Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1

7/30/2019 Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1

1/77

Studiu de caz privind ingrijirea bolnavului cu

pancreatita acuta

Istoric

In 1889 Reginald Fitz intocmeste prima clasificare a pancreatitelor acute,

clasificare care isi pastreaza valabilitatea pana astazi. Fitz imparte pancreatita

acuta in trei categorii a caror gravitate creste progresiv. Prima dintre acestea este

pancreatita acuta edematoasa, intalnita la circa 90% din bolnavii cu pancreatita

acuta si este in fapt un proces inflamator autolimitat cu raspuns favorabil in

tratamentul conservator. A doua categorie este pancreatita acuta hemoragica,

forma de gravitate crescuta, cu mortalitate ce poate ajunge 40%. Incidenta reala

nu este cunoscuta deoarece diagnosticul de certitudine se pune la laparotomie

sau necropsie. Cea de-a treia forma de pancreatita, cu potential letal mai ridicat,

si care apare la bolnavi ce au supravietuit fazei hemoragice este pancreatita

acuta necrotico-hemoragica. Procesul inflamator si hemoragic evolueaza catre

necroza la care se adauga suprainfectia bacteriana, procesul are tendinta sa se

extinda peripancreatic in lungul spatiului retroperitoneal, putand ajunge in

mediastin sau scrot.

1.


2/77

In 1963 Altemaier si Alexander publica o sinteza a literaturi de pana atunci,

sinteza in care se remarca predominenta etiologiei biliare a pancreatitei acute

(56% din cazuri), urmata de cea etilica (22% din cazuri).

In 1979 apare o serie de lucrari scrise de Frey si Lindenauer in care se

subliniaza faptul ca pancreatita acuta hemoragica este o faza premergatoare a

supuratiei pancreatice. De asemenea autorii arata ca frecventa scazuta apancreatitelor la bolnavii ce au o evolutie ulterioara spre abcedare se poate

explica prin gravitatea formelor de pancreatite la alcoolici, care in general nu

mai ajung in faza de abces.

In Romania au publicat studii privind pancreatita acuta si complicatiile ei

septice: Juvara, Burlui, Turai.

Juvara in 1957, in Chirurgia pancreasului precizeaza indicatiile

interventiei chirurgicale in pancreatita acuta, asta ca prima dintre acestea este

situatia in care apar semne ce traduc complicarea sindromului acut cu necroza

sau supuratie pancreatica.

In 1985, Juvara si colaboratorii sai analizeaza o serie de cazuri de

pancreatita acuta subliniind importanta identificarii tuturor expansiunilor

colectiilor pentru evolutia bolnavului.

Cercetarile profesorului Burlui si colaboratorilor sai, s-au concretizat in

imaginea metodei perfuzarii cu Novocaina a radacini mezenterului pentru

tratamentul pancreatitei acute.

2.


3/77

ANATOMIE

APARATUL DIGESTIV

GENERALITATI

Aparatul digestiv impreuna cu aparatul respirator formeaza aparatul de

import al materiei.

Organismul mentine vitalitatea si functionarea structurilor sale

furnizandu-le energia necesara intr-un permanent schimb de substante cu mediul

inconjurator. Energia este adusa prin alimente care contin substante nutritive:

glucide, lipide, proteine, saruri minerale si vitamine.

Aparatul digestiv se compune din tubul digestiv si anexele sale.

Tubul digestiv (tractul digestiv) este un conduct lung de 10-12 m care

comunica cu mediul extern la cele doua extremitati. El incepe cu cavitatea

bucala, strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se termina in anus. I se

descriu mai multe segmente, diferentiate dupa forma, relatii topografice si

functiuni. Pornind de la cavitatea bucala, vom intalni: faringele, esofagul,

stomacul, intestinul subtire, intestinul gros si anusul.

Anexele tubului digestiv cuprind o serie de glande dispuse in lungul

acestui conduct. Acestea sun glandele salivare, ficatul si pancreasul. Aceste

glande secreta sucuri digestive necesare transformarii alimentelor

3.


4/77

Cavitatea bucala, faringele si esofagul formeaza portiunea ingestiva a tubului

digestiv.

In cavitatea bucala alimentele sunt triturate, lubrefiate de saliva sitransportate in segmentele inferioare prin actul de deglutitie. Tot aici incepe

procesul de digestie sub actiunea secretiilor glandelor salivare. Organele

olfactive si gustative controleaza compozitia chimica a alimentelor, iar cercul

limfatic Waldeier serveste la apararea antiinfectioasa.

Portiunea digestiva este formata din stomac si intestinul subtire, unde

alimentele sunt pregatite pentru absorbtie. La nivelul intestinului subtire, in

procesul de digestie intervine ficatul si pancreasul si un numar mic de glande din

peretele intestinal.

Ultima portiune a tubului digestiv este cea ejectiva, formata din intestinul

gros, unde resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prin deshidratare,

detoxifiate prin procesul de conjugare, transformate in fecale prin fermentatie,

putrefactie si transportate si eliminate la nivelul rectului si anusului.


5/77

PANCREASUL

ANATOMIE

Pancreasul este o glanda cu dubla secretie externa si interna anexata

duodenului. Prin structura si aspectul exterior prezinta asemanari cu glandele

salivare, motiv pentru care a mai fost numit si glanda salivara abdominala.

GENERALITATI

Forma neregulata, asemanatoare unui ciocan.

Pancreasul este alungit transversal, are o extremitate dreapta mai

voluminoasa iar portiunea stanga mai subtiata, ascutita. Este turtit antero-

posterior si este aplicat pe peretele posteroir al abdomenului.

Directia transversala usor ascendenta de la dreapata spre stanga. De

asemenea prezinta o curbura cu concavitatea posterioara, determinata de coloana

vertebrala.

Culoare roz-cenusie, devine rosie in timpul activitatii.

Suprafata are un aspect tubular


6/77

Consistenta relativ ferma dar elastica ceea ce face ca organele din

vecinatate sa-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil, se rupe usor. In sectiune

are aspect carnos.

Dimensiuni:

~ lungime: 15-20 cm

~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)

~ grosime: 2 cm.

Pancreasul este cava mai voluminos la barbat decat la femeie. Ajunge la

dimensiunile maxime pana la 40 de ani, pentru ca dupa 50 sa descreasca treptat.

Greutatea este in medie de 80 de grame.

B.CONFIGURATIA EXTERIOARA

Pancreasul este format din doua portiuni perpendiculare una pe alta.

Portiunea dreapta orientata vertical e mai voluminoasa si se numeste cap.

Portiunea orizontala usor oblica in sus si spre stanga se numeste corp; ea se

termina ascutindu-se spre coada.

Capul are forma aproximativ circulara si prezinta doua fete (anterioara si

posterioara) si o circumferinta. Din marginea stanga a portiunii inferioare a

capului se desprinde o prelungire care se curbeaza si se indeapta medial in jos,

prin spatele vaselor mezenterice superioare, se numeste proces uncinat. Intre cap

si procesul uncinat se formeaza o scobitura adanca incizura pancreatica.


7/77

Corpul are o forma de prisma triunghiulara cu trei fete si trei margini. Fata

anterioara prezinta in vecinatatea capului o proeminenta joasa si rotunjita

tuberozitatea omenala, spre stanga prezinta o depresiune larga si putin adanca

impresiunea gastrica in care se aseaza stomacul. Fata anterioara este strabatuta

de doua santuri, pentru artera si vena splenica. Fata posterioara priveste spre

organele etajului submezocolic. Marginile se formeaza prin intalnirea fetelor si

sunt: superioara, anterioara si inferioara.

Coada se continua fara o limita neta cu corpul. Ea poate avea diferite

forme si poate fi lunga sau scurta.

Situatie - Pancreasul este situat profund in abdomen si este aplicat pe

coloana vertebrala. La dreapta lui se gaseste duodenul, la stanga splina. El este

impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni: supramezocolica

si submezocolica.

Pancreasul raspunde primei vertebre lombare si poate urca pana la a 12-a

vertebra toracica (situatie inalta), sau poate cobora pana la a 3-a vertebra

lombara (situatie joasa), deci pancreasul ocupa epigastru, iar coada patrunde in

hipocondrul stang.

Proiectia la suprafata corpului

~ superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor

opt;


8/77

~ inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra

ombilicului;

~ la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;

~ la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.

Mijloace de fixare Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate

ale cavitatii abdominale. El este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu

duodenul in care i se deschid canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de

coalescenta retro duodeno-pancreatica Treitz prin vase si nervi. Acestora li se

adauga presa abdominala.

Portiunile pancreasului au o fixare diferita. Capul este cuprins in

concavitatea duodenala si este mai bine fixat decat coada legata de splina prin

ligamentul splenico-lineal.

In cazuri exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa

formeze continutul unei hernii ombilicale.

