lui, inclusiv g*nduri, sentimente şi starea &izică3eşi nu puteţi vedea aceasta &orţa vitală, simţiţi zilnic in&luenţa ei puternică

În anul 1B0D doctorul Solter Ailner, un medic britanic şi cercetător, a creat undispozitiv unic, numit !ecranul lui Ailner# 3atorită acestui instrument au &ost &ăcute&otogra&ii ale energiei &orţei vitale a omului Ailner e$plica, că &orţa vitală are &ormaunui c*mp energetic sau o &orma a aurei, care înveleşte corpul şi că ecranul lui&otogra&iază acest c*mp energetic 9u ajutorul acestui dispozitiv au &ost descoperite şic*mpuri energetice, care înconjoară unele părţi ale corpului, de e$emplu ; degetul mareal m*inii, şi alte organisme vii, de e$emplu ; &runze 3escoperirea !e&ectului Airlian#cum îl numesc acum, a &ost încă o dovadă că toate organismele biologice sunt

înconjurate de c*mpuri energetice invizibile Fu demult, la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, .ichard erber ; doctor în

medicina şi medicul de &amilie din 2ichigan, a asociat în cartea sa !2edicinavibraţională# ideile orientale despre energie vitală cu principiile medicinii occidentaletradiţionale 3octor erber consideră că energia vitală nu dirijează pur şi simpluactivitatea corpului şi raţiunii, aceasta energie este organizată în sistemele energeticeinterdependente complicate 7ceste sisteme energetice, pe care doctorul erbert lenumeşte !vibriţionale#, alimentează şi umplu cu energie toate organele şi sistemele alecorpului :le asigură &uncţionarea normală a corpului şi e$ercită in&luenţa asupratuturor glandelor, hormonilor, nervilor şi celulelor !4istemele vibriţionale de vindecare

; sunt cheia spre lărgirea orizonturilor ale ştiinţei medicale contemporane şi spre o mai bună înţelegere, diagnosticare şi tratamentul bolilor#, - e$plică erber

4prijinindu-se pe concepţia de energie vitală de baza, se poate obţine o imaginea ceea ce se petrece c*nd practicaţi cele Cinci Ritualuri: probabil, mişcările şi poziţiilecorpului, pe care le includ, îmbunătăţesc circulaţia energiei vitale în conştiinţa şi încorp, sau în termene ale medicinii scolastice ; %n corp$con!tiinţă;.

7cum din nou să e$aminăm e$plicaţiile pe care ni le-a &ăcut colonelul rad&ord :lspunea că energia &orţei vitale trece printr-o serie de centre energetice ale corpului, carese numesc chakre

R În engleza min&*o&0. În corpul-conştiinţa nu e$istă separare între activitatea mentală şi cea &izică aomului 9onştiinţa lucrează prin corp, iar corpul lucrează prin conştiinţă

@@



Centre eneretice a%cun%e ale cor$ului

%radiţia orientală spirituală învaţă că noi avem şapte centre energetice ascunse,amplasate pe o linie verticală, încep*nd din regiunea inghinală şi termin*nd cu creştetul

capului :le sunt ascunse deoarece în condiţii obişnuite nu le putem vedea saudescoperi printr-o oarecare altă metodă :le se numesc chakre, ceea ce înseamnă!roţile care se rotesc#, deoarece, con&orm cuvintelor clarvăzătorilor, care susţin că potsă le vadă, ele seamănă cu v*rtejuri sau roţi care se rotesc orma acestor centreenergetice şi mişcarea acestora, seamănă cel mai mult cu un crater Jp*lnieK care poate&i văzut, c*nd apa se scurge în jgheab JcanalK, sau, dacă să ne uităm la uragan de pesputniI

4e consideră că chaIre e$ercită in&luenţa asupra corpului &izic prin şapte glandeale secreţiei interne 7ceste glande, care şi ele sunt amplasate în ordine verticală de laregiunea inghinală p*nă la creştetul capului, reglează a&lu$ul în organismul omului ahormonilor importanţi 9on&orm învăţăturilor orientale, energia vitală trece prin chaIre

şi se repartizează în corp prin sistemul endocrin /a &el cum chaIre reglează circulaţiaenergiei prin corp, tot aşa glandele, la r*ndul lor, reglează echilibrul hormonal alcorpului

7ceasta teorie corespunde în totalitate celor comunicate de colonelul rad&orddespre chaIre 3upă cuvintele lui, e$cesul sau lipsa oricărui hormon, secretat desistemul endocrin, - este rezultatul problemelor apărute în &uncţionarea uneia sau ac*torva chaIre %ulburarea &uncţionării sistemului endocrin imediat duce laîmbolnăviri, slăbiciune, îmbătr*nire şi chiar la moarte 7st&el, concepţia despre chaIreeste o concepţie centrală în e$plicarea acţiunii celor Cinci Ritualuri asupra sănătăţii şi

procesului de îmbătr*nire, pe care ne o&eră colonelul rad&ord 3upă cum el spuneelevilor săi, chaIre sunt ! &ormaţiuni puternice ale c*mpului, care nu sunt vizibile cu

ochi, însă care e$istă tot at*t de real#În continuare colonelul e$plică că viteza de rotaţie a chaIrelor ; este momentul

cheie în acţiunea celor Cinci Ritualuri. /a un om sănătos toate şapte chaIre se rotesc cumare viteza, ridic*nd energia &orţei vitale de la regiunea inghinală p*nă la creştetulcapului 7&ară de aceasta, la un om normal sănătos toate şapte chaIre se rotesc cuaceeaşi viteza şi se interacţionează în mod armonios Fe vine în cap analogia din viaţacotidiană ; stropitorul care lucrează în plina &orţă, care trimite prana în toate direcţiile

3acă una sau c*teva chaIre sunt blocate, dacă rotaţia lor naturală este încetinităsau, cu at*t mai mult, se opreşte, - spune colonelul rad&ord, energia vitală nu poatecircula normal 3rept urmare apar boli şi bătr*neţe Însuşi procesul de modi&icare astării organismului uman, odată cu v*rstă, poate &i descris în termenele unei rotaţiinormale sau incorecte a v*rtejurilor energetice !4tarea anormală# a chaIrelor ; lipsarotaţiei sau rotaţia cu o viteză incorectă, direcţia incorectă a rotaţiei ; slăbesc sănătateaşi duc la îmbătr*nire Însă aceasta legitimitate poate să descopere secretul tinereţiieterne= acceleraţi rotaţia chaIrelor şi veţi încetini procesul de îmbătr*nire 9on&ormspuselor colonelului rad&ord, secretul e&icienţei celor Cinci Ritualuri constă înnormalizarea vitezei de rotaţie şi armonizarea activităţii tuturor chaIrelor!2etoda cea mai rapidă şi cea mai radicală de restabilire a sănătăţii şi tinereţii constă îna da v*rtejurilor caracteristicile lor energetice normale#, - ne spune colonelul rad&ordÎnsă ce înseamnă !caracteristici energetice normale#N 3upă spusele colonelului, acesteasunt caracteristici ale v*rtejurilor unui bărbat sau ale unei &emei puternice şi sănătoase

în v*rstă de +5 ani )rimul pas pe drumul spre normalizare a &uncţionării chaIrelor ; este e$ecutarea primei acţiuni rituale B rotire, care creşte viteza tuturor celor şaptev*rtejuri Rotirea $ este un &el de acţiune pregătitoare pentru acordarea precisă a

@5



&iecărei chaIre în parte, care se realizează în cursul e$ecutării celorlalte patru Ritualuri.

9e vedeţi la un om obişnuit de v*rstă mijlocieN Înainte de toate ; dezarmonizarea, nu aceeaşi viteza de rotaţie a v*rtejurilor energetice, ne spunerad&ord !.otaţia înceată duce la înrăutăţirea stării organelor corpului iar rotaţia rapidă

provoacă nervozitate, nelinişte şi epuizare#, e$plică el 9u alte cuvinte, viteza de rotaţie

a chaIrelor prea mare sau prea mică provoacă înrăutăţirea sănătăţii 3in asta se poatetrage o concluzie, că cele Cinci Ritualuri coordonează şi chiar accelerează rotaţia celor şapte centre energetice ale corpului umanM ele ajută să repartizeze energia vitală pringlandele de secreţie internă şi prin ele ; către organele şi sistemele întregului organism3atorită acestui &apt are loc întinerirea , iar drept urmare ; prelungirea vieţii

3n/luenţa %tării cha2relor a%u$ra "olii'vindecarea şi îm"ătr:nire

Învăţătorii orientali spun că chaIrele sunt !&lori de lotus#, deoarece chaIre suntasemănătoare &lorilor, au numărul di&erit de petale şi o tulpină lungă, cu care ele se

unesc cu coloana vertebrală 7ceste petale şi &loarea !întreagă# a chaIrei se a&lă înrotire permanentă, obţin*nd şi repartiz*nd &orţa vitală Fumărul petalelor variază închaIra in&erioară de la patru p*nă la o mie în chaIra din creştetul capului

:$istenţa legăturii între chaIrele şi glandele de secreţie internă concrete nucreează discuţii contradictorii deosebite (i, deşi proprietăţile concrete ale acesteilegături sunt determinate di&erit, mulţi specialişti au păreri analoage în ceea ce priveşteamplasarea chaIrelor şi in&luenţa lor asupra glandelor endocrine=

C3aDra A.'la/area lada1 3e rădăcină sau de baza aza coloanei vertebrale lande se$uale+ 9haIra sacrală )artea in&erioară a abdomenului 4uprarenale

8 9haIra ple$ului )artea superioară a abdomenului )ancreatică@ 9haIra cardiacă %orace %imică5 9haIra &aringo-laringiană *tul landă tiroidăL 9haIra glabellară 9entrul &runţii ipo&izăC 9haIra parietală 9reştetul capului :pi&iză

>ric*t am corela chaIrele cu glandele de secreţie internă, însăşi e$istenţalegăturii între ele ; este un moment cheie în e$plicarea principiilor de e$ercitare ain&luenţei Ritualurilor , propuse de colonelul rad&ord )entru a-l înţelege este bine săne imaginăm că chaIrele se re&eră la anumite zone ale corpului 3acă vom împărţicorpul uman în şapte zone, cum ar &i ,de e$emplu, regiunea inghinală, abdomenul,cordul, g*tul, capul, şi să presupunem că &iecare din ele se a&lă sub in&luenţa uneianumite chaIre, obţinem un tablou simplu şi clar al &aptului că chaIrele regleazăactivitatea corpului

7v*nd în vedere că boală ; este un semn de tulburare a echilibrului în sistemulchaIrelor, g*tul bolnav ; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a g*tului, ulcerul gastric

; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a abdomenului 7sta înseamnă că sunt perturbate caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului sau abdomenului, adică ; ele serotesc ori prea încet, ori prea repede

9larvăzătoarea 3ora Auntz şi doctorul în medicina 4ha&iI AaragullaR susţin căei au descoperit peste +00 de cazuri de legătură între activitatea uneia sau celeilalte

chaIre şi o anumită boală 9on&orm spuselor lor, în aceste cazuri se observa dependenţadintre starea chaIrei şi boala !sistemului uman#, sau corp-raţiune3upă părerea 3orei Auntz, modi&icarea calităţii petalelor chaIrei ; a culorii, a

ritmului şi direcţiei de mişcare, intensităţii strălucirii, a &ormei, elasticităţii şi te$turei ;

@L



arată că e$istă probleme serioase cu sănătate 3rept rezultat poate &i ori boala glandelor endocrine, legate cu aceasta chaIra, ori boală acelor părţi ale corpului, pe care chaIra lealimentează cu energie 3e e$emplu, dacă ceva nu este în regulă cu culoarea, te$turăsau caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului, pot apare probleme cu g*tul= angina,

b*lb*ială, tulburarea vorbirii, laringită, tonzilită sau chiar ceva mai serios>bservaţiile lui Auntz conirmă spusele colonelului rad&ord că dis&uncţia

chaIrelor duce la boli şi slăbiciune 4e poate presupune că procesul &uncţionează şi îndirecţia inversă 9u alte cuvinte, dacă caracteristicile chaIrei g*tului să &ie aduse lanormal, se va îmbunătăţi starea glandei tiroide şi a g*tului

3eci, ajungem la concluzia că dacă s-ar putea găsi metoda de a normaliza&uncţionarea celor şapte chaIre şi să-le &acă să se interacţioneze în mod armonios, am

putea să asigurăm cursul liber al energiei vitale prin toate chaIrele 7ceasta ar îmbunătăţi &uncţionarea sistemului endocrin şi a corpului în întregime >are este posibilcă odată cu aceasta să aibe loc încetinirea îmbătr*nirii şi întinerirea organismuluiN 4-ar

putea că tocmai în aceasta constă secretul minunat al celor Cinci Ritualuri

„#e%a>ele” cha2relor

9haIrele e$ercită in&luenţa nu numai asupra sănătăţii voastre &izice, ci şi asuprastării psihice :le vă trimit !mesajele# lor prin dispoziţie, sentimente şi simţuri 9eamai mare parte din noi nu pot vedea chaIre, însă noi toţi observăm mesaje, pe care eleni le trimit

7mintiţi-vă cum descriem unele senzaţii obişnuite= !în interiorul meu totul acăzut#M !mi-e greaţă din cauza &ricii#M !inima mea s-a str*ns#M !simt un nod în g*t#M!parcă în cap au pătruns ace# 7cestea sunt e$emple ale acelui &apt, că energiachaIrelor comunică cu voi prin di&erite senzaţii şi stări spirituale În cazul uneisperieturi sau panici, auzind despre moartea cuiva sau despre o boală gravă, puteţi săsimţiţi un &el de descărcare electrică, aproape o vibraţie, în regiunea inghinală 7ceasta

se înt*mplă din cauza stimulării chaIrei in&erioare 7cest centru este legat de bazelevieţii &izice= supravieţuire, alimentaţie, c*ştigul de bani, asigurarea securităţii,stabilitatea şi siguranţa e$istenţei &izice şi de procesele biologice principale alecorpului

)robabil că aţi avut ocazie să aveţi senzaţia unei aşteptări nervoase, careadeseori este descrisă ca o senzaţie neplăcută în stomac, înainte de apariţie în public sauînainte de o discuţie neplăcută JgreaK, mai ales dacă mergeţi în cabinetul şe&ului 7cestmesaj energetic este al celei de-a treia chaIre ; centrul ple$ului solar :a este legată cue$primarea personalizată, cu autodeterminare, cu mani&estarea &orţei şi voinţei

personale 9haIra ple$ului solar in&luenţează asimilarea ; &ie că este vorba de hrană,in&ormaţia senzorială sau idei

Fodul în g*t ; este mesajul celei de-a cincea chaIre , chaIra g*tului În acestcaz sentimentele umplu peste măsură centrul cardiac şi se ridică spre g*t ; care estecentrul de autoe$primăre al vorbirii, care este legat cu comunicarea şi autoe$primare

3esigur, e$prim*nd mani&estările chaIrelor în acest &el, noi simpli&icăm mult procesul comple$ al acţionării chaIrelor asupra psihicului nostru, însă ast&el putem să prezentăm, cum centrele energetice in&luenţează viaţa noastră iecare chaIraîntruchipează o oarecare calitate de baza )rima chaIra, sau centrul de baza, se re&erăla înrădăcinarea voastră în universul &izic, a două chaIra, amplasată în regiuneaorganelor genitale, răspunde pentru e$primarea se$uală, reproducere, pentrumani&estări emoţionale şi relaţii cu alţi oameni 7 treia chaIra ; este &lacără voinţei

individuale 7 patra chaIra, chaIra inimii, este mijlocitorul între toate cele şapte centre,în ea se a&lă înţelepciunea compasiunii, dragoste totală, capacitatea de a depăşi şi de a păstra armonia între interesele interne şi cele e$terne, între !eul# vostru şi univers%oate aspectele autoe$primării verbale &ac parte din cea de-a cincea chaIra 7 şasea

@C



chaIra ; 7l %reilea >chi, amplasat între spr*ncene, - răspunde pentru dezvoltareaînseninării raţiunii, perspicacităţii, intuiţiei şi imaginaţiei 7 şaptea chaIra, sau chaIracreştetului capului ; este locul concentrării conştiinţei pure, înţelegerii universale şiînţelepciunii spirituale 3acă cel de-al şaptelea centru este su&icient de sensibil, prin el

puteţi primi sc*ntei ale sincerităţii divine, care la nivelul &izic se percepe ca înţepăturileîn scalp 3upă cum vedeţi, chaIre e$ercită in&luenţa asupra tuturor aspectelor vieţii

3upă spusele colonelului rad&ord, dacă acţionaţi cu pricepere ; cu ajutorul practicii#chiului Rena!terii B veţi putea să începeţi vindecarea organismului şiautoper&ecţionarea, precum şi să &aceţi reversibil procesul de îmbătr*nire :nergiavoastra vitală va putea decurge printr-un &lu$ liber şi în plinătatea lui, cre*nd o sănătate&izică şi psihică optimă

*iaţă şi vindecarea în marea Chi

(i în medicina chineză e$istă concepţia despre &orţa vitală, care în aceastatradiţie a &ost denumită Chi 9a şi prana, cu care practica reprezintă sensul practicii#chiului Rena!terii, Chi este imaterială şi invizibilă, însă reprezintă baza întregii vieţi

9on&orm medicinii chineze, toate aspectele vieţii depind de calitatea şi caracteristica&lu$ului Chi'orbind mai simplu, dacă nu e$istă Chi, nu e$istă viaţă (i planta care se

o&ileşte, şi omul slab cu vocea înceată su&eră de lipsa lui Chi >mul, la care Chi se a&lăîn e$ces, este puternic şi energic 3e e$emplu, la copii, care cu veselie se joacă în curte,e$istă mult Chi, la un bolnav Chi este prea puţin , la un om iritabil cursul armonizat allui Chi este tulburat 3atorită reacţiei propriului corp putem să ne imaginăm, ce esteChi şi să înţelegem c*nd avem un Chi bogat şi c*nd Chi ne lipseşte 4pre &ericire,începem viaţa cu o cantitate imensă de energie vitală 4ecretul obţinerii accesului spreizvorul natural al lui Chi în corpul nostru ; este practica celor Cinci Ritualuri.

Liniile eneretice şi $unctele de acu$unctura ale cor$ului

9ursul corect şi repartizarea lui Chi la &el ca şi repartizarea energiei vitale acolonelului rad&ord, sau a pranei, sunt deosebit de importante pentru menţinereasănătăţii %ehnica milenară a acupuncturii cunoaşte cu precizie căile cursului lui Chi încorpul uman şi stabileşte - după corpul$raţiune B unde şi cum trebuie să se acţionezeasupra Chi pentru a distruge boală

9oncepţia cheie a acupuncturii constă în &aptul că Chi curge pe anumitemeridiane sau canale ale energiei &ine 7ceste meridiane traversează corpul din cap

p*nă în picioare, de la v*r&urile degetelor p*nă la ochi )e &iecare meridian e$istă omulţime de puncte ale acupuncturiiM introduc*nd în aceste puncte ace mici pentru untimp stabilit, se poate regla Chi ; să direcţionezi cursul acesteia, să creşti, să reduci şisă cureţi &lu$ul ei În timpul şedinţei de acupunctura acele se introduc în punctele strictstabilite pe piele şi se lasă acolo apro$imativ 80 minute 3eşi maestrul în acupuncturăar putea să nu &ie de acord cu o asemenea analogie, pentru noi, însă, este comod săcomparăm sistemul meridianelor de acupunctură cu liniile de metrou, care traverseazăcorpul din cap p*nă în călc*ie Închipuiţi-vă că corpul vostru ; este un imens oraş cuzeci de linii de metrou cu sute de opriri iecare din aceste !opriri# ; este un punct deacupuncturăM &iecare din liniile de !metrou# ; este itinerarul lui Chi. Într-un sensoarecare, Chi ; este !un tren al ieţii, care circulă prin corpul vostru şi care aduceenergie în &iecare punct al mişcării sale

3e obicei, maeştri în acupunctură lucrează cu paisprezece meridiane principaleşi cu c*teva sute de puncte cheie de pe aceste meridiane, deşi mulţi vindecători sunt deacord că în realitate meridiane şi puncte de acţionare sunt mult mai multe În modtradiţional se descriu apro$imativ 8L5 puncte, însă majoritatea maeştrilor în

@D



acupunctură cunosc cel puţin 1000 %oate aceste puncte au denumiri poetice alecaracteristicilor energetice "ată, de e$emplu, punctele de acupunctură ale 2eridianului.inichiului= "zvorul tumultuos, 'alea strălucitoare, 2arele 3e&ileu, /acul /acrimilor,2area 4trălucitoare În permanenţa Chi circulă prin aceasta reţea complicată acanalelor energetice :le sunt legate unul cu celălalt şi cu anume organe şi sisteme aleorganismului

iecare meridian are organul său-cheie şi sistemul &iziologic corp$raţiune. 3ar asta nu înseamnă că în mod obligatoriu el trece prin acest organ 3e e$emplu,meridianul "ntestinului ros se ridică de la v*r&ul degetului arătător p*nă în umăr, apoimerge pe g*t spre obraz şi în sus spre nas :l nu traversează intestinul gros %otuşi, dacăse va introduce acul în oricare din punctele de acupunctură, aceasta va in&luenţa energiaintestinului gros 3acă însă aveţi probleme cu acest organ, nu este neapărată nevoie sălucraţi cu 2eridianul "ntestinului ros 4e poate acţiona asupra acelor meridiane, caretrec pe l*ngă de el, deoarece şi ele in&luenţează starea lui 2etodele medicinii chineze

par c*teodată încurcate şi de neînţeles 3ar asta nu este important 3oar totul are loc înmarea lui Chi, unde ghidarea cursului şi repartiţiei energiei aduce &olos corp$raţiune al

&.

9*teodată, în locul acupuncturii tămăduitorii &olosesc acupresare, însă mai desaceasta se &oloseşte în comple$ul acesteia 9*nd studentul arvard-ului, viitorul doctor 3avid :isenberg studia acupunctura la )eIin la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, el

personal a evaluat acţiunea bine&ăcătoare a masajului acupresor, care îi &ăcea maestru pe nume 9hiju 9hiju avea o capacitate incredibilă de a găsi !punctele de pornire#7cestea erau puncte, unde Chi din corpul lui :isenberg erau temporar blocate sau sea&lau în stare de stagnare !)entru a restabili şi a redirecţiona cursul Chi şi a crea dinnou armonia corpului, maestru &olosea presarea şi întinderea muşchilor, ligamentelor şioaselor#, - e$plică :isenberg 7cţion*nd asupra !punctelor de pornire#, 9hiju repede aîmbunătăţit starea &izică a lui :isenberg 7ceasta a &ost o rela$are plăcută şi pro&undă:isenberg descria aceasta stare ca !o senzaţie stranie de presiune internă, de plenitudine

şi de căldură în corp# şi spunea că se pare că conştientiza &iecare nerv şi muşchi3octorul :isenberg a studiat în 9hina tainele energiei subtile sub conducerea

medicilor şi maeştrilor artelor de luptă Jarte marţialeK 3e &apt, el era primul studentamerican, care a plecat în 9hina prin schimb pentru a studia medicina chineza la )eIin

Fu trebuie să ne mirăm că ceea ce a văzut el acolo l-a şocat 2etodele mediciniichineze nu &ăceau parte din cadrul concepţiei medicale occidentale cunoscute lui, însătotuşi aduceau oamenilor uşurare şi vindecare olnavul putea să scape de boala sa, dedureri şi senzaţii neplăcute pur şi simplu datorită introducerii acelor în anumite puncteale corpului lui 3octor :isenberg a simţit personal acţiunea bine&ăcătoare aacupuncturii, cu tot scepticismul său .ezultatele l-au surprins şi l-au &ăcut curios ca şi

pe mulţi oameni de ştiinţă occidentali !Fu ştiu, ce să cred despre Chi#, - a recunoscut:isenberg &aţă de un vindecător chinez :l putea să vadă in&luenţa lui Chi, dar cum s-oe$pliceN

3octorul :isenberg i-a îndemnat pe specialiştii chinezi în acupunctură şi pemedicii occidentali să deschidă un dialog creator în scopul studierii a două abordăridi&erite de tratament ; a modelului mecanic occidental şi a modelului energetic chinez>are se poate găsi modul de a uni părţile puternice ale ambelor sisteme pentru a crea oabordare nouă, comple$ă a tratamentului omuluiN

9eva mai devreme , în anul 1BC1, ziaristul american 6aims .eston a descrise$perienţa uluitoare de tratament prin acupunctura în 9hina "-a &ost e$tirpatapendicele, &ără a se &olosi nici un &el de anestezice, în a&ară de ace, introduse în

anumite puncte ale corpului %ămăduitorii chinezi au căutat să-l convingă că datorităacestor ace el nu va simţi durere în timpul operaţiei :i au avut dreptate, cum acomunicat cu bucurie .eston, înapoindu-se acasă 3atorită lui .eston &orţele tainice aleenergiei &ine au început să vină în &lu$ul cunoştinţelor medicale

@B



-ecretul şi /orţa !ziun

9on&orm ideilor chineze, poţi să cunoşti propriul <zi prin comple$ul artelor deluptă, care se numesc#%zigun, $ a& literam B „munca cu energie sauarta &e a

con&uce energia itală. 9on&orm acţiunilor celor Cinci Ritualuri, +zigun-ul cuprinde

e$erciţii şi mişcări, prin care omul învaţă să acţioneze energia sa vitală, sau 9hi , şi săcontroleze evoluţia acesteia 9olonelul rad&ord susţine că cele Cinci Ritualuri

vindecă bolile, iar maeştri %zigun, la r*ndul său, susţin că %zigun vindecă maladiigrave, cum ar &i prostatită, reumatism, ocluzia intestinului gros, tulburări nervoase şislaba memorie 3atorită practicării, %zigun ca şi a practicării #chiului Rena!terii,

capătaţi nu numai o sănătate obişnuită normală, care este doar starea bolnăvicioasăcare poate &i condusă, dv obţineţi o sănătate absolut per&ectă În prezent oamenii deştiinţă occidentali încep să studieze pro&und principiile de in&luenţa a acupuncturii şi%zigun

<inînd seama de acele miracole ale rezistenţei &izice, pe care ni le arată maeştriţigun, aceasta tehnica poate să pară ca ceva supranatural 7deseori maeştri +zigun &ac

demonstraţii ale &orţei Chi în &aţa publicului În timpul unei demonstraţii maestru s-aaşezat în patru labe în &aţa unui bloc gros de marmură, a e$ecutat c*teva ciclurispeciale de respiraţie, a încordat toţi muşchii corpului şi un strigă scurt a lovit cu&runtea, precum cu un baros, blocul de marmură şi s-a spart în două nu capul lui, ci

piatră )e &runtea e$ecutantului nu a rămas nici o urmă 4e consideră că maeştri Tigongdirecţionează per&ect a sa Chi şi dacă doresc pot s-o direcţioneze în orice parte acorpului, iar în cazul de &aţă ; spre &runte

En alt maestru Tigong se culca pe saltea, apoi pe el erau aşezată o altă saltea,iar deasupra se punea o placă de ciment în greutate de 1000 pounds Jcirca @50 IgK, carese urcau 1+ persoane 9*nd aceasta construcţie era îndepărtată, pe corpul maestrului%zigun nu răm*neau nici un &el semne :l trimitea 9hi a sa spre jumătatea superioară a

corpului, cre*nd un &el de tampon, care rezista la aceasta greutate imensă Încă unmaestru %zigun concentra Chi în regiunea abdominală în aşa &el, înc*t putea să se

balanseze pe dinţii &urcii

4chema punctelor de acupunctură pe2eridianul 9onducător, creată în timpuldinastiei chineze 2in J18LD-1L@@K

'esenul a fost luat &in primul olum al cărţii

„3oestiri a&eărate &espre acupunctură

chineză, e&itată &e 7ca&emia Mo!tenirii

#rientale &in 9ancouer, Colum*ia ritanică,

Cana&a, %n anul >?D@. Cu ama*ilitate cartea

a fost pusă la &ispoziţie &e 1enri 5.ou.

