+ All Categories
Home > Documents > Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

Date post: 10-Feb-2018
Category:
Upload: iubitamea2010
View: 509 times
Download: 9 times
Share this document with a friend

of 61

Transcript
  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    1/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 1

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    2/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 2

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    3/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 3

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    4/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 4

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    5/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 5

    CAPITOLUL 1

    NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

    Pancreasul este o glanda anexa a tractului digestiv, fiind o glanda cu dubla secretie externa si

    interna- anexata duodenului.Forma neregulata ,aseamanatoare unui ciocan.

    Este asezat in cavitatea abdominala retroperitoneal, la nivelul primelor vertebre lombare.

    Se intinde de la concavitatea doudenului pana la splina. Culoarea roz-cenusie devine rosie in

    timpul activitatii. La dreapta este deliminata de partea concava a duodenului, la stanga ajunge la

    hilul splinei, inainte se afla stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrala ( la

    nivelul vertebrelor lombare L1 si L2).

    El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni:

    supramezocolica si submezocolica.

    Configuratia externaare forma literei J

    - este asezat in pozitie transversala

    - este lung de 15-22 cm, inalt de 4-5 cm si gros de

    aprox. 2 cm.

    Greutatea este in medie de 80 grame. I se descriu patru parti: capul, gatul, corpul, coada.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    6/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 6

    Capul este partea cea mai voluminoasa si are forma aprox. ovala. El este

    inconjurat de duoden.

    Gatul sau istmul pancreasului este o portiune ingusta, care leaga capul de

    corp.

    Corpul este portiunea alungita a pancreasului, care are o pozitie aproape

    perpendicular ape axul vertical al corpului.

    Coada este portiunea terminala a organului, care vine in raport cu splina. Ea

    este partea mobila a pancreasului.

    Proiectia la suprafata corpului

    superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor

    opt;

    inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra

    ombilicului;

    la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;

    la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.

    Structura pancreasului

    Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti:

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    7/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 7

    pancreasul exocrin si pancreasul endocrin.

    Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este o glanda tubulo- acinoasa, care

    se aseamana ca structura cu glandele salivare, de aceea a mai fost numita glanda salivara

    abdominala.

    Pancreasul este acoperit cu o capsula fibroasa, care trimite spre interior peretii ce impart in doi

    lobi si lobuli.

    Lobulii sunt formati din acini glandulari, acestia fiind formati la randul lor din celule pancreatice

    care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor. Canaliculele excretoare

    unindu-se, formeaza canale excretoare, care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul

    Wirsung sicanalul Santorini. Canalul Wirsung ( principal ) se intinde de la coada pana la

    cap, deschizandu-se in duoden,prin ampula lui Valter. Canalul Santorini ( accesoriu ) porneste

    din canalul Wirsung la nivelul corpului pancreasului si se deschide tot in duoden.

    Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului

    pancreatic in duoden.

    Sucul pancreatic este un lichid incolor, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza si lipaza

    Pancreasul 7 ndocrine

    Intre acinii glandulari din regiunea capului si a cozii, se gasesc niste cellule glandulare care

    formeaza insulele Langerhans si care secreta hormonii: insulina, glucagonul. Celulele glandulare

    sunt mai mici fata de acinii glandulari, nu formeaza cavitati si canale secretoare.

    In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulelor (elaboreaza si secreta

    glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in

    special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care

    secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic,

    prin inhibarea secretiei celulare A si B. Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta

    polipeptidul pancreatic: celulele PP.

    Vascularizatie

    Arterele care vascularizeaza pancreasul provin din arterela splenica, artera hepatica si artera

    mezenterica superioara. Venele se aduna in vena splenica si mezenterica superioara, care se

    varsa in vena porta.

    Limfocitele dreneaza limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din lungul vaselor

    splenice si la ganglionii situati in ligamentul splenopancreatic.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    8/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 8

    Inervatia

    Pancreasul este inervat de filete nervoase simpatico si parasimpatice, care vin pe traiectul vaselor

    din plexul celiac.

    Pancreasul exocrinsucul pancreatic

    Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin.

    Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un

    ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.

    Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul

    alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele).

    Componentele anorganice

    Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces active (insotit de cresterea

    consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l). El antreneaza osmotic si

    apa de-a lungul ductului pancreatic.

    Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrane apicala a celulelor

    epiteliale, care introduce concomitent in celula ioni de clor.

    Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului. PH-ul sucului pancreatic

    reflecta PH-ul sanguin, bicarbonatul din suc crescand in alcaloza metabolica si scazand in

    acidoza metabolica. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului.

    In ductul panctreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. Natriu

    si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se

    pastreaza constanta. Secretia acinara este izotona, cea finala este hipertona.

    Componentele organice

    Enzimele

    Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza asupra celor trei

    principii alimentare si se impart in: amilolitice (alfa-amilaza si maltaza), lipolitice (lipaza) si

    proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).

    Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii vagale, si de

    colecistokinina (cck).

    Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP

    Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul

    glucidic, dar si cel lipdic si protidic. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    9/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page 9

    fiziologic prin indreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de

    glicogen) si stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucagonul

    (cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea

    utilizarii ei tisulare.

    Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.

    Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul

    nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici

    nu o utilizeaza.

    Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase

    vitale.

    Efectele metabolice ale insulinei

    Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic,dar si in cel lipidic si

    protidic.Hipoinsulinismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar,diabetul

    zaharat.Coma diabetica este explicate prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic,este

    explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere,asemanatoare cu al hormonului

    somatotrop si a celor tiroidieni.Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului

    intermediary sunt:cel hepatic,muscular si adipos.