A.RAPORTURILE PANCREASULUI

Raporturile pancreasului, in special cele ale capului se aseamana in buna

parte cu raporturile duodenului, fapt care a determinat denumirea de simbioza

duodeno-pancreatica.


9/77

Capul pancreasului este cuprins in concavitatea duodenului, de care adera

prin tracturi conjunctive solide. Fata anterioara a capului pancreasului este

acoperita de peritoneu. Portiunea supramezocolica este acoperita inainte de

portiunea pilorica a stomacului si raspunde cavitatii peritoneale mari si vine in

raport cu colonul transvers si cu ansele intestinului subtire. Fata posterioara are

un raport foarte important cu ductul coledoc, care este aplicat pe ea prin fascia

de coalescenta retroduodeno-pancreatica Treitz (acest raport explica de ce

inflamatia ductului coledoc se poate propaga la pancreas si sa dea pancreatita).

Corpul pancreasului stabileste urmatoarele raporturi:

~ fata anterioara vine in raport cu fata posterioara a stomacului

(impresiunea gastrica) si este acoperita de peritoneul parietal al bursei;

~ fata posterioara, neacoprita de peritoneu, este in raport cu fascia

retroduodeno-pancreatica Treitz;

~ fata inferioara este acoperita de peritoneu si prezinta trei impresiuni

lasate de organe: flexura duodeno-jujenala, ansele jejunale si colonul transvers;

~ marginea superioara vine in raport cu plexul celiac (care se prelungeste

si pe fata posterioara);

~ marginea anterioara raspunde insertiei mezocolonului transvers;

~ marginea inferioara este aplicata pe peretele abdominal posterior.

Coada pancreasului se indreapta sple splina. Uneori cele doua organe vin

in contact, alteori raman indepartate, ele sunt legata prin ligamentul frenico-

lineal.


10/77

STRUCTURA

Pancreasul este o glanda amficrina (mixta) cu secretie exo- si endocrina.

La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab dezvoltata, care

continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-vasculare slab

dezvoltate, care separa incomplect lobii si lobulii. In structura glandei

pancreatice se disting doua parti componente: masa pricipala (cu functie

exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite decelule dispersate in tesutul exocrin insulele Langerhans).

Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este format

din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.

Celulele acinare secreta o solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul

de secretie se varsa in ductele intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa.Din aceste ducte ajunge in canalul Wirsung si in duoden, la majoritatea

oamenilor prin ampula lui Valter, impreuna cu bila. Exista si un canal accesoriu,

canalul Santorini, care se varsa intr-o portiune superioara invecinata.

Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans,

raspandite difuz in tesutul exocrin. Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt

mai numeroase la nivelul cozii.

Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare,

la periferie sunt inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule

A situate predominant in centru insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule

B mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in special

la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D

care secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea


11/77

metabolismului glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul

endocrin contine si celule ce secreta polipeptidul pancreatic celulele PP.

Canalele excretoare ale pancreasului sunt cel principal Wirsung si celaccesor Santorini. Amandoua sunt confundate in parenchimul glandular si se

deschid in duoden.

Ductul pancreatic canalul Wirsung strabate pancreasul de la coada

spre cap, la egala distanta intre marginea superioara si cea inferioara (mai

aproape de fata posterioara). Ajuns la nivelul capului, ductul se curbeaza in jos,

apoi spre dreapta, se alatura ductului coledoc, perforeaza impreuna tunica

musculara si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica a lui Valter.

Aceasta proemina pe suprafata interioara a duodenului sub forma papilei mari in

varful careia se afla orificiul de deschidere a ampulei in duoden.

Inainte de deschidere in ampula ductul pancreatic are un sfincter format

dintr-un manson de fibre musculare netede.

Uneori coledocul si ductul pancreatic se pot deschide separat in duoden.

Ductul pancreatic accesor canalul Santorini ia nastere din ductul

principal in locul unde acesta se curbeaza in jos, de aici se indreapta, strabatand

capul pancreasului spre duoden, unde se deschide la 3 cm deasupra papilei mari,

la nivelul papilei duodenale mici. Cand ductul Wirsung este obstruat canalul

Santorini se dilata si asigura scurgerea sucrului pancreatic in duoden.

VASCULARIZATIE SI INERVATIE


12/77

Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din

arterele hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala

arterelor splenice).

Venele se formeaza in retele paralele cu arterele avand in general aceeiasi

pozitie. Sangele de la pancreas se varsa in vena porta.

Vasele limfatice merg in limfonodulii peripancreatici si in special

retropancreatici.

Inervatia vegetativa simpatica si parasimpatica este data de plexul celiacsi plexul mezenteric superior si lineal.

2.2.2. FIZIOLOGIE

PANCREASUL EXOCRIN SUCUL GASTRIC


13/77

Sucul pancreatic este secretat de celulele acinare ale pancreasului exocrin.

Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga la canaleleexcretoare cu un ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.

Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii

confera caracterul alcalin) si substante organice (componentul cel mai important

fiin enzimele).

COMPONENTELE ANORGANICE

Bicarbonatul este secretat de ductele pancreatice printr-un proces activ

(insotit de cresterea consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare

(cca 70 mEq/l). El antreneaza osmotic apa de-a lungul ductului pancreatic.Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrana

apicala a celulelor epiteliale, care conduce concomitent in celula ioni de clor.

Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului.

Ph-ul sucului gastric reflecta ph-ul sangvin, bicarbonatul din suc crescand

alcaloza metabolica si scazand in acidoza metabolica. Bicarbonatul

neutralizeaza continutul acid al duodenului.

In ductul pancreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in

schimbul potasiului. Natriu si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o

concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se pastreaza constatanta. Secretia

acinara este izotona, cea finala este hipertona.

COMPONENTELE ORGANICE


14/77

ENZIMELE

Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza

asupra celor trei principii alimentare si se impart in: amilotice (alfa-amilaza si

maltaza), lipolitice (lipaza) si proteolitice (tripsina, chimotripsina,

carboxipeptidaza).

Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii

vagale si de colecitikinina (cck).

ENZIMELE AMILOTICE

Alfa-amilaza este mai puternica decat cea salivara deoarece digera si

amidonul crud pe care il transforma in maltoza, maltotrioza si dextrine.

Acctiunea ei necesita prezenta ionilor de clor, ph-ul optim de actiune este de

6,7-7.

Maltaza este in cantitate mica in sucul pancreatic. Impreuna cu izomaltaza(din sucul intestinal) realizeaza hidroliza maltozei, maltotriozei si dextrinelor.


15/77

ENZIMELE PROTEOLITICE

Tripsina secretata ca tripsinogen, activat in duoden de enderokinaza

(enzima secretata de mucoasa duodenala); se activeaza si autocatalitic. Inactivare intervin ionii de calciu.

Tripsina desface legaturile peptice ale proteinelor si ale polipeptidelor

rezultand di- tri si tetra-peptide si unii aminoacizi. Ph-ul optim de actiune este de

8.

Actiunea tripsinei asupra tesutului pancreatic este impiedicata deinhibitori ce se afla in tesutul pancreatic. Acestia impiedica astfel autodigestia

pancreasului exocrin. Acesta se poate totusi produce prin obstructia ductelor

pancreatice.

Chimiotripsina deriva din chimiotripsinogenul activat de tripsina.

Actioneaza asemanator cu tripsina, coaguland insa laptele (tripsina coaguleaza

sangele). Calciu stabileaza enzima. Ph-ul optim pentru actiune este 8. Exista

inhibitori intrapancreatici si pentru chimiotripsina.

ENZIMELE LIPOLITICE


16/77

Lipaza desface trigliceridele in acizi grasi, monogliceride si glicerol.

Actioneaza impreuna cu acizi biliari la interfata apa-lipide. Ph-ul optim de

actiune este 7-9. Activatorii sunt clor, natriu si ionii de calciu.

II. PANCREASUL ENDOCRIN

INSULINA

Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza

in special metabolismul glucidic dar si cel lipidic si protidic. Are actiune

hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul fiziologic prin indepartarea

excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de glicogen) si

stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucoganul

(cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si

impiedicarea utilizarii ei tisulare. Glucoganul este secretat de celulele A.

pancreasul endocrin contine si celule D care secreta somatostatina (STS) si

gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic, inhiband

secretia celulelor A si B. Pancreasul endocrin poseda si celule care secreta

polipeptidul pancreatic (PP).

Celulele A, B si D se afla in anumite zone invecinate, functionand ca

celule paracline. Se influenteaza prin devarsarea produsului de secretie in

lichidul interstitial sau prin contigente morfo-functionale, prin jonctiuni prin

care citoplasmele celulelor invecinate comunica direct.


17/77

Insulina, principalul hormon glicoreglator este sintetizata sub forma unui

polipeptid, care se elimina din celule prin exocitoza (cu interventia ionilor de

calciu) in capilarele pancreasului.

Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.

Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe

receptori. Tesutul nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu ai

receptori pentru insulina si nici nu o utilizeaza.

Hipoglicemia rezultata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea

functiilor nervoase vitale.

EFECTELE METABOLICE ALE INSULINEI

Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic, dar si

in cel lipidic si protidic. Hipoinsulismul produce prin dereglari ale

metabolismului intermediar, diabetul zaharat. Coma diabetica este explicata prin

efectul insulinei asupra metabolismului proteic; este explicata importanta

insulinei in procesele de sinteza si crestere, asemanatoare cu a hormonului

somatotrop si a celulelor tiroidiene. Tesuturile prin care intervine in reglarea

metabolismului intermediar sunt: cel hepatic, muscular si adipos.

Insulina are efect hipoglicemic, deoarece faciliteaza penetrarea glucozei

in hepatocit si in alte tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica.

REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA


18/77

Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct, fara interventia

sistemului nervos. Insulina scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie lamentinerea unui nivel glicemic normal. Secretia de insulina este stimulata si de

manoza si fructoza (convertita intracelular in glucoza).

Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii (AA).

Secretia de insulina este cea mai mare dupa ingestia de glucoza (prin

actiunea asupra mucoasei gastro-intestinale ) decat dupa administrareaintravenoasa. Un asemenea efect il au si unii aminoacizi. Stimularea secretiei de

insulina prin ingestia de glocoza si aminoacizi se explica prin seretia de hormoni

digestivi produsa. Acest produs secretor se adauga actiunii directa, prin sange a

glucozei pe secretia de insulina, avand caracterul unei reactii de anticipare,

glucoza intalnind in sange o concentratie crescuta de insulina.

Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei.

Efectul vagal este inhibat de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.

GLUCOGONUL

Glucogonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului

endocrin. Are un puternic efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse

celor prin care insulina are efect hipoglicemiant. Stimuleaza glicogenoliza,


19/77

actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine rezerva de glicogen.

Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie

glucoza.

REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON

Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la

normal a glicemiei. Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un

feed-back negativ complementar cu cel realizat de reactia inversa a

hiperglicemiei cu secretia de insulina.

Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi in special de

glicoformatori (alanina, serina, glicogol) care actioneaza prin sange. Asemeni

insulinei glucagonul este stimulat si prin glucoza si aminoacizii din intestin.

Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.

Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o

mobilizare a glucozei disponibile din organism.

Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizi grasi liber din

plasma, corpi cetonici si insulina.

SOMATOSTATINA (STS)


20/77

Somatostatina si secretia de insulina si glucagon

STS a fost descoperita initial, ca hormon hipotalamic ce inhiba secrtia de

hormon somatotrop. Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In generalSTS are un efect inhibitor pe functiile pe care le influenteaza.

STS este secretat de celulele D din pancreasul endocrin, celule situate in

vecinatatea celulelor A si B.

Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon

actionand ca un hormon paracrin.

Secretia STS este stimulata de factori care cresc secretia de insulina,

hipoglicemie, unii aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand

ca un hormon sistemic.

POLIPEPTIDUL PANCREATIC (PP)

Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv.secretia lui

este inhibata de STS. Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu esteprecizat. Nu afeceaza glicemia.


21/77

3.PANCREATITA ACUTA

3.1 DEFINITIE

Pancreatita acuta este o boala acuta, locala si generala, determinata de

procesul patologic de autodogestie, prin activare in glanda a fermentilor

pancreatici, normal inactivi la acest nivel.

Pancreatita este constituita de un lant de fenomene patologice de

intensitate, gravitate si durata variabila. O parte din acestea sunt rezultatul

actiuni locale de autodogestie a glandei prin fermentii tripsina si lipaza, insafenomenele grave ale bolii sunt urmarea actiunii toxice a fermentilor si a altor

produsi toxici la distanta, pe toate parenchimele si tesuturile ce asigura functiile

vitale ale organismului: creier, rinichi, plamani, vase sangvine, cord, etc.

Pancreatita acuta este o urgenta majora, motiv pentru care este denumita

marea drama abdominala.

3.2 ANATOMIE PATOLOGICA

Exista patru forme anatomo-clinice:


22/77

Pancreatita acuta edematoasa cu tumefierea glandei prin edem si prin

hiperemie, este o forma usoara, benigna si reversibila.

Pancreatita acuta hemoragica in care initial ia aspectul caramizi datoritanumeroaselor hematoame.

Pancreatita necrotica seroasa peritoneala este presarata cu pete,

asemanatoare petelor de ceara (datorate autodigestiei grasimilor), numite pete de

citosteatonecroza. Initial, apar pete cenusii care devin negre si se extind dand

aspectul pancreasului, redus de volum ~ calti in pacura.

Pancreatita mixta in care coexista leziunile necrotico-hemoragica cu

leziuni mult mai mari (comparativ cu pancreatita acuta edematoasa), glanda este

marita de volum, prezinta zone hemoragice, deseori si zone necrotice de marime

si distributie variabila interesand parti din glanda sau pancreasul in totalitate.

Cavitatea peritoneala contine lichid hemoragic in cantitate mare.

Uneori pancreatita acuta edematoasa este stadiul premargator al unei

pancreatite acute necrotico-hemoragice. In alte cazuri pancreatita edematoasa

ramane in acest stadiu.

Daca bolnavul supravietuieste perioadei initiale a unei pancreatite acute

necrotico-hemoragice, zonele necrotice se pot transforma in sfaceluri libere,

constituind sechele pancreatice sau se pot infecta determinand formarea unor

abcese postnecrotice, care migreaza in general retroperitoneal catre regiunea

lombara stanga sau abdomenul inferior.

Se pot acumula secretii pancreatice si resturi lichefiate de tesaturi intr-un

spatiu delimitat de structuri vecine pancreasului formand un pseudochist

pancreatic.


23/77

Procesul de digestie enzimatica in jurul pancreasului poate da nastere la

leziuni ale vaselor mari din jurul glandei (vasele splenice), determinand

hemoragii intraperitoneale grave, sau la erodarea segmentelor vecine ale tubului

digestiv, provocand fistule (gastrita, duodenala) si peritonita consecutiva.

3.3 ETIOLOGIE

Factori favorizanti:

~ obezi, mari mancatori si consumatori de alcool;

~ teren vascular aterosclerotic;

~ purtatori de afectiuni biliare (in special litiaza).

Boala apare des dupa o masa deosebit de copioasa bogata in grasimi si

alcool. Poate apare si in urma unor traumatisme pancreatice, dintre acestea o

categorie aparte fiind pancreatitele postoperatorii, care apar mai frecvent in

urma interventiilor in regiune (ulcer duodenal, colecistectomii, splenectomii),

insa poate apare si dupa orice tip de operatii.


24/77

Principalele cauze sunt alcoolismul si litiaza biliara. La acestea se adauga

forme idiopatice, in care cauza este necunoscuta (10-15%). Printre nealcolici

afectiunile cailor biliare sunt responsabile de peste 50% din cazuri, episoadele

de pancreatita acuta fiind provocate de pasajul calcului prin coledoc si

obstruactia ampulei lui Vater, urmata de refluxul retrograd al bilei.

3.4 FIZIOPATOGENIE

Declansarea pancreatitei acute are mai multe mecanisme:

hipertensiunea intracaniculara sau cresterea presiunii in canalele din

pancreas care colecteaza sucurile pancreatice duce la inversarea polaritatii

celulelor acinoase secretorii;

Vasoconstrictia reflexa produsa din diverse cauze, duce la ischemia

celulelor pancreatice urmata de activarea granulelor de proenzime inactive, in

propriul tesut pancreatic;

Refluxul bilei din canalul coledoc in canalul pancreatic (Wirsung) aduce

o cantitate crescuta de enzime (enterochinaze) care activeaza proenzimele,

facandu-le active si producand digestia celulelor pancreatice aflate in ischemie;

Alcoolul are o influenta deosebita in aparitia pancreatitei acute; el

produce gastroduodenita urmata de dischinezie duodenala care duce la cresterea

secretiei de secretina care declanseaza un exces de secretie pancreatica si o

vascozitate crescuta a acestor secretii;

Alergiile produc cantitati mari de histamina care au ca urmarevasodilatatia generala si staze in interiorul pancreasului;


25/77

Hiperlipemia si obezitatea favorizeaza producerea de embolii de

grasime in vasul pancreatic care agreaveaza hipoxia tisulara.

Pancreatita acuta induce o dereglare dramatica a functiilor pancreasuluiurmata de tulburari grave generale cauzate de patrunderea in circulatie a

produsilor toxici rezultati din distrugerile celulare si de enzimele pancreasului

absorbite in circulatia generala.

Initial, procesul se declanseaza in acinii glandulari secretori ai

pancreasului, unde sunt activate granulele de proenzima inactive.

Tripsinogenul se transforma in tripsina.

Fosfolipaza descompune fosfolipidele in produsi nocivi.