Încă un maestru prin mobilizarea proprieiChi întărea corpul său înc*t acesta deveneatare ca oţelul şi dacă peste el trecea un 6eep,

pe corpul lui nu răm*nea nici zg*rietură2aeştri în %zigun nu consideră că aceste

capacităţi reprezintă ceva deosebit 9ursul 9hi ; este cursul însăşi a vieţii !9a să radiez 9hi pentru mine este acelaşi lucru ca a respira, -e$plica un maestru ; :a este în mine :a

50



reprezintă o parte din mine, cum ar &i m*nă sau respiraţie >are se poate să înţeleg întotalitate respiraţiaN#

)robabil că maeştrii %zigun pot nu numai să deplaseze pe Chi a sa interioară ,ci s-o şi trimită în a&ară corpului ca o oarecare &orţa mecanică /a începutul anilor D0 aisecolului PP "nstitutul de 2edicina %radiţională 9hineză din 4hanhai a &ăcut un scurt&ilm documentar despre tehnica %zigun 2aestru %zigun se aşeza în &aţa oscilogra&ului

/a comanda el radia Chi din degetele m*inii drepte şi în acest timp oscilogra&ulînregistra un &lu$ de energie, emiţ*nd semnale scurte la &iecare undă de radiaţie!9oncluzia care se trage din acest &apt, - Chi e$istă în &orma &izică şi maeştrii %zigun o

pot radia după dorinţa#, - aşa a comentat acest e$periment doctorul :isenbergÎn anii C0 ai secolului PP cercetătorii chinezi din ong Aong au e&ectuat

e$perienţe cu grupuri de oameni, care lucrează cu energia Chi În &iecare grup au intratopt medici, care prin g*nd trimeteau Chi celor opt pacienţi, &ără să-i atingă &izic9ercetătorii au observat că în timpul transmisiei Chi temperatura v*r&ului nasului al&iecărui medic a cobor*t cu 1-+ grade, în timp ce temperatura v*r&ului nasului al&iecărui pacient a crescut tot cu at*t )robabil că aceste modi&icări de temperatura au&ost condiţionate de transmiterea energiei de la tămăduitor spre pacient

9on&orm tradiţiilor chineze, creşterea în corp a cantităţii de Chi &ace dintr-unom bolnav un om sănătos, iar din omul slab ; un om puternic 9on&orm spuselor e$pertului american rjus Aumar rancis, care a studiat %zigun timp de 80 de aniat*t în 9hina, c*t şi în a&ară graniţelor ei, creştera energiei corpului îmbunătăţeştestarea &izică, limpezeşte raţiunea şi produce chiar inspiraţie spirituală !)racticareasistematică a e$erciţiilor %zigun într-adevăr restabileşte tinereţea corpuluiVconştiinţei,ast&el înc*t !timpul de aur# al vieţii într-adevăr devine !de aur#, - spune rancis :lmenţionează că apro$imativ 50U din chinezi, care încep să practice ori %zigun, ori+aiEiFuan Jîncă un tip de arte marţialeK după L0 de ani, c*nd îmbătr*nirea devine orealitate inevitabilă pentru ei !3acă un sistem oarecare de e$erciţii poate sărestabilească chiar organismul unui om bătr*n, atunci in&luenţa lui asupra oamenilor

tineri sau oamenilor de v*rstă mijlocie este de nepreţuit#, - adaogă rancis:$erciţiile %zigun propuse de rancis sunt simple dar e&iciente, ele cuprind

răsuciri, mişcări rotative şi întinderea coloanei vertebrale 4e consideră că eleactivizează porţile acustice şi îmbunătăţesc cursul Chi. 3eşi aceste e$erciţii nu lucreazăîn mod concret cu chaIre şi tehnica e$ecutării lor se deosebeşte de cele Cinci Ritualuri,elementele lor de baza sunt asemănătoare cu primul e$erciţiu al colonelului rad&ord,care stimulează rotirea v*rtejurilor tuturor chaIrelor 7&ară de aceasta, e$erciţii %zigun,recomandate de rancis, ca şi practicarea #chiului Rena!terii, dovedesc că mişcărilecorpului în combinaţie cu dispoziţia psihică corectă şi tehnicile de respiraţiein&luenţează direct cursul 9hi prin corp$raţiune, îmbunătăţesc considerabil sănătatea şi

prelungesc viaţă

Practic:nd !ai>i?uan zilnic în decur%ul a @<A ani

9a şi %zigun, taijiWuan ; este tehnica psiho&izică chineză, care întăreştesănătatea şi prelungeşte viaţă, a cărei sens ; este îmbunătăţirea ma$imă a circulaţieienergiei vitale în scopul vindecării şi întineririi organismului 9on&orm celor spuse demaestrul 3a /iu, care la mijlocul anilor 50 ai secolului PP a &ăcut cunoscut în 4tateleEnite taijiWuan, care este un sistem precis de mişcări lente, line şi controlate detaliat#9a şi #chiul Rena!terii B acesta este un comple$ de e$erciţii rela$ante şi toni&iante care eliberează energia vitală în corp$raţiune şi ast&el îmbunătăţesc considerabil starea

&izică 7propiindu-se de cea de-a B0-a aniversare a zilei de naştere, 3a /iu preda, ca şiînainte, taiEi elevilor săi americani3a /iu povestea o poveste minunată despre învăţătorul său /i <in "ene, care s-a

născut în 9hina în anul 1LCD 9on&orm spuselor lui 3a /iu, învăţătorul lui a &ost

51



căsătorit de paisprezece ori, a avut 1D0 de descendenţi direcţi de-a lungul a unsprezecegeneraţii şi a trăit peste +50 ani 9u trei ani înainte de moarte, în anul 1B80 /i <in Hens-a înt*lnit cu un general chinez, care mai t*rziu îl descria ast&el= are vedere bună şimersul rapid, înălţime ; C &ootsR Jcca + m 10 cmK , unghii &oarte lungi la m*ini şi &aţarumenită 2ulţi elevi ai lui /i aveau peste 100 ani În ce a constat secretul longevităţiiluiN 9*nd avea 180 ani, el a înt*lnit în munţi un om &oarte bătr*n 7cest om susţinea că

are 500 ani şi că el a putut să trăiască at*t de mult datorită practicării unor e$erciţiispeciale, asemănătoare cu taijiWuan 7ceste e$erciţii se numeau agua JaguazhangK şicuprindeau sunete speciale, e$erciţii de respiraţie, recomandări pentru alimentare şitratamente cu ierburi )ustnicul montan a transmis aceasta tehnica lui /i <in Hen, iar acesta l-a învăţat pe 3a /iu

!/ongevitatea mea, - spunea maestrul /i <in Hen, - a devenit posibilă datorită&aptului că eu am practicat zilnic aceste e$erciţii ; regulat, corect şi sincer ; de-alungul a 1+0 de ani# 3upă spusele lui, timpul cel mai bun pentru e$erciţii ; este întreorele 11 seara şi 11 dimineaţa, c*nd trebuie repetat &iecare e$erciţiu de + p*nă la L ori7ceasta seamănă cu s&atul colonelul rad&ord dat lui )eter Aelder şi elevilor săi= săstudieze zilnic şi treptat să aducă numărul repetărilor al &iecărui Ritual p*nă +1 ori

)ractica regulată, sublinia colonelul , va &ace un e&ect puternic care cu timpul va creşte9e &el de concluzie putem trage din aceste povestiri uimitoareN )robabil că încorpul uman e$istă o cantitate imensă de canale energetice, prin care circulă energiavitală În decursul multor ani adepţii tradiţiei orientale au creat comple$e de e$erciţii,care măresc la ma$imum cursul acestei energii şi o repartizează în mod optim princorp, din care cauza sănătatea devine mai bună, raţiunea devine mai clară şi creşterezistenţa vitală 9on&orm acestor învăţături, &ie ca este vorba de 9hina sau de %ibet,-longevitatea este o ştiinţa şi nu un dar al sorţii :$ecut*nd e$erciţiile tehnicilor chineze, ca şi în e$ecutarea celor Cinci Ritualuri ale colonelului rad&ord, noi &acemaplecări, întoarceri şi întindem corpul, ceea ce stimulează şi toni&iază punctele noastrede acupunctură, porţile energetice şi chaIre %oate acestea eliberează Chi care se a&lă în

stare de inactivitate, sau prana, sau energia vitală, şi ea, ca izvor, începe să vă umple cuape preţioase ale &orţei şi rezistenţei

Cum cele Cinci Ritualuri /ac rever%i"il $roce%ul de îm"ătr:nire

9olonelul rad&ord şi sute de cititori, care practică acţiuni rituale, susţin că eiîntorc înapoi sau cel puţin încetinesc procesul de îmbătr*nire şi că secretul lor ; esteactivizarea energiei vitale şi &olosirea corectă a acesteia Însă cum să e$plicăm

principiul acţionării lor ast&el înc*t acest lucru să satis&acă un om occidentalNÎn primul r*nd să totalizăm ştiinţa colonelului rad&ord=1 /a baza in&luenţei bine&ăcătoare a celor Cinci Ritualuri stă principiul de

lucru cu energie vitală sau prana 7ceasta energie nu este palpabilă, însă esteo &orţa reală şi puternică, care ghidează viaţă

+ )racticarea regulată a celor Cinci Ritualuri prin succesiunea corectăactivizează rezervele voastre enorme ale energiei vitale şi îmbunătăţesccirculaţia acesteia prin corp$raţiune 3rept rezultat sănătatea devine

puternică, creşte energiticitatea şi se prelungeşte viaţă8 :nergia voastra vitala circulă prin cele şapte centre energetice !invizibile#,

care se numesc chaIre şi care, după aspectul lor, seamănă cu roţi care seînv*rtesc sau cu v*rtejuri

@ 9haIrele lucrează cu corpul prin şapte glande ale secreţiei interne :nergia

vitală circulă prin chaIre şi se repartizează în corp prin sistemul endocrin5 %ulburările în distruibuirea hormonilor, produşi de sistemul endocrin saulipsa unuia din aceştia apar atunci c*nd &uncţionarea uneia sau alteia din

5+



chaIre este incorectă > proastă &uncţionare a sistemului endocrin duce la boli, slăbiciune, îmbătr*nire sau chiar la moarte

L 4tarea sănătăţii şi durata vieţii depind , în primul r*nd, de viteza de rotaţie achaIrelor /a un om sănătos toate şapte chaIre se rotesc &oarte repede şi cuaceeaşi viteză 9reşteţi viteza de rotaţie a chaIrelor ; şi încetiniţi procesul

de îmbătr*nire 3acă una sau mai multe chaIre sunt blocate, rotaţia lor naturală a întcetinit sau chiar s-a oprit, atunci apar boli şi îmbătr*nire

C 9ele Cinci Ritualuri cresc viteza rotaţiei chaIrelor, armonizează rotaţiadi&eritelor chaIre între ele şi distribuie în mod egal prin sistemul endocrinenergia vitală pură, care, la r*ndul ei, o distribuie prin organe şi sisteme alecorpului 3rept rezultat este sănătatea optimă, restabilirea corpului şiobţinerea &orţei vitale şi vioiciuni tinereţii

4curtă noastră cercetare a tehnicilor chineze %zigun şi taijiWuan a arătat căe$erciţiile &izice combinate cu cunoaşterea precisă a principiilor de lucru cu sistemul

energetic al omului pot îmbunătăţi &lu$ul 9hi în adevăratul sens al cuv*ntului, d*ndu-văviaţă :$erciţile %zigun sunt îndreptate spre stimularea &lu$ului de energie prin chaIre%ot, ce &aceţi pentru îmbunătăţirea &lu$ului 9hi întotdeauna aduce &olosul întreguluicorp 7st&el vedem că energia vitală 9hi se mişcă prin chaIre şi printr-un număr imensde meridiane, stimul*nd organele interne şi glandele endocrine

7m a&lat că în unele culturi au &ost create e$erciţii &izice pentru activizarea şiacumularea energiei >cup*ndu-se de practicile asemănătoare cu #chiului Rena!terii

(+zigun, taijiWuanK, care lucrează cu centrii energetici ai dv,cel mai probabil, veţiobserva modi&icări pro&unde în starea dv &izică, psihică şi emoţională

3e e$emplu, chaIra ple$ului solar, care in&luenţează asimilarea alimentelor şieste legată cu &icatul, pancreasul, stomacul, vezica biliară şi splina 3acă practicaţi

e$erciţiile, care in&luenţează chaIra ple$ului solar, cu timpul aceste e$erciţii vor începesă in&luenţeze procesul digestiv şi metabolismul, precum şi toate organele şi hormonii,care sunt legate cu asimilarea hranei 3acă acestea sunt e$erciţii destul de puternice şidacă le practicaţi un timp îndelungat, ele vor schimba considerabil &lu$ul energiei prinanumite organe ale corpului dv 3igestia dv se va îmbunătăţi, veţi asimila mai binehrană şi, probabil veţi m*nca mai puţin "ar sănătatea dv se va îmbunătăţi şi va creşte&orţa vitală, iar asta înseamnă că veţi arăta şi vă veţi simţi mai bine şi, probabil, veţi &imai tineri

7cum înmulţiţi acest &olos cu şapte pentru a vedea c*t de mult veţi puteaschimba corpul dv practic*nd e$erciţii pentru cele şapte chaIre şi toate organele şisistemele corpului, pe care le deservesc )ractic*nd comple$ul de e$erciţii, carein&luenţează toate chaIrele, obţineţi acces la bazele &uncţionării corpului vostru ; lacirculaţia energiei, organelor, glandelor şi proceselor biochimice, prin care energiavitală &uncţionează în corp 3atorită acestor e$erciţii, chaIrele încep să se rotească mairepede şi mai armonios şi mai multă energie de baza se repartizează în corpul vostru3acă înainte &lu$ul energiei în corpul votru era îngreunat, acum energia se poatedeplasa liber (i iar înmulţiţi aceste rezultate cu şapte pentru a vedea e&ectul total, pecare îl obţineţi lucr*nd cu toate chaIrele

)racticarea celor Cinci Ritualuri creează o buclă a legăturii energetice inverseîntre corpul vostru şi organele acestuia, glandele şi secţiei hormonale, chaIrele şi &lu$ulenergiei prin acestea şi izvorul vieţii însuşi 7lungirea, încordarea, întoarcerile şi

aplecările corpului, care &ac parte din acţiuni rituale, stimulează &uncţionarea glandelor de secreţie internă şi accelerează rotaţia chaIrelor prin presarea şi rela$area alternante 3rimul Ritual (rotaţie) accelerează rotaţia v*rtejurilor ai celor şapte haIre 7 &ouă

acţiune rituală, probabil că lucrează cu primele cinci chaIre ; de la chaIra de rădăcină

58



p*nă la chaIra g*tului 7 treia acţiune rituală stimulează chaIrele inimii şi ale g*tului 7l patrulea Ritual lucrează cu toate cele şapte chaIre, mai ales cu chaIrele capului ; aşasea şi a şaptea, - deoarece include aplecările capului spre spate şi în jos 7l cincilea

Ritual, probabil că acţionează în primul r*nd asupra chaIrei de rădăcină, sacrală şiasupra celor două sacre ale capului 9u alte cuvinte, c*nd e$ecutaţi cele Cinci

Ritualuri, realizaţi un contact energetic cu toate aspectele ale e$istenţei dv

În timpul practicării celor Cinci Ritualuri dv ca şi cum masaţi centrele dvenergetice şi prin ele ; glandele, pe care aceste centre le deservesc, iar prin glande ; toate organele interne >dată cu practica regulată a #chiului Rena!terii, in&luenţa ei

bine&ăcătoare devine mai mare În cur*nd începeţi pur şi simplu să modi&icaţi corpuldin interior

9u c*t mai mult timp &aceţi e$erciţii, cu at*t mai mult obţineţi de la ele ,aminteşte colonelul rad&ord Cinci Ritualuri vor ajuta să se normalizeze rotaţiav*rtejurilor, ast&el înc*t corpul devine şi mai sensibil la &olosul e$erciţiilor#, - e$plicăcolonelul >are merită să ne mirăm că practica #chiului Rena!terii a dat asemenearezultate uimitoare at*tor oameni, &ăc*ndu-i să arate mai tineri, să se simtă mai sănătoşişi să trăiască mai multN

:$istă încă un moment important 3eşi noi am stabilit apro$imativ care chaIrein&luenţează &iecare acţiune rituală, tehnica #chiului Rena!terii lucrează în integritateiecare acţiune rituală in&luenţează întreg corpul 2odelul, pe care ni l-a propuscolonelul rad&ord, se bazează pe abordarea unitară a organismului uman ilozo&iiletibetane, hinduse şi chineze văd materia şi energie, spiritul şi substanţa, psihicul într-ounitate indiviza, ca un întreg 7ceasta înseamnă că prin practica sistematica veţi

percepe in&luenţa pozitivă asupra tuturor aspecte ale e$istenţei sale= corpul dv va arătamai t*năr, iar g*ndurile vor deveni mai clare )uteţi să vă aşteptaţi că veţi percepe maicomplet totul ce se petrece în interiorul şi în jurul dv şi că viaţă dv, calitatea ei se vor îmbunătăţi

9a şi înainte ne este greu să spunem că &iecare acţiune rituală anume

in&luenţează &iecare chaIra şi glanda :ste posibil, chiar încercarea unei asemeneaconcretizări să &ie o greşeală a unei abordări occidentale, mecanice Foi, însă, putem &iconvinşi, că schimbul energetic intern, care, prin presupunere, are loc prin practica#chiului Rena!terii şi in&luenţele ei generale asupra chaIrelor în realitate sunt posibileşi într-un mare grad probabile

3upă toate cele spuse, putem, în s&*rşit, să ne adresăm acţiunii rituale

suplimentare, descrise de colonelul rad&ord 3upă spusele lui, practicarea ei este dedorit, dar nu este obligatorie 7cesta este cel de-al (aselea .itual

+l şa%elea Ritual8 acumularea ne$reţuitei enerii vitale

Cinci Ritualuri vor restabili sănătatea şi &orţa dv vitală ,- susţine colonelulrad&ord !Însă, pentru a aduce corpul într-o stare ideală şi să-l întineriţi considerabil ,; continuă el, e$istă încă o acţiune rituală B cea &e$a !asea.

)robabil, că cel de-al Şaselea Ritual este cel complicat din tot ce ne-a învăţatcolonelul rad&ord, deoarece acest e$erciţiu retransmite energia se$uală pentru scopurimai înalte 3upă spusele colonelului, pentru a deveni !supraom# este necesarăabţinereaR de la comunicarea se$uală, şi cea &orţa vitală, care este cuprinsă în dorinţase$uală, trebuie să &ie !concentrată şi ghidată din v*rtejul al doilea către toatecelelalte#

9olonelul era nevoit să e$plice detaliat, ce anume are în vedere :l nu vorbea

despre înăbuşirea dorinţei se$uale 3impotrivă, el sublinia în mod deosebit că p*năc*nd dorinţa se$uală nu a devenit puternică şi stabilă, nu se poate e$ecuta cel de-alŞaselea Ritual. În aceasta constă greutatea= să nu realizezi dorinţa se$uală acută,apărută la dv, însă să învăţaţi să redirijaţi şi să modi&icaţi aceasta &orţa puternică cu

5@



ajutorul celei de-a !asea acţiuni rituale. "ată ce înseamnă !să transmutaţi dorinţase$uală activă# 3vo modi&icaţi, eliber*nd o energie imensă închisă în ea 4e poatespune, că !ridic*nd în sus# energia se$uală, sau energia s&erei de reproducere, aceasta

poate &i trans&ormată în energia longevităţii9ea de-a !asea acţiune rituală include lacătul respirator, sau !bandhu#, cum îl

denumesc hatha-oga În timpul unei e$pirări puternice, eliberaţi plăm*nii de aer şi

trageţi abdomenul, apoi după un timp , reţineţi respiraţia În oga bandhu ; sunt tehniciavansate, care la început se e$ecută cu mare precauţie şi numai după o pregătiresu&icientă, şi ideal ar &i ; sub observaţia unui maestru cu e$perienţa :ste posibil cătocmai din acest motiv colonelul rad&ord a lăsat la urma e$punerea acestei tehnici Înesenţă, al Şaselea Ritual, ca şi &oale de &orjă, scoate !căldură animală# din cele douăchaIre în sus, spre centre superioare 7bstinenţa se$uală este necesară pentru a acumulaaceasta energie preţioasă, care ,în caz contrar, se va consuma în comunicarea se$ualăÎn timpul e$ecutării celei de-a !asea acţiuni rituale, bandhu şi respiraţia pro&undă&olosesc energia se$uală ca un &el de combustibil

În timpul vieţii un bărbat mediu ejaculează apro$imat de 5000 ori 7staînseamnă de D0 de ori pe an de-a lungul a L5 ani În acest timp el produse apro$imativ

@ galoane Japro$imativ 15 litriK de spermă şi la &iecare ejaculare se elimină între +00 p*nă la 500 milioane de spermatozoizi 4permă produsă în cursul întregii vieţi estesu&icientă pentru crea a unui trilion de &iinţe umane 3in punctul de vedere energetic ; asta este o colosală &orţa creatoare Închipuiţi-vă , ce aţi putea &ace cu aceasta energie,dacă aţi &i &olosit-o alt&el Înainte de toate, probabil, că aţi &i trăit mai mult !Într-unsens &oarte real, &iecare bărbat poate să creeze o mai puternică rezerva de energiese$uală dec*t o bomba atomică#, - spunea cunoscutul maestru daossian 2anteI 9hiaRR

"ată în ce constă esenţa celui de-al Şaselea Ritual: dacă vă veţi abţine de lacomunicarea se$uală, veţi putea acumula o energie puternică din s&era reproducerii şisă-o modi&icaţi în scopul obţinerii sănătăţii optime, întineririi organismului şi vieţiilungi Însă colonelul ştia că puţini sunt de acord cu abţinerea se$uală, de aceea el a

recomandat să am*ne cea de-a !asea acţiune rituală p*nă c*nd nu veţi &i într-adevăr gata să &aceţi acest pas hotăr*tor

)%te im$ortant %ă credeţi că $uteţi deveni mai t:năr )entru completarea celor Şase Ritualuri colonelul rad&ord &ace o recomandare, careeste tot at*t de importantă ca şi e$erciţii %rebuie %ă credeţi că într-adevăr puteţi săopriţi procesul de îmbătr*nire sau cel puţin să-l încetiniţi la ma$imum > asemeneadispoziţie psihică este totul #9u toată v*rstă dv cronologică, dacă dv însuşi vă simţiţit*năr, şi cei din jur vă vor considera ca pe un t*năr# ,- e$plică colonelul rad&ord

7ceasta în &elul ei este o magie, scamatorie, însă numai auditoriu pe care trebuiesă-l convingeţi , - este conştiinţa dv necredicioasăe rad&ord spunea elevilor săi căatunci c*nd începea să e$ecute acţiuni rituale în %ibet, el se străduia să-şi vadă mait*năr, dec*t era în realitate În loc de a se agăţa de propria sa imagine !a omului bătr*nşi slab#, el amintea aşa cum era el în de$lină în/lorire a /orţelor. În aceasta imagine deom t*năr el depunea în &iecare zi o energie psihică şi !o dorinţa &oarte puternică# %reptat el a început să observe că arată mai bine /a &el îl vedeau şi oamenii cu care seînt*lnea )robabil că aţi auzit asemenea e$presii= !%oate acestea se a&lă în conştientuldv 3v creaţi propria realitate 9onştientul este superior materiei :l a creat acest lucru

prin voinţa sa# 9e este asta ; o trucare şmechereascăN 4au descrierea precisă a proceselor ce au loc în realitateN

R În cartea lui 9rito&er Ailhem !9inci perle tibetane# se spune că în timpurile noastre o asemeneaabordare este învechită şi cel de-al Şaselea Ritual poate &i e$ecutat şi un om care nu practică abţinerease$uală 2ai ales dacă aceasta se re&eră la acei care măcar într-o măsură oarecare practicî %antru sautehnicile daossiene de păstrare a energiei se$uale ; :$ red

55



În timp ce ştiinţa contemporană tinde să separe conştiinţa de materia &izică,

numindu-le &enomene care nu sunt legate între ele, &ilozo&iile orientale ne învaţăcontrariul :le consideră că tot ce este material este produsul conştiinţei JraţiuniiK.aţiune ; este primul principiu de creare ; a celui ceva din ce este compusă materia