    Insulina are efect hipoglicemic,deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in alte

    tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica

    Reglarea secretiei de insulina

    Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct,fara interventia sistemului nervos.Insulina

    scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal.

    Secretia de insulina este stimulata si de fructoza(convertita intracelular in glucoza).

    Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA).

    Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei.Efectul vagal este inhibat

    de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.

    Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin.Are un puternic

    efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect

    hipoglicemiant. Stimuleaza glicogenoliza, actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine

    rezerva de glicogen.

    Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    10/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    10

    Reglarea secretiei de glucagon

    Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei.

    Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feedback negativ complementar cu

    cel realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina.

    Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi, in special de cei glicoformatori (alanina,

    serina, glicocol) care actioneaza prin sange. Asemeni insulinei, glucagonul este stimulat si prin

    glucoza si aminoacizii din intestin.

    Secretia de glucagon creste in efort fizic si stres de orice natura prin sistemul nervos simpatic,

    disponibilizand o cantitate crescuta de glucoza pentru tesutul muscular prin mobilizarea ei din

    glicogenul hepatic.

    Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.

    Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei

    disponibile din organism.

    Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizii grasi liberi din plasma, corpii cetonici

    si insulina.

    Somatostatina (STS) si secretia de insulina si glucagon

    STS a fost descoperita initial ca hormon hipotalamic ce inhiba secretia de hormon somatotrop.

    Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe

    care le influenteaza.

    STS este secretata de celulele D din pancresul endocrin, celule situate in vecinatatea celulelor A

    si B.

    Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un

    hormon paracrin.

    Secretia STS este stimulata de factorii care cresc secretia de insulina, hipoglicemie, unii

    aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic.

    Polipeptidul pancreatic (PP)

    Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv. Secretia lui este inhibata de STS.

    Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. Nu afecteaza glicemia.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    11/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    11

    CAPITOLUL II

    PANCREATITA ACUTA

    Este o boala locala si generala, determinate de procesul patologic de autodigestie de catre

    tripsina, prin inactivarea in glanda a fermentilor pancreatici, in mod normal inactivi la acest

    nivel.

    In evolutia pancreatitei acute, in afara de actiunea locala de autodigestie a glandei, se produc

    fenomene grave, secundare actiunii toxice acestor fermenti si a altor produsi toxici la distanta pe

    toate organele care asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sagvine, cord.

    Autodigestia e determinata de tulburari de evacuarea secretiei pancreatice in duoden, ca urmare a

    unor dereglari functionale ale sfincterului Oddi, precum si patrunderea in caile pancreatice a unui

    coferment ( enteroxinaza )fenomen care in mod normal nu are loc. Aceasta face ca tripsina sa

    se activeze si sa devina capabila sa digere insusi organul care o formeaza.

    Frecventa

    Boala apare la orice varsta, dar cu precadere la varsta adulta si la batraniintre 3070 ani. Nici

    copiii nu sunt scutiti de pancreatita acuta mai ales de origine traumatica sau cea aparuta pe

    fondul parotiditei epidemice. Mai afectate sunt femeile, raportul dintre femei si barbate fiind de

    3/2.

    Anatomie patologica

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    12/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    12

    Dupa aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:

    a) pancreatita acuta edematoasacare se caracterizeaza prin:

    - pancreasul este marit in volum, edematiat, tumefiat;

    - tesutul gras din jur este infiltrat;

    - ascita in cantitate variabila;

    - nu sunt leziuni necroticohemoragice.

    b) pancreatita necroticohemoragica care se caracterizeaza prin:

    - pancreas marit in volum;

    - existenta focarelor de necroza unice sau multiple, vizibile la suprafata

    glandei sau situate profund;- tumefactie prin edem si hemoragii subseroase, suprainfectie;

    - leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala,

    tromboza arteriala si venoasa;

    - seroasa viscerala peritoneala este asemanatoare cu petele de

    ceara,datorita autodigestiei grasimilor,numite pete de citosteatonecroza.

    Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilara. Cand hemoragia

    este mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe lichidul hemoragic

    varsandu-se in peritoneu. Lichidul este foarte iritant, accentuind starea de soc.

    Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de forma unui coagul rosu violaceu.

    Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.

    Consecintele necrozei:

    - local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    13/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    13

    - general: stare de socdeclansat de dureri. Apar tulburari encefalice, renale, hepatice, cardiace,

    pulmonare.

    c) pancreatita acuta supurataeste de obicei o complicatie a formei precedente, zonele necrotice

    suprainfectandu-se. Supuratia difuzeaza peripancreatic.

    Etiologie

    Pancreatita acuta apare frecvent la obezi, la marii mancatori si consumatori de alcool. Apare la

    cei cu teren vascular aterosclerotic, la cei cu afectiuni biliaremai ales litiaza biliara, la ulcerosi.

    Etiologia poate fi toxicaintoxicatia alcoolica sau medicamentoasa si infectioasasepticemia,

    infectii biliare, supuratii abdominale. Poate fi intalnita si in afectiuni virotice: hepatita, parotidita

    epidemica, febre eruptive, cateodata si in afectiuni bacteriene, febra tifoida, difterie.

    De cele mai multe ori, boala apare dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si bine

    stropita cu alcool.

    Pancreatita acuta poate aparea si dupa traumatisme pancreatice sau postoperatordupa operatii

    regionale: ulcer duodenal, cai biliare, splenectomii.

    PATOGENIESe disting doua etape:

    declansarea procesului de autodigestie

    urmarile acestui proces

    Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:

    - factori canalari care produc:

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    14/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    14

    refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari

    ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm, sau

    refluxul de lichid duodena l in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si

    pancreatito-duodenal,

    retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a

    canalului excretor.

    Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in

    activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului

    inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.

    factori vasculari:

    ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de

    ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasconstrictie. In acelasi context

    de intensa activitate digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasa

    autoactivarea fermentilor, cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal.

    Urmarile procesului de autodigestie

    Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina, lipaza si

    ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda, cat si in

    jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la distanta.

    Urmare a actiunilor

    fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:

    leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante:

    encefal

    rinichi

    cord

    vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale

    defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.

    Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, lor datoranduli- se gravitatea si

    mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    15/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    15

    Simptomatologie

    Simptomele pancreatitei acute pot varia de la un usor discomfort abdominal, pana la stare de soc,

    cu HTA si hipoxie.

    Prima manifestare a bolii este durerea. Ea este moderata in forma edemetoasa si extrem de

    violenta in cazul formelor hemoragice si necrotice.

    Durerea este atroce, adesea sincopala, depasind in intensitate colicile abdominale. Se instaleaza

    brutal, insotindu-se de o stare de neliniste. Este descrisa variabil de bolnavi ca o senzatie de

    sfasiere, torsiune, strivire.

    Durerea are sediul in epigastru si hipocondrul stang, si iradiaza in umarul stang, in zona lombara

    stanga dand durerea in bara.

    Greturile si varsaturilesunt frecvente si abundente. Sunt la inceput alimentare, apoi bilioase si rar

    sangvinolente.

    Meteorismul abdominaleste un simptom constant datorita opririi partiale a tranzitului intestinal,

    uneori putand exista chiar diareei sangvinolente.

    Semne generale

    Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, transpiratii reci, oligurie.

    Tensiunea arteriala normala este usor crescuta, iar faciesul bolnavului este rosu, vultuos. Pulsul

    este normal sau tahicardic. Apoi tensiunea arteriala scade si apar semne de soc. Febra este

    moderata, 38^C.

    Slabirea se instaleaza repede si este insotita de topirea musculaturii toracice si pelvine.

    Tulburarile psihice sunt frecvente, sub forma de agitatie, chiar delir. In formele necrotico-

    hemoragice apare starea de colaps.

    Examenul obiectiv

    Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa manance

    mult. Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.

    La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in

    epigastru, dupa care durerea devine difuza in tot abdomenul.

    Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente si aceasta contrasteaza cu starea

    generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilor de care se plange.

    La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.

    La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul corespunzand zonei dureroase in bara.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    16/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    16

    Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala asezata orizontal, in etajul superior.

    Inflamatia pancreatica si necroza pot determina hemoragia retroperitoneal ce duce la sechestrarea

    lichidelor. Pot aparea echimoze pe flancuri ( semnul Grey- Turner ) sau periombilical ( semnul

    Cullen ).

    Se poate simti adeseori o vezica biliara destinsa sau sensibilitate crescuta in hipocondrul drept,

    semn ca exista si o participare biliara la procesul patologic.

    Diagnostic paraclinic

    Examene de laborator

    a) Sange

    Hipocalcemia(sub 8,5 mg%) are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai

    prost cu cat este mai scazuta si exprimand extinderea necrozelor;

    Hiperglicemia( 150-200 g% )moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si

    glucagon;

    VSH-ul crescut;

    - transaminazele sunt frecvent si constant crescute.

    - scaderea Hb - in cursul evolutiei care oscileaza in jur de 9% = anemie;

    - hiperamilazemie depaseste de 3-6 ori normalul, cu valori maxime in ziua 2-3-a zi de la

    debut.Revine la normal catre ziua a 7-a. Persistenta ei peste 10 zile sugereaza fie continuarea

    procesului inflamator pancreatic, fie evolutia catre formarea de pseudochisturi.

    - lipazemiadupa unii autori este mai valoroasa decat amilazemia si ea are valori crescute;

    - hiperlipidemie in 5-10% din cazuri de pancreatita acuta necroticohemoragica prin cresterea

    concentratiei serice a grasimilor neutre.

    Leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopeniaaparuta la bolnavii operati este un

    semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a

    organismelor);

    Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic;

    Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

    b) Urina

    reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic;

    modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritare

    renale);

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    17/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    17

    hiperamilazurie de peste 256-512-1000Usi apare mai tarziu decat amilazemia dar este mai

    persistenta si revine mai lent decat amilazemia.Amilazuria are valori duble fata de amilazemie;

    Explorari imagistice

    a) Examenul radiologic

    - stomacul arata hipertonie, mai ales la nivelul marii curburi;

    - colonul transvers arata distonie, care poate simula un pneumoperitoneu;

    - duodenul arata iritare;

    - pancreasul poate aparea opac intre claritatea stomacului si colonului.

    Uneori se pot observa calcificari pancreatice, calculi biliari sau un revarsat peritoneal;

    - toracicpot exista revarsate peritoneale.

    tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului

    pe radiografia de profil.

    irigografia

    fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de abces

    cu substante de contrast iodate

    colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar

    pancreatic)

    b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de

    volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.

    c) Alte examene imagistice

    tomografia

    scintigrafia

    d) EKG este indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie, prin

    semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita

    acuta) sau asociat unei pancreatite acute.

    Cercetarea fermentilor pancreatici are loc in sucul duodenal, in sange si

    urina.

    In sucul duodenal, cercetarea fermentilor pancreatici se face astfel :

    dimineata pe stomacul gol se practica un sondaj duodenal se evacueaza bila reziduala

    administrand sulfat de magneziu; se stimuleaza apoi secretia pancreatica administrand pe sonda

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    18/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    18

    300 ml solutie de acid clorhidric 1-3% sau 2- 3 ml eter. Dupa 5-10 minute, se recolteaza sucul

    duodenal in care se vor face dozarile de fermenti.

    e ) examenul materiilor fecale este foarte util.