Elastaza topeste fibrele elastice din peretii vasculari determinand

hemoragii sau tromboze.

Lipaza scindeaza lipidele neutre in glicerina si acizii grasi care prin

saponificare cu ionii de calciu realizeaza petele de citosteonecroza.

Histamina in exces are efecte nocive asupra circulatiei generale:

tahicardie, hipotensiune.

Pancreasul care sufera asemenea procese, isi inceteaza functia secretorie

pentru 3-5 zile. In formele pentru care necroza este intensiva este afectat si

tesutul endocrin care secreta insulina. In aceste cazuri, glicemia este crescuta.

Amilazele patrunse in circulatia generala pot fi puse in evidenta prin

examenul de laborator.

Toxemia sau septicemia pancreatica intereseaza toate organele si

tesuturile. Durerea dramatica este cauzata de iritatia plexului celiac.


26/77

Pierderile lichidiene masive prin producerea edemului pancreatic

declanseaza hipovolemia.

La acestea se adauga sechestrarea lichidelor din circulatia generala inperitoneu, in intestinele paralizate.

Consecinta este scaderea brutala si periculoasa a tensiunii arteriale care a

fost initial declansata de invazia histaminei, chininei, serotonimei. Acestea au

efecte grave asupra tuturor organelor din corp.

Pancreatita acuta poate sa declanseze insuficienta renala, insuficientarespiratorie, insuficienta cardiaca, insuficienta hepatica, tulburari neuropsihice

(encefalopatie pancreatica).

3.5 DIAGNOSTICUL CLINIC

Debut in general dupa o masa copioasa, bogata in grasimi si bauturi

alcoolice.

Cel mai important simptom este durerea. Foarte violenta, interesezajumatatea superioara a abdomenului cu iradieri diverse, spre umarul stang, spre

gat, spre hipocondru drept, spre spate, spre abdomenul inferior. In general se

descrie durerea in bara (rezistenta la calmante uzuale) simuland ulcerul. Are

aspect de colica biliara.


27/77

Greturi si varsaturi la 80% din cazuri. Varsaturile sunt la inceput

alimentare apoi bilioase sau hemoragice. Intoleranta alimentara poate fi totala,

chiar pentru lichide.

Tranzitul intestinal este incetinit, rar exista diaree, ileusul paralitic se

manifesta prin balonare intensa.

Meteorism abdominal si distensia sunt predominante, periombilicare.

Stare generala uneori grava de la inceput, anxietate, transpiratii reci,

dispnee, piele marmorata. Alteori este initial si mult timp conservata.

Tensiune arteriala initial este crescuta, facies vultos, rosu. Puls normal

sau tahicardic. Ulterior tensiunea arteriala poate scadea, insalandu-se socul.

Febra in general sub 380 C.

Tulburari psihice frecvente, sub forma de agitatie, incoerenta verbala,

delir. Traduc atingerea SNC si sunt un semn de gravitate.

Semne generale: encefalopatie pancreatica (delir), tahicardie, dispnee si

tahipnee, semne de insuficeinta hepato-renala: oligoanurie, icter, eritemul

pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sangvine.

Examenul obictiv

Subicter sau icter in 20% din cazuri.

Abdomen normal sau meteorizat, cu sonoritate normala, fara contractura

generalizata, dar dureros la presiune. Este un contrast intre intensitetea

fenomenelor subiective si saracia semnelor obiective abdominale, tabloul clinic

local fiind necaracteristic pentru ocluzie sau pancreatita.


28/77

Poate exista:

durere la presiunea unghiului costovertebral stang;

tumefactia palpabila transversala, supraombilicala alungita fuziforma,

foarte sensibila.

semne de pleurezie (aprox. 1/5 din cazuri)

Predominenta unora dintre simptome si semn clinice a permis descrierea

unor forme clinice cu aspec particular:

forma pseudochistica, asemanatoare cu o colecistita acuta: dureri

epigastrice si in hipocondru drept, varsaturi, febra. O vezicula biliara destinsa si

inflamata coexista uneori cu pancreatita acuta.

Forma pseudoocluziva sugerand o ocluzie pe intestinul subtire, predomina

meteorismul, varsaturile, oprirea tranzitului pentru fecale si gaze.

Forma pseudoperforativa, in care exista aparare musculara si chiar

contractura generalizata, se poate pune problema unei perforatii ulceroase sau

apendiculare.

Forme fruste, foarte numeroase de-abia schitate sau in care lipsesc

majoritatea simptomelor.

3.6 DIAGNOSTICUL PARACLINIC


29/77

3.6.1. EXAMENE DE LABORATOR

SANGE:

amilazemia prezinta adesea valori crescute. Incepe la 2-12 ore dupa

primele simptome, dureaza 3-4 zile, dar, nu e constanta si nici patognomica

pentru pancreatita acuta.

hipocalcemia are valoare prognostica importanta de prognostic, cu cat

mai prost cu cat este mai scazuta.

hiperglicemia moderata in 3/5 din cazuri prin distrugerea hormonilor

insulina si glucagon.

VSH-ul crescut

afectarea hepatica este evidentiata prin modificarea testelor de citolizasi a celor de colestoza.

leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopenia aparute la

bolnavii operati este un semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general

prabusirea mecanismelor de aparare a organismului).

poate sa apara anemia.

scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului

proteic.

hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

URINA


30/77

reducerea diurezei, oligoanurie, semn de insuficienta renala secundara

socului si toxemiei enzimatice.

modificarea sedimentului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilorgranulosi (semne de iritatie renala)

hiperamilazuria de peste 256-512-1000 u.i.

Rolul asistentei medicale in recoltarea produselor biologice

Asistenta medicala va recolta anumite produse recomandate de medic, le

va eticheta corect si le va transporta la laborator.

Transportul produsului recoltat se face imediat la temperatura adecvata; in

cazul in care nu pot fi imediat transportate se mentine la temperatura adecvata;

este necesara ambalarea corespunzatoare daca se transporta in afara unitatii

sanitare.

Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2-5 ml, cu

anticoagulant florura de sodiu. Regula dimineata pe nemancate (bolnavul nubea si nu fumeaza inaintea recoltarii). Valori normale 0.80-1.20 g%.

Hemoleucograma se recolteaza prin punctie venoasa sau intepatura

pulpei degetului pe EDTA. Leucocite 5-9.000; hemoglobina 14-18 g la barbati,

12-16 g la femei.


31/77

3.6.2. EXPLORARI IMAGISTICE

examenul radiologic

radiografia abdominala pe gol poate evidentia bule de gaz

extraluminal, deplasarea pungii cu aer a stomacului, ascensionarea

hemidiafragmului, pleurezie pulmonara la baze.

tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si

deplasarea anterioara a stomacului pe radiografia de profil.

irigografia (folosita ocazional)

fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit

si semne clinice de abces cu substante de contrast iodate.

colangio-pancreatografia endoscopica retrograda (utila in evidentiereasistemului canalar pancreatic).

Rolul asistentei medicale in radiologie

pregatirea psihica pentru cooperare, restrictia de a manca si fuma in

ziua examenului, se verifica daca a respectat regimul alimentar.

este insotit de foaia de observatie si sulfat de bariu; la recomandarea

medicului bolnavul inghite suspensia; dupa inghitire bolnavul este condus la pat,


32/77

pentru 2-4 ore este readus la control pentru a se urmari sub ecran evacuarea

stomacului care are loc la 2 ore.

Tehnica:

cu 2-3 zile inaintea examinarii, se va da bolnavului un regim sarac in

celuloza (fara legume, fructe, zarzavat) si alimentatie ce fermenteaza.

se va administra de 3 ori cate 2 tablete de carbune animal pentru a

impiedica distensia gazoasa a intestinelor.

in preziua examenului se va administra 30 grame de ulei de ricin.

seara dinaintea examenului, alimentatia va consta din ceai cu paine

prajita.

dimineata se face clisma evacuatoare cu apa calda si se goleste vezica

urinara spontan.

in sala de examinare, bolnavul va fi asezat in decubit dorsal, lateral sau

ortostatism.

Echografia poate evidentia o colectie de lichid in regiunea

peripancreatica sau marire de volum a pancreasului in prezenta unui calcul inampula lui Valter.

c. alte examene imagistice

tomografia computerizata


33/77

radioscopia pulmonara

scintigrafia

3.6.3. E.K.G.

Examenul care exploreaza fenomenele electrice ale miocardului in

actiune.

indispensabila; poate arata trasee normale trasee modificate prin

hipocalcemie, prin semne de infarct miocardic care poate fi cauza

simptomatologiei (semne false de pancreatita acuta) sau asociat unei pancreatite

acute.