2ateria ; este o conştiinţă condensată sau concentratăÎn secolul al PP-lea &izica cuantica a început să dovedească justeţeaconcepţiilor &ilozo&ice orientale %reptat oamenii de ştiinţă ajung la concluzie că este

posibil, că conştiinţa JraţiuneK omului într-adevăr acţionează asupra materiei Enii dinei chiar încearcă să creeze noi metode de tratament ; !medicina vibriţională# şi!tămăduire cuantică# 3acă conştiinţa într-adevăr reprezintă materia prima pentrumaterie, este logic să se tragă concluzia că g*ndurile dv &ormează realitatea noastră&izică Jcorpul dvK şi modelează comportamentul lui Jsănătatea dvK

3ipaI 9hopra e$plică o asemenea opinie despre corelaţia conştiinţa-materie,combin*nd iluminarea mistică a meditaţiei, teoriile &izice contemporane şi propriae$perienţa a tămăduitorului practician 9hopra consideră că trăim în &lu$ul

potenţialelor, cărora conştiinţa le dă &orma şi materialitate .ealitateta nu are limite şi sedezvoltă permanent .ealitatea poate &i orice7cest lucru este veridic chiar la nivelul electronilor Înainte noi am crezut că

electronul este asemănător cu o mică planeta, care se roteşte în jurul nucleuluiatomuluiM acest lucru ar &i &oarte previzibil şi noi am putea să-l găsim mereu acolo 7zi,însă, &izicienii consideră că punctul de vedere tradiţional despre electron e$istă numaidatorită &aptului că noi îl susţinem În realitate, spun ei, electronul nu e$istă într-un

punct concret, potenţial el e$istă peste tot )unctul nostru de vedere despre electron îidă doar o determinare 9u alte cuvinte , el arată a!a cum %l e&em 7cest lucru neaminteşte că unul din momentele cheie în realizarea de către colonelul rad&ord asucceselor lui uimitoare în ceea ce priveşte întinerirea corpului său a &ost concentrarea

lui asupra imaginii sale ca despre un om t*nărenomenul numit efectul place*o, arată în mod e$cepţional, că aşteptările şi

convingerile noastre pot in&luenţa direct starea noastră &izică )lacebo ; sunt tablete dincreta şi zahăr, care sunt date pacienţilor, conving*ndu-i că aceste tablete sunt unmedicament &oarte e&icient 7pro$imativ la o treime din pacienţi, cărora li s-aadministrat placebo, starea lor într-adevăr s-a îmbunătăţit 4e presupune că aceastaîmbunătăţire a stării are loc datorită dispoziţiei psihice a pacienţilor şi aşteptărilor acestora pentru îmbunătăţirea stării

2unca psihoterapeutului , doctorului în &ilozo&ie :velin 4ilvers din /os 7ngelesarată c*t de puternic poate &i e&ectul placebo 3octorul :velin 4ilvers spunea pacienţilor săi care su&ereau de dureri cronice, că în corpul lor e$istă !o &armacie interioară# :a&olosea o tehnică specială în care sugestia era combinată cu vizualizarea ghidată şi cuajutorul căreia pacienţii ca şi cum stimulau producţia internă a !medicamentelor#analgezice olnavii au &ost rugaţi să-şi imagineze că ei acumulează o mare rezervă deendor&ine Jsubstanţe analgezice naturaleK, care apoi pot &i introduse mintal Jprin g*ndKîn s*nge .ezultatele au &ost impresionante olosind aceasta tehnica, mulţi pacienţi au

putut să anihileze sau să reducă durerile şi să înceteze să ia preparate analgezice, care produc dependenţa 2ai t*rziu doctor 4ilvers a &olosit o tehnică asemănătoare pentru a-i ajuta pe narcomani să se vindece după perioade di&erite de dependenţa narcotică ; dela @ p*nă la @0 ani

!:u consider că acesta este un e$emplu &oarte bun al &aptului că raţiunea

JconştiinţaK poate vindeca, - spune 3ipaI 9hopra ; "mediat ce conştiinţei i-a &ost o&eritun instrument adecvat, ea şi-a permis să învingă graniţele vechi# 9reierul ; este unagent neutru &ără voinţa sa proprie, spune 9hopra :l este !un servitor in&init deinventiv#, care poate &ie să accepte, &ie să respingă orice dependenţă

5L



9a dependenţa, 9hopra are în vedere credinţa stabilă în &aptul că îmbătr*nire şi declinul&izic sunt imposibil de oprit

3upă spusele lui 9hopra, !eul# ; este stăp*nul principal Fe vom delecta cu oviaţa lungă, dacă vom crede că acest lucru este posibil 3in punctul de vedere al&ilozo&iei lui este clar, de ce colonelul rad&ord subliniază importanţa dorinţei,dispoziţiei şi credinţei pentru cei, care doresc să învingă bătr*neţea şi declinul

Oamenii de ştiinţă cercetează eneria vitală

:nergia şi in&luenţa acesteia ;iată sensul celor Cinci Ritualuri ale coloneluluirad&ord, care permit să bem din izvorul tinereţii >are pot oamenii de ştiinţă să vadă,să măsoare şi să calculeze cantitatea acestei energii imposibil de perceput, dar &oarte

puternice, care se numeşte prana sau 9hiN >are într-adevăr ea joacă cel mai importantrol în păstrarea sănătăţii şi în vindecarea bolilor, cum susţin maeştri chinezi înacupuncturăN >are e$istă în prezent dovezi ştiinţi&ice ale teoriilor energetice orientaleN9u toată rezistenţa medicilor şi oamenilor de ştiinţa, care cu perseverenţa menţinJurmeazăK opiniile occidentale despre materia, asemenea dovezi e$istă

:ste posibil că unul din evenimentele recente, care a deschis uşa în aceasta lumea energiei invizibile, a &ost apariţia în anii D0 ai secolului PP a aparatelor medicale deînaltă tehnicitate, care înregistrează c*mpurile energetice electromagnetice, careînconjoară organe şi corpul în întregime 7zi oamenii de ştiinţă pot &otogra&ia cele maisubtile c*mpuri electromagnetice

În timpurile noastre &olosind metodele cum ar &i tomogra&ia magnetică derezonanţă şi altele, cu ajutorul sistemelor computerizate medicii pot obţine imagini alecreierului şi ale altor organe 7zi tomogra&ia magnetică de rezonanţă se &oloseşte pescară largă în spitale şi laboratoare ca o tehnica e&icientă de diagnosticare

7&ară de aceasta, e$istă cercetarea uimitoare a doctorului jord Fordenstromdin "nstitutul 9arolina în 4uedia Fordenstrom promovează presupunerea că corpul are

un sistem de reţele electrice şi că activitatea electrică constituie baza procesului devindecare 2unca lui a arătat că dacă &lu$ul electric, care circulă prin corp, este mărit,este posibilă oprirea creşterii celulelor canceroase 4istemul electric al corpului, susţine

Fordenstrom, joacă un rol tot at*t de important în păstrarea sănătăţii omului, ca şicirculaţia s*ngelui

Eltimele descoperiri în domeniul acuterapiei au avansat încercările de a dovedie$istenţa energiei invizibile 4pecialistul german în acupunctură ; doctorul .einhardSoll a invental un dispozitiv, care se numeşte dermatron, şi tehnica, care se numeşteelectroacupunctură 3octorul Soll &oloseşte computerul pentru a observa parametriielectronici ai punctelor de acupunctură din corp 9omputerul calculează indicatorii de

p*nă la şi în timpul şedinţei de acupunctura, ghid*nd acţiunile medicului9ercetătorul japonez doctor irosi 2otoama a inventat un aparat pentru

măsurarea &uncţionării meridianelor şi organelor interne corespunzătoare, care şi ellucrează cu punctele de acupunctura 7cest aparat are +D de electrozi, pe care mediculle cuplează cu punctele de acupunctură ; de obicei pe degetele m*inilor şi picioarelor9omputerul adună datele electrice, obţinute de aparat 3atorită aparatului său, doctorul2otoama a descoperit că între meridianele care nu sunt echilibrate electric şi starea

bolnăvicioasă a organelor care corespund cu aceste meridiane e$istă o legătură directă!:$perimente la care au participat apro$imativ +000 pacienţi, presupun cu o mare

parte de probabilitate, că valoarea relativă a indicatorilor electronice de pe piele re&lectăstarea &uncţională a energiei Chi din meridianele respective#, - a comunicat 2otoama

3octorul 2otoama a inventat şi un dispozitiv pentru lucru cu chaIre, carestabileşte JdeterminăK modi&icările abia perceptibile ale stării energetice a întreguluicorp şi a acelor părţi ale acestuia, care se asociază cu di&erite chaIre :l a presupus că,deoarece chaIre sunt legate de nodulii sistemului nervos şi cu organele respective,

5C



modi&icările caracteristicilor &lu$urilor electrice în timpul activităţii &izice sau mentale aomului trebuie să &ie accesibile pentru a &i măsurate cu acest dispozitiv .ezultateleobţinute l-au dus la concluzii uluitoare= #)si-energie JChiK, care &uncţionează în chaIre

poate îndepărta sau crea energia la nivelul &izic# 9u alte cuvinte, Chi din chaIrein&luenţează direct calitatea şi sănătatea organelor noastre &izice, şi 2otoama a obţinutdate ştiinţi&ice, care pot con&irma acest lucru

2otoama, Soll şi Fordenstrom ; sunt numai unii din mulţi oameni de ştiinţăşi cercetători, care acum studiază c*mpul energetic al omului :i ne povestesc despreconstrucţia corpului, despre amplasarea canalelor energetice şi despre in&luenţa lor asupra sănătăţii, bolilor, vindecării şi îmbătr*nirii :i ne o&eră metode noi deinteracţiune cu energie, care stă la baza vieţii noastre :ste &oarte probabil, cărezultatele acestor cercetări vor con&irma şi vor apro&unda învăţătură coloneluluirad&ord ără îndoială, ele ne vor ajuta pe noi, oameni occidentali, care se intereseazăde cele Cinci Ritualuri, să înţelegem mai bine mecanismele biochimice şi energetice,care &ac posibilă longevitatea )utem spune cu siguranţa, ca şi colonelul rad&ord, căizvorul tinereţii întotdeauna se a&la în noi, însă acum ne sprijinim şi pe date ştiinţi&ice

9u toate acestea, dacă vom insista că tot, ce ne-a povestit colonelul rad&ord,

trebuie să &ie dovedit ştiinţi&ic, putem &i dezamăgiţi )entru asta ştiinţa nu areinstrumente şi concepţii necesare (i totuşi în mod obligatoriu trebuie să credem totulce este spus în cartea !>chiul .enaşterii# 9olonelul rad&ord nu este singurul carecomunică rezultatele uimitoare a longevităţii În spatele acestor comunicări se a&lătradiţii măreţe care au trecut prin încercarea timpurilor 3e multă vreme secretele şi&orţa energiei puterii vitale sunt studiate în 9hina, "ndia şi %ibet, precum şi în alte ţări,şi ceea ce pentru majoritatea din noi pare a &i o taina, pentru locuitorii acestor ţări ; esteobişnuitul bun simţ şi chiar o cunoaştere standard 3acă acest curs scurt de &ilozo&ie aculturilor orientale, din ale căror punct de vedere energia vieţi este tot at*t de

perceptibilă, cum este pentru voi ; m*nă voastră, nu v-a dovedit nimic, dovada cea mai bună va &i e$perienţa proprie 3acă rad&ord ar &i &ost acum cu noi, el ar &i putut spune

apro$imativ următoarele= #3acă vreţi, cercetaţi JstudiaţiK tainele energiei, însă practicaţi cele Cinci Ritualuri şi singuri evaluaţi rezultatele lor#

3acă cunoaşteţi oga, veţi vedea că cele Cinci Ritualuri şi oga suntasemănătoare din multe puncte de vedere În cursul anilor ce au trecut, iar şi iar seridicau probleme despre legătură între oga şi cele Cinci Ritualuri În capitolul următor vom cerceta aceasta legătură importantă 7&ară de aceasta, mulţi oameni îşi puneauîntrebări despre practica mai e&icientă de e$ecutare a celor Cinci Ritualuri . În capitolulurmător vom răspunde la aceste întrebări şi ne vom opri &oarte detaliat la tehnicae$ecutării a acţiunilor rituale înşişi.

%imp de +0 de ani .ichard /eviton lucrează ca ziarist şi scrie despre metodenetradiţionaliste de tratament şi de întărire a sănătăţii :l scria pentru :ast Seest6ournal Jîn prezent !Fatural ealth#K, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest# :l este autorulmultor cărţi, printre acre ; !%he "magination p& )entecost# J!7ntroposophic )ress#,BB@K, !9reatorii creierului# J!rain ulders#K, !)rentice all#, 1BB5 şi !În căutarea lui7rthur# J!/ooIing &or 7rthur#K, !4tation ill )ress#, 1BB5 În prezent /eviton esteredactor şe& al revistei !7lternative 2edicine 3igest# şi a editurii !uture 2edicine)uvlishing#

5D



CAPITOLUL 4

Cinci Ritualuri şi yoa8 tehnica $entru re%ta"ilirea%ănătăţii şi $entru $relunirea vieţii

6e&& 2uzgo, doctor în medicina,În e$punerea lui /aura a %e$el

5B



4n vechi %ecret al izvorului tineretii ve%nice. Cartea <. Cele Cinci Ritualuri %i Boa

9ele cici Rit)al)ri, descrise in cartea X#chiul Renasterii#, pot &i numite pozitiimodi&icate de hatha 0oga Fu ma indoiesc ca X>chiul .enasterii# si hatha oga auacelasi izvor /a baza lor sta unul si acelasi mod de intelegere a mecanismului si

&unctionalitatii corpului omenescHoga nu este o religie, este o stiinta straveche, care da omului posibilitatea sa-siuni&ice corpul, constiinta si su&letulM insusi cuvantul X 0oga# inseamna Xunitate#>amenii >ccidentului pentru descrierea conceptiei de oga pot intrebuinta cuvantulXintegritate# )ozitiile de oga sunt destinate pentru insanatosirea si intarireaorganizmului, pentru calmarea simturilor si luminarea mintii, putand &i practicate doar

pentru atingerea acestor scopuri %otusi, elementul principal in practica oga esteconsiderat a &i meditatia

A .edita, inseamna a &ace un e&ort constient, orientat spre pastrarea linistii, tacerii siconstiintei, in acelasi timp )racticarea meditatiei poate &i mult mai inaintata si poate

include perceptia unui alt nivel de realitate, independent de convingerile si credintadumneavoastra )uteti numi ceea ce &aceti rugaciune, contemplare sau o munca cuconstiinta, dar meditatia este o urmarire atentaVe$aminare in tacere si multaconcentrare, datorita careia puteti e$perimenta prezenta :u descriu prezenta ca pe osenzatie puternica a legaturii cu ceea ce se intampla inlauntrul si in jurul meu3atorita practicarii zilnice a e$ercitiilor oga si a meditatiei, eu percep mult mai clar ce &ac in &iecare clipa a vietii mele 4imt vigoare, energie, o dispozitie pozitiva sicapacitatea de a da vietii mele o importanta adevarata

3estinatia practicii oga este aceea de a crea o rela$are &izica si liniste su&leteasca, caresunt obligatorii pentru a atinge o calitate superioara a vietii :$ercitiile de oga ajuta

la Xlegarea intr-un singur nod# a partilor &izice, mintale si su&letesti ale omului, pentruca acestea sa se poata servi reciproc si &unctiona in armonie "nsasi indeplinirea

pozitiilor de oga deja il ajuta sa intre pe cel care le practica intr-o stare de meditatie

"n a&ara de aceasta, pozitiile JasaneK oga ajuta la dezvoltarea &ortei &izice si larezistenta organismului, obligatorii pentru practicarea tehnicii meditative spirituale

3rana este un termen hindusVindian, pe care il &olosesc cei care practica oga, aceastainseamna energie si su&let :le sunt strans legate intre ele recii antici au descoperit siei aceasta legatura pe care au numit-o pnema ; respiratie si su&let anditi-va la unsimplu &apt= in timpul meditatiei, trebuie sa stati destul de multa vreme in pozitiedreapta total nemiscati 2ajoritatea oamenilor moderni, este cam nervoasa, camincordata si prea obosita, acestia sunt in stare sa stea &ara miscare doar cateva minute)ozitiile de oga antreneaza corpul si il pregateste pentru a putea sta mult timp in

pozitie nemiscata, cu picioarele incrucisate, indreptandu-si coloana vertebralanesprijinindu-se de nimic in tot acest timp "n literatura tantrica Jtestele religioaseKeste scris ca insusi uddha a spus odata= Xara un corp in intregime sanatos, omul nu

poate cunoaste &ericirea#

"n ultimii ani, stiinta moderna a inceput sa recunoasca si sa con&irme actiunea bene&ica psihologica si &iziologica a practicii oga, a meditatiei si a tehnicilor asemanatoare cucele oga, cum ar &i cele din X>chiul .enasterii#

"n X6urnalul cercetarilor medicale indiene# au &ost publicate rezultatele unuie$periment, care &ac dovada &aptului ca dupa sase luni de practicare zilnica a pozitiilor de oga, se observa o scadere a &recventei pulsului, a tensiunii sangelui in artere,insotite de marirea volumului plamanilor si a cavitatii toracice si, in a&ara de aceasta,

L0



practicantii simt mult mai rar nelinistea. 9ercetarea ulterioara a aratat ca practicarearegulata a e$ercitiilor oga duce la scaderea stresului &iziologic, la diminuareanivelului colesterolului, la normalizarea nivelului de zahar in sange, la crestereacantitatii undelor-al&a ale creierului Jcare sunt asociate cu rela$areaK si la imbunatatireagenerala a starii sanatatii omului

7lte numeroase cercetari au aratat rezultate asemanatoare % 6 %orp, doctor in &iloso&iede la Eniversitatea din %enessee JNK, a descoperit ca oamenii care practica in modregulat oga, se nelinistesc mai rar sau se supara 2ulti dintre cei cercetati de acesta auinceput sa su&ere mai putin de insomnie, oboseala, dureri de cap, diverse tulburari incorp, ameteli, de&ormari ale coloanei, o proasta miscare a articulatiilor si boli de pieleHoga a ajutat oamenii care su&ereau din cauza obezitatii, au &ost chiar si cazuri demicsorare a cantitatii consumului de alcool si nicotina %ot in cadrul rezultatelor

positive se incadreaza si dobandirea echilibrului, linistii su&letesti si bucuriei,imbunatatirea relatiilor personale si cresterea capacitatii de concentrare

"n decursul altui e$periment, doctorul ' 3hanara de la Eniversitatea din 7lberta -

9anada, a comparat un grup de oameni care pe parcursul a sase saptamani au practicatoga, cu un grup de oameni care au practicat in aceeasi perioada e$ercitii &iziceobisnuite 7cesta a descoperit ca in primul grup urmatorii indici &izici erau cu multmai buni decat la cei din grupul al doilea= metabolismul celular, consumul de o$igen,volumul plamanilor, cantitatea celulelor rosii de sange, cat si moblitatea articulatiilor

Din India pana in Tibet: legatura istorica dintre yoga si tehnica “Ochiul

Renasterii”

4avantii considera ca maestrul buddhist 2ilarepa a adus oga in %ibet din "ndia in sec

P" sau P"" :u consider, ca in acele vremuri antice, ca si astazi, oamenii care locuiau in%ibet, nu-si separau viata lor su&leteasca de e$istenta zilnica :i aveau convingereaca prezenta lui 3umnezeu poate &i simtita, cu ajutorul propriei puteri de viata :ie$perimentau cu ajutorul diverselor tehnici, care ii ajutau sa isi lege corpul &izic cuesenta sprituala, cu su&letul 4unt convins, de &aptul ca odata cu trecerea timpului,calugarii tibetani au descoperit pentru sine o combinatie e&icienta de e$ercizii oga pecare noi o numim astazi tehnica X>chiul .enasterii#

9onditiile aspre de viata in munti, se pare ca au conditionat accentul deosebit de practica in dezvoltarea &ortei si rezistentei

9red ca cele Cinci Ritualuri sunt destul de speci&ice, in sensul ca, &iind o tehnica &oarteveche, au ajuns la noi &ara a su&eri denaturari 9omparati= majoritatea seturilor dee$ercitii oga, care sunt predate in ziua de azi in >ccident, au &ost create in ultimii 50ani %ehnicile de meditatie si pozitiile raman in continuare stravechi, dar metodele princare se practica, sunt adesea rezultatul unei adaptari moderne 9on&orm traditiei,tehnica indeplinirii pozitiilor oga se preda oral de la pro&esor la elev si de aceea semodi&ica in permanenta %otusi, in ceea ce priveste &orma si continuitatea indepliniriicelor Cinci Ritualuri, consider, ca acestea raman neschimbate deja de sute de ani 4i,dupa parerea mea, este deosebit de important sa urmam instructiiunile coloneluluirad&ord, neschimband nici tehnicile de e$ecutare si nici continuitatea celor Cinci

Ritualuri :u sunt medic si totusi practic oga si #chiul Renasterii, si de aceea imi este

clar de ce Ritualurile sunt puse anume in aceasta ordine 2ulti oameni gasesc aceastatehnica e&ectiva si primesc rezultate positive, ceea ce este cea mai buna dovada a&aptului ca aici nu trebuiesc introduce schimari

L1



Schema energetica a corpului: planul general de manipulare a energiei

"n con&ormitate cu acele sisteme de gandire in care se iau in consideratie inceputurileoga si X>chiul .enasterii#, in om e$ista o anumita cantitate de centre energetice "noga acestia se numesc chacra, iar calugarii tibetani le descriu ca pe niste arteEuri.

2iscarile speciale pot stimula si Xdeschide# aceste centre energetice Jvezi capitolul @K

Hoga a&irma ca aceste chacra nu sunt distribuite in corpul insusi :le creaza asa zisulcorp eteric, adica campul energetic, care inconjoara corpul dvs &izic 3ar locul lor corespunde anumitor puncte din corp, unde energia de viata se scurge in sistemulnervos

>amenii, ce practica si inteleg oga, considera ca noi, nu numai ca suntem capabili dea produce energie in corp, dar primim energie si din a&ara 7lte culturi si sisteme deinsanatosire contin conceptii asemanatoare= in 9hina aceasta energie de viata senumeste +zi "ar in X>chiul .enasterii# colonelul rad&ord &oloseste termenul indian

prana Jenergie de viataK J> analiza mai amanuntita a chacrelor o veti gasi in capitolul

@K

)entru mentalitatea occidentala, idea despre punctele de energie invizibile si a energieisubtileVpatrunzatoare la inceput poate parea destul de ciudata 3ar oare este mai ciudatdecat principiul &unctionarii televizoruluiN > antena parabolica, montata pe acoperis,capteaza undele elecromagnetice invizibile Foi nu vedem cum aceste unde curg prinvazduh, dar stim &oarte bine ca ele e$ista 7tunci, cand intreg sistemul &unctioneaza in&elul acesta, ele se trans&orma in imaginile colorate de pe ecranele televizoarelor noastre

9hacrele sunt ca aceste antene parabolice= ele Xcapteaza# energia necesara noua "nesenta, din povestirea lui )itter Aalder reiese= calugarii tibetani il invatau pe colonel caaceste vartejuri sunt puternice campuri electrice 7tunci cand acestea sunt balansate sise invart cu o viteza normala, energia puterii de viata se scurge prin corp intr-un modcorespunzator

4tiinta a con&irmat deja ca aceasta opinie straveche asupra constructiei corpului uman,are baze biologice reale 7stazi cu totii stim ca pe locul &iecarei chacre, se a&la unmanunchi de &ibre nervoase, care se numesc pleAuri 7ceste ple$uri sunt parti alesistemului nervos re&le$iv, care ajuta la trezirea si stimularea activitatii organelor siglandelor corpului 7cesta este acel sistem Xde activare#, care, de e$emplu, porunceste

inimii sa bata, iar plamanilor , sa se dilate si sa se comprime

Doua cai catre o viata sanatoasa

3esi, intre oga si practica X>chiul .enasterii# sunt multe parti asemanatoare, e$istasi di&erente intre acestea 2ie mi se pare ca cele 9inci .itualuri, sunt o metoda multmai simpla si o practica de a obtine aceleasi rezultate, pe care le obtinem prin

practicarea serioasa a e$ercitiilor oga .itualurile ne descurajeaza mai putin si avandinstructiuni precise, &ac posibila invatarea lor &ara pro&esor, caci sunt mai usor deretinut, decat pozitiile neobisnuite si destul de complicate ale oga traditionale7ctiunile .itualurilor sunt mai atragatoare pentru omul modern, deoarece presupun

repetarea unora si aceleasi miscari, care ne aduc aminte de e$ercitiile &izice "n a&arade acest lucru, pentru indeplinirea lor, nu ne trebuie prea mult timp si oamenilor le

place acest lucru

L+



%otusi, este important sa intelegem, ca actiunile ritualurilor si oga nu concureaza intreele :u nu vreau sa spun ca una este mai buna decat alta 7cestea sunt tehnici care seleaga intre ele, desi sunt di&erite, de aceea, ele pot in mod e&icient sa se completeze una

pe cealalta

7numitor oameni, li se poate parea la inceput ca, indeplinirea .itualurilor este maicomplicata decat e$ercitiile oga :le pot deveni o adevarata provocare, deoarece pentru indeplinirea corecta si completa a acestora este necesara &orta musculara, oanumita &le$ibilitate si un simt al echilibrului En bun ajutor pentru cei incepatori pot&i pozitiile de baza oga, care, in majoritatea cazurilor, se mentin pe timpul a +0 sec sicare pot &i indeplinite in calitate de e$ercitii de incalzire, inainte de actiunile ritualicecare necesita o anumita tensiune

Procesele interne: ce schimba yoga si cele Cinci Ritualuri in

corpul dvs.