    Examinarea se face dupa ce bolnavul a fost supus trei zile unui regim de proba. Se recomanda ca

    la inceputul regimului sa se administreze doua casete de carmin

    ( a 0,50 g /caset ) pentru a se putea aprecia viteza tranzitului. In mod normal scaunul apare rosu

    dupa 24h.

    Scaunul de insuficienta pancreatica este acoperit cu o masa albicioasa alcatuita din grasimi si

    contine resturi alimentare nedigerate.

    La examenul clinic se cerceteaza prezenta grasimilor care sunt in cantitate mare, azotului fecal

    care este mai crescut si a amoniacului.

    Diagnosticul pozitiv

    Se pune pe baza :- antecedentelor hepato-biliare,

    - cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,

    - examenul clinic si radiologic.

    Diagnosticul diferential

    Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o

    serie de afectiuni medicale si chirurgicale.

    Afectiuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta

    ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros

    infarct miocardic

    Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazemiei :

    apendicita acuta cu sediu anormal

    ulcer gastric sau duodenal perforat

    infarctul intestinal

    torsiuni viscerale diverse

    colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara

    colica renoureterala

    ocluzie intestinala

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    19/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    19

    Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical care

    reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgent chirurgicala.

    Evolutie

    In formele edematoase are loc de regula, ameliorarea rapida subiectiva si obiectiva. Daca nu se

    respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poate exista pericolul de recidiva.

    In formele intermediare- evolutia este spre vindecare sau necroza.

    In formele supraacuteevolutia este mortala in primele 6 ore prin sincopa.

    In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinala functionala, infectie si

    necroza.

    Cazurile grave evolueaza majoritatea in 2-7 zile catre moarte prin peritonita si colaps.

    In formele necrozante, bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda tratamentului

    cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi mari. Clinic, in

    formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare generala

    modificata, fenomene compressive de vecinatate.

    Cauzele mortii in pancreatita acuta

    Nu exista un paralelism intre leziunile anatomopatologice si gravitatea bolii. Pancreatita acuta

    apare ca o boala generala. Cointeresarea leziunilor hepatice, renale, suprarenale, pleuro-

    pulmonare si cardiovasculare sunt frecvente.

    Complicatii:

    - abcese pancreatice;

    - peritonita purulenta;

    - icter prin ocluzie

    - colectii sangvinolente;

    - insuficienta renala acuta;

    - insuficienta hepatica;

    - hemoragie digestiva;

    - septicemie;

    - supuratia localizata sau difuza perirenalotoracica.

    Complicatii tardive:

    - pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;

    - diabet secundar ( hiperinsulinism ).

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    20/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    20

    In 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronica.

    Prognosticul

    In formele edematoase prognosticul este bun sub tratament si prin respectarea

    regimului alimentar.

    In formele necrotice

    prognosticul este grav.

    Formele clinice:

    - formele dramatice;

    - formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;

    - formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;

    - formele gastrologice apar dupa consum de alcool imita gastrita acuta;

    - formele latente se manifesta direct ca pseudochist;

    - formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezenteric si splenic;- formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator.

    Tratament

    In tratarea pancreatitei acute trebuie sa se tina seama de o serie de principii.

    Orice abdomen acut suspect de pancreatita acuta se va interna in spital, chiar daca este vorba

    numai de precizarea diagnosticului. Pancreatita acuta este o boala medico-chirurgicala.

    Tratamentul de fond este cel medical, dar trebuie facut intr-un serviciu de chirurgie, din

    urmatoarele considerente:

    - nu exista intotdeauna siguranta diagnosticului;

    - de multe ori boala este asociata sau este urmarea unei colecistite acute, cazuri in care

    interventia chirurgicala este obligatorie;

    - in unele cazuri poate fi vorba de pancreatita acuta necrotica de la inceput;

    - evolutia unei pancreatite poate duce la complicatii in sensul supuratiei, eroziunii vasculare,

    rupturii de splina care impun tratament chirurgical.

    Medical

    Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de

    realizare:

    a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie

    nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice)

    -12-

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    21/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    21

    b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare,

    diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face

    intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei.

    - scaderea aciditatii gastrice prin introducerea pe sonda de bicarbonat de sodiu 10% ( 100-200 ml

    ).

    Dupa aspiratia gastrica se administreaza prafuri alcaline, cate o lingurita la 3-4 ore: magnezia

    usta.

    In primele 4-5 zile se interzice alimentarea pe cale orala. Odata cu normalizarea tranzitului

    intestinal se incepe alimentatia cu lichide in cantitati mici 300-400 ml/zi.

    c) medicatie analgezica: - Algocalmin, Piafen, Mialgin 50-100 mg la 4-6 ore; antispastice:

    Scobutin, Lizadon, No-spa. Se mai administreaza Novocaina 1% 20 ml + Atropina i.v.

    Efect antologic poate avea si perfuzia cu glucoza si insulina ( inhiba lipaza tesutului gras ).

    d) Pentru combaterea socului se folosesc:

    - solutii cristaloide: NaCl, K (in functie de diureza), Ca (la nevoie)

    - solutii coloide (mentin volemia timp indelungat)

    - solutii glucozate

    Pancreatita acuta realizeaza o veritabila arsura chimica interna. In primele ore de evolutie are loc

    o fuga plasmatica considerabila in regiunea retroperitoneala si in seroase. Dupa 24h, diminuarea

    masei sangvine poate atinge 40%, hematocritul putand ajunge 55%.

    In urmatoarele 24h hematocritul tinde sa se normalizeze cu persistenta unei hipovolemii foarte

    accentuate.

