7/23/2019 Limbajul Secret Al Colindului http://slidepdf.com/reader/full/limbajul-secret-al-colindului 1/9 Limbajul secret al Colindului Majoritatea ilustraţiilor, deşi fac parte din patrimoniul umanităţii, le-am luat de pe site- ul DejaVuPrintStore Colindul, aidoma ilustraţiei de mai sus, reprezintă o alegorie a cosmicităţii, ulterior “împământenită”, după modelul mitologiei greceşti, inclusiv prin istoricizare. * De istoricizare ţin, de pildă, expresiile “boieri mari” şi “iu de împărat”, ambele drept sigilii ale românismului, “boieri mari” însemnând “români”, iar “iu de împărat” ! creştin, deci iu al "mpăratului Ceresc #$nu %a&ve, cum îl numea %isus'( * )*oldovenii adevăraţi sunt ! aară de boieri, ale căror stări le+am arătat mai sus ! ie târgoveţi, ie ţărani. ârgoveţi le zicem acelor ce trăiesc prin cetăţi şi prin târguri- ţărani, acelor care locuiesc prin sate” şi care sunt, în totalitate meşteşugari. )ărani moldoveni adevăraţi nu sunt de loc”, susţinea Cantemir, iar )cei pe care îi alăm se trag din ruşi sau din ardeleni sau ungureni, cum avem noi obicei să le zicem. Căci, în veacul cel dintâi după descălecatul *oldovei, Dragoş o împărţise toată între cei ce+au venit cu el, când a găsit ţara cea nouă pustie de locuitori. Dar iindcă se părea că nu e cu dreptate ca un boier să muncească la alt boier #pentru că toţi cei ce se trăgeau din sângele lui /oman se socoteau boieri' şi iindcă neamul deprins cu armele se socotea prea bun pentru ca să ie olosit la lucrarea pământului, atunci urmaşii lui Dragoş au ost nevoiţi să aducă, cu învoirea
Majoritatea ilustraţiilor, deşi fac parte din patrimoniul umanităţii, le-am luat de pe site-
ul DejaVuPrintStore
Colindul, aidoma ilustraţiei de mai sus, reprezintă o alegorie a cosmicităţii, ulterior“împământenită”, după modelul mitologiei greceşti, inclusiv prin istoricizare.*De istoricizare ţin, de pildă, expresiile “boieri mari” şi “iu de împărat”, ambele drept sigilii
ale românismului, “boieri mari” însemnând “români”, iar “iu de împărat” ! creştin, deci iual "mpăratului Ceresc #$nu %a&ve, cum îl numea %isus'(*)*oldovenii adevăraţi sunt ! aară de boieri, ale căror stări le+am arătat mai sus ! ietârgoveţi, ie ţărani. ârgoveţi le zicem acelor ce trăiesc prin cetăţi şi prin târguri- ţărani,acelor care locuiesc prin sate” şi care sunt, în totalitate meşteşugari. )ărani moldoveniadevăraţi nu sunt de loc”, susţinea Cantemir, iar )cei pe care îi alăm se trag din ruşi saudin ardeleni sau ungureni, cum avem noi obicei să le zicem. Căci, în veacul cel dintâi dupădescălecatul *oldovei, Dragoş o împărţise toată între cei ce+au venit cu el, când a găsitţara cea nouă pustie de locuitori. Dar iindcă se părea că nu e cu dreptate ca un boier sămuncească la alt boier #pentru că toţi cei ce se trăgeau din sângele lui /oman se socoteauboieri' şi iindcă neamul deprins cu armele se socotea prea bun pentru ca să ie olosit lalucrarea pământului, atunci urmaşii lui Dragoş au ost nevoiţi să aducă, cu învoirea
domnului, oameni din ţările învecinate, unde şerbia ţăranilor era în obicei, şi să+i aşeze pemoşiile lor.*Că lucrul acesta este adevărat, o dovedeşte însuşi numele de ţăran, care, în graiulmoldovenesc, se zice )vecin” şi din care se vădeşte că aceia pe care armele moldoveneşti
învingătoare i+au silit să muncească pământul au ost, mai întâi, vecini[!.*
" repre#entare $ra%că &inclusi'( a colindului)
* "n vremurile astrale ale omenirii, colindele erau cântate doar de emei, ulterior iindpreluate de “ârtaţi” #“Doi cântă, doi cântară”'. 0u voi relua argumentele din materialulanterior #capitole ale unei cărţi', despre cântecele1”lorile d2$lbei”, deci ale 3unii, nici pecele reeritoare la colindul solar, scandat, pe care îl numim “4rătură” sau “5luguşor”#“$ratru”, în secolul al 6%6+lea, cuvântul roman pentru celticul “plug”'.*