Tehnica:

pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica electrozi pe

tegumente la diferite distante de inima. Se monteaza pe membre sau torace prin

benzi de cauciuc si racordate prin conductori electrici la aparat.

au culori conventionale:

rosu pentru bratul drept

verde pentru gamba stanga

galben pentru bratul stang

albastru pentru gamba dreapta


34/77

Pregatirea bolnavului:

explicarea tehnicii se adreseaza rugamintea de a sta relaxat, nici o

portiune nu trebuie sa atinga de zonele metalice ale patului, relaxarea dureaza10-15 minute la 20-22O C.

bolnavului i se explica ca nu trebuie sa ia medicamente inainte

(chinidina, digitala) care ar putea sa influenteze examenul.

3.6.4. Punctia abdominala

indicata cand se depisteaza lichid ascitic la examenul clinic. Poate sa

apara lichid clar sau hemoragic, amicrobian sau continut in amilaze.

3.7 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Un tablou clinic si biologic cu unele varietati in jurul semnelor descriepoate pune in discutie o serie de afectiuni medicale si chirurgicale.

3.7.1. AFECTIUNI MEDICALE


35/77

indigestia simpla sau o gastrita acuta

ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros

infarct miocardic

3.7.2. AFECTIUNI CHIRIRGICALE

apendicita acuta cu sediu anormal

ulcer gastric sau duodenal perforat

infarctul intestinal

torsiuni viscerale diverse

colica biliara, colicistita acuta, peritonita biliara

colica renoureterala

ocluzi intestinala

Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu bolile

abdominale acute chirurgicale care reprezinta spre deosebire de pancreatita

acuta urgenta chirurgicala.

3.8. EVOLUTIA


36/77

Evolutia pancreatitei acute este severa, la 20-30 % din cazuri, recidivele

sunt frecvente, in lipsa tratamentului; este variabila si numai partial previzibila.

Formele grave supraacute evolueaza mortal in 1-3 zile, cauza mortii fiind:

insuficeienta cardiocirculatorie acuta

intoxicatia globala cu leziuni grave parenchimatoase in:

rinichi oligurie, IRA

plaman plamani de soc, pneumoni acute

insuficienta hepatica; leziuni cerebrale

Formele subacute evolueaza:

spre atenuare dupa 7-10 zile cu vindecare sau cu recidiva precoce carepoate fi mortala

spre complicatii precoce, in primele 2-5 zile:

ocluzie intestinala inalta dilatatie acuta gastrica

perforatie de stomac, duoden, colon peritonita acuta

eroziune vasculara hemoragie digestiva sau peritoneala

tromboza portala insuficienta hepatica acuta spre complicatii ale

necrozei dupa 2-4 sapamani

sechestrare pancreatica

supuratie, colectie septicemie, stare toxico-septica


37/77

focare de necroza subcutanata, articulare, osoase spre complicatii

tardive (la 1-2 luni sau ani de la pancreatita acuta)

pseudochist

pancreatita cronica prin scleroza glandulara postinflamatorie care

sufoca acinii, bareaza calea excretiei

hipoinsuluism prin distrugerea tesutului insular se instaleaza diabetul

postnecrotic

recidiva pancreatitei acute pancreatita acuta recidivanta

3.9. TRATAMENTUL

3.9.1. MEDICAL

Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele

obiective si metode de realizare:

reducerea secretiei pancreatice prin post absolut, nutritie parenterala totala

si aspiratie nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a

abceselor pancreatice).

Substitutia volemica masiva poate determina inbunatatirea perfuziei

capilare si, ca urmare, diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat educerea

extensiei necrozei pancreatice. Se face intravenos in functie de starea generala,

bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei si a PVC (presiunea

venoasa centrala)


38/77

Pentru combaterea socului se folosesc:

solutii cristaloide: NaCl

K (in functie de diureza)

Ca (la nevoie)

solitii coloide

solutii glucozate

medicatie sedativa:

contraindicatie absoluta pentru morfina si sedative cerebrale deoarece

provoaca spasm Oddian determinand agravarea bolii

perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii

retroperitoneale

medicatie antienzimatica

Trasylol

EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat

antienzimatic

antibioterapia

pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia

cu spectru larg si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice

cu actiune asupra florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe

interval scurt (pot produce perturbari ale florei, care devine nociva)

corticoizi


39/77

in doze mari 3-4 grame la 24 de ore administrati parenteral intr-o priza

probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice

radioterapia locala

100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune inflamatorie.

Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile

evoluand spre atenuarea simptomatologiei, in special in formele fara necroza

intinsa.

Dupa 4-5 zile se poate relua alimentatia lichida, apoi cea solida, progresiv.

Bolnavul trebuie urmarit in spital cel putin 3 saptamani, pentru a constata

eventuala aparitie a unor complicatii.

3.9.2. CHIRURGICAL

Indicatii, contraindicatii

Se recomnanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea

biologicaa bolnavului in vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.

Se practica laparotomia exploratorie in cazuri de incertitudine diagnostica,

in prezenta suspiciunii de abdomena acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste

pancreatita, se face:

infiltratii cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal


40/77

drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice

controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau

cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.

Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter

sau antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care

intretin si agraveaza evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,

colecistostoma).

Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor de complicatie,precoce sau tardiva:

hemoragie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza

drenajul)

perforatie viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)

abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza,

reagravarea starii generale, se intervine pentru plasarea unui drenaj).

Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice

necrozate. Tesutul panceatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul

spatiului retroperitoneal apar sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o

modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu certitudine a necrozeipancreasului si in consecinta, indicarea interventiei chirurgicle se va formula pe

criterii clinice.

sindromul imunodeficientelor multiple de organ (conform O.M.S.

multipe systeme organ foulure) M.S.O.F.

Postoperator poate sa apara M.S.O.F. caracterizat prin aparitiainsuficientelor organice multiple, instalate in etape:


41/77

Etapa 1:

stare generala fara modificari

functie cardio-vasculara necesita crestere volemica

functie renala adaptabilitate limitata

functie hepatica necesarul de insulina crescut

S.N.C. confuzie

Etapa 2:

stare generala bolnav suferind

functie cardio-vasculara dependenta de volemie

functie renala azotemie minima

functie hepatica icter

S.N.C. stare variabila

Functie respiratorie tahipnee, hipocapnie, hipoxie

Metabolism catabolism sever

Tablou sanguin scad trombocitele, cresc sau scad leucocitele

Etapa 3:

stare generala evident modificata

functia cardio-vasculara fenomene de soc, scaderea debitului cardiac,

edeme


42/77

functia respiratorie hipoxie severa

functia renala retentie azotata

metabolismul acidoza metabolica, hiperglicemie

tablou sangvin coagulopatie

S.N.C.- bolnavul raspunde la stimuli

Etapa 4:

stare generala terminala

functia cardio-vasculara supraincarcare volemica

functia respiratorie hipercapnie

functia renala oligurie

metabolismul acidoza severa, creste consumul de oxigen

tablou sangvin apar celule imature la periferie, coagulopatie

S.N.C. coma

Sindromul apare ca raspuns inflamator sistemic excesiv la in factor

declansator pe care reactie de aparare locala nu reuseste sa-l stapaneasca si sa-l

delimiteze.

M.S.O.F. se insoteste de o stare hipermetabolica insotita la randul ei de o

stare hiperdinamica a circulatiei in conditiile in care contractilitatea cardiaca

scade. In final apre alterarea macro si micro circulatorie. In conditiile

hipercatabolismului accentuat se instaleaza suferinta hipoxica si in final moartea

celulara.


43/77

Pentru ameliorarea functiei pulmonare se recomanda mentinerea fractiunii

de oxigen la un nivel cat mai scazut posibil in aerul inspirat deoarece nivelul

crescut de oxigen este un stimul pentru producerea fibroblasterelor care duc la

aparitia fibrozei pulmonare si a insuficientei respiratorii acute.

Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin

mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza,

ceea ce duce la prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.

Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru

modularea coagularii.

Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatic si pentru actiunea sa

de inhibitie a cuagularii si lizare a cheagului.

La bolnavii cu pancreatita acuta necrotico-hemoragica profilaxia si/sau

tratamentul M.S.O.F. trebuie inceput imediat, acesti bolnavi fiind expusi la

M.S.O.F. inca din faza initiala a bolii datorita procesului inflamator. Cand,

ulterior, se adauga si elementul septic, sindromul se accentueaza si poate intra in

faza ireversibila.

4. PROFILAXIA


44/77

Tinand cont de importanta deosebita a depistarii precoce a pancreatitei

acute grupele de risc (obezi, alcoolici, cei cu afectiuni biliara) trebuie educate si

supravegheate in legatura cu factorii favorizanti ai bolii.

Trebuie evitat abuzul de alcool si alimentatie, afectiunile biliare trebuie

tratate (in mod special litiaza), precum si cele de origine vasculara.

Pancreatita acuta poate sa apara si ca urmare a unor traumatisme

pancreatice, dintre acestea o categorie speciala fiind pancreatitele postoperatorii

cara apar frecvent in urma unor interventii in sfera abdominala, dar, cu o

supraveghere postoperatorie competenta se poate preintampina aparitia

pancreatitei acute.