4i oga si >chiul .enasterii, indiderent daca practicati una dintre aceste tehnici, sau peambele, prin practicarea lor regulata, provoaca un anumit e&ect de intinerire 3in

punct de vedere medical, acest lucru este usor de e$plicat

Circ)latia /a"el)i: c3eia catre ( /aatate de #ier

7mbele tehnici actioneaza in mod nemijlocit si pozitiv asupra circulatiei sangelui7meliorarea circulatiei sangelui intensi&ica procesul de insanatosire si activeazasistemul imunitar 9ontractandu-se de mai putine ori, inima pompeaza mai multsange, asa incat sarcina asupra ei scade >data cu cresterea a&lu$ului de sange catreorganele din corp, &iecare celula primeste o$igen si substante hranitoare, iar produseleactivitatii vitale sunt eliminate in mod mult mai e&icient

Itierirea cel)la c) cel)la

>$igenul, zaharul si substantele hranitoare dau celulelor combustibilul de care aunevoie 7cest combustibil ajunge la ele prin sange )roducand energie, celuleleelimina bio$id de carbon, de care trebuie sa scape 7ceasta este, in esenta, respiratia sidigestia la nivel celular 7tunci cand respiram, tragem in piept o$igen si eliminam

bio$id de carbon 7tunci cand prelucram hrana Jin timpul digestieiK &olosim substante

hranitoare si eliminam ceea ce nu ne trebuie

"maginati-va ca &iecare celula a organismului dumneavoastra este o &abrica minuscula> circulatie imbunatatita a sangelui inseamna ca mai mult combustibil si ma multeXreserve# ajung la timp, asa ca producerea de energie se mentine la un nivel inalt4angele actioneaza ca o banda rulanta, ducand cu sine produsele prelucrate si gunoiul

cu atat mai e&icient, cu cat este mai activa circulatia sangelui

)arerea mea este ca, anume aceasta intinerire a celulelor e$plica anumite schimbariXmiraculoase#, care apar datorita practicarii celor 9inci .itualuri, cum ar &i revenirea

parului alb la culoarea naturala sau re&acerea procesului de crestere a parului,

imbunatatirea aspectului pielii, aceasta devine mai elastica si mai &erma, cat si o cutotul noua senzatie de sanatate si &orta

L8



Rela<area: ( cale reala catre re#acere

:ste necesar sa intelegem cat este de important sa asociem rela$area cu orice &ormade e&ort &izic, &ie ca este vorba de aerobica sau e$ercitii izometrice, oga sau X>chiul.enasterii# :$ercitiile si practicile active oga, cat si cele 9inci .itualuri, intensi&icatensiunea musculara, deaorece presupun importante e&orturi &izice si psihice

%ensiunea musculara crescuta, &avorizand un a&lu$ mai mare de sange catre muschi,micsoreaza, de asemenea, a&lu$ul de sange catre organele interne "n acest caz cresteriscul de producere a traumelor, creste tensiunea sangvina, apar stari de neliniste sicreste sarcina asupra inimii 3e aceea, este &oarte important, ca pana la incepereae$ercitiilor, sa incalzim corpul, iar dupa e&ectuarea lor, sa ne rela$am, pentru a inlaturatensiunea musculara

.ela$area practicata pana la e$ercitiile tensionante si dupa, inclusiv pana la cele 9inci

.itualuri, va permite sa va rela$ati muschii si sa cresteti a&lu$ul de sange catreorganele interne :ste imperios necesar sa marcati timpul acordat pentru rela$are

pana la si dupa practicarea acestor e$ercitii ale celor 9inci .itualuri, pentru ca acele

rezultate &izice, psihice si sprirituale positive, pe care le obtineti, sa nu se trans&orme inunele negative printr-un e&ort prea mare 3atorita rela$arii &olosul obtinut in urmaactiunilor ritualice va &i considerabil mai mare?

3aca va plac e$ercitiile aerobice sau e$ercitiile izomerice, va recomand sa indepliniticele 9inci .itualuri sau pozitiile oga ca supliment la antrenamentele dumneavoastrazilnice obisnuite 3aca nu aveti vreun anumit program de e$ercitii &izice, puteticonsidera cele cinci ritualuri si oga ca pe un ciclu complet de antrenament al corpuluisi constiintei dvs

St)dierea a'r(#)data a itre")l)i c(r'

2ajoritatea e$ercitiilor occidentale actioneaza doar asupra unor parti separate alecorpului 4eturile de pozitii oga si de #chiul Renasterii actioneaza bene&ic asupratuturor partilor organismului, asupra tuturor centrelor energetice, tuturor organelor sisistemelor 3e e$emplu, .itualurile presupun miscarea corpului, contra gravitatiei7cest lucru stimuleaza &ormarea osteoplastelor Jcelule care ajuta la cresterea oaselorK9ercetarile, la care au participat &emei mai mari de varsta de C0 ani, au aratat ca, dacaacestea e&ectuau de patru ori pe saptamana cate o plimbare de +0 min, care reprezentain sine un e$ercitiu impotriva gravitatiei, procesul de osteoporoza Jde distrugere aoaselorK se incetinea aproape pana la un nivel care era inregistrat la acestea pana la

menopauza "maginati-va ce e&ect bene&ic poate aduce practicarea oga siVsau a celor cinci ritualuri, in cadrul carora intra miscari repetitive ale intregului organism,orientate contra e&ectului negativ al &ortei gravitatiei

"nca o metoda, prin care oga si actiunile ritualurilor in&luenteaza bene&ic in permanenta corpul, este cea a masajului organelor interne 7pasarea, strangerea sieliberarea, care are lor in cadrul actiunilor ritualurilor doi, patru si cinci, stimuleazaeliminarea to$inelor si a sangelui care stagneaza in organelle sistemului de digestie,aducand cu sine sange proaspat, care spala pur si simplu aceasta murdarie 9eea ce, larandul sau, actioneaza asupra imbunatatirii &unctiilor de digestie si eliminare.itualurile trei si cinci actioneaza in acelasi &el asupra plamanilor, curatand si

prelucrand bine muschii pieptului, ce participa la procesele de respiratie, si dia&ragma.espiratia dvs ramane pro&unda si libera chiar si dupa indeplinirea celor 9inci.itualuri, ceea ce, cred eu, e$plica in parte de ce oamenii care practica #chiul

Renasterii, observa ca se simt mai bine pe parcursul intregii zileL@



CELE CINCI RITUALURI

4unt cateva momente importante pe care dumneavoastra trebuie sa le cunoasteti, inaintede inceperea practicarii celor Cinci Ritualuri=

1 )e parcursul primei saptamani repetati &iecare actiune ritualica de trei ori ,osingura data pe zi 7poi in &iecare saptamana, timp de noua saptamani, adaugaticate doua repetari ale &iecarui .itual /a s&arsitul celei de-a noua saptamani,veti &ace &iecare e$ercitiu de cate +1 ori 3aca trebuie sa cresteti cantitatearepetarilor mai rar, &oarte bine 9el mai bine este sa practicati

>chiul .enasterii se e&ectueaza dimineata, pentru ca rezultatele positive sa se simta pe parcursul intregii zile 3aca doriti, puteti indeplini intregul set de doua ori pe zi,dimineata si seara, dar pentru acest lucru, pentru a obtine rezultatele dorite, este deajuns sa e&ectuati cate +1 repetari ale &iecarui .itual zilnic+ aceti e$ercitiile celor 9inci .itualuri in con&ormitate cu instructiunile >rice

abatere scade e&icienta acestora 9hiar daca sunteti din punct de vedere &izic

&oarte sanatos si sunteti capabil sa e&ectuati mai multe repetari, indepliniti&iecare e$ercitiu doar de cate ori s-a recomandat 3aca doriti sa aveti o sarcinasuplimentara, e&ectuati e$ercitiile cu o viteza mai mare sau adaugati la regimuldvs, zilnic un alt tip de antrenament ene&iciul principal al celor 9inci.itualuri, se creaza prin miscari, care grabesc si armonizeaza rotirilevartejurilor energetice ale corpului

8 "n viata dvs, cu siguranta vor aparea zile cand nu veti putea indeplini intregulset de e$ercitii, atunci cand veti &i bolnavi sau &oarte ocupati 4a &aceti cate treirepetari ale &iecarui ritual, ceea ce va va lua apro$imativ doua minute, este multmai bine, decat sa nu &aceti nimic

@ >rice tip de e$ercitii, noi pentru corp, trebuie asimilate cu multa grija

"ndeplinirea celor 9inci .itualuri poate da nastere multor modi&icari &izice /ainceput actiunile ritualice care imbunatatesc circulatia sangvina, pot provoca une&ect de deto$i&iere puternic, si acesta este unul din motivele pentru carecantitatea de repetari trebuie marita treptat 3upa un anumit timp, dupainceperea e$ercitiilor, veti putea observa ca urina dvs are o culoare inchisa sauun miros puternic 4unt posibile senzatii de arsura in timpul urinarii /a &emei

poate aparea o in&lamatie vaginala slaba 'eti observa la un moment dat ointetire a mirosului transpiratiei sau mici eruptii pe piele 4e poate, deasemenea, dezvolta o in&ectie usoara a cailor superioare respiratorii sau osenzatie neplacuta in articulatii %oate aceste simptoame sunt temporare,normale si chiar dorite 7cestea demonstreaza ca otravurile si murdariile care s-au acumulat in organe, articulatii si mucoase, acum sunt pe cale sa se elimine3ar, pentru a &i convinsi ca aceste simptome nu necesita tratament si nu suntrezultate ale anumitor probleme de sanatate, ce nu sunt legate de practicae$erciitiilor ritualice, consultati me&icul 3upa ce va veti convinge ca aceste simptome sunt rezultatul procesului dedeto$i&iere, dati-le ragaz o saptamana pentru ca sa treaca Fu incercati sa leusurati cu ajutorul medicamentelor 3atorita curatarii organismului, va vetisimti mai bine 3aca reactia dvs vi se pare prea puternica, &aceti mai putinerepetari ale &iecarui .itual in parte sau indepliniti-le mai lent "n a&ara deaceasta, beti mai multa apa in tot acest timp, ca sa spalati organismul

)ot &i bene&ice de asemenea, anumite schimbari ale modului de alimentare3iminuati consumul de produse lactate, a carnii de vita, de porc, a grasimilor,zaharului, painii, ca&elei si altor produse care contin co&eina 3aca &umati,incercati sa reduceti macar la jumatate numarul tigarilor &umate "n realitate,

L5



practicarea celor 9inci .itualuri este o metoda ideala de a va lasa de &umat?2ancati mai multe &ructe proaspete si legume, cat si cereale integrale"n curand veti observa, ca sunteti mai energic si mai sanatos >chii dvs vor straluci mai mult, pielea va &i mai elastica, iar articulatiile mai mobile

Pregatirea: exercitii de incalzire, intindere si

fortificare

:u am creat un set de e$ercitii pa baza pozitiilor oga, care pot &i e&ectuateinainte de indeplinirea celor 9inci .itualuri, in calitate de antrenament deincalzire si pentru a intari e&ectul acestora de intinerire Enele dintre acestee$ercitii, corespund .itualurilor 3aca va vine greu sa indepliniti anumiteactiuni, e$ercitiile de incalzire va vor ajuta sa va dezvoltati &orta sielasticitatea necesara pentru indeplinirea acestora 2ulte dintre aceste e$ercitiide intindere se pot &ace pe parcursul zilei 3aca din anumite motive nu putetiindeplini unul din ritualurile mentionate, acestea pot &i inlocuite cu e$ercitiile

de incalzire corespunzatoare Jvezi Xolosirea e$ercitiilor de incalzire in calitatede variante alternative#K Enele dintre e$ercitiile propuse, pozitii de oga,altele, inventate de mine sau de alti pro&esori de oga, intrebuinteaza principiileacesteia )entru indeplinirea intregului set sunt necesare de la D la 10 min

7ceste e$ercitii de incalzire, intindere si &orti&icare inlatura tensiunea in e$ces,ceea ce duce la prevenirea traumelor si la o concentrare mai buna asupra tuturor senzatiilor din corp 7sa veti putea cu &oarte mare usurinta si e&icienta indeplinicele 9inci .itualuri &ara sa depuneti un e&ort mult prea mare 7cestea suntmiscari linistite si incete, putand &i &acute de majotitatea oamenilor, indi&erentde varsta lor si conditia &izica

:u propun sa e&ectuati aceste e$ercitii de incalzire si intindere in ordinea in caresunt descrise, deaorece setul este intocmit in asa &el, ca sa pregateasca in modoptim corpul uman pentru indeplinirea ritualurilor

)uteti &ace toate e$ercitiile sau le puteti alege doar pe acelea pe care leconsiderati necesare pentru sine, dar nu schimbati ordinea lor "ntotdeaunaindepliniti acest antrenament de incalzire inainte de cele 9inci .itualuriJ"nainte de indeplinirea &iecarui e$ercitiu, puteti sa veri&icati instructiunile,

pentru ca sa va lamuriti din timp asupra continuitatii miscarilorK

Relaxarea corpului cuajutorul respiratieiventrale

• 7sezati-va pe spate si puneti mainile pe podeacu palmele in sus

aceti cateva inspiratii si

e$piratii lente si adanci

LL



• /a inspiratie ridicati usor mijlocul de pe podea, &ara a va dezlipi de pe podeaumerii si &esele

• >data cu e$piratia rela$ati-va muschii ventrali si reveniti in pozitie initiala• "n timpul indeplinirii acestui e$ercitiu scanati mental corpul dvs, incepand de la

cap si mergand incet in jos, oprindu-va atentia asupra &iecarei parti a corpului• 3e &iecare data in timpul inspiratiei &ocalizati-va atentia la o alta parte a

corpului• 3e &iecare data in timpul e$piratiei indepartati tensiunea si rela$ati complet o

alta parte a corpului• .epetati acest lucru timp de + minute

Leaganul

• 7sezati-va pe spate, trageti picioarele in piept si apucati-le cu mainile pe dupagenunchi

• 4trangeti barbia in piept, indoiti-va coloana si leganati-va inapoi in asa &el incatarticulatiile umerilor dvs sa se atinga de podea )e urma leganati-va inainte, in

asa &el, incat coccisul dvs sa se atinga de podea

• .espirati normal sicontinuati sa va leganatiinainte si inapoi acetiacest e$ercitiu de maimulte ori• 9a supliment laacest e$ercitiu sau

impreuna cu acesta, puteti&ace urmatorul lucru=• 7tunci cand ati adus

picioarele la cutiatoracica, leganati-le usor

in parti si inapoi de catevaori .espiratia estenormala, incercati sa nuridicati spatele de pe

podea• "ndepliniti aceasta

leganare timp de 15-+0sec

Podetul

LC



7cest e$ercitiu va va pregati pentru .itualul patru si in caz de nevoie, il poateinlocui 7cesta slabeste tensiunea in partea de jos a spatelui si a bazinului

• 7sezati-va pe spate si puneti mainile lateral cu palmele in jos4trangand picioarele de la genunchi, puneti talpile pe podea in apropierea &eselor

• aceti o inspiratie si ridicati bazinul in sus, la 5-10 cm deasupra podelei• /a e$piratie rela$arti incet si lasati in jos bazinul in pozitia initiala• acti acest e$ercitiu de 10 ori

Intarirea muschilor burtii"ntarirea muschilor burtii va va

pregati pentru indeplinirea celuide-al doilea .itual, si chiar il poateinlocui pe acesta in caz denecesitate

• 7sezati-va pe podea, intindeti picioarele inainte si sprijinindu-va pe coate, ridicati capul si

partea superioara a trupului7ntebratele trebuie sa stea pe podea, palmele sunt indreptate in jos

• aceti o inspiratie si ridicati picoarele deasupra podelei la 15cm "ncercati sa nu indoiti

picioarele, continuati sa lementineti in aceasta pozitie 10-+0 sec "n timp ce tineti

picioarele deasupra podelei, respirati ca de obicei >chii tineti-i deschisi si uitati-va la degetele picioarelor

• "n timpul e$piratiei lasati picoarele in jos in pozitia initiala aceti o pauza• aceti acest e$ercitiu de 8-5 ori, pentru intarirea muschilor burtii

LD



Intarirea muschilor picoarelor

7cest e$ercitiu rela$eaza picioarele si &ace sadispara tensiunea din picoare, ducand laintarirea copselor

• 7sezati-va pe podea si, sprijinindu-va pecoate si antebrate, ridicati partea superioara acorpului, e$act ca in e$ercitiul anterior

• .idicati picoarele pe rand deasupra podelei,indoindu-le usor de la genunchi, dar &ara aridica calcaiele de la podea

• .espirati normal, ochii tineti-i deschisi siuitati-va la picoare

• :&ectuati acest e$ercitiu timp de 15-+0 sec

Pisica

7cest e$ercitiu va va ajuta sa indepartati tensiunea din spate si solduri si va vaintari aceste zone

• 7sezati-va pe podea pe patru mainiVlabe, sprijinindu-va de podea cu mainile,genunchii si cu pernutele de la degetele picoarelor Emerii trebuie sa se a&ledeasupra palmelor, iar bazinul ; deasupra genunchilor

• aceti o inspiratie si indoiti-va spatele "n acelasi timp, intindeti-va in sus barbiasi ridicati in sus coccisul

• "n timpul e$piratiei incovoiati spinarea, sprijiniti barbia in piept si lasati coccisulin jos

• aceti acest lucru de trei ori

LB



Intinderea

• )ozitia initiala este aceeasi ca si in e$ercitiulanterior, totusi, pernutele degetelor de la picoare nuse sprijina de podea, iar talpile sunt indreptate insus

• 7sezati-va cu &esele pe calcaie, &ara sa schimbati pozitia palmelor sau a genunchilor

• aceti o inspiratie si strangeti barbia in piept• "n timpul e$piratiei intindeti mainile cat se poate de

departe inainte, alunecand cu palmele pe podea.amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec,respirand adanc si lent

• .ela$ati-va si intoarceti-va in pozitia initiala• "ndepliniti acest e$ercitiu doar o singura data

riunghiul7cest e$ercitiueste o buna

pregatire pentrual 9incilea.itual, iar in cazde necesitate il

poate inlocui pe acesta• )ozitia initiala este aceeasi ca si la

e$ercitiul anterior, doar ca talpile suntindoite in asa &el, incat pernutele degetelor de la picoare sa atinga podeaua

• >data cu inspiratia indreptati genunchii siridicati &esele in sus, in asa &el, incat corpuldvs sa aduca aminte de &orma unui

triunghi cu var&ul in regiunea bazinului)icoarele trebuie sa &ie &oarte drepte, iar mainile sa se a&le pe aceasi linie cuspinarea .amaneti in aceasta pozitie timpde 15 sec, respirand adanc si lent

• >data cu e$piratia reveniti in pozitiaintiala

• aceti acest e$ercitiu doar o singura data

C0



Papusa de carpe

• 3in pozitia in picioare &aceti o aplecareinainte, indoindu-va de la mijloc

• .amanand in aceasta pozitie, dati posibilitatea corpului dvs, capului simainilor sa atarne liber in jos 'eti simti ousurare si o rela$are completa )icoareletrebuie sa &ie drepte sau usor indoite de lagenunchi

• .amaneti in aceasta pozitie timp de 15-+0sec, dupa care intorceti-va lent in pozitiainitiala

• aceti acest e$ercitiu doar o singura data

!licopterul

7cest e$ercitiu rela$eaza si elimina tensiunea din partea superioara a spatelui, dinumeri si gat 7cesta reprezinta o buna pregatire pentru e&ectuarea )rimului .itual si incaz de necesitate il poate inlocui

• "ncepeti din pozitia stand in picoare, talpile stau strans lipite de podea, distantadintre ele este de 80 cm, ochii sunt deschisi

•

"ntindeti mainile drepte in patri la nivelul umerilor, palmele sunt indreptate in jos• "ntoarceti corpul in dreapta inapoi si in stanga inapoi, in asa &el, incat mainile

dvs sa &aca niste &luturari ritmice 9oloana vertebrala trebuie sa se intoarca indreapta si in stanga, mainile sunt rela$ate

• 9and va intoarceti spredreapta, loviti-va cu manastanga umarul drept, iar cudreapta, pe spate

• 9and va intoarceti sprestanga, bateti cu manadreapta umarul stang, iar cumana stanga pe spate

• /asati picioarele sa se duca indirectia corpului si a mainilor,atunci cand va intoarceti spredreapta, calcaiul stang trebuiesa se desprinda de pe podea,si invers 3ar nu se

recomanda sa ridicati talpa de tot de pe podea• 9and va intoarceti spre dreapta, rotiti capul la stanga, si invers• iecarei intoarceri trebuie sa-i corespunda o inspiratie sau o e$piratie

C1



• aceti +0 de ast&el de intoarceri

Rotirea capului

7cest e$ercitiu rela$eaza gatul, partea superioara a spatelui si umerii 7juta laevitarea tensionarii in zona gatului

• 4tati drept si &aceti o inspiratie adanca• :$pirand lent, aplecati usor capul catre umarul drept .amaneti in aceasta pozitie

5 secunde

• "nspirati si intorceti-va in pozitia initiala

• :$pirand aplecati capul

usor inainte, lipind barbia in piept.amaneti ast&el timp de5 secunde

• "nspirati si intorceti-vain pozitia initiala

•

:$pirand usor aplecaticapul catre umarul stang.amaneti in pozitiaaceasta timp de 5secunde

• "nspirati si intorceti-vain pozitia initiala

• :$pirand usor dati-va capul pe spate, .amaneti in pozitia aceasta 5 secunde

• "nspirati si intorceti-va in pozitia de baza• 7ceste miscari se indeplinesc doar o singura data

C+



Rotirea umerilor

7cest e$ercitiu va va ajuta sa va rela$ati umerii si partea superioara a spatelui si vaduce la disparitia tensiunii din aceste zone

• 4tati drept, mainile stau drepte pe langa corp, respiratia este libera• aceti o miscare circulara lenta cu umerii inainte de 5 ori• )e urma, &aceti 5 miscari rotative lente in spate• /a terminarea e$ercitiului &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci, incercand sa

&olositi intreg volumul plamanilor

Paian"enul7cest e$ercitiuintareste

palmelemainilor siajuta laindepartarea

C8



tensiunii din acestea 7cesta va va pregati pentru indeplinirea .itualurilor )atru si9inci

• 4tati drept, impreunati palmele si ridicati-le la nivelul pieptului in asa &el, incatantebratele sa &ie aproape paralele cu podeaua, iar coatele indreptate in parti

• 3eschideti degetele mainilor, ca sa obtineti un Xevantai# )ernutele degetelor dela ambele maini, trebuie sa se atinga, in timp ce palmele nu trebuie sa se atinga

una de alta• "mpingeti ambele maini una spre alta, ca sa se atinga intre ele cu toata supra&ata

degetelor )almele tot nu trebuie sa se atinga• 7poi, din nou puneti mainile in pozitia intiala si rela$ati palmeleVlabele mainii• .epetati incet aceasta strangere si des&acere a mainilor de 10 ori >chii sunt

deschisi, privirea indreptata asupra labelor mainii, respiratia este normala

#pasarea incheieturilor mainii

7cest e$ercitiu va intari incheieturile mainii si vaindeparta tensiunea din acestea 'a va pregati

pentru indeplinirea .itualurilor patru si cinci

• 4tati drept si apucati cu palma dreaptaincheietura stanga, tinand mainile la nivelul &etei.espiratia este normala

• 3egetul mare de la mana dreapta trebuie sa sea&le pe supra&ata interioara a antebratului stang

• 7pucand puternic incheietura, strangeti-o apasatde 10 ori

• 4chimbati mainile si repetati procedura

Intarirea soldurilor

7cest e$ercitiu va va pregati pentru indeplinirea celui de-al %reilea .itual si in cazde nevoie poate sa-l inlocuiasca pe acesta

C@



• 7sezati-va cu &ata la perete, la o distanta de 80-@5 cm de la acesta 3istantadintre talpi este de apro$imativ 15 cm

• ara a dezlipi talpile de la podea, lasati corpul in spate, pana va atingeti cu &eselede perete

• "nspirati :$pirand,incepeti a va lasa in jos,

indoind picoarele de lagenunchi, alunecand cu&esele pe perete 'a opritiatunci cand soldurile dvsvor &i paralele cu podeaua,ca si cand ati sta pe unscaun invizibil

• /ipiti de tot spatele de perete aceti o inspiratie pro&unda si e$pirati

• .amaneti in aceasta pozitie pana la 15 sec 3aca stati in pozitia corecta, veti simti

un tremur in solduri• "nspirati, alunecad in sus pe perete "nainte de a repeta e$ercitiul, &aceti cateva

inspiratii si e$piratii pro&unde• aceti acest e$ercitiu de +-8 ori

3upa indeplinirea acestor e$ercitii de incalzire, &aceti o

pauza de cateva minute siodihniti-va 7cest lucru va vaajuta sa va rela$ati inainte de

e&ectuarea celor Cinci Ritualuri

!fectuarea exercitiilor de incalzire in locul celor cinci

ritualuri

C5



3aca starea dvs nu va permite sa e&ectuati un anumit ritual sau medicul dvs varecomanda sa nu-l &aceti, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile de incalzirecorespunzatoare descrise mai sus

• )rimului .itual ii corespunde e$ercitiul numit X:licopterul#• 9elui de-al 3oilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea muschilor burtii#

• 9elui de-al %reilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea soldurilor#• 9elui de-al )atrulea .itual ii corespunde e$ercitiul X)odetul#• "ar cel de-al 9incilea .itual poate &i inlocuit cu X%riunghiul#

Instuctiunile pas cu pas privind cele Cinci Ritualuri

2ajoritatea oamenilor, indi&erent de varsta si starea &izica, este capabila sae&ectueze cele cinci ritualuri intr-atat de bine, incat sa traga cele mai bune &oloasein urma lor pentru sanatate, cu conditia, sa acorde su&icient timp acestui lucru,rabdare si e&ort Fimeni nu va putea sa e&ectueze in mod corect toate .itualurile

din prima incercare sau sa atinga per&ectiunea 3aca conditia dvs nu va permite saindepliniti un anumit e$ercitiu, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile pentruincalzire, pe care le-am descris mai sus 3aca nici acest lucru nu va este cu putinta,atunci, continuati sa e&ectuati ceea ce puteti &ace si intorceti-va la indeplinireaactiunii ritualice sau a inlocuitorului acesteia, pe cat de repede posibil

7numite a&ectiuni va pot impiedica sa &aceti ritualurile date /a s&arsitul descrierii&iecarui e$ercitiu, am dat lista acestor a&ectiuni 3aca su&eriti de una dintre ele, vas&atuiesc sa va consultati cu medicul dvs inainte de inceperea e$ercitiilor3esigur, aceste liste nu sunt complete 3aca su&eriti de vreo boala si sunteti subobservatie sau tratament medical, analizati obligatoriu impreuna cu medicul dvs

aceste actiuni ritualice, inainte de a va apuca de ele

"n timpul indeplinirii celor 9inci .itualuri, incercati sa respirati pro&uncd, rar siregulat 9alitatea respiratiei dvs actioneaza in mod direct asupra e&ectului bene&ical e$ercitiilor 2ajoritatea oamenilor isi &olosesc doar doua treimi din volumul

plamanilor .espiratia adanca curata plamanii, inlocuieste aerul stagnat cu unul proaspat si umple sangele cu o mare cantitate de o$igen 4angele saturat cu o$igenre&ace celulele si le umple cu energie > respiratie incetinita imbunatateste &unctiileinimii si ast&el, sangele &ara nicio greutate ajunge in &iecare celula a organismuluinostru

Primul Ritual

Primul Ritual necesita explicatii speciale. In comparatie cucelelalte, acesta se aseamana cu pozitiile si exercitiile traditionalede yoga, desi, o astfel de tehnica se intrebuinteaza in cazul afoarte multe traditii ezoterice si religioase. In acest caz atentia nueste indreptata catre poztitie, ci catre miscare, care consta intr-orotire/rotatie cu scopul de a stimula uxul de energie in corp. In

islam exista o secta mistica a suftilor . Adeptii acesteia au primitdenumirea de dervisi rotitori, tocmai pentru ca acestia practicamiscarile de rotatie pentru atingerea starii de constiintasuperioara.