*9i celelalte elemente ale vânătorii, precum “*ănăstirea” #7caunul lui Dumnezeu sauronul Ceresc, cum mai este numită Cassiopeia' având şi o primă variantă terestră, întemplul lui $pollo, din insula 3euce, de la gurile Dunării(*
*Datorită degenerescenţei, cum numea ;uenon pierderea semniicaţiilor multiple alesimbolurilor sacre, şi datorită împământenirii simbolurilor, pe ondul absenţei iniţierilor, estegreu, astăzi, să mai poţi identiica “povestea” cosmică pe care o relatează, pentru intrare în armonie, iecare colind. 9i mai există o oprelişte, cea a “viziunilor” cosmice ale lui
5tolemeu, care aveau să domine, şi prin creştinism, eemerităţile europene de mai târziu.%nclusiv ilustraţiile olosite, în scopul conştientizării tentativelor spiritului omenesc de a seintegra, prin alegorii, în spiritul universal, reprezintă altel de viziuni decât cele iniţiale, din
vremurile, anterioare eemerităţilor, ale colindului #“%mnele itanilor”, pe care “tracul 5ean”le+a adus, cu învoierea 7oarelui, în templele lui $pollo'.*
*ata de /mpărat &Constelaţia *ecioarei(, despre care 'orbeşte Colindul)
*
<ără intenţia de a reuza =ileimul #cântecul cult bisericesc, menit înlocuirii “cântecelordiavoleşti, pe care ei le numesc colinde”', încerc doar să propun dierenţierea celor douădatini sacre, prima dintre ele, colindul, însemnând, de apt, patrimoniul ancestral pierdut decătre toate neamurile europene, cu excepţia românilor. Dar şi românii îşi pierd, încetul cu
încetul, tezaurul de sacralitate, după exemplul unui splendid colind, devenit, pe la >??@,oraţie de nuntă #pentru că relata despre “logodna cosmică', iar mai nou, cântec popular,deci un el de manea olcloroasă, de cântat la nunţi(*
3egăna+s+ar,
Clătina+s+ar,3egăna+s+ar brazii+n munţi,7ă se roage vântului,
=ântului,5ământului,
7ă le cruţe vârurile,*
=ârurile,/amurile,
9i să+i bată la trupină9i mai Aos, la rădăcină,
7ă mi+i scotă din pământ,*
Din pământ,Din negrul lut,
3a pământ să mi+i oboare,7ă mi+i treacă prin ovăz
9i să+i scoată+n Aos, la şes,*
7ă mi+i acă trei pătrare,7ă+i despice+n mici bucăţi,
7ă+i împartă în trei părţi9i să+i ducă la trei târguri,
3a trei târguri, la trei meşteri,Ca să+i acă să&ănele,
*Colindul are, abia astăzi şi doar în ;rigore 3eşe, un sacerdot conştient de misia luiiniţiatică, 3eşe iind, practic, singurul artist român de expresie olclorică de o deplinăautenticitate şi care nu ace conuzie între Colind şi =ileim.*
*Cu ;rigore 3eşe am c&ibzuit, adesea, care ar i miAloacele de salvare a Colindului ding&earele contraacerilor de astăzi #nici măcar =ileimurile nu se mai cântă aşa cum au ostscrise', dar n+am găsit soluţii, deşi, el, pe scenă, iar eu, la masa de scris, ne străduim dinrăsputeri să convingem neamul românesc asupra nevoii noastre reale de identitate.
ocmai de asta am şi scris “Datina, 1iblia 2om+nilor” #deci o %storie a spiritualităţiiromâneşti, Biblia iind istoria spiritualităţii &ebraice', “Vec3i colinde buco'inene”#carte pe care o voi posta în curând' şi “Po'estea aşe#ărilor buco'inene444“,adică un istoric al datinii, până la degenerescenţele olclorice de astăzi.*
Patria Colindului, Păm+ntul de sub 5rse şi de sub 6arpele dacic cu trup de lup, 7uropa
* "n cărţile menţionate, argumentez, pe larg şi cu argumentul mărturiilor străvec&i, precum şicu cele ale marilor ilosoi ai culturii din întreaga lume, că există un limbaA secret alColindului, pe care, goliţi de metaizic #datorită preaplinului de civilizaţie', nu+l mai putemrecupera, dar încă îl mai putem salva şi încredinţa viitorimii.*
8on Dră$uşanul**
[! CANTEMIR, DIMITRIE, Descrierea Moldovei, pp. 199, 200-202