    Din ziua a 3-a, edemele incep sa se resoarba si apare compensarea, prin trecerea lichidelor din

    sectorul interstitial in cel intravascular. Este vorba deci de un soc hipovolemic.

    In primele ore se va corecta hipovolemia prin:

    - perfuzie cu plasma,

    - perfuzie cu solutii macromoleculare (Macrodex, Rheomacrodex),

    - transfuzii de sange total.

    e) medicatie sedativa

    contraindicatie absoluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian

    determinand agravarea bolii

    perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    22/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    22

    f) medicatie antienzimatica Trasylol, Zymofren, Iniprol, Contraykol.

    Se mai foloseste si perfuzii cu plasma proaspata in lipsa antienzimelor, 300-600ml/zi,timp de 2-

    5 zile.

    EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat antienzimatic

    g) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu

    spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra

    florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce

    perturbari ale florei,care devine nociva)

    h) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o

    priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice -13-

    i) radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune

    inflamatorie,inhiba secretia pancreasului exocrin.

    Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea

    simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa

    Chirurgical

    a) Indicatii, contraindicati i

    Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in

    vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.

    Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta

    suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste

    pancreatita, se face:

    infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal

    drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice

    controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau

    cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.

    Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau

    antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza

    evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,

    colecistostoma).

    Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:

    hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul)

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    23/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    23

    perforatia viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)

    abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale,

    se intervine pentru plasarea unui drenaj)

    Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate.

    Tesutul pancreatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spatiului. retroperitoneal apar

    sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu

    certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta, indicatia interventiei chirurgicale se va

    formula pe criterii clinice. Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin

    mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza, ceea ce duce la

    prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.

    Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.

    Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a

    coagularii si lizarea cheagului.

    Medicatie antiinflamatoarese face cu Prednison 40 mg/zi, Superprednol. Insuficienta

    circulatorie se va trata prin: - HHC 100-200 mg/4 ore.

    Insuficienta respiratorie eventuala se va corecta prin administrare de oxigen si prin evacuarea

    unui eventual revarsat pleural.

    Uneori este necesara chiar intubatia sau traheotomia, cand respiratia e grav afectata.

    Insuficienta renala eventuala se va trata cu perfuzii cu Manitol 5%. La nevoie se recurge la

    hemodializa sau dializa peritoneala.

    Acidoza se va corecta cu bicarbonat de sodiu 14%o.

    Profilaxia

    Avand in vedere ca pancreatita acuta apare in special la persoanele obese si la cele care consuma

    grasimi si alcool, se va combate obezitatea si alcoolismul. Se vor evita pranzurile copioase,

    excesul de bauturi alcoolice si de grasimi, a bauturilor reci. Se va face tratamentul infectiilor

    cailor biliare, tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamentul infectiilor

    acute sau cronice pancreatotrope.

    Alte masuri profilactice:

    - evitarea fumatului, cafelei in exces;

    - asigurarea unei locuinte corespunzatoare: spatioasa, luminoasa, curata.

    - inbracaminte corespunzatoare normelor igienice si estetice;

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    24/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    24

    - conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;

    - folosirea rationala a repausuluiprin odihna activa si culturala;

    - evitarea sedentarismului si cultivarea miscerii;

    - evitarea stresului;

    - igienizarea intregii vieti;

    - prevenirea escarelorprin schimbarea periodica a pozitiei bolnavului;

    efectuarea frictiunilor cu alcool;

    - evacuarea vezicii urinarespontan, prin stimulare sau sondaj vezical;

    - urmarirea somnuluise va administra la indicatia medicului, in caz de

    insomnie, un hipnotic usor.

    INGRIJIRI GENERALE

    Explorarea functionala a pancreasului

    Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt- Strassburger, din evacuarile

    dintre cele doua indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice,

    microscopice si biologice. In insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in

    regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in

    24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare.

    Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic.

    Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale,

    obtinute dupa o purgatie usoara.

    Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande

    asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii

    asupra amidonului.

    Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui.

    Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal

    bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in

    fermenti.

    Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina

    obisnuit se dozeaza amilaza. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului.

    Pentru amilazemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru

    amilazurie se trimit la laborator circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    25/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    25

    CAPITOLUL III

    Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu

    pancreatita acuta

    Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si

    recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi

    indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste

    functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

    Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul

    asistentei medicale este deosebit de importanta.Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale

    pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire

    care este in functie de starea pacientului,

    investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic.

    Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie

    de evolutia starii pacientului.

    De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva,

    fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de

    simptomatologia zgomotoasa a bolii (intolerant alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta

    medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii

    permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

    Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari

    care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care

    sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge

    teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor.

    Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul

    digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    26/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    26

    Sa ajuti bolnavul sa respire

    Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi

    trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa

    sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.

    Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze

    In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a

    tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin

    instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin

    perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi,

    eliminari, varsta, greutate, etc.

    Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general

    jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea

    cateterului.

    Sa ajuti bolnavul sa elimine

    La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de

    dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde,

    hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul

    (cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din

    plaga pentru culturi sau controlul amializelor.

    Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.

    Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.

    O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va

    incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul

    patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie

    flectata.

    Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta

    Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere

    corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute

    pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi.

    Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua

    ore).

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    27/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    27

    Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma

    Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca:

    zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa

    aiba un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.

    Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea

    tensiunii nervoase a pacientului.

    Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se

    dezbrace

    Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla

    daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de

    imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.

    Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

    Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si

    prin portul imbracamintii adecvate.

    Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a

    unei atmosfere confortabile.

    Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta

    pe care o are asupra temperaturii corpului.

    Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente

    curate

    Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul

    necesar pentu ingrijirea corpului sau.

    Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel

    incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice

    forma de iritare a pielii.

    Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea

    periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita

    suprainfectarea.

    Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele

    Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    28/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    28

    Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina

    suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.

    Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

    Sa ajuti bolnavul sa comunice

    Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de

    teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.

    Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistile, sa-si

    exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale

    pacientului) decat daca le cunoaste.

    Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si

    rau

    Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care

    este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie

    sa aiba prejudecati legate de religii si rase.

    Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive

    Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru

    trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau

    recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.

    Sa ajuti bolnavul in activitatile recreativeSelectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta,

    experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul

    participa la modul de recreere sugerat.

    Sa ajuti bolnavul sa invete

    Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie

    sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    29/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    29

    CAPITOLUL IV

    Pregatirea preoperatorie si postoperatorie

    Pregatirea preoperatori

    Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul

    interventiei chirurgicale sau in perioada postoperatorie.

    Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:

    - examen clinic;

    - pregatirea psihica;

    - ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.

    Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste stabilirea starii

    fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este

    insotit de examenul paraclinic.

    Pregatirea psihica :bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimtamantul, lui sau

    familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi incurajat.

    Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului,

    taierea unghiilor.

    Se masoara si se noteaza in foaia de observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza,

    scaun.

    Se observa aparitia unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii.

    Regimul dieteticeste adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.

    In dimineata interventiei, bolnavul va fi pregatit astfel:

    - se intrerupe alimentatia bolnavului cu 12h inainte;

    - se imbraca bolnavul corespunzator;

    - se indeparteaza protezele dentare mobile;

    - se indeparteaza bijuteriile;

    - golirea vezicii urinare;

    - clisma evacuatorie se face cu 12h inainte de interventie si in dimineata interventiei;

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    30/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    30

    - se administreaza medicatia preanestezica;

    Pregatirea locala preoperatorie:

    - pregatirea campului operator;

    - curatirea tegumentelorprin spalarea cu apa si sapun;

    - raderea regiunilor paroase;

    - degresarea pielii cu alcool;

    - dezinfectia pielii cu un antiseptic.

    Ingrijirile postoperatorii

    Se fac pentru restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si

    prevenirea complicatiilor.

    Ingrijirea postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la

    vindecarea completa a bolii.

    De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu

    capul rotit lateral.

    Ingrijirea bolnavului cuprinde:

    - supravegherea faciesului se urmareste aparitia palorii, a transpiratiilor reci, racirea

    extremitatilorcare anunta socul;

    - supravegherea comportamentului pentru a preveni smulgerea pansamentului, a drenurilor si

    perfuziei;

    - supravegherea respiratieiaceasta trebuie sa fie ritmica si de amplitudine normala. Incarcarea

    bronsica cu mucozitati necesita aspiratie;

    - supravegherea pulsuluitrebuie sa fie bine batut, regulat;

    - supravegherea T.A.;

    - supravegherea pansamentuluitrebuie sa fie bine uscat;

    - schimbarea pozitiei bolnavuluidupa trezire;

    - ingrijirea mucoasei bucale

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    31/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    31

    CAPITOLUL V

    INGRIJIRI SPECIFICE

    Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni

    anatomice si functionale la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la

    hemoragii, necroza si supuratie.

    Clasificare:

    pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;

    pancreatita acuta hemoragica;

    pancreatita acuta gangrenoasa.

    Surse de dificulatate

    Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in

    grasimi, obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a

    duodenului sau canalului lui Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).

    Mecanismul principal

    Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor

    leziuni anatomice.

    Manifestari de dependentaDurere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat

    de intensa atat poate duce la colaps cardiovascular.

    imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala

    varsaturi alimentare, biliare, hemoragice

    meteorism abdominal

    Metode de culegere

    a) Observarea:

    Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci,

    varsaturi alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor.

    b) Masurarea:

    Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid- 120 de batai/min),

    respiratie (dispnee).

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    32/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    32

    c) Interviul:

    Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei.

    d) Surse de informare:

    Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat

    de tensiune, aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

    Obiective generale

    Ameliorarea durerilor abdominale,sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat

    hidroelectrolitic, sa invinga teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din

    viata de zi cu zi.

    Plan de ingrijire

    1. Nevoia de a respira

    Problema: dispnee

    Cauza: durere cu caracter colicativ

    Obiective:ameliorarea,revenirea la o respiratie normala

    Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie

    a valorilor respiratiei, pulsului si tensiunii arteriale

    Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

    2. Nevoia de a manca, a bea

    Problema: inapetenta

    Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi

    Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare

    corespunzatoare

    Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul

    varsaturilor, aprecierea gradului de deshidratare, alcatuirea unui regim

    alimentar adecvat

    Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.

    3. Nevoia de a elimina

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    33/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    33

    Problema: alterarea eliminarii intestinale

    Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii

    pancreatici

    Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ

    Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.

    Interventii delegate: administrare de laxative

    4. Nevoia de a dormi, a se odihn i

    Problema: agitatie, frica de durere

    Cauza: durere socogen

    Obiective: pacientul sa nu prezinte durere

    Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui

    mediu corespunzator pentru odihna pacientului

    Interventii delegate: administrarea de sedative usoare

    5. Nevoia de a evita pericolele

    Problema: durere socogena, ameteala, cefalee

    Cauza: starea generala alterata datorata bolii

    Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor

    Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere

    Interventii delegate: administrarea de antialgice

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    34/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    34

    PREZENTARE CAZURI

    Cazul I

    Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si

    copilul lor in Alexandria. P.I. este de meserie lacatus si se transportat la spitalul din Alexandria,

    pe data de 7 II 2009 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.

    Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu

    se enerveaza repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.

    Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la

    inceput alimentar apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in

    etajul supramezocolic, balonari, transit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii

    antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) si la administrarea calmantelor

    (Algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si

    anxietate. Nu prezinta alergii.

    La examenul general:

    Inaltime 1,98 m, greutate 124kg.

    Tegumente si mucoase: normal colorate

    Sistem osteo-tendinos: integru

    Sistem muscular: functional

    Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min

    Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min

    Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si

    hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze

    Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome

    Ficat: hepatomegalie

    Glande endocrine: pancreatita acutaSNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent

    Examen local:

    Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi

    Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supramezocolic

    Examene paraclinice:

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    35/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    35

    Ecografie abdominala: ficat usor neomogen, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale,

    fara caliculi; splina de volum normal; pancreasul nu se vede.

    Radiografie:

    abdominala simpla fara nivel hidroaeric

    pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm

    cu mobilitate redusa.

    Examene de laborator:

    glucoza 1,07mg/dl

    uree 0,61 mg%

    hemoglobina 15,3mg%

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    36/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    36

    Nevoie

    Fundamentala

    Diagnostic De

    Ingrijire

    Obiective Interventi

    Autonome

    Interventii

    Delegate

    Evaluare

    . Nevoia de a

    bea si a manca

    2. Nevoia de a

    elimina

    alimentatie

    inadecvata prin

    deficit

    Constipatia

    pacientul sa-si

    puna in repaos

    absolut tubul

    digestiv timp

    de 7 zile

    pacientul sa

    aibe tranzit

    intestinal inlimite normale

    ajut pacientul in

    timpul varsaturilor

    invat pacientul sa

    respire profund

    aplic tratamentul

    medicamentos

    (antiemetice,

    vitamine)

    incurajez

    pacientul

    reduc sau opresc

    raportul de lichide

    si alimente

    determin pacientul

    sa ingere o

    cantitate suficienta

    de lichide urmaresc si notez

    in foaia de

    observatie

    consistenta si

    frecventa

    scaunelor

    administrez la

    indicatie laxative

    Pacientul nu

    prezinta gretu

    varsaturi.

    pacientul

    tranzit intes

    incetinit

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    37/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    37

    3.Nevoia de a

    dormi si a se

    odihni

    Insomnia pacientul sa

    beneficieze de

    somn

    corespunzator

    cantitativ si

    calitativ in

    termen de 24h

    invat pacientul sa

    practice tehnici de

    relaxare, exercitii

    respiratorii

    15min, inainte de

    culcare

    identific nivelul si

    cauza anxietatii

    intocmesc un

    program de somn

    corespunzator

    organismului

    observ si notez

    calitatea si orarul

    somnului

    pacientul se s

    odihnit.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    38/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    38

    Cazul II

    Doamna D.N. in varsta de 48 si ani, casatorita, locuieste cu sotul in Alexandria intr-un

    apartament cu 2 camere. Este de meserie contabila si de religie ortodoxa.

    D.N. este adusa de salvare la spital pe data de 18 III 2009 ora 14:00. Dupa consultul medical sa

    pus diagnosticul colecisto-pancreatita acuta.

    Din discutia cu pacienta aflam ca este fumatoare (un pachet pe zi), manaca condimentat, bea

    numai la ocazii un pahar cu vin, se intelege bine cu sotul si cu colegele de serviciu, a avut in

    copilarie rujeola.

    Pacienta afirma ca are o stare de epuizare nervoasa, ca se simpte obosita, in ultimul timp a slabit

    foarte mult (25 kg) si are ochii incercanati. Doamna D.N. are ciclul menstrual regulat la 28-30 de

    zile, dar este prelungit (7-9 zile).

    Doamna D.N. are dureri in hipocondrul drept in urma cu trei zile. Durerile au caracter colicativ

    (au cedat la administrare de Scobutil, Colebil), iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt

    insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios.

    Nu prezinta alergii.

    La examenul general: inltimea 1,65 m, greutate 60 kg

    Tegumente si mucoase: normal colorate

    Sistem osteo-tendinos: integru

    Sistemul muscular: functional

    Aparat respirator: torace normal conformat, respiratii 16/min

    Aparat cardio-vascular: TA 110/70 mm Hg, puls 64 batai/min

    Aparat digestiv: greturi, varsaturi bilioase; dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu

    iradiere in bara si lombara dreapta

    Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice

    Ficat: normal

    Glande endocrine: normal

    SNC: orientata tempero-spatial, R.O.T. prezente

    Examnul local:

    subiectiv - durere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta

    durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru, aparare musculara la acest nivel

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    39/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    39

    Examenul paraclinic:

    ecografie abdominala

    ficat omogen, dimensiuni normale. Colecist usor destins, pereti subtiri fara caliculi

    pancreas hiperecogen, contur relativ regulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in

    spatiul subhepatic, diametrul antero-posterior la nivelul capului, canalul Wirsung vizibil pe 2/3

    din lungimea lui.

    Meterorism abdominal.