CL



In best-seller-ul sau !rimiterea mutantului in "os si in sus# $erlot$organ %&' descrie un fapt uimitor( aborigenii din Australiapercep, de asemenea, miscarea de rotatie ca pe o metoda destimulare a uxului energiei )itale. In timpul acelor cator)a luni pecare $organ le-a petrecut printre membrii unui grup mic de

aborigeni, aceasta a aat ca, in corp exista sapte centre-cheieenergetice si ca, cu a"utorul miscarii de rotatie se poate ridicani)elul energiei in *ecare dintre acestea. +i ea a intrebuintatcu)antul vartejuri pentru a descrie aceste centre.

u cred ca, *ecare om poate, in mod natural, sa-si deschidapentru sine efectul de rotatie si, de aceea, aceasta tehnica a fostintrebuintata in culturi atat de diferite. Rotatia are loc in modspontan la yoghini, atunci cand ni)elul lor de energie este foarteridicat si de)ine o metoda de transmitere a acestei energii prinintregul sistem ner)os. a poate sa pro)oace senzatia de fericire

si, am citit unde)a, ca pentru su*ti, aceasta este exprimareaextazului. ar la un ni)el mult mai simplu, rotirea este pur sisimplu placuta. ste distracti)a si se pare ca de aceea le placecopiilor foarte mult sa se in)arteasca. Am obser)at ca atunci,cand fetita mea elly se in)arteste in timpul "ocului, se rotesteaproape intodeauna dupa acele de ceasornic. Aceasta directieeste foarte importanta( anume asa )or sa miste chacrele.

Are un efect benec

• in cazul dilatarii )aricoase a )enelor•

in cazul osteoporozei• in cazul durerilor de cap

Actiune terapeutica

Primul Ritual imbunatateste circulatia sangelui, ceea ce are unefect terapeutic in cazul dilatarii )aricoase a )enelor deasemenea, intareste mainile si )a poate a"uta daca suferiti deosteoporoza in aceeasta zona intensi*ca )iteza de rotatie aenergiei in toate chacrele, mai ales in acelea, care sunt situate increstetul capului, in regiunea fruntii, pieptului si in genunchi.+timuland reinnoirea celulelor, are o inuenta poziti)a asupramadu)ei din coloana )ertebrala, lucru care duce la limpezireagandurilor si la pre)enirea durerilor de cap. aca )eti efectuazilnic Primul Ritual, )eti incepe procesul de intinerire a intreguluicorp.

Pozitia de baza

• +tati drept, mainile intindeti-le in parti in asa fel, incat sa *eparalele cu podeaua, palmele sunt intoarse in "os. 0u trebuie sa

)a inco)oiati sau sa )a incordati umerii, mainile trebuie sa seae la ni)elul umerilor.Imaginati-)a pe podea un cadran, incentrul caruia stati d)s. cu fata spre cifra 12. 3and )eti incepe sa

CC



)a in)artiti, rotiti-)a in aceeasi directie cu cea a acelor deceasornic.

Actiunea

• In)artiti-)a de la stanga la dreapta, descriind un cerc complet.

!rebuie sa incepeti si sa sfarsiti rotirea in ritm lent, marind simicsorand )iteza treptat. Acest lucru )a )a a"uta sa prote"aticorpul de un stres nedorit. In timpul rotirii respirati rar si regulat.

• Puteti simti o usoara ameteala. 3a sa e)itati acest lucru, inaintede rotire focalizati-)a pri)irea pe un punct stabil aat chiar infata dumnea)oastra. 3and incepeti sa )a in)artiti, incercati catse poate de mult sa )a mentineti pri)irea pe acel punct. 34ndacel punct )a * din nou 5n c4mpul d)s. )izual, focaliza6i-l dinnou.

• 7a sf4r8itul rotirii, face6i c4te)ainspira6ii 8i expira6ii ad4nci penas. Relaxa6i-)9 corpul.:ntinde6i-)9 8i preg9ti6i-)9 s9trece6i la cel de-al oilea Ritual.Asteptati pana cand )a dispareasi cea mai mica senzatie deameteala. 0u incepetiurmatoarea actiune ritualica,pana nu )a )eti re)eni complet.

Sfaturi

• 79sa6i picioarele s9 urmeze pur8i simplu direc6ia m4inilor.

• :ncerca6i s9 nu )9 mi8ca6i dinloc 5n timpul rotirii. :ncheia6i mi8carea de rota6ie aproximati) 5nacela8i loc 5n care a6i 5nceput-o.

• A)e6i gri"9 ca b9rbia s9 nu se lase 5n "os, iar umerii s9 r9m4n9relaxa6i.

In cazul in care apar complicatii

• :ncepe6i 8i termina6i mi8carea de rota6ie lent. ac9 tot )e6i 5nt4mpina greut96i, atunci 5n)4rti6i-)9 mereu 5ntr-un ritm lent.

• aca simtiti o durere in umeri sau gat, puteti indoi mainile de lacoate, )a * mult mai bine decat atunci cand sunt intinse, incazul in care muschii nu sunt pregatiti.

• ;aceti cate)a repetitii, pana )a )eti simti mai confortabil.• aca simtiti o ameteala puternica, mai alegeti-)a inca trei

puncte pe langa primul pe care sa )a focalizati pri)irea.Intrebuintand modelul cadranului, alegeti-)a punctele la cifrele12, <, = si >. ;iecare punct se poate aa pe un obiect oarecare,de exemplu, pe geam, pe lampa, pe un anumit detaliu almobilei si pe un portret. 3and )a intoarceti catre aceste puncte,lasati pri)irea pentru o clipa sa focalizeze *ecare dintre aceste

CD



obiecte. A)eti gri"a ca palmele d)s. sa *e orientate in "os -acest lucru impiedica, de asemenea, ameteala.

3a s9 )9 rec9p9ta6i echilibrul la sf4r8itul rotirii, ridica6i-)9 8ia8eza6i-)9 picioarele la ni)elul umerilor. Pune6i m4inile pe piept siuitati-)a la degetele mari de la maini. +tati in aceasta pozitie panatrece senzatia de ameteala.

Daca doriti mai mult

• In)artiti-)a mai repede, dar nu pana intr-atat incat sa )a pierdetiechilibrul.

AtentieIn)artirea )a poate pro)oca greata, durere de cap si pierdereaechilibrului. aca faceti acest lucru pentru prima data, in)artiti-)a incet.Intotdeauna rotiti-va dupa acele de ceasornic?

Consultati-va cu medicul

A)and in )edere faptul ca rotirea poate pro)oca agra)areaanumitor boli, este obligatoriu sa )a consultati cu un medic despecialitate, daca suferiti de boala Par@inson %sau boliasemanatoare', de boala $inier %&', de ameteli, greata in timpulsarcinii, amnezie puternica sau daca luati pastile, care pot generaameteala. aca a)eti inima marita, probleme cu canalele inimiisau daca ati suferit un preinfarct in ultimele trei luni, nu se

recomanda sa executati acest ritual fara acordul total al mediculuid)s.

Ritualul al Doilea

Are inuente benece

• in cazul artritei• osteoporozei• in caz de menstre neregulate• in cazul simptoamelor menopuazei•

in caz de afectiuni ale tractului gastro-intestinal• in caz de dureri de spate• in caz de senzatie de amortire in zona gatului si picioarelor

Actiune terapeutica

Al oilea Ritual are un efect toni*ant asupra glandei tiroide,suprarenale, rinichilor, organelor digesti)e, asupra organelor siglandelor genitale, inclusi), asupra prostatei si uterului. stebene*c in cazul ciclurilor menstruale neregulate si usureazaanumite simptome ale menopauzei. e asemenea, actioneaza inmod poziti), in cazul problemelor legate de tractul gastro-intestinal. Actioneaza bene*c asupra circulaltiei sang)ine, asuprarespiratiei si limfei, toni*ca muschiul inimii si diafragma. Aceasta

CB



miscare intareste, de asemenea, muschii )entrali, picioarele simainile indeparteaza tensiunea din partea de "os a spatelui,lucru care duce la indepartarea durerii are un efect terapeutic incazul amortirii gatului si picioarelor. Poate * de un mare a"utorcelor care sufera de artrita in zona gatului si a soldurilor sau deosteoporoza in articulatiile bazinului si femurului, in zona

picioarelor si gatului. In afara de aceasta, creste )iteza de rotatie aenergiei in punctele %cha@rele' , <, 2, si 1 care se aa in gat, inpartea de sus si de "os a burtii si coccisului, respecti)e.

Pozitia de baza

• Asezati-)a pe podea, cu fata in sus, picioarele intinse. 3el maibine este sa indepliniti acest exercitiu pe un co)or gros sau unco)oras pentru exercitii, acest lucru )a )a a"uta sa e)itatilezarea coloanei si contactul direct cu podeaua rece.

• Intindeti mainile in paralel cu corpul, palmele sunt orientate in "os, degetele sunt stranse bine.

Actiunea

• Inspirati pe nas, radicand capul de pe podea si ducand barbia inpiept. In acelasi timp, ridicati picioarele drepte )ertical in sus,incercand sa nu ridicati bazinul de la podea.

• ste foarte important sa tineti picioarele foarte drepte. aca nureusiti sa face6i acest lucru, puteti sa le indoiti de la genunchiatat cat este ne)oie. Pe )iitor )eti in)ata sa ridicati picioarele

fara sa le indoiti de la genunchi.• 7asati incet capul si picioarele in "os in acelasi timp, tinand in

continuare picioarele cat se poate de drepte. In acest timp,expirati profund pe nas.

• 7asati muschii d)s. sa se relaxeze o clipa, apoi repetati aceastamiscare.

Sfaturi

• Atunci cand ridicatipicioarele, apasati

puternic cu palmele, cuantebratele, cu coatele siumerii in podea.

• !ineti burta trasa sifocalizati-)a minteaasupra acesteia. Atuncicand ridicati capul,acesta trebuie sa *erelaxat, iar la coborare,capul se lasa usor in "os inacelasi timp cu picioarele.

Daca apar complicatii

D0



• Puneti sub fese un prosop impaturit sau o plapuma pentru a )ausura ridicarea picioarelor. 3and )eti obser)a ca )a este maiusor sa faceti aceasta miscare, renuntati la acest suport.

• 3resteti numarul repetarilor treptat, iar intre ele faceti o pauza,daca simtiti ne)oia.

• 3a sa )a a"utati sa ridicati picioarele, incercati cate)a feluri de

respiratie. ;aceti o prima inspiratie atunci cand )a aati inpozitia de baza, Apoi, faceti o expiratie concentrata, inmomentul cand ridicati picioarele si capul. 7a sfarsitul acesteimiscari, mai faceri o inspiratie, apoi, o expiratie lenta, lasandinapoi picoarele si capul in "os. Atunci cand o sa in)atati saridicati usor picioarele, treceti la exersarea respiratiei, descrisain sectiunea Actiune#

• aca nu sunteti in stare sa faceti aceasta actiune ritualica, oputeti inlocui cu un exercitiu de incalzire, care se numesteIntarirea muschilor burtii# %)ezi pag. 1<<'.


• aca sunteti in stare sa ridicati picioarele in pozitie )erticala,fara sa indoiti genunchii, atunci puteti duce picioarele si maideparte catre sine#, pana cand simtiti sa bazinul se ridica de lapodea.

• Indepliniti toate repetarile intr-un ritm crescut.

A!0!Iaca suferiti de dureri in partea de "os a spatelui sau in zonagatului, din cauza tensiunii foarte mari sau a senzatiei mari de

amorteala din umere sau picioare, sau daca a)eti ulcer, amnezieridicata, boala Par@inson sau cele asemanatoare cu aceasta,*broame, sindromul oboselii cronice, muschi )entrali foarte slabisau tensiune arteriala mare, controlate cu a"utorulmedicamentelor, faceti acest ritual incet si cresteti numarulrepetitiilor cu unul sau cu doua pe saptamana. ;emeile aate inperioada menstruatiei trebuie sa *e foarte atente, caci, esteposibila ampli*carea spasmelor sau intreruperea ori stopareacompleta a menstruatiei.

Consultati-va cu medicul

aca suferiti de hernie, glanda tiroida marita, )ertigo sau boala$inier, neaparat consultati-)a cu medicul si asigurati-)a ca acestexercitiu este inofensi) pentru d)s. In perioada sarcinii, in caz detensiune arteriala ridicata necontrolata, glanda tiroida matita,artrita puternica in regiunea spatelui, a)eti probleme cu coloana,a)eti ne)oie in mod obligatoriu de acordul medicului inainte deefectuarea exercitiilor acestui ritual. aca a)eti inima marita,a)eti probleme cu )al)ulele inimii, daca ati suferit un atac de cordin ultimele trei luni sau ati suferit o inter)entie chirurgicala in zona

burtii in ultimele sase luni, nu a)eti )oie sa efectuati acest ritualfara acordul medicului.

D1



Ritualul al Treilea

Are un efect bene*c• in caz de artrita• in caz de menstruatii neregulate sau lente• in cazul simptoamelor menopauzei• in caz de probleme de digestie• in caz de dureri ale spatelui si in zona gatului• in hemostaza sinusurilor nazale

Actiune terapeutica3el de-al !reilea Ritual ca si cel de-al doilea, intareste glandatiroida, glanda suprarenala, rinichii, toate organele de digestie,toate organele si glandele sexuale, inclusi) prostata si uterul.Acesta este ideal mai ales pentru femeile care se aa lamenopauza, sau femeile cu ciclu neregulat. Acesta toni*ca si

intareste zona )entrala si diafragma, face respiratia mai profunda,indeparteaza tensiunea musculara din zona gatului si partea de "os a spatelui, micsorand durerile si amorteala din aceste zone.Acesta poate a"uta la curatarea sinusurilor nazale si usureazasimptoamele artritei din zona gatului si partea de sus a spateluiIndeplinirea acestei miscari grabeste rotirea tuturor chacrelor, darmai ales , < si 2, care se gasesc in gat si in partea de "os aburtii, imbunatatind ni)elul general al energiei d)s. si forta )itala.

Pozitia de baza

• Asezati-)a in genunchi pe podea, degetele picioarelor suntindoite in asa fel, incat pernutele lor sa se atinga de podea,celelate parti ale corpului sunt drepte.

• Apuca6i cu palmele partea din spate a 8oldurilor, 5n a8a fel, 5nc4tdegetul mare s9 *e 5ndreptat 5nainte, respira6i pe nas.

Actiunea

• xpirati pe nas si apleca6i u8or capul 5nainte, duc4nd b9rbia 5npiept.

• Inspira6i lent si profund l9s4ndu-)9 pe spate, 5ndoind coloanasub forma de arc si l9s4nd capul pe spate c4t se poate de mult.

• xpirati si intoarceti-)a in pozitia de baza. Inspirati si repetatiexercitiul.

Sfaturi

• Pentru suport si echilibru )a puteti spri"ini cu mainile de solduriin timpul indoirii si intoarcerii inapoi.

• !ineti capul si gatul relaxate

D+




• aca simtiti durere ingenunchi, puneti subei un prosop impaturitsau o plapuma.

• aca nu putetiindeplini acestexercitiu ritualic,inlocuiti-l cu unul dinexercitiile de incalzire,numit Intarireasoldurilor# %)ezi pag.1BC'.


• fectuati repetitiileintr-un ritm crescut.

Avertismentaca a)eti tensiunearteriala puternica siluati medicamente, nulasati capul mai "os deni)elul inimii. acasimtiti dureri in zonagatului sau partea de "os

a spatelui, a)eti muschi)entrali foarte slabi, dureri frec)ente de cap, amnezie, suferiti deboala Par@inson sau una asemanatoare, *bromiozita sau sindromuloboselii cronice, faceti *ecare repetitie lent si adaugati in *ecaresaptamana cate una sau doua repetitii.

Consultati-va cu mediculaca a)eti hernie, tensiune arteriala necontrolata, artrita in zonaspatelui, glanda tiroida marita, probleme cu coloana, boala$inier sau )ertigo, consultati-)a cu medicul inainte de a incepeacest ritual. In perioada gra)iditatii si in cazul in care ati suferit ointer)entie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni,consultati-)a obligatoriu cu medicul. aca a)eti inima marita,probleme cu )al)ulele inimii sau ati suferit un atac de cord inultimele trei luni, nu efectuati acest ritual fara acordul medicului.

D8



Ritualul al Patrulea

Are inuenta beneca

• in caz de artrita• osteoporoza• in caz de menstruatii neregulate• in cazul simptoamelor menopauzei• in hemostaza sinusurilor nazale

Actiune terapeutica

3el de-al Patrulea Ritual intareste glanda tiroida, toate organeletractului gastro-intestinal, toate organele si glandele sexuale,inclusi) prostata si uterul, de asemenea, inuenteaza bene*c

circulatia sangelui si a limfei. !oni*ca ca)itatea )entrala, muschiulinimii si diafragma, intareste muschii )entrali, soldurile, mainile siumerii. aca a)eti nasul infundat, )a poate a"uta sa curatatisinusurile nazale. aca suferiti de artrita in regiunea umerilor,gatului, soldurilor si genunchilor, aceasta miscare )a )a * in modspecial bene*ca. e asemenea, se recomanda si celor care suferade osteoporoza in zona bratelor, a picioarelor si a articulatiilor dinzona soldurilor.

Aceasta miscare facerespiratia mai profundasi grabeste rotatiachacrelor de baza%,B,<,2 si 1', aate inzona gatului, ca)itateatoracica, in partea desus si "os a ca)itatii)entrale si in coccis. Inafara de aceasta,

acti)eaza rotireaenergiei in punctele%cha@re' suplimentare,care se aa in zonagenunchilor, deasemenea, ridicani)elul general al fortei)itale si sustine la ni)el

inalt sistemul imunitar.

Pozitia de baza

D@



• Asezati-)a pe podea, indreptati spatele si intindeti picioarele infata d)s., in asa fel incat talpile sa se ae in dreptul umerilor.

• Puneti palmele pe podea langa fese, tineti mainile drepte,degetele indreptate inainte. Inspirati.

Actiune

• 3and expirati lipitibarbia de piept. Apoi,inspirati din nou lent,dati capul pe spate catse poate de mult siridicati corpul inaintepana la pozitiaorizontala. 3orpul d)s.se )a spri"ini pe maini sipicioare, indoite de lagenunchi. $ainiletrebuie sa *e drepte siperpendiculare fata depodea, toracele, burta sisoldurile )or * siacestea paralele cupodeaua.

• Aandu-)a in aceasta pozitie, incordati-)a *ecare muschi alcorpului d)s. si tineti-)a respiratia. Apoi, expirati usor, golind inintregime plamanii, relaxati toti muschii si intoarceti-)a inpozitia de baza.

• ;aceti o pauza, inspirati si repetati miscarea.

Sfaturi

• Atunci cand ridicati corpul, apasati mai puternic cu mainile sicalcaile in podea.

• 3and ridicati bazinul in sus, )a puteti concentra atentia in gandasupra acestei miscari.

• Indreptati fesele ca sa a"utati miscarea partii de "os a spatelui.• aca a)eti simptoame de menopauza, tineti burta trasa.• Imaginati-)a ca intre genunchi tineti o minge de bas@et, acest

lucru )a )a a"uta sa nu indepartati genunchii.• !ineti capul pe aceeasi linie cu coloana. Incepeti miscarea,

lipind barbia in piept. Apoi aduceti capul in pozitia normala,odata cu ridicarea in sus a corpului. A)eti gri"a ca, capul d)s. sase ae pe linia paralela cu podeaua si sa nu se abata de laaceasta in "os.


• Indepliniti exercitiile pentru intarirea soldurilor de < ori pe zi%)ezi pag. 1BC'.

•

Ridicati corpul in sus pana )a )eti simti confortabil. 3u timpul il)eti putea ridica mai sus. !ineti minte, nu trebuie sa )a grabiti?

D5



• aca a)eti leziuni la incheietura mainii sau )a dor labelemainilor, strangeti mainile in pumni, ca sa )a puteti spri"ini inele.

• aca nu puteti indeplini acest ritual, inlocuiti-l cu exercitiulpentru incalzire, numit Podetul# %)ezi pag. 1<2'.


• ;aceti miscarea intr-un ritm crescut.

Avertismentaca a)eti tensiune arteriala mare, controlata cu a"utorulmedicamentelor, ulcer, amnezie, *bromiozita, boala Par@insonsau una asemanatoare cu aceasta, daca a)eti sindromul oboseliicronice, simtiti dureri in partea de "os a spatelui si in zonagatului, a)eti muschi )entrali slabi, daca simtiti o slabiciune sauamorteala in umeri sau picioare, atunci faceti acest ritual lent sicresteti )iteza repetitiilor treptat, nu mai mult de 1-2 ori pesaptamana. !rebuie, de asemenea, sa tineti cont de faptul caacesta poate duce la intreruperea menstruatiei sau poate cresteintensitatea spasmelor.

Consultati-va cu mediculaca ati fost diagnosticat ca *ind suferind de o anumita boala,care se aa in urmatoarea lista, faceti exercitiile acestui ritual inritm incetinit si doar cu permisiunea medicului d)s.( hernie,glanda tiroida marita, boala $inier, )ertigo. In perioada sarcinii si

in cazul in care ati suferit o inter)entie chirurgicala in zona burtiiin ultimele sase luni, consultati-)a neaparat cu medicul. acaa)eti hernie sau hernie hiatala %&', artrita acuta in zona spatelui,tensiune sang)ina necontrolabila, a)eti probleme cu inima, cu)al)ele inimii sau ati suferit un atac de cord in ultimele < luni, nua)eti )oie sa indepliniti acest ritual fara acordul medicului.

Ritualul al Cincilea

Are o actiune bene*ca• in caz de artrita• osteoporoza• in caz de menstruatii neregulate sau slabe• in hemostaza sinusurilor nazale• in cazul afectiunilor tractului gastro-intestinal• in cazul durerilor de spate• in cazul amortelilor in picoare si in zona gatului.

Actiune terapeutica

Ritualul al 3incilea imbunatateste functia glandei tiroide, a glandeisuprarenale, rinichilor, tuturor organelor sistemului digesti), aorganelor si glandelor genitale, inclusi) a prostatei si uterului.

DL



Acesta imbunatateste circulatia sang)ina si a limfei, fapt careactioneaza bene*c asupra sistemului imunitar, face respiratia maiprofunda, creste ni)elul de energie si forta )itala si inteteste toatechacrele. Intareste ca)itatea )entrala, muschiul inimii, diafragma,muschii burtii, ai picioarelor, mainilor si a"uta la diminuareadurerilor din partea de "os a spatelui, maini si gat.

3a si cel de-al doilea, al treilea si al patrulea ritual, acesta estemai ales bene*c pentru femeile cu simptoame de menopauza saucu ciclu neregulat. Acesta a"uta la curatarea sinusurilor, a"uta incazul bolilor tractului gastro-intestinal, osteoporoza in zonamainilor si picioarelor si usureaza senzatiile pricinuite de artritain zona soldurilor, spatelui, umerilor, mainilor si talpilor.

Pozitia de baza

• 7uati pozitia de suport stand indoit. In acest timp, corpul sespri"ina in maini si pe pernutele degetelor de la picioare. Dmeriitrebuie sa se ae chiar deasupra palmelor, talpile la ni)elulumerilor.

• Ridica6i corpul 5n a8a fel, 5nc4t picioarele si bazinuls9 nu se ating9 de podea. !rebuie sa )a indoiti dincoloana, toracele se aamai sus de bazin.

Actiune

•

Inspirati incet pe nas silasati usor capul pe spatecat puteti de departe.

• 3ontinuand sa inspirati,ridicati fesele in sus in asafel, incat in partea de suscorpul sa imite un triunghi.3and luati aceasta pozitie,capul d)s. se duce in modnormal in fata. 7ipiti barbia

in piept incat sa )a puteti )edea talpile. 3alc4iele pot * usorridicate, iar restul talpii trebuie sa *e strans lipit de podea.

• ;aceti o expiratie completa si intoarceti-)a in pozitia suport,stand cu mainile si picioarele intinse si capul lasat pe spate.Inspirati si repetati miscarea.

Sfaturi

• !ineti minte, ca nu trebuie sa )a intoarceti in pozitia de bazastand intins pe podea, pana nu terminati toata seria de repetitii.

• !ineti burta trasa, iar fesele stranse in timpul miscarii in sus.• ;ocalizati in minte umerii si partea din spate a picioarelor.

Imaginati-)a ca indreptati coccisul in directia cerului.• !ineti capul si gatul in stare relaxata, ca sa e)itati tensiunea

nedorita din zona gatului.

DC




• Ridicati doar corpul, lasand in "os soldurile, pana ce mainile d)s.)or de)eni mai puternice.

• Indepliniti exercitiile pentru intarirea labelor, mainilor si umerilorde < ori pe zi %)ezi pag. 1B-1BE'.

• aca a)eti anumite leziuni la incheieturi sau )a dor labelemainilor, tineti mainile stranse in pumni, pentru a )a puteaspri"ini pe ele.

• aca simtiti o durere in genunchi, puteti sa-i indoiti usor intimpul miscarii corpului si soldurilor in sus.