45/77

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR

CU PANCREATITA ACUTA

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa

sa-si mentina sau sa recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin

indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea

sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste functii astfel incat acesta sa-

si recastige independenta cat mai repede posibil.

Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si

psihicului bolnavului, rolul asistentei medicale este deosebit de important.

Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor

fundamentale ale pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura),

ghidandu-se dupa un plan de ingrijire care este in functie de starea pacientuli,

investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul

prescris de medic. Acest plan de ingrijire a pacientuui poate necesita o revizuire

zilnica sau saptamanala in functie de evolutia starii pacientului.

De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia

de terapie intensiva, fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui

psihic este deja marcat de simptomatologia zgomotoasa a bolii (intoleranta

alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta medicala trebuie sa caute sa

linisteasca pacientul explicandu-i necesitatea supravegherii permanente,

importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

Pacientului, odata cu internarea i se face o serie de explorari utile

precizarii diagnosticului, explorari care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia,

recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care sunt absolut necesare.


46/77

Bolnavului i se instaleaza o sonda nazo-gastrica pentru a-i pune in repaus

tubul digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice, respectand

regulile de asepsie si aspira secretia.

Urmareste combaterea durerilor prin administrare parenterala a medicatiei

prescrise de medic.

5.1 Sa ajuti sa respire

Respiratia bolnavui este afectata de sonda de oxigen instalata, de aceea,

pozitiile bolnavului trebuie alese astfel incat sa permita o expansiune maxima a

cutiei toracice. Asistenta trebuie sa sesizeze orice modificare a respiratiei si sa

intervina rapid, cand este nevoie.

5.2 Sa ajuta bolnavul sa se alimenteze si hidrateze

In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea

in repaus total a tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei

pancreatice) prin post total si, cum am mai spus, prin instalarea sondei de

aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii

a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi,

eliminari, varsta, greutate, etc.

5.3 Sa ajuti bolnavul sa elimine


47/77

La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent

eliminarile din tuburile de dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitaea(in ml), culoare (galben verde, hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-

hemoragic, bila) eventual mirosul si continutul (cheaguri, sechestre). La

indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din plaga

pentru culturi sau controlul amilazelor. Aceste recoltari se fac in conditii de

asepsie, pentru a evita denaturarea rezultatelor analizelor.

Se urmaresc eliminarile pe sonda de aspiratie ca volum, continut , culoare.

O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie

(fecale, urina). Se va incuraja bolnavul sa aiba o pozitie fiziologica pentru a

favoriza eliminarea normala. Capatul patului se poate ridica in timpul folosirii

bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie flectata.

Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta

Pacientul trebuie asezat in pat astfel incat sa fie asigurata o repartitie

corecta a greutatii si o aliniere corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral,ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajuta pacientul sa-si modifice

pozitia in functie de nevoi.

Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea

frecventa a pozitiei la 2 ore.


48/77

Sa ajute bolnavul sa se odihneasca si sa doarma

Repausul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea

cauzelor iritative: zgomot, mirosuri, lucruri dezagreabile, precum si suprimarea

foamei, pot sa ajute bolnavul sa aiba un somn reparator. Muzica, lectura,

contactul cu o alta persoana pot induce somnul.

Prezenta asistentei medicale in momentul culcarii poate contribui mult la

diminuarea tensiunii nervoase a pacientului.

Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se

dezbrace

Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,

acelasi lucru se intampla daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat

faptul ca interesul pacientilor fata de imbracaminte este interpretat ca un semn

favorabil.

Sa ajuta bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin

conditiile de mediu si prin portul imbracamintii adecvate.

Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in

camera bolnavului, a unei atmosfere confortabile.


49/77

Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu tinand cont de

influenta pe care o are asupra temperaturii corpului.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente

curate

Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare

cat si de ajutorul necesar pentru ingrijirea corpului sau.

Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele

bolnavului si astfel incat sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri

dezagreabile sau orice forma de iritare a pielii.

Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curata

prin controlarea periodica a pansamentului si (la nevoie) schimbarea lui in

conditiile de asepsie pentru a evita suprainfectarea.

Sa ajute bolnavul sa evite pericolele

Boala ii priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.

Pacientii cu delir sau psihopati trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a

preintampina suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.

Tot in cadrul nevoi de a evita pericolelel se include si preintampinarea

suprainfectarii


50/77

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separare de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o

stare de anxietate, de teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.

Asistenta trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistele, sa-si

exteriorizeze sentimentele explicandu-i ca ea nu poate actiona conform

dorintelor sale (ale pacientilor) dacat daca le cunoaste.

Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine

sau rau

Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de

post in care este interzisa munca, etc.). avand in vedere ca lucreaza cu oamenii,

cadrele medicale nu trebuie sa aiba prejudecati legate de religie si rasa.

Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive

Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recupararea

lui complecta. Acest lucru trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital

urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau recastige independenta tuturor functiilor

sale corporale.


51/77

Sa ajuti bolnavul in activitati recreative

Selectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad

de inteligenta, experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de

placerea cu care pacientul participa la modul de recreere sugerat.

Sa ajuti bolnavul sa invete

Pacientul si familia sa, trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de

viata pe care trebuie sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina

remisurile sau complicatiile tardive.

6. PLAN DE INGRIJIRE

PANCREATITA ACUTA

Data internarii: 05.05.2003

Data externarii:20.05.2003


52/77

Culegerea datelor

Pacient: T.S., sex: masculin

Varsta: 42 ani, inginer, fumator

Se interneaza in sectia A.T.I prin chirurgie cu diagnosticul de internare

pancreatita acuta.

Dialogul cu bolnavul, complectat de examenul clinic, releva urmatoarele:

durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondru drept

greata

varsaturi

adormire dificila

balonare

Prelucrarea datelor

Bolnavul prezinta manifestari de dependenta:

nevoia de a bea si a manca varsaturi, imposibilitatea alimentatiei

nevoia de a dormi si a se odihni adormire dificila

nevoia de a elimina retentie de fecale


53/77

Obiective

Preoperator:

creerea confortului;

pregatirea psihica a bolnavului pentru actul operator

Intraoperator:

pozitionarea bolnavului pe masa de operatie

creerea campului operator

monitorizarea functiilor vitale si vegetative si asigurarea volemiei

asigurarea conditiilor desfasurarii interventiei chirurgicale

in cadru anesteziei generale:

respectarea dozajelor

urmarirea bolnavului pentru prevenirea complicatiilor

predarea bolnavului unei echipe de nursing din sectia de terapie intensiva

Postoperator:


54/77

respectarea restrictiilor alimentare si hidrice

prevenirea complicatiilor imediate si tardive

nevoia de a se misca

asigurarea odihnei si somnului

asigurarea igienei corporale

asigurarea tratamentului prescris

nevoia de a preveni accidentele

psihoterapie

informare, educare, recreere

Plan de interventie

Perioada preoperatorie

Asigurarea confortului se face prin amplasarea bolnavului intr-un salon

curat, bine aerisit, la o temperatura adecvata, cu cat mai putine paturi (cu

persoane neoperate). Se asigura linistea bolnavului.

Pregatirea psihica a bolnavului se face prin comunicare cu bolnavul, prin

informarea sa cu amanunte legate de actul operator si de evolutia postoperatorie.

Pentru recreere sunt indicate lecturile, muzica.


55/77

Masurarea si notarea in foaia de observatie a functiilor vitale si

vegetative:

TA: 150/100 mmHg

AV: 72 bat/min

To: 37.7oC

Respiratie: 18 resp/min

Diureza: 1000ml/24 ore

Investigatii paraclinice:

examenul sangelui:

Hb: 12.7 mg/l

leucocite: 10800

glicemie: 154 mg%

bilirubina: T= 1.21 mg%

D= 0.20 mg%

I= 1.01 mg%

amilaze: 344 ui

TGP: 43 ui

explorari functionale:

echografie abdominala


56/77

radiografie abdominala

tomografie computerizata

tratament medicamentos:

antibiotice: Rocephine

analgetice: Algocalmin. Piafen

sedative: Diazepam

In preziua operatiei:

obligatorie baie generala

ingestie de alimente usor digerabile

nu mananca, nu bea minimum 4-6 ore inaintea interventiei

clisma evacuatoare seara si dimineata

se efectueaza sondaj vezical pentru golirea vezicii si se mentine sonda

si dupa operatie pentru masurarea diurezei si a eventualelor complicatii

(hematurie)

se imbraca bolnavul in tinuta de spital si se insoteste la sala de operatie

perioada intraoperatorie

asigurarea preanesteziei in timp util

pozitionarea bolnavului pe masa de operatie


57/77

creerea campului operator prin badijonare cu alcool iodat si acoperirea

cu campuri sterile

se asigura toate conditiile necesare desfasurarii interventieichirurgicale

se ajuta echipa de medici la imbracarea echipamentului steril

se pregateste substante pentru anestezie

se pregateste masa pentru instrumentar: flambare, camp steril. Se

aseaza material moale (comprese), material de sutura (ata, catgut)

se monteaza aparatul de perfuzie si aparatul de masurare si urmarire a

T.A.