• aca nu puteti indeplini Ritualul 3inci, pentru inceput inlocuiti-lcu exercitiul pentru incalzire numit Pisicuta# %)ezi pag. 1<'


• Indepliniti repetitiile intr-un ritm crescut.

Avertismentaca suferiti de ulcer, a)eti dureri in partea de "os a spatelui, inzona gatului, a)eti muschi )entrali slabi, simtiti amorteli sauslabiciune in zona picioarelor si umerilor, a)eti amnezie, boalaPar@inson sau una asemanatoare, *bromiozita sau sindromuloboselii cronice, efectuati aceasta miscare lent si mariti cantitatearepetitiilor treptat, nu mai mult de 1-2 ori pe saptamana.

Consultati-va cu mediculaca suferiti de tensiune sang)ina ridicata, hernie, artrita acuta in

zona coloanei, daca a)eti glanda tiroida marita, suferiti de boala$inier, )ertigo, in caz de inter)entie chirurgicala in zona burtii inultimele sase luni, cat si in perioada sarcinii, atunci trebuie sa )aconsultati neaparat cu medicul, inainte de inceperea acestuiritual. aca a)eti inima marita, a)eti probleme cu )al)ele inimiisau ati suferit un atac de cord in ultimele trei luni, nu incepetiacest exercitiu ritualic fara acordul medicului.

Relaxarea la sfarsitul celor Cinci Ritualuriupa indeplinirea celor cinci ritualuri este foarte bene*ca

relaxarea timp de -1F minute. Incercati urmatoarea tehnica(intindeti-)a pe podea pe spate si inchideti ochii. ;aceti +canareacorpului# si Respiratia abdominala#, descrise la inceputul acestuicapitol. Pentru o astfel de perioada de relaxare, estecaracteristica respiratia lenta, usoara, indepartarea tensiunii carear putea aparea in timpul indeplinirii exercitiilor, diminuareasenzatiei de intepenire si amorteala din di)erse zone ale corpului.Relaxarea acioneaza, de asemenea, in mod bene*c asupraglandelor si organelor corpului d)s. Relaxarea acorda chacrelord)s. timpul necesar pentru redistribuirea energiei, iar mintea d)s.are posibilitatea sa se linisteasca si sa re)ina in starea de pace,

care )a poate prinde bine pe parcursul intregii zile.

DD



Ritualul al Saselea

3el de-al +aselea Ritual se aa intr-o pozitie deosebita. In Practi)astra)eche a preotilor tibetani. 3artea 1# acesta era descrisseparat de celelalte cinci.Abtinerea de la contactele sexulale este conditia obligatorie

pentru indeplinirea celui de-al +aselea Ritual. Acest lucru seexplica prin faptul ca energia )itala, care este consumata de obiceipe )iata sexuala, in procesul de indeplinire a acestui ritual trebuiesa se indrepte catre alte centre energetice ale corpului. 3olonelulGradford sublinia diferenta dintre traditiile monahale occidentale,in care impulsurile sexulale sunt pur si simplu reprimate, sipunctul de )edere oriental, care propune orientarea energieisexuale in alte directii si intrebuintarea ei in scopuri superioare.%Pentru mai informatii mai detaliate cu pri)ire la aceasta problema)ezi capitolul patru'.

3erinta de abstinenta nu ar * ce)a nou pentru cei care se aa pecalea spirituala. In traditia yoga abstinenta se practica destul dedes pentru pastrarea energiei. Anumite persoane pri)escreorientarea impulsurilor sexuale ca pe o conditie obligatorie incalea dez)oltarii spirituale. Aceasta alegere )a )a ridica deasuprauxului )ietii cotidiene obisnuite si )a )a conduce pe caleasprituala.

esi colonelul sustinea ca pentru practicarea celui de-al +aseleaRitual este obligatorie abstinenta totala, eu personal nu sunt

con)ins de acest lucru. Renuntarea la )iata sexuala nu este omasura obligatorie in toate scolile tibetane buddhiste.3unostintele mele personale ma conduc spre idea ca, chiar daca opersoana nu duce o )iata neprihanita, cel de-al saselea ritual opoate a"uta sa descopere noi metode de exprimare a energieisexuale.

$ulti oameni au uneoriun surplus de energiesexuala sau simt oemotie sexuala in lipsa

unui partener cu care sale poata impartasi.Atunci, energia se poateexprima sub forma dener)ozitate, neliniste sauagitatie. Practicareacelui de-al saselea ritual)a )a a"uta sa scapati deo astfel de tensiune cua"utorul unei metodeusoare si sanatoase.upa indeplinireaacestui exercitiu )eti

de)eni mai relaxat si, bineinteles, )eti de)eni si mai tanar.

DB



u cred ca noi putem intrebuinta energia sexuala ca pe uncombustibil in multe domenii ale )ietii noastre pentru atingereamultor scopuri. In urma indeplinirii celui de-al +aselea Ritualaceasta energie de)ine intr-ade)ar accesibila pentru noi. Astfel,chiar daca nu )eti lua hotararea unei abstinente totale, sunt de

parere ca acest exercitiu ritualic )a )a aduce oricum un bene*ciu. !rebuie sa-l indepliniti atunci cand simtiti o sete sexuala, pe carenu o puteti satisface din di)erse moti)e, sau in cazul in care a)etiun surplus de energie sexuala.

Pozitia de baza

• +tati drept, talpilesunt usordepartate si lipitede podea. $ainilestau liber pe langacorp.

Actiune

• xpirati lent siindoiti-)a inaintedin talie,spri"inindu-)a cumainile pegenunchi.3ontinuati sa

expirati pana cand)eti simti ca plamanii s-au golit complet de aer.• ;ara a inspira inca, re)eniti in pozitia de stat in picioare. Puneti

mainile pe talie si apasati cu mainile in "os, ridicand concomitentumerii. $omentul cheie al acestui exercitiu este acela ca, atuncicand umerii d)s. sunt ridicati, trebuie sa trageti burta si saridicati toracele cat se poate de sus. +i toate acestea trebuie sale efectuati cu respiratia oprita, dupa expiratie. Anume in acestmoment energia se ridica in sus pe chacre. Ramaneti in aceastapozitie cat se poate de mult.

• Atunci cad )eti simti ca nu )a mai puteti tine respiratia, inspiratiliber pe nas. 3and plamanii d)s. se )or umple din nou cu aer,expirati pe gura, relaxati in acelasi timp burta si lasati mainile in "os in pozitia normala.

• Inspirati si expirati profund de cate)a ori, pe nas. !oate acesteasunt considerate o repetitie completa a acestui ritual. Putetiface doar 2 sau < repetitii.

Cateva sfaturi suplimentare

• fectuati ritualurile in ordinea aratata in carte.• fectuati cele 3inci Ritualuri in *ecare zi. esigur, sunt zile cand

nu este posibila alocarea a 2F-<F minute pentru indeplinirea lor.ar incercati, totusi, sa nu sariti peste mai mult de o zi, in caz

B0



contrar, nu )eti putea bucura in intregime de toate bene*ciilecelor cinci ritualuri pentru sanatatea d)s.

• aca sunteti bolna), ocupat sau foarte emotionat, este mai binesa indepliniti *ecare ritual de trei ori, decat sa sariti cu totulpeste ele. 7ucrul acesta nu )a )a lua mai mult de minute. Hastfel de scurtare a procedurii poate * comparata cu o spalare

usoara in loc de dus. 3aci, oricat de tare nu )-ati grabidimineata, tot )a )eti spala, desi poate nu a)eti timp pentru undus.

• aca ati sarit peste mai mult de o zi, )a sfatuiesc sa faceti unpas mic inapoi( faceti cate)a repetitii mai putin, decat de obicei.0u se recomanda sa mariti numarul de repetitii pentru arecupera ce-ati pierdut. ste foarte important sa nu incepeti dinstart cu efectuarea a 21 repetitii ale *ecarui ritual in parte, ci sa)a indreptati treptat catre acest lucru.

• +i daca chiar sunteti in stare sa efectuati din start *ecareexercitiu de 21 ori, urmati instructiunile. 3resteti numarul derepetitii treptat. In comparatie cu gimnastica ritmica sau alteexercitii obisnuite, Ritualurile au de a face cu lucruri mult mai*ne decat forta musculara si rezistenta. ;aceti efort nu in sensulcantitatii, ci concetrati-)a asupra calitatii.

• Practicarea insistenta si urmarea instructiunilor )a )or aduce, inmod sigur, succesul. aca )eti crede acest lucru, atunci )etidescoperi ca nu este atat de greu sa indepliniti exercitiile zilnicsi nu )eti simti inainte de efectuarea exercitiilor senzatia degreata sau ameteala.

• !rebuie sa repetati *ecare ritual de 21 ori. 0u trebuie sa depasiti

aceasta cifra. aca doriti, puteti sa faceti exercitiile de doua oripe zi, dimineata imediat dupa ce )a treziti si seara, dupa 2 orede la ultima masa. +au in locul celei de-a doua sesiuni, puteti sapracticati alte exercitii a"utatoare de relaxare si analiza aorganismului propriu, de exemplu, yoga.

• 3el mai bine este sa efectuati exercitiile dimineata, imediat dupatrezire, pe stomacul gol. a recomand sa )a treziti cu o "umatate de ora mai de)reme, ca sa )a ramana su*cient timppentru indeplinirea celor 3inci Ritualuri. +tiu ca acest lucru )i sepoate parea destul de greu, mai ales la inceput, dar eforturile

d)s. )or * rasplatite din plin. a )eti incepe ziua bine dispus,relaxat, plin de energie si )eti consuma mai putin timp pentruodihna si somn.

• ste foarte important sa )a imbracati in haine le"ere, comode,care sa nu )a impiedice miscarile. H )arianta ideala o potconstitui tricourile, maieurile, pantalonii scurti, pi"amalele saulen"eria intima. 3el mai bine este sa *ti descult, dar daca simtitica )a ingheata talpile, puneti-)a ciorapii. 3a si in timpulefectuarii altor exercitii, cei care poarta ochelari, trebuie sa-iscoata.

• Aceste actiuni ritualice presupun relaxarea, de aceea cautati-)a

un loc linistit si comod, unde nu )a poate deran"a nimeni si undea)eti su*cient spatiu pentru exercitii.

B1



• aca nu a)eti co)or pe podea, atunci puneti unpresulet/co)oras sau o patura mai groasa, pe care sa incapeti inpozitie culcat. ;iti atent si concentrat in timpul indepliniriiRitualurilor. Acesta este timpul in care intreaga atentie trebuieconcentrata asupra corpului d)s., cand ascultati de acesta inintregime. $i se pare ca cel mai bine este sa )a faceti exercitiile

in liniste deplina, desi unora s-ar putea sa le placa pe fondulmuzicii. !otusi, aceasta ar putea sa )a abata gandurile de lacorpul d)s.

• Pentru efectuarea exercitiilor este de dorit sa )a creati unmediu corespunzator, dar uneori acest lucru poate * ireal.$acar faceti in asa fel, incat membrii casei d)s. sa nu )aderan"eze in timpul acesta.

• In timpul efectuarii exercitiilor, incercati sa nu )a ganditi la ziuacare incepe, la treburi si gri"i. aca )eti obser)a ca )-atiindepartat gandul de la senzatiile corpului d)s., atunciindreptati-)a din nou atentia asupra a ceea ce faceti. $ie mi seintampla des acest lucru si, atunci, trebuie sa-mi intorc iar si iargandurile catre corpul meu.

• xista un )iclesug care )a )a a"uta sa e)itati acest lucru,concentrarea asupra respiratiei. Acest lucru )a )a a"uta sa )a sirelaxati.

• 3ele 3inci Ritualuri trebuie sa de)ina o parte din )iata d)s. Incomparatie cu alte tehnici, )enite din Hrient, indeplinirea celorcinci ritualuri nu )a )a cere schimbarea modului de )iata, aopiniilor personale sau a religiei. 3hiar daca acestea isi auradacinile in traditia )eche spirituala, ele pot * pri)ite ca niste

simple exercitii.• 3ele 3inci Ritualuri constituie o buna pregatire si un bun suport

pentru cei care sunt interesati de meditatie. ste de dorit sa leindepliniti inainte de meditatie. +i chiar daca nu exersatimeditatia, dupa efectuarea acestor exercitii, puteti incerca sa)a asezati, sa )a relaxati si sa )a limpeziti mintea. +au pur sisimplu sa stati intins pe spate 1F-1 minute. Acest lucru )acreste simtitor actiunea bene*ca a celor cinci ritualuri, deoarecerelaxarea "oaca un rol important in capacitatile corpului deauto)indecare si sustinere.

Din experienta mea personala

u mi-am pus la punct un set propriu de exercitii de dimineata,care ma duc la starea de deplina capacitate de munca, lipsindu-ma de ne)oia de a bea o ceasca de cafea si de consecinteleconsumului de cofeina, de asemenea, acest lucru imieconomiseste timpul.

Indeplinesc exercitiile de in)iorare imediat dupa trezire. Acesteama a"uta sa imi concentrez atentia asupra corpului si alunga acea

stare de somnolenta si slabiciune in care ma au de obiceidimineata. u m-am obisnuit sa gandesc ca in)iorarea imiporneste motorul. Apoi, indeplinesc cele 3inci Ritualuri. fectulapare neintarziat. Jandurile mele de)in foarte clare, apare

B+



senzatia de forta mintala si *zica. Am senzatia de satisfactie sibuna)oie. In afara de aceasta, exercitiile ritualice imi usureazapracticarea yoga. Inchei intotdeauna prin relaxare si meditatiaobisnuita.

Kilele mele sunt pline pana la refuz de e)enimente. Acestea incep

foarte de dimineata si se termina seara tarziu. +i atunci candefectuez cele 3inci Ritualuri, simt ca sunt gata sa intampingreutatile fata in fata, deoarece am rezer)a necesara de sanatatesi energie.

reau sa )a sfatuiesc sa incepeti si d)s. practicarea celor 3inciRitualuri si sunt con)ins ca acestea )a )or a"uta sa atingeti stareade sanatate deplina si intinerire.

LeM $igdoN %&', doctor in medicina, si-a efectuat studiile laDni)ersitatea din Illinois, 3hicago, continuandu-le la spitalul din

Oashington in calitate de intern. Apoi, timp de 1 ani a fost medicpracticant. Inca de pe cand era student la colegiu, doctorul$igdoN a citit despre efectele terapeutice ale yoga si a inceput s-o practice personal. A descoperit o anumita legatura intreopiniile occidentale stiinti*ce si principiile de baza ale yoga si ademonstrat ca actiunea bene*ca a yoga asupra corpului omenescse poate explica din punct de )edere stiinti*c. +-a con)ins, deasemenea, ca practicarea yoga are un efect bene*c asuprasanatatii sale si tonusului de )iata.

7ucrand in spital, acesta mergea sa )iziteze bolna)ii sapte zile pesaptamana si adesea era ne)oit sa stea in picioare 2-< nopti pesaptamana. A)and in )edere ca nu-i prea a"ungea timp pentruexercitii complicare si indelungi de yoga, si-a pus la punct pentrusine scurte serii de exercitii, care nu-i luau mai mult de 1F minute.octorul $igdoN este con)ins ca anume acest lucru l-a a"utat satreaca peste aceasta perioada grea si tensionata. In comparatiecu ceilalti colegi ai sai, el se simtea intotdeauna sanatos si plin deenergie.

oga era o parte importanta din )iata acestuia, cand a a"uns la

practicarea particulara. Acesta era in mod special interesat dehatha-yoga, in care accentul era pus pe exercitiile *zice. 3ucati)a ani in urma, un pacient i-a po)estit despre cele 3inciRitualuri si i-a dat o copie a 3artii Practica stra)eche a preotilortibetani#. Pe doctorul $igdoN l-au atras imediat exercitiileritualice, caci ii aminteau de yoga, dar necesitau timp mai putin.Acesta nu numai ca a inceput sa le practice de unul singur, dar iisfatuia pe toti pacientii sai sa o faca. $ulti il instiintau ca dupadoua-trei luni de practicare a acestor exercitii acestia se simteaumai sanatosi, plini de energie si forta si doctorul $igdoN s-acon)ins ca atat Ritualurile, cat si exercitiile yoga, grabesc procesulde insanatosire.

B8



In momentul de fata doctorul $igdoN lucreaza in $assachusset%&', in unul din cele mai mari centre din lume de intrebuintareyoga pentru imbunatatirea sanatatii. Acesta recomanda atatpracticarea yoga, cat si a celor cinci ritualuri, deoarece estecon)ins ca si una si alta are un efect terapeutic, imbunatatestesanatatea si este o metoda foarte buna de a-i a"uta pe oameni sa

se simta mai bine si sa-si faca )iata mai plina. !imp de 2F ani, 7aura ;ey !axel %&' a lucrat ca scriitoare, "urnalistasi cercetatoare. 7ucrarile ei au fost publicate in cele mai mari sirenumite re)iste. 7aura este autoarea cartii# Alimentarea etnica#si in prezent lucreaza asupra cator)a proiecte pe tema sanatatii sieducatiei.

97)"%>/E/ LCom"inarea alimentelor %i o dieta corecta

3octorul 4tanle 4 ass

'orbind despre sanatate, longevitate si cele cinci ritualuri, colonelul rad&ord dacateva s&aturi cu privire la dieta, modul de alimentare si, in general, despre acel rolimportant pe care il are in viata omului hrana 3upa parerea lui rad&ord, o dieta

corecta duce la aparitia Xsemnelor de imbunatatire a starii &izice# aideti dar saanalizam recomandarile acestuia cu privire la dieta

En secret al unei sanatati de &ier, con&irmat in timp, este hrana obisnuita 7cestascrie ca, lama ii Jcălugării tibetaniK care îndeplineau munci &izice grele, se hraneauș

cu roadele propriei munci si erau, in general, adeptii alimentatiei vegetariene, cuadaugarea oualor, untului si br*nzei

"n a&ara de aceasta, la o masa lama ii mancau neaparat doar un singur &el deș

mancare 9olonelul rad&ord nu insista supra unor limite de acest gen, dar recomanda ca X&ructele, legumele si produsele cu continut de amidon sa &ie

consummate separat de carnea mami&erelor, carnea de pasare si peste#

9olonelul rad&ord ne atentioneaza asupra surplusului de mancare ; problemagenerala a multora dintre noi 3upa doi ani petrecuti in manastire, povesteste

B@



rad&ord, X unul dintre primele lucruri care mi-au atras atentia, atinci cand amajuns in unul dintre orasele "ndiei, a &ost cantitatea mare de mancare, mancata deoameni care au pentru acest lucru destule surse 4ub ochii mei, un barbat a mancatatat de mult, incat aceasta cantitate ar &i &ost de ajuns pentru @ calugari tibetani carelucreaza din greu, pentru o intreaga zi#

"n a&ara de aceasta, pe colonelul rad&ord il indigneaza amestecul produselorX>bisnuit ca la o masa sa vad 1-+ &eluri de mancare, am ramas uimit intr-o seara,cand pe masa stapanului am numarat +8 &eluri de mancare Fu este de mirare de ceoamenii >ccidentului au o sanatate atat de precara :i nu-si imagineaza cat de multsunt legate intre ele dieta, sanatatea si &orta#

9olonelul rad&ord recomanda sa mancam incet, sa mestecam bine ce avem ingura X2estecarea este primul si deloc neglijabilul stadiu de digestie si asimilare ahranei de catre organism, e$plica acesta %ot ce mananca omul, trebuie sa &ie maiintai mestecat in gura si apoi de stomac#

acand un rezumat cu privire la combinarea produselor si e&ectele bene&ice ale uneialimentatii rationale, colonelul precizeaza= X 9ombinarea corecta a produselor,modul corect de consumare a lor si masura in modul de alimentare, dau impreunaun rezultat e$traordinar 3aca aveti Iilograme in plus, le veti da jos, daca insasunteti prea slab, veti incepe sa luati in greutate#

"n continuare colonelul aduce cinci reguli ale unei alimentatii rationale, dupa carene putem imbunatati sanatatea=

1 Fu combinati niciodata carnea cu produsele care contin amidonM totusi, catsunteti tanar si puternic, nu este strict obligatoriu sa respectati aceasta regula

+ 3aca ca&eaua are un e&ect negativ asupra dvs, nu adaugati in ea nici lapte, nici&risca 3aca nu se schimba nimic in acest sens, scoateti ca&eaua din alimentatiadvs zilnica

8 2estecati bine hrana, pana ce aceasta se trans&orma intr-un terci lichidM mancatiincet

@ "n &iecare zi serviti cate un galbenus proaspat de ou aceri acest lucru pana lamasa sau dupa masa, dar nu in timpul mesei

5 .educeti numarul &elurilor de mancare la cel minim

"n acest capitol vom incerca sa dezvoltam recomandarile colonelului rad&ordlegate de dieta

Igiena fireasca si izvorul tineretii

3esi continutul de baza al sitemului dietetic al colonelului rad&ord se aseamana cu practicele dietetice tibetane, )itter Aalder presupune ca radacinile acesteia se a&lain populara scoala a sanatatii din anii 80 ai sec PP Jca si astaziK, numita X"gienanaturala#

"ntr-adevar, din punct de vedere al igienii naturale moderne, principiile dealimentare sustinute de colonelul rad&ord sunt absolut corecte : adevarat, un

reprezentant al acestei scoli, v-ar s&atui sa va deziceti complet de ca&ea, cat si sa nuconsumati oua crude din cauza riscului de a va imbolnavi de salmonella

B5



:ste posibil ca )itter Aalder a auzit ceva sau a citit despre tezele de baza ale igieniinaturale ale dr-lui erbert 2 4helton, omul , care a putut practic de unul singur sadea nastere scolii &iloso&ice din sec P"P, cunoscuta sub denumirea de X"giena#3octorul 4helton a adunat la un loc, a imbunatatit si a reinnoit pozitiile acesteiinvataturi si i-a dat o noua denumire X"giena naturala# 3octorul 4helton a editat orevista lunara, a scris un manual scolar in C volumeM de asemenea, a &ost autorul

articolelor, publicate in revistele lui erner 2a$-adden, dedicate educatiei &izice,cat si in alte publicatii alternative, specializate in acele vremuri in domeniulsanatatii 2ult timp igiena naturala a avut sustinatori, desi devotati, &oarte putini"n anul 1BD5 arve si 2ariln 3amond au publicat cartea XEn pas inintampinarea vietii#, in care erau analizate problemele de sanatate si dieta si eraue$plicitate pozitiile igienii naturale 7ceasta carte, scrisa intr-un limbaj simplu,

plina cu povestiri captivante despre succesele di&eritelor persoane, a devenit best-seller )e multi aceasta ea invatat sa manance si sa traeasca mult mai sanatos,

popularizand prin aceasta ideile igienei naturale

7stazi, deja sute de oameni &ormeaza societatea americana a igienei naturale "n

ciuda &aptului ca despre aceasta au &ost scrise sute de carti, esenta acestui sistem poate &i e$primata in cateva &raze 3aca urmam aceste cateva reguli simple de bunsimt, atunci si sanatatea si viata intreaga a omului se va imbunatati intr-atat, incateste greu de imaginat chiar=

1 2ancati alimente simple, vegetale, neprelucrate prea mult din punct de vedereculinar+ 9ombinati in mod rational produsele8 .espirati aer curat@ 9at se poate de des, zilnic, e$puneti-va corpul la soare 3ar, nu lasati pielea sa searda

5 eti apa simpla, curataL 4omnul si odihna trebuie sa decurga cel putin D ore din +@C 3e trei ori pe saptamana, macar pentru +0 minute, &aceti e$ercitii &izice Eniispecialisti recomanda e$ercitii aerobice= alergat la pas marunt, inotul, mersul pe

bicicleta si alteleM altii, va s&atuiesc sa &aceti atletica grea si miscari bruste2ajoritatea sustine insa ca mersul zilnic pe jos timp de jumatate de ora cu pasgrabit, este un e$ercitiu nemaipomenit si universalD .espectati regulile de igiena personalaB "ntotdeauna incercati sa sustineti echilibrul emotional prin actiune si nureactiune10 :vitati temperaturile e$treme11 "nstruiti-i pe membrii &amiliei dvs, si pe prieteni in acest sens

.ecunoscand &aptul ca, departe de a &i pe plac tuturor alimentele crude, vegetale, promovate de igiena naturala, doctorul 4helton a dezvoltat anumite pozitiiVconsideratii ale acestui sistem, legate de combinatia produselor, indreptatecatre optimizarea digestiei 7tunci cand produsele sunt alese correct, tractul gastro-intestinal &unctioneaza mai e&icient, se asimileaza mai usor substantele hranitoare,ceea ce duce la imbunatatirea sanatatii

Ce inseamna $combinatia alimentelor%

)roblema combinarii produselor &ace parte din tema consumului simultan aldi&eritelor tipuri de hrana= la inceput o lingura de salata de rosii si castraveti, apoi,legume &ierte pe aburi, apoi, o gura plina de terci sau paine, insotita de o bucatita de

BL



carne, o inghititura de suc de &ructe sau alt&el de bautura si din nou la salata "nmajoritatea cazurilor acest ciclu se repeta, pana cand &ar&uria se goleste, dupa careurmeaza desertul, insotit si de ceva de baut

En ast&el de amestec al di&eritelor produse nu trece &ara sa lase urmeM pentrudigerarea &iecaruia dintre ele, este nevoie de di&erite perioade de timp Jvezi pag

1B8-1BBK rana mai concentrata Jacestea sunt de obicei proteineleK este asimilatade organism mai incet decat oricare alta, in timp ce aceasta incepe sa se digere in primul rand %impul, necesar pentru asimilarea proteinelor poate &i numarat in ore,iar daca sunt prezente si grasimi mai mult decat e de dorit Jchiar si o cantitatemicaK, procesul se prelungeste si mai mult

"n acest timp, produsele usor asimilabile, precum &ructele si legumele, sunt nevoitesa se retina in stomac, asteptand sa se digere Xmancarea grea# %oate acestea se pot

prelungi si D ore intregi 7steptandu-si randul, &ructele proaspete si legumele &ierteincep in stomac sa se descompuna si sa rataceasca 4tomacul, incercand totusi sadigere acest amestec, emana gaze, acid si chiar alcool Jnu mai vorbim de

indigestieK 3igerarea hranei se termina atunci, cand ajunge la intestine, de unde&ermentii suplimentari trebuie sa indeparteze resturile neasimilate de organism ale produselor, iar substantele minerale sa neutralizeze acizii )rincipiile e$puse inmod clar, ale combinarii produselor ne atrag atentia asupra a ceea ce putem sau nucombina pentru atingerea unei digestii optime si pentru o sanatate durabila