asezarea pe brancard si transportul in terapie se face corespunzator,

evitand complicatiile

Perioada postoperatorie

se masoara si se noteaza in foaia de observatie valorile functiilor vitale si

vegetative. Evolutia in 48 ore:

T.A = 130/65 mmHg (dupa 24 ore); 140/80 mmHg (dupa 48 ore)

A.V. = 85 batai/min; 80 batai/min

To= 37.5oC; 36.9 oC

Diureza = 1500 ml in prima zi

= 2000 ml in a doua zi


58/77

Se supravegheaza tranzitul intestinal. A doua zi postoperator se

administreaza carbune medicinal pentru corectarea tranzitului.

regimul alimentar a fost in primele 6 ore regim restrictiv absolut; apoiregim hidric (apa si ceai neindulcit), la inceput in cantitati mici, apoi din ce in ce

mai mari. Dupa reluarea tranzitului intestinal se permite supa de zarzavat

strecurata, branza de vaci, iaurt. Se adauga apoi carne fiarta, paine prajita.

Treptat se revine la regimul alimentar complect.

Calmarea durerilor postoperatorii se face prin administrare i.m de

Algocalmin, Piafen. Durerea a avut o intensitate maxima in primele ore dupa

interventie si s-a diminuat progresiv in urmatoarele 48 ore postoperator. Pentru

asigurarea odihnei s-a administrat Fenobarbital 1 fiola i.m seara.

In cadrul nevoi de miscare in primele 24 ore postoperator, datorita

imobilizarii bolnavului, se efectueaza profilactic, tratamente cu alcool mentolat

si pudrari cu talc pentru activarea circulatiei periferice si prevenirea escarelor de

decubit.

Se continua mobilizarea treptata a bolnavului prin:

schimbari ale pozitiei bolnavului

pozitie semisezanda la marginea patului

plimbari usoare prin salon

pentru apreveni eventulalele accidente se supravegheaza si se sustine

pacientul. Pentru mentnerea unei bune si corespunzatoare igiene corporale, se

efectueaza bai partiale la pat.


59/77

Plaga operatorie a fost controlata zilnic. In primele 24 ore postoperator

prezinta pansament infiltrat sero-sangvinolent. In urmatoarele zile pansament

curat, fara secretii.

A treia zi se scoate tubul de dren, iar firele se scot in a saptea si dupa

interventie.

tratament:

antibiotice: rocephine 2 g/zi

analgetice: algocalmin, piafe, fortral la nevoie

sedative: Fenobarbital 1 f/zi i.m.

Recomandari:

controlul periodic

repaus la pat

regim alimentar (fara alcool, tutun, grasimi).

CONCLUZIE


60/77

Pancreatita acuta este o bola grava. Gravitatea depinde de teren, fiind mai

mare la varstnici si la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-

patologica a bolii (mortalitatea este de circa 50% in pancreatita acuta necrotico-

hemoragica), iar complicatiile sunt numeroase si grave.


61/77

Analiza si interpretarea datelor

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

Nevoia

fundam

entala

Manifestari

de

independenta

Manifestari de

dependenta

Surse de

dificultate

Problema

de

dependenta

1.A

respiresi a

avea o

buna

circulati

e

Miscari

respiratoriisimetrice,mucoasarespiratoreumeda,AV=72/min,R=18/min

TA=150/100mm/HgT=37,7C

- - independent

2.A bea

si a

manca

dentitie instare buna-mucoasa

bucala roz siumeda-gingiiroz siaderente

dintilor

reflex dedeglutitie

prezent-masticatieusoara eficace-digestie lentasi

nestingherita-apetit prezent

Pacinetul prezintaurmatoarelesimptome:durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondru

drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.Deficit demasticatie sideglutitieHidratarenecorespunzatoareDigestie

stingheritaInapetenta

Pacinetul prezintaurmatoarelesimptome: durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondru

drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.

Dificultatede a sealimenta sihidratacorespunzator

Nevoie

alterata.Dependenta


62/77

-hidratarecorespunzatoare

FatigabilitateBalonare

3.A

elimina

Mictiunifiziologice 5-6/zi-scaun

prezent-diureza

prezenta

-urina deculoaredeschisa,clara, transparenta-densitatenormala

Pacientul nu sepoate hrani sihidratacorespunzatorSenzatie devoma,ameteala,durere intensa inepigastru cu

iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecalediureza prezenta1000ml/24h-urina de culoareinchisa

Pacientul nu sepoate hrani sihidratacorespunzatorSenzatie devoma,ameteala,durere intensa inepigastru cu

iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecale

Dificultateprezentafunctiaalterata anevoi de aelimina.Dependenta

4.A se

misca si

a avea o

buna

postura

Miscari activesi passive,pozitiefiziologica amembrelorsuperioare siinferioare.

Pacientul prezintaurmatoarelesimptome durereintensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat

uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasareRepaus la pat

durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecale

imposibilitatedeplasare

Dificultatede a sedeplasaFunctiealterata.Dependenta

5.A

dormi si

a se

odihni

-perioada derepaus-

perioada de

relaxare sitimp liber-

Discomfort,anxietate,somn

perturbat. durere

intensa inepigastru cu

durere intensa inepigastru cuiradiere in

hipocondrudrept,greata,varsat

Dificultatede a dormisi a se

odihni.Functie


63/77

somnul estecalitativ sicantitativ,odihnitor

iradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormire

dificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate de ase odihnicorespunzator

uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate de a

se odihnicorespunzator

alterata.Dependenta

6.A se

imbraca

a se

dezbraca

si alegevesminteledupa

circumstante,cu bun gust,sunt adecvateclimatului-aspect ingrijit,curat

incapacitate fizicade a se imbraca sidezbraca


hipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.

dificultateina se imbracasi dezbraca

Functiealterata.Dependenta

7.A

mentine

tempera

ture

corpulu

i in

limite

normale

temperaturacorpuluinormalaT=36,7C-culoareategumentelorroz-senzatie

placuta de frigsau caldura-transpiratieminima

T=37,7C - independent

8.A fii

curatingrijit ,

de a

proteja

tegume

ntele si

mucoas

ele.

-igiena

corespunzatoare, cumucoasa

bucalaumedasi roz

-gingiiaderentedintilor-

urechi,nascurate

-nu-si poate

acorda ingrijiriigienice faraajutor

durere intensa in

epigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.

Nu-si poate

acordaingrijireigienica faraajutorDependenta


64/77

-unghiingrijite,taiate,curate

-piele curata,elastica,neteda

-par curat,pieptanat,ingrijit

-deprinderi

igienice

9. A

evita

pericole

mediulambientsalubru-mediul desiguranta,securitate

fizica,psihologica,sociologica-apt pentru aevita

pericolele

predispozitielaaccidente

prin caderi,loviri-anxietate

durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormire

dificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare

dificultateade a evita

pericolele-vulnerabili-tate fata de

pericole.Fu

nctiealterata.Dependenta

10.A

comuni

ca

atitudinereceptiva-debit verbal

usor, ritmmoderat-limbaj clar,

precis

-stabilirea derelatiiarmonioase cucei din jur

Dificultate de a seadapta la mediulinconjurator

durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate

deplasare


hipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare.

Functiealterata.Dependenta.


65/77

11.A

actiona

confor

m

propriilor

conving

eri.

-apartenentareligioasa-

poarta obiectesemnificative

actioneazaconformpropriilorcredinte siobiceiuri-arelibertatedeplina sisanatatemintalaoptima

- - independenta

12.A se

realiza

-prezintareceptivitatefata de ce seintampla in

jur-integritatefizica si

psihica

-stima de sine-ambitie

-motivatie

-luarea dedecizii

Dificultate de a seadapta la mediulinconjuratordurere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat

uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare.

Dificultate de a seadapta la mediulinconjuratordurere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsat

uri,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare

Functiealterata.Dependenta

13.A serecreea

-existentaunormodalitatiderelaxare,recreere

-destindere

-satisfactie

-incapacitatea de aindeplini uneleactivitatirecreative-anxietate-spitalizar

durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondrudrept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitate

deplasare

Dificultate ase recreea,dependenta


66/77

14.A

invata

cum sa-

si

pastrezesanatate

a

-prezintacapacitatea dea acumula noicunostinte-

formarea unoratitudini sideprindericorecte pentruobtinerea uneistari

de bine

-dorinta si

interesul

de afi independent

-cunostinteinsuficientedesprediagnosticul

medical, boala,tratament,complicatii,recuperare

durere intensa inepigastru cuiradiere inhipocondru

drept,greata,varsaturi,adormiredificila,balonare,retentie de fecaleimposibilitatedeplasare

Dificultate ,lipsa decunostinte.