&rmarile unei combinatii incorecte a produselor

9e se poate, totusi, intampla daca nu urmam aceste s&aturi legate de alimantatiadisociata 3esigur, totul depinde de particularitatile individuale ale organismului,dar de regula, la combinarea produselor de di&erite categorii, in stomac are loc&ermentatia, ceea ce duce la dereglarea procesului de digerare si arsuri dupa masa)rintre alte neplaceri putem enumera gazele, ragaielile, aciditate marita, balonareastomacului, acumularea lichidelor in organism si chiar o abrutizare mintala,imposibilitatea de a te concetra vreme indelungata dupa masa

> combinare incorecta a produselor este in stare sa incetineasca digestia timp de + pana la D ore "n acest caz, pentru procesul de digerare a hranei se consuma &oartemulta energie, ceea ce duce la o oboseala rapida si la necesitatea de odihna sisomn %oate acestea pot deveni motiv de iritabilitate, depresie, hiperestezie,dispozitie proasta, cinism, de asemenea, de acumulare a substantelor to$ice in

organism"n a&ara de aceasta, acumularea to$inelor, care are loc in urma dereglarii procesuluide digestie, provoaca guturai, sta la baza multor boli, slabeste sistemul imunitar,duce la imbatranire prematura, scade apetitul se$ual si potenta, poate &ace ovulelemai vulnerabile 3aca ne e$primam mai pe scurt, atunci, combinarea incorecta a

produselor este capabila sa inrautateasca sanatatea &izica, mintala si spirituala,ducand chiar la prescurtarea vietii

#vanta"ele unei combinari corecte a alimentelor

9ei care practica hrana disociata, pot observa o imbunatatire neintarziata asanatatii, deoarece sarcina asupra tractului gastro-intestinal scade > combinarecorecta a alimentelor garanteaza o hrana optima, o digestie imbunatatita, o bunadispozitie, mai putin stres

BC



3eoarece in organism apar mai putine substante to$ice si aproape ca dispar procesele de &ermentatie, multi considera problema alergiei alimentare ca pe unarezolvata Fu o data, dupa doar cateva zile, dupa inceperea unei combinari corectea alimentelor cei care multi ani la rand au su&erit de balonari, simt ca s-au vindecatcomplet 4e pare ca hrana disociata contribuie la ridicarea tonusului si scaderea in

greutate2ai jos pueti citi despre e&ectul bene&ic pe care il are combinarea corecta aalimentelor organismului=

1 =m*unatatirea procesului &e &igestie >rganismul dvs va incepe sa digere multmai bine hrana cu conditia indeplinirii corecte a regulilor de combinare a

produselor alimentare Jvezi pag 1BC-1BBK azele, , um&larea burtii,constipatiile, ragaielile, tot ce va supara de ani de zile, se va rezolva in doar cateva zile 2ulti spun= X:u nu pot sa mananc disociat :ste destul decomplicat acest lucru# "n acest caz, va putem recomanda sa &aceti une$periment pe parcursul unei saptamani )ropunandu-va o ast&el de cale, noi

stim= ca odata ce vor simti ce inseamna o digestie buna, care vine imediat inurma unei combinatii corecte a produselor, acesti oameni nu vor mai dori sa seintoarca la vechiul mod de alimentare

+ 5ca&erea in greutate 7tunci cand veti incepe sa mancati disociat, veti constatacu multumire ca scadeti in greutate 3e ceN 3eaorece toate Iilogramele dvs in

plus de pe solduri, tesutul pu&os de pe maini si pliurile de celulita vor dispareaca prin minune 2ajoritatea celor care asociaza correct produsele, constata cu

placere ca, odata cu trecerea &iecarei saptamani acestea scad in greutate de la o jumatate de Ig pana la +,5 Ig, printre altele, anume din depunerile de grasimisi nu numai prin eliminarea din organism a surplusului de grasimi

"n ceea ce ma priveste pe mine, in primele @ luni de cand am inceput sa mananc lao masa doar alimente din aceeasi categorie si sa urmez principiile igienei naturale,greutatea mea a scazut de la BL Ig Jla o inaltime de 1L@ cmK pana la C+ Ig?

3atorita &aptului ca vi se va imbunatati digestia, celulelor corpului dvs nu le vatrebui pentru curatare atat de multa apa si, atunci, burta dvs nu se va um&la dincauza retinerii acesteia in organismM %alia dvs va deveni zvelta si trasa 9a sa va

potoliti &oamea, va va trebui mai putina hrana, iar acest lucru inseamna ca se vamicsora cantitatea zilnica de calorii intrebuntata, iar odata cu acestea se va duce sigreutatea dvs?

"n plus, veti economisi o groaza de bani, caci veti avea nevoie de mult mai putine produse alimentare 9el mai important lucru este insa ca, cu cat veti manca mai putin, cu atat veti trai mai mult Fivelul de uzura a organismului din cauza procesului de digestie se va micsora /uigi 9oriano, scriitorul italian, un aristocratal sec P"P, se hranea de doua ori pe zi, mancand apro$imativ 8L0 g de alimente si

band pana la @+0 g de suc de struguri 9ombinand corect produsele si pastrandu-siin acest &el energia sistemului digestiv, a trait 10+ ani 7 inceput sa tina un ast&el deregim la varsta de 85 ani, atunci cand din cauza unor abuzuri sanatatea lui incepusesa se zdruncine :l a ascultat de doctorii care l-au s&atuit sa duca un mod de viatamai cuminte pentru a evita o moarte rapida si a devenit unul din cei mai mari

propagandisti ai sanatatii

BD



8 Cresterea energiei 7tunci cand consumati doar produse din aceeasi categorie, pentru prelucrarea hranei, organismul va economisi multe &orte, in urma carui&apt veti simti un a&lu$ de noi energii

@ # *una sanatate 7limentatia disociata va da ragaz tractului gastro-intestinal siva permite sa va simtiti mai proaspeti, mai energiciM vi se va imbunatati starea&izica si veti aloca mai putin timp pentru somn 'eti deveni mai vigurosi, caci,

produsele care nu se asociaza unele cu altele, nu Xvor intra in con&lict# la dvsin stomac %oate acestea dau senzatia de sanatate si &ericire

Ta0el)l de c(.0iare a ali.etel(r

7ici este dat tabelul cu clasi&icarea alimentelor pe categorii, lucru care va va ajutasa combinati corect rezervele de hrana si sa tineti o dieta sanatoasa 7numitealimente care &ac parte din categorii di&erite, sunt mentionate in rubrica X%impulnecesar organismului pentru digerarea alimentelor#

).>%:"F:

alune si seminte boabe uscate

arahidemazare boabe

oualapteR

soia JboabeK branza

lintelastar de linte

lastar &loarea-soareluicarne Jmami&ere,

pasare, pesteK

lastar de naut

).>3E4: 9E 9>F%"FE% 3: 72"3>F9arto&ul, castanele, painea, nucile de cocos, seminte coapte cu continut de amidon,carto&ul dulce, pastele, &asole boabe, curcubitacee de toamna, &asole verde,

graminee si cereale, radacina de ovaz, guliile, anghinarele, dovleacul, pastarnacul

.74"2"7vocado, maslinele, uleiul vegetal, semintele, untul, nucile, &risca, arahidele,margarina, soia, untura de porc

.E9%:/: 79.:)ortocalele, grep-&ruit, ananasul, &ragii, Iivi, rosiile, lamaile, cumcvat JNK, &ructelelaima, rodiile

.E9%:/: 3E/9"-79."4>7.:2ango, visinele, merele, piersicele, prunele, caisele, celemai multe soiuri destruguri, perele, nectarinele

.E9%:/: 3E/9"ananele, curmalele, strugurii X%ompson#, muscat, hurma JNK, papaa, &ructeleuscate

):):F:/:)epenele rosu, pepenele alb de muscat, penenele de mosc, pepenele-cantalupa,

pepenele de iarna, pepenele-crenshoG, pepenele de 9raciun, pepenele persian si din

9anare7/"2:F%: 9E 9>F%"FE% 4/7 3: 72"3>F 47E 7.7 9>F%"FE% 3:

72"3>F

BB



%elina, varza chinezeasca, conopida, calarabele, vinetele, ceapa, boabele verzi,varza de ru$elles, castravetii, curcubitaceele de vara, ardeiul gras, sparanghelul,s&ecla, usturoiul, varza, mazarea prospata, morcovul, spanacul, seminte dulci,

broccoli, boI-cio JNK, ridichea, salata, mugurii de lucerna

R produsele lactate se recomanda a &i evitate

impul consumat de organism pentru prelucrarea hranei

olositi urmatoarele date pentru determinarea perioadelor de timp necesareasimilarii celor mancate, cele mai bune asocieri ale alimentelor si cantitatea dehrana recomandata

A'a 9and beti apa pe burta goala, ea ajunge direct in intestine

5ucuri. 4ucurile de &ructe, cat si sucurile de legume si bulioanele se asimileaza in

15-+0 minute

7limentele semilichide 5alatele amestecateGasortate J mi$ati pana la concentratialichida &runzele de salata, telina, un castravete si rosiiM mancati asta ca pe o supaK,cat si &ructele si legumele se digera in timp de +0-80 min

/ructele )epenele rosu se asimileaza in +0 min 9el mai bine ar &i, daca la o masa,acesta va &i singurul &ruct de pe masa dvs 9elelalte tipuri de penene J pepenele-cantalupa, crenshoG, alb de muscatK se digera in 80 minute 4e pot amesteca doua&eluri di&erite de pepene, dar nu mancati mai mult de jumatate de Ig la o masa

3ortocalele, strugurii si grep$fruit ; le necesita si acestea pentru asimilare o jumatate de ora )uteti amesteca uneori doua &eluri, dar masa totala nu trebuie sadepaseasca o jumatate de Ig

2erele, perele, piersicile, visinele si alte &ructe semi-dulci se digera in @0 minute)uteti amesteca doua sau trei &eluri din acestea, avand grija, totusi, sa nu mancatimai mult de 850-500 g la o masa

/egumele crude /egumele care merg la salata crude, cum ar &i= rosiile, salataJXroman#, de oston, rosie, cu &runze, de livadaK, castravetii, telina, ardei rosu gras

sau verde si alte legume suculente, necesita pentru digerare 80-@0 minute 3aca lasalata se adauga ulei vegetal, atunci timpul de digestie se mareste pana la o ora siceva 7ceste legume pot &i, de asemenea, combinate intre ele, deoarece pentruasimilarea lor e nevoie de aceeasi cantitate de timp "ntrebuintand metoda descrisamai sus Jvezi# 7limente semi-lichide#K, puteti mi$a aceste legume

/egumele &ierte pe aburi sau in apa 9er&eata Jsalata esIariol, spanac, varzaK seasimileaza in @0 minute

'oleceii, *roccoli, conopi&a, fasolea, porum*ul fiert cu unt , se asimileaza in @5minute

)entru ca organismul sa poata prelucra acele radacinoase, cum ar &i ri&ichea,

morcoul, sfecla rosie si pastarnacul , vor &i necesare nu mai putin de 50 minute

100



O0/er,atie= doua-trei tipuri de ast&el de legume pot &i asociate Jcate 1+0 g din&iecareM in general, nu mai mult de +@0 gK mai intai mancati verdeata, apoiradacinile

/egumele cu continut de amidon )entru digerarea unor ast&el de alimente, cum ar &i guliile, dovleacul, carto&ul dulce si obisnuit, castanele, etc, va &i nevoie de

apro$imativ o ora >ricare doua &eluri dintre produsele enumerate mai sus, potconstitui &elul principal de pe masa dvs

rana pe baza de amidon #rezul &ecorticat, hrisca, graul Jeste de pre&erat saintrebuintati anume aceste cerealeK, faina &e porum*Gmalai, crupele &e oaz,

lo*o&a, arpacasul , se asimileaza in medie in jur de L0-B0 minute 9antitateama$ima pentru mancare este de 1+0 g uscata, ceea ce inseamna in stare &iarta ; @D0g

oboasele ; amidon si proteine intea, fasolea, nautul, mazarea si altele, necesita pentru asimilare B0 minute 4e consuma ma$im pentru o singura persoana 1+0 g in

stare uscata J+10 in stare &iartaK 80-@5 g de masa uscata se poate asocia cu B0-1+0 gde orez si se va manca ori totul impreuna, ori boboasele dupa orez 4oia se digerain 1+0 minute Jma$im la o masa 80-1+0 gK

4eminte si nuci 5emintele &e floarea$soarelui, &e &oleac si susan negru , se digerain jur de doua ore )uteti manca in total de la 80 pana la 1+0 g de doua tipuridi&erite de seminte 7st&el de nuci ca migdalele, arahidele JneprajiteK, nucile- pecan,IesheG JNK, nucile grecesti si cele braziliene se asimileaza in +,5-8 ore 2ancatidoar un &el de nuci la o masa si daca nu e&ectuati o munca &izica grea, nu mai multde B0 g 3aca semintele si nucile se vor lasa peste noapte in apa, iar apoi se vor

pisa, acestea se vor asimila mai repede

/actatele Jnu se recomandaK Cascaalul &e casa &egresat, *ranza &ulce &e aci si

telemeaua se digera timp de B0 minute 4e manaca ma$im la o masa de la 1+0 pana la +@0 g

ranza dulce de vaci din lapte integral JnesmantanitK se digera in + ore Fu mancatimai mult de +@0 g la o masa

9ascavalul tare din lapte integral, cum ar &i caizerul, necesita pentru digerare @-5ore /a o masa se recomanda ma$imum L0-1+0 g

N(ta= 9ascavalul tare se digera mai greu, decat celelalte produse, din cauza uneimari cantitati de grasimi si proteine pe care le contine

)roteine de provenienta animaliera= 80 minute sunt necesare pentru prelucrareagalbenusului de ou, @5 ; a unui ou intreg Forma zilnica 1-+ oua

Carnea &e peste, precum *atogul, calcanul , cat si pestele &ile se digera in 80minute 9antitatea ma$ima de consumat ; 1D0 g , se pot amesteca doua &eluri

5omonul, pastraul, tonul, scrum*ia Jpeste mai grasK se digera in stomac in timpul

a @5-L0 minute Forma ; la &el ca la punctual anteriorCarnea &e pui J&ara pielitaK ; + ore si jumatate 2a$imum ; 1+0 g

101



Carnea &e curcan J&ara pielitaK ; + ore ; + si 15 min Fu mancati mai mult de 1+0g o data

Carnea &e ita si oaie se digera timp de 8-@ ore Forma ; 1+0 g

Carnea &e porc se digera in @,5-5 ore Forma ; tot 1+0 g

Hleiul egetal, untul, grasimile= uleiul de masline si alte tipuri de uleiuri, obtinute prin aceeasi metoda de &abricatie, se poate aduga in salate, peste legumele &ierte laaburi si alte alimente 7cestea se re&era si la untul sarat si nesarat Jin &unctie de ce

pre&eratiK, totusi, este de dorit sa evitati produsele lactate )uneti in mancare nu maimult de 15-80 g de ulei vegetal sau 1-+ lingurite de unt

'oua reguli ale igienei naturale cu privire la asocierea produselor

alimentare

7cum, cand cunoasteti timpul de asimilare a diverselor alimente si calsi&icarea lor,haideti sa apelam la s&aturile lui erbert 4helton, legate de asocierea produselor alimentare=

1 4u consumati alimente pline &e proteine impreuna cu pro&usele ce contin

ami&on 9olonelul rad&ord si calugarii tibetani subliniau importanta acetui principiu 3e ce oareN 3eoarece proteinele pot &i asimilate in mod corect deorganism, doar daca in stomac sunt secretati multi acizi, care distrug amilazacontinuta in saliva, iar acest &erment este &oarte necesar pentru descompunereaamidonului 3rept rezultat, proteinele si amidonul nu se pot prelucta in acelasitimp "nseamna oare acest lucru renuntarea completa la carne cu carto&iN 3a,

daca doriti, ca digestia dvs sa nu &ie dureroasa, iar sanatatea de &ier?+ 4u com*inati alimentele cu continut &e ami&on cu pro&usele care contin acizi

Jvezi punctul 1K8 4u mancati mai mult &e un fel &e mancare cu continut &e proteine la o masa

3i&eritele tipuri de proteine necesita pentru asimilarea lor di&erite perioade detimp si moduri de &unctionare di&erite din partea glandelor cu secretiedigestiva 3aca pentru asimilarea unui singur produs pe baza de proteineorganismul munceste destul de mult, atunci, la prelucrarea a doua sau maimulte produse acesta va consuma prea multa energie /imitandu-va la un singur

produs cu continut de proteine, va veti economisi energia, evitand consumulnedorit al acesteia si starea de oboseala ce urmeaza imediat dupa

@ 4u amestecati fructele acre cu proteinele )epsina, un &erment necesar pentru prelucrarea proteinelor, se distruge sub actiunea majoritatii acizilor, inclusiv acelor din &ructe "n mod neutru pepsina reactioneaza doar in cazul aciduluiclorhidric

5 4u amestecati proteinele cu grasimile rasimile impiedica secretia suculuigastric si digerarea proteinelor

L 4u amestecati alimentele cu continut &e ami&on cu &ulciurile 7tunci cand inorganism patrund in acelasi timp zaharul si amidonul, primul care va &i supusdigerarii este zaharul Qaharul ajuns in stomac &ermenteaza, producand un&erment care distruge amilaza din saliva, necesara pentru prelucrareaamidonului 3aca la micul dejun mancati cereale Jterci,crupeK cu &ructe, iar

apoi su&eriti din cauza indigestiei, acuma cunoasteti care este motivul acestuilucru, cat si metodele de evitare 2ancati doar &ructe, organismul v-a prelucrazaharul natural, iar dvs veti scapa de procesele de &ermentatie

10+



C 4u amestecati proteinele cu zaharul Qaharul, de asemenea, impiedica secretiasucului gastric si prelucrarea proteinelor 7cesta se digera dupa proteine si,asteptandu-si randul, incepe sa &ermenteze

D 3epenele gal*en mancati$l separat )epenele galben se digera neobisnuit derepede 3aca o sa-l mancati inainte de masa sau pur si simplu, acesta va trecerapid prin tractul gastro-intestinal 7proape toata viata am incercat sa nu

manac pepene rosu si galben, deoarece dupa aceea aveam colici si gaze puternice 7cum insa mananc cate un soi de pepene galben o data si savurezdulceata si prospetimea acestuia, &ara incetinirea procesului de digestie?

B 8itati laptele si pro&usele lactate, &ar &aca nu este posi*ila renuntarea

&eplina la aceastea, nu le amestecati cu alte pro&use ermentul numithimozina, necesar pentru digerarea laptelui, se gaseste in cantitati su&icientedoar la micuti 7deptii igienii naturaleVnaturiste, cat si multi medici Jinclusivdoctorul 4poI, spre regretul multor magnati ai industriei lactatelorK, varecomanda sa scoateti laptele si produsele lactate din alimentatia zilnica2aturii nu au &ermentul capabil sa prelucreze laptele, lucru care provoacaalergie /aptele nu trebuie sa-l asociati cu nimic, acesta continand multe grasimi

si proteine

/a inceput, regulile alimentatiei disociate s-ar putea sa vi se para complicate4chema prezentata pe urmatoarea pagina, le va descrie intr-un mod mult mai simplusi va va ajuta sa va plani&icati alimentarea

(faturile colonelului )radford si igiena naturista

3upa cum putem vedea, calugarii tibetani JlameleK i-au dat colonelului catevas&aturi intelepte, ce corespund cu principiile con&irmate in timp ale igieneinaturiste %otusi, unele din recomandarile acestuia merita o atentie mai mare

7sa deci, acesta a&irma= X2asa dvs poate sa se compuna doar din carne 3acadoriti, puteti amesteca mai multe tipuri de carne 9onsumul untului, oualor sicascavalului impreuna cu carnea nu va va &ace un rau prea mare, puteti chiar sa beti

putin ceai sau ca&ea, totusi, sa asociati toate acestea cu ceva dulce sau cu continutde amidon, bomboane, pudding-uri, prajituri, nu se recomanda#

ara doar si poate, adeptii igienei naturiste nu va vor recomanda niciodata samancati doar carne la o singura masa, caci acestia stiu ca Jsi cercetarile medicaleactuale con&irma acest lucruK, continutul mare de proteine din carne este periculos

pentru sanatate "n a&ara de aceasta, asocierea painii cu carnea provoaca laanumite personae &ermentatie, gaze si stres al sistemului de digestie 4&aturileanterioare ale colonelului, sa mancati la o singura masa un singur &el de mancare,

par mult mai aproape de adevar, decat ceea ce sustine in &ragmentul citat mai sus4e pare ca, cele a&irmate de el, se e$plica prin cautarea unui compromis care saajute oamenii sa &aca primul pas catre trecerea la o noua dieta

9olonelul rad&ord nu are nimic importiva laptelui, ceaiului sau a ca&elei 4iacesta este un compromis pentru incepatori "giena naturista a&irma ca, sanatateadvs doar va avea de castigat daca veti inceta sa consumati aceste produse 9eaiulsi ca&eaua contin elemente daunatoare omului numite alcaloide, iar partea

componenta a laptelui pasteurizat este o componenta a proteinei, cazeina, care intrain structura celui mai puternic clei cunoscut astazi, capabil sa incleie un copac3ar oare mai merita sa ne miram ca, dupa ce ati mancat mult cascavalVbranza sau

108



inghetata, a doua zi va simtiti ca vi s-a incleiat totul in interiorul dvs si &ara un purgativ nu veti scapaN 7cum cunoasteti adevaratul motiv

3in pacate, in ciuda a ceea ce sustin reclamele scumpe la produsele lactate, incare, posibil, dvs credeti, laptele nu aduce niciun &olos organismului 3aca vaindoiti, e$plicate-mi de ce hemoroizii, de care am su&erit multi ani la rand, au

disparut, imediat ce am renuntat Jla s&atul mediculuiK sa mai consum lapte si produse lactateN 4i daca nu credeti acestei dovezi ale mele, mergeti la biblioteca siconsultati un tratat de medicina din ultimii +0 ani, unde se precizeaza destul de clar si &ara dublu inteles ca laptele trebuie evitat cu totul?

9olonelul vorbeste putin despre bauturi Jin a&ara de ceai si ca&eaK, totusi, practic,cu totii bem ceva in timpul mesei .eprezentantii scolii igienei naturiste nes&atuiesc sa nu bem nimic in timpul mesei, deoarece lichidul dizolva &ermentii siacizii gastrici, impiedicandu-i sa digere mancarea and ceva la masa, nu lasati

procesul de digestie sa se duca la bun s&arsit 7numiti cercetatori moderni nu suntde accord cu acest lucru, dar cei care practica regula X sa nu bei in timpul mesei#,

considera ca le este pur si simplu bene&ic acest lucru 7scultati de organismul dvs,acesta mai sigur decat orice cercetari, va va spune ce este mai bine pentru el

9olonelul rad&ord aduce un omagiu oualor crudeM si noi consideram galbenusulde ou ca &iind cel mai bun dintre produsele ce contin proteine 4i totusi, in aceleoua care se vand astazi in supermarIeturi, destul de des se contine virusulsalmonella, de aceea, nu v-am s&atui sa beti oua crude 9a sa pregatiti ouale moi,incalziti apa pana la &ierbere si stingeti &ocul %ineti in apa ouale trei minute, apoiscoateti-le si mancati doar galbenusul 7lbusul aruncati-l, asta daca nu suntetisportiv si nu &aceri &oarte mult e&ort &izic

:$ista parerea ca, galbenusurile de ou au un e&ect bene&ic asupra creierului sisanatatii corpului 9olonelul rad&ord este total de accord cu acest lucru

)agina 108 J%7:/KA/(cierea c(recta a 'r(d)/el(r ali.etare

).>%:"F: 72"3>F Fuci, boabe uscate, 9arto&, &asole lima, dovleac,4eminte, mazarea uscata grane coapte, crupe,anghinare 7sociere incorecta7rahide, linte, oua, gulii, castanet, nuca decocos,lapteR,cascavalR, carneR macaroane, piane

R nu se recomanda 7sociere corecta

7sociere corecta7sociere corecta

':.3:7%7 4" /:E2: 9E9>F%"FE% 2"9 3: 72"3>F

9alata, rosii, castraveti, telina, ardei gras rosu si verde, spanac, di&erite tipuri devarza, dovlecei, broccoli, s&ecla, conopida, &asole &ibroasa, dovleac

7sociere & buna 7sociere prosta 7sociere & buna

10@



ructe acre ructe dulci-acrisoare ructe dulci)ortocale, mango, mere, caise banana, curmale,mandarine, grep-&ruit, pere, piersici, visine, smochine, &ructe uscate,lamai, &ragi, ananas, majoritatea soiurilor de struguri struguri X%ompson#,Iivi, rodii prune 2uscat

%"F:%" 2"F%:= "3:7/ :4%: 47 27F97%" EF :/ 3: 27F97.: /7 >4"FE.7 2747

4a ne aducem aminte cuvintele= X:u stiam inainte ca galbenusurile de ou sunthranitoare, dar adevarata lor valoare am inteles-o doar dupa cunostinta pe care am&acut-o in manastire cu alt european, care a studiat candva biochimia 7cesta m-alamurit ca oule contin o buna parte din toate substantele bene&ice, obligatorii

pentru &unctionarea creierului, sistemului nervos, a intregului organism in general9hiar si in cantitati &oarte mici, aceste elemente trebuie sa ajunga in organism,

pentru asigurarea sanatatii spirituale si &iizice#

9olonelul rad&ord ne mai da inca un s&at pretios= amestecati &oarte binealimentele in gura 4coala medicinei naturiste ne invata sa amestecam hrana panacand aceasta nu se va trans&orma intr-un terci subtire 3ar 4pallanzani J1C+B-1CBBK,unul dintre primii cercetatori ai procesului de digerare stomacala, a descoperit cavisinele coapte, dar inghitite intregi si strugurii, asa si ies din organism, intregi7ceasta observatie, nu &ara interes, ne vorbeste inca o data despre &aptul ca este&oarte important sa amestecam bine hrana 4e asimileaza doar ceea ce dupaconsistenta se aseamana cat se poate de mult cu un lichid

#limentatia succesiva: ultimul pas catre o asociere corecta a

produselor alimentare

7sa dar, urmarea regulilor alimentatiei disociate, va imbunatati considerabildigestia si starea dvs de sanatate in general 3ar daca veti avea dorinta de a mergemai departe si veti vrea sa imbunatatiti mai mult digestia si sa va intariti sanatatea,veti dori sa incercati alimentatia succesiva, pe care o numim culmea asocierii

produselor alimentare

:nergia economisita cu ajutorul alimentatiei succesive, poate &i intrebuintata inscopuri terapeutice, in directia curatarii organismului de reziduuri, muncacerebrala sau activitate emotionala

3upa cuvintele colonelului rad&ord, digerarea hranei are lor succesiv, strat custrat 9eea ce a &ost mancat mai devreme, se va digera mai devreme si, daca atimancat succesiv, &ermentii necesari pentru &iecare tip de aliment, vor putea sa sesecrete liber, &ara sa se amestece intre ei Jvezi pag 1DB-1B1K X 7vantajele uneicorecte asocieri a produselor#K "n acest caz, toata hrana se digera in cateva ore, &arasa va &aca sa simtiti senzatii neplacute

)acientii care vin la mine si se plang de o proasta digestie, dureri de burta, ragaieli, burta um&lata, constipatii, diaree, de obicei, sunt s&atuiti sa treaca de la modul dealimentare traditional la unul mai calitativ :u le spun ca trebuie sa evite produsele

105



care necesita o prelucrare culinara serioasa, cat si la gustari, consumand in loc deacestea legume verzi, nuci, seminte si &ructe Enii re&uza categoric sa renunte laobiceiurile alimentare cu care s-au obisnuit 3ar nu-i tai de pe lista mea, ca &iind&ara de speranta, le propun pentru inceput sa schimbe pur si simplu succesivitateaalimentelor mancate "n chiar mai putin de o saptamana, ei scapa de multeneplaceri, legate de digestie? 3esigur, sunt multumiti de rezultate 3upa un asa

inceput multi dintre ei hotarasc sa &aca si urmatorii pasi in legatura cu schimbareamodului de alimentare

:u continui sa ma ocup de alimentatia zilnica a pacientului pana cand, acestadoreste singur sa respecte acest lucru si poate sa urmeze recomnadarile mele 3ar recomandarea mea cea mai importanta ramane cea legata de alimentarea succesiva7cei pacienti la care s-a imbunatatit procesul de digestie, datorita carui &aptsubstantele nutritive au inceput sa se asimileze mai bine, iar sanatatea s-a stabilizatin general, sunt deja gata sa-si schimbe si alimentatia lor zilnica

"nca un rezultat important al alimentatiei succesive este si scaderea rapida in

greutate anditi-va= atunci cand va umpleti pana la re&uz gura cu diverse bucate,apetitul dvs creste nu gluma?, in urma carui &apt mancati mult mai multe elementecare in mod normal trebuiesc organismului in cantitati mai mici 2ancand succesiv,chiar si daca nu veti alege prea tare alimentele, tot veti slabi, deoarece veti mancamai putin?