Planificarea ingrijirilor

1 Obiective si interventii.

Nr Crt Obiective Interventii

1 Pregatireapsihica:Pacientul sa fieechilibrat psihic pe

perioada spitalizarii

i se asigura un climat deincredere pentru echipamedicala, medic-esteasigurat ca va primi

ingrijiri de calitate-esteinformat despre procesul


67/77

de recuperare fizica sidespre tratamentul

pancreatitei.2 Pacientul sa-si exprime

diminuarea durerii indecurs de 24 de ore

incurajez

pacientul pentru

mobilizarea activa a

celorlalte segmente ale

corpului- administrez la

indicatia medicului

tratamentul

medicamentosantibiotice: Rocephine 2

g/zi

analgetice: algocalmin,

piafen, fortral la nevoie

sedative: Fenobarbital 1f/zi i.m.

3 Pacientul sa se deplaseze

singur-invat pacientul care este

pozitia adecvata care safavorizezecirculatiasangelui( procliva)-supraveghez pacientul si

il ajut sa mearga singurfolosind mijloacele desustinere-baston ,carja-suplinesc pacientul insatisfacerea nevoilor saleIl explic importantamiscarii si dezavantajele

pozitiei ortostatice,pentruevitarea escarelor.

4 Pacienta sa beneficieze -identific cauza care


68/77

de un somncorespunzator cantitativsi calitativ pe durataspitalizarii

duce la alterareasomnului si le inlatur pecat se poate-administrezSedativ Fenobarbital

calmante piafen ,fortral.educ pacientul sapractice tehnici derelaxare

5 Pacienta sa se poataimbraca si dezbracasingur

identific limitelepacientului-sugerezfamiliei sa-i procurehaine lejere, din bumbac-ajut pacientul si il invat

cum sa se imbrace-6 Pacientul sa prezintetegumente si mucoasecurate pe perioadaspitalizarii

-asigur conditiilenecesare acordariiingrijirilor de igiena-ajut

pacientul si ii asigur unclimat de confort.

7 Pacientul sa se recreezein masura posibilitatilor

pe perioada spitalizarii

explorez activitatilepreferate ale pacientului-ii facilitez iesirea in

parcul spitalului pentru aputea beneficia de aercurat ,ascultarea postului

preferat de radio .

8 Pacientul sa acumulezenoi cunostinte, sadobandeasca atitudini,obiceiuri si deprinderinoi

-educ pacientul cuprivire la:-folosireamijloacelor de sustinere-

protejarea impotrivapericolelor de

cadere,lovire ,respectareatratamentului-importanta controalelormedicale periodice-consecintelenerespectariitratamentuluiImportanta tratamentului

9 Pacienta sa fie ferita de

accidente pe perioadaspitalizarii

orientez pacientul in

timp si spatiu, anturaj-determin factorii de risc-


69/77

asigur conditiile demediu adecvate in salonacoperirea geamurilor cu

jaluzele

-favorizez adaptareapacientului la noul mediu

10 Pacientul sa nu prezintecomplicatii pe toatadurata spitalizarii

Administrez la indicatia

medicului

tratamentul,verific

pacientul in mod regulat

pentru a preveniicomplicatiile.Ii asigur

aportul necesar de

lichide

antibiotice: rocephine 2

g/zi

analgetice: algocalmin,

piafe, fortral la nevoie

sedative: Fenobarbital 1

f/zi i.m.

Ii explic necesitatea

tratamentului sicomplicatiile care poturma in caz de tratamentdeficitar.

Aplicarea ingrijirilor .Evaluare


70/77

Nevoia

Fundamen

tala

Problem

a

Data

Obiective Interventii

autonome si

delegate

Evaluare

Nevoia de

a se misca

si de a avea

o buna

postura

diminuareamobilitatii fizice-posturainadecvata-

dificultate de a sedeplasa-disconfort fizic-durereStari devomaLacrimarePresiuneintraoculara

pacientului sa-i fiediminuatadurerea ndecurs de24 ore-

pacientulsa se

poatadeplasafara nici odificultaterecapatarea vederii

-pregatescpacientulpsihic sifizic pentruexamenuloftalmologicajut

pacientul sa

se ridice samearga sa seaseze-noteztehnica infoaia deobservatiesuplinesc

pacientulpentrusatisfacereanevoilor sale

20-21.03.2010-stare generala alterata-pacientulacuza dureri decap,lacrimare,stare devoma,presiune intraoculara.22-23.03.2010-stare generala imbunatatita

-pacientul suporta binetratamentul-pacientul numai prezintadurere stari devoma,ameteli,lacrimare,presiune intraoculara.-se poate deplasa faradificultate-se externeaza cu stareameliorata

Nevoia de

a dormi si

a se odihni

20.03.2010dificultatea

de adormi sia seodihni

pacientulsa

beneficieze de somn

corespunza-torcalitativ sicantitativ

peperioadaspitalizarii

-invatpacientul sapractice tehnici de

relaxare-asigur unclimatlinistit insalon-aerisescsalonulinainte deculcare

0.03.2010-stare generalaalterata-disconfort-somnagitat21-23.03.2010

-stare imbunatatita-somn mai putin alterat-pacientul doarme 7 ore/noapte-se externeaza cu stareameliorata semnificativ


71/77

-oferpacientuluio cana culapte cald

sau ceai detei inaintede culcare

-invatpacientul saciteasca, saascultemuzica

inainte deculcare

-observ sinotezcalitatea siorarulsomnului

-iiadministrezla indicatiamediculuiantialgiceAlgocalmin1 fiola 2mli.m lanevoie

-observefectulmedicamentelor asupraorganismului

20.03.2010-

staregenerala


72/77

alterata-disconfort-somn agitat21-

23.03.2010-stareimbunatatita

-somn maiputin alterat

-pacientuldoarme 7

ore/

noapte

-seexterneazacu stareamelioratasemnificativ

Nevoia de

a se

imbraca si

a se

dezbraca

20.03.2010dificultatea dea seimbracasidezbraca

pacientulsa se

poataimbraca sidezbracasingur intermen de24 ore

-identificlimitele

pacientului-sugerezfamiliei sa-i

procure

haine lejere,din bumbac-ajut

pacientul siil invat cumsa seimbrace sisa sedezbrace

-il sustin inceea ce face

20.03.2010-stare generalaalterata-pacientul nu-si

poate satisface aceastanevoiedatorita afectariiaparatuluivizuallacrimare ,vdereincetosata stare de vomadureri de cap

21-23.03.2010-pacientul se imbraca si sedezbraca singur-stare generala ameliorata


73/77

si ii aratintelegere

Nevoia de

a fi curat,ingrijit,a-si

proteja

tegumentel

e

si

mucoasele

20.03.20

10dificultatea dea-siacordaingrijiriigienice

pacientul

saprezintetegumentesimucoasecurate siinteger pe

perioadaspitalizarii

-asigur

conditiilenecesareacordariiingrijirilorde igiena-asigurtemperaturain salon (20-22*C) si a

apei (37-38*C)-ajutpacientul invedereaintretineriiigieneicorporale.-asigurclimat desiguranta siconfortAsigur oluminacorespunzatoare in salonin asa felinact sa nu-Ifie mai rau

pereclitata

vederea.

20-23.03.2010-secretii

reduse-pacientul prezintategumente si mucoasecurate-pacientul isiefectueaza zilnic igiena

bucala,a parului .-stare generala favorabila

Nevoiade a evita pericolele

20.03.2010-durere

-anxietate

-risc de accidente

-pacientul sa fie ferit deaccidente pe perioadaspitalizarii-pacientul sa nu

prezinte risc de complicatiipe perioada spitalizarii -explorez pericolele reale sicele potentiale-determinfactorii de risc-asigurconditiile de mediuadecvate pentru a evita

pericolele prin accidentare-favorizez adaptarea

pacientului la noul mediu-calmez durerea

-administrez la indicatiamedicului :medicamentele

Pentru diabet siglaucom,sedative,antialgice,solutie pefuzabila


74/77

glucoza,antivomice

-educ pacientul sa eviteortostatismul prelungit si

mersul fara mijloace desustinere

20-23.03.2010-pacientulnumai prezinta durere-

pacientul este supravegheatin permanenta-se mentinmijloacele de siguranta-este ferit de accidente pe

toata perioada spitalizarii

-pacientul nu prezintacomplicatii pe perioadaspitalizarii

-starea generala esteameliorata semnificativ

Nevoia dea se recreea

20.03.2010dificultatea de a

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-ulmanu
View:	400 times
Download:	6 times

Studiu de Caz Privind Ingrijirea Bolnavului Cu Pancreatita Acut1

Documents