Principiile de baza ale alimentatiei succesive*alternative

"n ciuda unei pareri general vehiculate, in stomac hrana nu se amesteca, doar dacanu ati amestecat-o de la bun inceput 2ancarea inghitita se digera pe rand, strat custrat

"n X2anualul de &iloso&ie# al doctorului Silhelm aGel putem citi urmatoarele=X3octorul ruttner a hranit sobolanii succesiv cu bucatele de mancare de di&eriteculori 9and dupa un anumit timp sobolanii au &ost adormiti, iar stomacurile lor au &ost deschise, s-a descoperit ca, straturile de mancare nu s-au amestecat intreele#

En alt caz cunoscut, ce con&irma teoria digerarii pe etape a alimentelor in stomac,a avut loc in timpul razboiului civil din 4E7 7cesta este descris de catre doctorul&iziolog umon= un soldat a &ost impuscat in stomac din cauza carui &apt, i s-a

&ormat o gaura in stomac En timp aceasta a ramas deschisa si cativa medici auavut ocazia sa vada ca mancarea se digera in stomac pe etape

3aca doriti sa va convingeti singuri de acest lucru, mancati mai intai pepene rosu,apoi salata, dupa aceea cascaval 9and va veni timpul, va veti convinge ca, scaunuldvs se compune din straturi di&erite= intai vor iesi resturile de pepene, acestea vor &i de culoare rosie, apoi va urma salata ca&enie inchisa si resturile de cascaval%oate acestea vor iesi din organism in ordinea in care au &ost inghitite 7ceste$periment este pe masura oricui, dar nu uitati ca trebuie sa mancati pepenele,salata si cascavalul pe rand

7tunci cand alimentele ajung in stomac pe rand, atunci in di&erite straturi demancare au loc di&erite procese de digestie )entru &iecare strat din peretiistomacali se secreta di&eriti &ermenti, in urma carui &apt creste e&icienta intregului

process de digestie

10L



3ati-mi voie sa va descopar un principiu de alimentare de baza , vehiculat de"giena Faturista= mancati produsele in ordinea diminuarii continutului de apa dinele/a s&arsit mancati produsele cele mai putin apoase si mai concentrate

F"9">37%7 nu &aceti invers

9olonelul rad&ord subliniaza, de asemenea, importanta alimentatiei succesive7limentatia de acest gen este legata de modul de alimentare sustinut de acesta careconsta in a manca un &el de mancare la o singura masa V o singura data /a animalesi primate care se hranesc anume in acest mod, procesul de digestie nu esteimpiedicat de nimic

2ai jos sunt date cateva reguli simple legate de alimentarea succesiva=

1 "ncepeti masa cu cele mai apoase produse si incheiati-o cu cele mai putinapoase

+ 2ajoritatea bauturilor dilueaza si spala din stomac &ermentii de digerare, ceea

ce creaza greutati in procesul de asimilare a hranei Fu beti nimic dupa masa8 /egumele si &ructele se asociaza &oarte bine intre ele, daca vor &i mancate inordinea corecta 4alata de legume J&ara adaos de uleiK trebuie mancata inaintede &ructe, pentru a se asimila mai bine substantele minerale

@ 3aca mancati mai mult de o masa pe zi, nu asociati &ructele cu mancarea gatita3aca veti manca &ructele dupa produsele cu continut mare de amidon, de

proteine sau grasimi, acestea nu vor putea sa iasa din stomac pana nu se vadigera hrana greu asimilabila si cea care a ajuns in stomac mai devreme "ar daca &ructele vor ramane ore intregi in stomac, unde in a&ara de ele s-a adunat siamidonul, proteinele si grasimile, atunci acestea vor incepe cu siguranta sa&ermenteze "ar acest lucru, la randul sau, va da nastere gazelor, ragaielilor si

dereglarii procesului de digestie )e cand, daca veti manca &ructele inainte derestul alimentelor, nu veti simti niciun &el de neplacere3aca luati o singura masa pe zi, atunci pentru o mai buna asimilare a hranei,&aceti o pauza de jumatate de ora intre &ructe si legumele pregatite

5 Fu mancati nicioadata produse acre, inclusiv &ructe acre dupa alimentele cuamidon

L Fu consumati nimic dulce, nu beti sirop si nu mancati &ructe prospete sauuscate dupa produsele cu mare continut de amidon, proteine sau grasimi

C 7deptii bucatariei traditionale pot manca peste, dar cel mai bine este sa &acetiacest lucru pana sau dupa consumarea carto&ului, caci acesta se digera mairepede Jraportul continutului de amidon in carto& si in crupe se e$prima 1=10K7ceasta este una dintre e$ceptiile, cand puteti amesteca amidonul cu

proteineleD )uteti asimila produsele anumitor categorii, caci au apro$imativ acelasi timp de

digerare 3e e$emplu=• se asociaza &oarte bine doua soiuri di&erite de pepene galben sau trei &eluri

di&erite de &ructeM• se poate pregati o salata din legume proaspete suculente, cum ar &i rosiile,

cateva &eluri de salata verde, castraveti, ardei gras, rosu sau verde, cat si altelegume proaspete si verdeataM

• legumele pregatite prin di&erite metode, este cel mai bine sa le mancam in mai

multe reprise= la inceput verdeata, apoi legumele cu o consistenta mai mareJdovlecei, conopida, broccoliK si numai dupa aceea radacinoasele tari, precummorcovul, napulVgulia, s&ecla si ridicheaM

10C



• se pot, de asemenea, asocial mai multe &eluri de carto&iM carto&ul dulce este pre&erabil sa-l lasati la s&arsit "nainte de carto&i puteti manca cateva cereale, iar in stare crudaVproaspata acestea se pot asocial cu &ructeleM

• daca aveti o digestie buna, puteti asocia di&erite crupeVcereale 3upa terciVcasa,se poate &oarte bine manca putina &asole JboboaseK 3e e$emplu, la 1+0 g de orezse pot adauga 80 g de linte Jse indica greutatea produsului uscatKM

• &oarte bine se asociaza doua tipuri di&erite de seminte, de e$emplu, de &loarea-saorelui si dovleac sau susan negru Eneori se pot asocia si cateva tipuri de nuci,dar e mai bine sa ne limitam la unul singur 3aca pe noapte nucile si semintelesunt lasate in apa, iar inainte de mancare se vor macina, acestea se vor asimilamult mai e&icientM

• +-8 &eluri de peste se asociaza &oarte usor intre ele, cat si doua &eluri de pui saucarne %otusi, nu uitati, ca trebuie sa evitati diversitatea e$cesiva, deoarece acestlucru duce la ghi&tuire

Corecta asociere a produselor alimentare

:ste dat mai jos planul unei mese corect combinate=aK +@0 g se suc de morcov, telina si castravete, pentru prelucrarea carora va &i

nevoie de 15 minute bK +@0-8L0 g de salata de legume J mi$ate pana la obtinerea unei mase lichide

uni&orme, salata Xromen#, rosii, telina, castravete si ardei rosu sau verdeK, carese digera in +0 minute

cK 8L0-500 g de pepene galben de doua &eluri sau &ructe suculente proaspeteJ mere sau pereK %imp de prelucrare ; 80 minute

dK Jla alegereK 80-L0 g de seminte sau alone J+-8 ore pentru prelucrareK

)e schema de mai sus este aratat ca sucul de legume ocupa in stomac zona JaK timpde 15 minute4alata de legume JbK paraseste stomacul dupa +0 minute, cu 5 minute mai tarziudupa suc)epenele galben sau &ructele JcK raman in stomac timp de 80 minute, cu 10 minutemai mult decat salata3aca ati mancat semintele de &loarea-soarelui sau de dovleac JdK, se vor prelucra in

jur de doua ore si jumatate si vor parasi stomacul dupa &ructe

#limentarea de trei ori pe zi dupa doctorul )ass

10D



2ancati alimentele JaK, JbK, JcK si JdK in ordinea care este mentionata in te$t%recand la &elul doi, nu va intoarceti la cel anterior iecare masa este bineechilibrata si contine toate substantele necesare pentru sanatate

2"9E/ 3:6EF

J7K++0 g de suc de &ructe din parti egale de suc de morcovi, telina sicastraveteJK ++0 g de salata de legume din rosii, salat Xpomen#, castraveti, telina

siVsau ardei gras verde sau rosuJ9K )epene rosu ; nu mai mult de 500 g )epenele rosu se poate inlocui cu

aceeasi cantitate de alte tipuri de &ructe J doua-trei &eluriK sau +-@ banane

J3K +@0-500g in total, la alegere=- 1-+ oua moiM- 80 g de seminte sau nuci neprajiteM- 1+0 g de terci Jde ovaz, de grau, orez sau hrisca, carto&, carto& dulce,

cereale, patisson Fucile si semintele e mai bine sa le inlocuiti cugalbenus de ouK Fota= produsele din grupa J3K se recomanda celor care indeplinesc munci &izice grelesau incepatorilor Jcelor care abia au trecut la dieta "gienei FaturisteK 'ara, candorganismul are nevoie de multe lichide, puteti manca mult pepene

/EF9YE4%7.:

J7K 4uc de legume Jvezi X2icul dejunKJK ++0-8L0 g de salata din verdeata, rosii si castravetiJ9K En &ruct oarecare sau 1-+ stiuleti de porumb crud

J3K 4eminte neprajite sau nuci J80-L0 gK sau avocado J+@0 gK 3e doua ori pesaptamana nucile se pot inlocui cu telemea, nesarata si degresata sau cucascaval de tip chedder sau munster JL0-1+0gK 9ei care nu sunt vegetarieni,

pot manca de doua ori pe saptamana peste

).7FQJ7K 4uc de rosii, castraveti si dovlecel J+@0 gKJK +@0-8L0 g salata de verdeata, rosii si castraveti, o lingura de ulei si o lingurita

de suc de lamaieJ9K 1-+ legume &ierte la aburi J&iecare de 1+0 gKJ3K 7legeti doua produse= un stiulete de porumb sau dovleac cu carto&i, sau

carto&i cu carto& dulce JamsNK J in total, nu mai mult de 500gK 3e trei ori pesaptamana respectati urmatoarea succesiune= in 1-a, 8-a, a 5-a si a C-a zimancati un stiulete de porumb sau un carto& cu orice &el de legume din &amiliacurcubitaceelor, sau carto& cu ams J sa nu depaseasca impreuna 500 gK 7 +-a,a @-a si a L-a zi la J7K, JK si J9K adaugati B0-1+0 g J greutatea produsuluiuscatK de orez decorticat, grau sau hrisca, cat si 80 g Jtot greutatea produsuluiuscatK de &asole, linte sau naut

Cei care manaca carne, trebuie sa sara la pranz peste punctul J3K, in locul caruiase poate manca un carto& sau +@0-8L0 g de orez &iert, hrisca, arpacas sau alt tip de

crupe, dupa care 1+0 g de peste, carne de pui sau curcan /a inceput nici sa numancati carne mai mult de 5 ori pe saptamana, reducand acest numar treptat la +-8ori pe luna

10B



3e +-8 ori pe saptamana se poate manca peste sau in loc de peste, carne de pui, dar doar o data pe saptamana 9arnea de pui se poate inlocui cu +-8 oua

9and nu mancati acasa, mai intai mancati salata de verdeata, castraveti si rosii,apoi carto&ul, apoi pestele sau carnea de pui "n restaurantul chinezesc se potcomanda legume, apoi peste, iar la s&arsit orez 'egetarienii pot renunta la carne,

luandu-si mai multe legume, apoi orez3aca doriti sa slabiti, treceti la alimentatia de doua ori pe zi .enuntati la miculdejun sau lunch, dar nu uitati de masa de pranz Ailogramele dvs in plus se vor topi pur si simplu? 3aca mancati doar produse crude, inlocuiti cina cu lunch-ulJlunch dimineata si searaK 4chimbati zilnic &elul principal al lunch-ului acetimicul dejun una din cele trei mese pe zi

)osibil ca, nu veti putea renunta la masaVportia cu care v-ati obisnuit 3ar si inacest caz, puteti sa evitati inghitirea haotica a produselor Ermati pur si simpluregula principala a alimentatiei succesive= "ncepeti cu produsele mai apoase,

incheind cu cele mai tari si concentrate %otusi, un om intelept se va stradui satraiasca cat se poate de chibzuit - acesta se va hrani cu produse de cea mai bunacalitate, succedandu-le corect, &ara a depasi normele

9e inseamna o norma nutritivaN 7ceasta este cantitatea minima de hrana careasigura organismul cu toate substantele nutritive necesare pentru o viataindelungata si sanatoasa, in care nu va &i loc de boala si oboseala 2ulti specialistide nutritie ne s&atuiesc sa mancam de trei ori mai putin, decat ne-am obisnuitM altiine recomanda sa ne ridicam de la masa cu senzatia de &oame 9olonelul rad&ordaduce e$emplul calugarilor tibetani, care mancau putin si nu traiau deloc rau cuacest regim modest

Itre0ari le"ate de a/(cierea 'r(d)/el(r

Care este mo&ul corect &e a&augare a itaminelor la hrana zilnica3aca veti urma s&aturile relatate in acest capitol si veti tine regimul vegetarian,organismul dvs si asa va &i asigurat cu toate vitaminele necesare, in a&ara poatede vitamina 1+, care poate &i luata special de + ori pe saptamana 3esi multispecialisti a&irma ca tractul digestiv al vegetarianului &abrica singur aceastavitamina, altii nu sunt de acord cu acestia, recomandand vitamina 1+ ca supliment

4u a simti organismul o foame &e proteine fara consumul &e carne Fumeroase cercetari ale medicilor si &iziologilor au demonstrat ca omul occidentalconsuma prea multe proteine, ceea ce duce la aparitia unor boli ca osteoporoza, artrita,cancerul intestinului gros si altele .enuntand la carne, veti inceta sa va otravitiorganismul cu antibiotice, hormoni de crestere Jsi inca 3umnezeu stie ce?K, cu caresunt indopate bietele animale la &erme pentru a creste mai repede in greutate si a &itaiate si vandute 2ancand zilnic B0-1+0 g de nuci neprajite si nesarate sau doua ouamoi, asa cum ne s&atuieste colonelul rad&ord, veti asigura organismul dvs cucantitatea necesara de proteine

4e sfatuiti sa nu *em lapte si sa nu consumam pro&use lactate. Cu sa ne

asiguram atunci resursele &e calciu

110



9ercetarile au aratat ca in hrana vegetariana se contine su&icient calciu 3estul de multin verdeata, nuci neprajite si seminte, in crupe, &ructe proaspete si uscate, legume

precum, broccoli sau &asolea &ibroasa, in carnea peste= sardine si somon

Cum se a reflecta o astfel &e hrana asupra colesterolului &in sange3upa renuntarea la produsele lactate si trecerea la dieta vegetariana, nivelul

colesterolului se va micsora considerabil 7numiti doctori, pentru atingerea unui e&ectasemanator siVsau pentru scaderea tensiunii sangvine, recomanda medicamente, pecare omul trebuie sa le ia toata viata "nlocuindu-le cu o dieta vegetariana, cu cele9inci .itualuri si cu mersul zilnic pe jos cu pas rapid, veti economisi bani si veti evitae&ectele secundare pe care le provoaca preparatele medicale

3ieta de &ata recomanda galbenusurile de ou= acestea contin lecitina, care impiedica&ormarea colesterolului pe peretii arterelor

7ceasta &ieta nu se potrieste nici&ecum cu cele patru grupe tra&itionale

&e pro&use recoman&ate, nici cu noul sistem &e alimentare, creat &e

Ministerul agriculturii &in 5H7. +re*uie oare sa ignoram acest lucru3a, nu ascultati de recomandarile medicinei XrespectabileM sute de doctori din intreagalume critica ministerul de agricultura pentru &avorurile pe care le &ace lobb-ulin&luent de la Sashington industriei de carne si lactate3upa lectura cartilor unor autoritati ca doctorul 6ohn 3ugal, dr 3een >rnish si dr2ichael Alaper, orice om intreg la minte va ajunge la concluzia ca produsele dincarne si cele lactate sunt unul dintre motivele de boala si sanatate proasta "n cartea lui

Fil ernard X rana pentru viata# veti citi, despre cum anume situatia Xadevaratelor# patru grupe de produse J&ructe, legume, cereale si boboaseK, care reprezinta cea maisanatoasa hrana, a devenit un sprijin stiinti&ic al dietei vegetariene )uteti chiar sa va

consultati cu programul dr "rina >rshina X9um sa procedam pentru a &ace sa regreseze boala de inima# 4au studiati ceea ce se numeste cartea de capatai a vegetarianului ; X9alea catre sanatatea ideala si o talie supla pentru o viata intreaga# de 2acI-3ugal

7m &eEa peste I- ani. 9a in&eparta oare alimentatia &isociat efectele

echiului haos in mo&ul &e alimentare7cest lucru nu trebuie garantat, dar va veti simti cu siguranta mai bine "gienanaturista nu promite un rezultat instantaneu 4coala igienei a&irma ca daca incepem sane alimentam corect, sa &acem e$ercitii, vom dormi su&icient si ne vom odihni, cat sidaca vom urma celelalte s&aturi, mentionate mai sus, organismul se va vindeca7semenea &enomene precum, dereglari ale stomacului, gaze, costipatii, arsuri, sa, vor deveni mai rare sau vor disparea de&initiv 7numite persoane observa o imbunatatireconsiderabila a sanatatii chiar si in cazul bolilor cronice, desi igiena nu garanteazaacest lucru 9u cativa ani de respectare a modului sanatos de viata nu intotdeauna

putem lichida cu totul rezultatele actiunii negative indelungate asupra organismului,dar, totusi, putem atinge serioase rezultate in acest sens

+re*uie oare sa aem griEa ca si copiii sa asocieze corect pro&usele

alimentare 3aca copilul are gaze, constipatii, dereglari si alte probleme de digestie, atuncialimentatia disociata si succesiva ar trebui sa micsoreze sau sa inlature de tot aceste

&enomene 3ar, daca &amilia dvs si asa consuma hrana vegetariana, atunci nu trebuieneaparat sa obositi copilul cu regulile de asimilare a produselor, deoarece hrananaturala deja ii asigura acestuia un process de digestie normal "n comparatie cu adultii,a caror digestie este stricata cu trecerea anilor de consumul de surogate alimentare si

111



di&eritele bauturi, copilul inca nu a reusit sa &ie supus actiunii incorecte in modul deasociere si succesiune a produselor 2asa trebuie sa &ie pentru copil o sarbatoare Jsi

pentru maturiKM nu trebuie sa &ie luata pe &uga, intr-o atmos&era neplacuta si tensionata3aca &elurile de mancare sunt servite intr-o ordine corespunzatoare, copiii vor insusidestul de rapid obiceiurile corecte si &ara prea multe indicatii

7Euta alimentarea &isociata persoanelor care sufera &e *oli precum&ia*etul, tensiune arteriala mare, ulcer, hipoglicemie si altele2ajoritatea oamenilor care se alimenteaza disociat, au de castigat, acestia su&era mai

putin de dereglari, gaze si ragaieli%otusi, daca ceva va nelinisteste, consultati-va cu doctorul, inainte de a aduce anumiteschimbari in dieta dvs zilnica si modul de viata 3aca aveti neincredere in principiilealimentatiei disociate, consultati-va cu un specialist in dieta alternativa 2ajoritateamedicilor si specialiastilor in domeniul nutritiei, care au &acut studii traditionale, nuse descurca prea bine in asocierea produselor, in dieta vegetariana si sanatateae$celenta 3e e$emplu, majoritatea studentilor la medicina americani acorda

problemelor de alimentatie un timp &oarte scurt de studiu 7cestia mai degraba studiaza

bolile si tratarea lor cu ajutorul medicamentelor 4tudiile moderne de medicina nu nedau in&ormatii cu privire la medicamentele naturiste si posibilitatile organismului deautovindecare 3upa ironia sortii, media de viata a doctorilor este mai mica decat ceaa reprezentantilor multor altor pro&esii

7sa deci, daca doriti sa primiti un s&at cali&icat cu privire la asocierea produselor saula alimentare, cautati un specialist Xadevarat# in domeniul sanatatii

Care este cantitatea optima &e hrana pentru sanatate 7ceasta este acea cantitate minima de hrana care asigura organismul cu substantele

hranitoare, necesare pentru o viata &ericita si sanatoasa .idicati-va de la masa cu ousoara senzatie de &oame 2ancati de trei ori mai putin, decat v-ati obisnuit 3e catevaori pe saptamana sariti peste cate o masa Fu rontaiti intre mese Fu mancati nimicdupa ora 1B=00 %ineti minte ca, /uigi 9ornano, scriitorul "talian din epoca .enasterii,manca pe zi nu mai mult de 8L0 g de hrana si bea @+0 g de suc de struguri? Fu esteobligatoriu sa va limitati la atat, dar sa mancati mai putin se poate J vezi X %rei mese

pe zi dupa dr ass#, unde este aratat cat si ce putem mancaK

3ot aparea anumite efecte secun&are sau complicatii, legate &e trecerea

la &ieta &isociata2ajoritatea va simti schimbari importante in sens pozitiv %otusi, dupa un timp

oarecare, mai ales daca ati inceput sa mancati doar mancare vegetariana, pot apareadureri de cap, dureri de stomac, raceala sau simptoame asemanatoare gripei Fu vagrabiti la doctor dupa medicamente, asteptati pur si simplu cateva zile

7ceste simptoame arata ca organismul dvs se curata de to$ine si otrava, care s-auacumulat de-a lungul anilor in urma unei alimentatii nu prea corecte si a unui mod deviata necorespunzator 4tati la pat 9and veti simti sete, beti apa distilata, mancati catse poate de putin Jmai ales sucuri de legume si citriceK 3ormiti mai multM incapereatrebuie sa &ie bine aerisita si iluminata corespunzator /uati-va cateva zile de pauza dela activitatile zilnice

9and aceasta etapa de curatare va ajunge la &inal, va veti simti atat de usor, canicodata?

11+



3uteti enumera principiile &e *aza a alimentatiei &isociate1 9u cat veti manca mai putin, cu atat mai repede se va digera hrana 2ai

multa mancare, inseamna mai mult timp pentru digerare, mai multaenergie consumata

+ 9u cat mestecati mai bine mancarea, cu atat mai repede se va asimilaaceasta

8 9u cat mai putine &eluri de mancare veti amesteca si cu cat va &i aceastamai putin diversi&icata, cu atat mai usor va &i procesul de digestie si cuatat mai mica dorinta de a manca in plus

@ 4i ultimul= urmati s&atul minunat al colonelului rad&ord si nu &ortatievenimentele? /ocuitorii .omei antice au construit .oma nu intr-osingura zi, deci nici dvs nu puteti astepta ca veti atinge sanatateama$ima intr-o saptamana 2ergeti in ritmul dvs si simtiti-va bine 9ele9inci .itualuri si alimentatia disociata va vor aduce o sanatate la carenu ati visat nicicand?

'orbind despre dieta si alimentatie, colonelul rad&ord ne-a lasat si catevaindrumari cu privire la importanta sunetului si glasului pentru sanatatea silongevitatea omului "n capitolul urmator vom analiza aceste indrumari

9octorul -tanley -. 0a%%

Date post:	15-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	mandrulita
View:	253 times
Download:	4 times

TIBETANE - Stravechiul secret al tineretii.doc

Documents