    Examene de laborator:

    sange:

    hemoglobina 14,40 mg%

    leucocite 11400

    glicemie 1,09 mg%

    amilaze 1374 UI

    T.G.P 12 UI

    Tymol 2

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    40/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    40

    evoia

    ndamentala

    Diagnostic

    Ingrijire

    Obiective Interventi

    Autonome

    Interventii

    Delegate

    Evaluare

    Nevoia de a dormi

    de a se odihni

    evoia de a elimina

    Oboseala

    elimninare

    menstrual

    pacienat sa fie

    odihnita, cu

    tonusul fizic si

    psihic bun in

    decurs de

    72 ore

    pacienta sa

    aibe o stare de

    bine psihic in

    24 ore

    identific cauza

    oboselii

    ajut pacienta sa-si

    planifice activitatile

    cotidiene

    invat pacienta

    cum sa execute

    tehnici de relaxare

    observ si notez

    functiile vitale si

    vegetative, perioada

    somn-odihna,

    comportamentul

    pacientei

    linistesc pacienta in

    legatura cu

    problema sa

    explic scopul

    interventiilor

    administrez

    medicatia

    indicata de

    medic si observ

    efectul

    medicamentelor

    administrez

    medicatia

    pacienta

    ameliorat sta

    oboseala.

    pacienta se smai bine dup

    administrare

    medicatiei,

    eliminare

    menstruala

    limitele obis

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    41/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    41

    evoia de a bea si a

    anca

    alimentatie

    indecvata prin

    deficit

    pacienta sa

    aiba o stare de

    bine fara

    greturi si

    varsaturi

    asez pacienta in

    pozitie semisezand,

    sezand (decubit

    dorsal), cu capul

    intr-o parte

    ajut pacienta in

    timpul

    varsaturilor,

    sprijinind-o

    invat pacienta sa

    inspire profund

    aplic tratamentul

    medicamentos:

    vitamine,

    antiemetice

    pacienta nu

    prezinta gre

    varsaturi.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    42/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    42

    Cazul III

    Domnul C.I. in varsta de 40 ani, casatorit, cu domiciliul in Alexandria, locuieste cu sotia intr-o

    garsoniera. Este de meserie muncitor si religie de ortodoxa.

    D-l C.I. se prezinta la spital pe data de 20 IV 2009 la ora 9.45,cu diagnosticul , pancreatita

    acuta.

    Din discutia cu pacientul aflam ca este fumator (2 pachete /zi),se intelege bine cu sotia, este

    sociabil cu colegii, bea 2-3 pahare pe zi cu vin dupa fiecare masa. La varsta de 22 ani a avut

    hepatita acuta virala.

    Cauza internarii: durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept, adormire dificila

    (greoaie), constipatie.

    Istoricul bolii: dureri epigastrice cu iradiere in hipocondrul drept debutate in urma cu doua zile,

    fara a diminua in intensitate dupa administrare de Scobutil si No-spa .Nu a mai tolerat nici un fel

    de alimente sau lichide prezentind varsaturi dupa orice aliment ingerat. Nu prezinta alergii.

    Protocol operator:

    Laparotomie mediana xifo-ombilicala. In peritoneu se gasesc cca. 1500 ml lichid sero-

    hemoragic. Stomac, intestin, colon normale. Ficat moderat marit de volum. Rare pete de

    citosteatonecroza la baza mezenterului si mezocolonului transvers si pe fata anterioara a capsulei

    pancreatice. Pancreas global marit de volum, consistenta ferma, cu masiv edem pancreatic.

    Se face decolare duodeno-pancreatica cefalica pana la dreapta aortei.Capsulotomie pancreatica

    partiala, decolare coloparietala stanga, mergand retropancreatic, de unde se evacueaza lichid

    hemoragic.Se procedeaza la colecistostomie pe tub Petzer.Drenaj retroperitoneal. Pansament.

    La examenul general: inaltime:1,75 m, greutate: 75 kg

    Tegumente si mucoase: normal colorate

    Sistemul osteo-tendinos: integru

    Sistemul muscular: functional

    Aparatul respirator: torace normal conformat

    18 respiratii/min.

    Aparatul cardio-vascular: TA-150/100 mm Hg

    Puls - 72 batai/min.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    43/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    43

    Aparatul digestiv:greata, varsaturi alimentare, dureri intense in epigastru si hipocondrul drept.

    Tranzit normal.

    Aparatul uro-genital:mictiuni fiziologice

    Ficat :hepatita virala 1977

    dischinezie biliara 1991

    Glande endocrine:normal

    S.N.C:orientat temporo-spatial;R.O.T prezente

    Examen local:

    subiectiv: dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi

    Obiectiv: abdomen dureros la palpare mai ales in epigastru si

    hipocondrul drept cu schita de aparare musculara, meteorizat; transit normal

    Examene paraclinice:

    sange: hemoglobina 12,7 mg/l

    -28-

    leucocite 10.800

    glicemie 1,54 mg%

    bilirubina T- 1,21 mg%

    D- 0,20 mg%

    I- 1,01 mg%

    amilaze 3441 UI

    T.G.P 43 UI

    tymol 2 UML

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    44/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    44

    evoia de a bea si

    manca:

    evoia de a dormi

    a se odihni

    alimentatie

    inadecvata prin

    deficit

    Insomnia

    pacientul sa-si

    puna in repaus

    absolut tubul

    digestiv timp

    de 5 zile

    pacientul sa

    beneficieze de

    somn

    corespunzator

    cantitativ si

    calitativ,

    termen de 24

    ore

    ajut pacientul in

    timpul

    varsaturilor

    invat pacientul

    sa inspire

    profund

    incurajez

    pacientul

    intocnesc unprogram de

    somn

    corespunzator

    organismului

    - observ si notez

    calitatea si

    orarul somnului

    invat pacientul

    sa practice

    exercitii

    respiratorii 15

    minute

    aplic

    tratamentul

    prescris

    aplic tratamentul

    prescris

    pacientul pierd

    greutate si nu

    prezinta vars

    perfuzia a

    decurs in l

    normale.

    pacientul se s

    ceva mai odihnit

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    45/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    45

    Nevoia de a

    mina:

    Constipatia pacientul sa

    aiba tranzit

    intestinal in

    limite normale

    inainte de

    culcare.

    recomand

    alimente bogate

    in reziduuri

    - urmaresc si

    notez in foaia

    de observatie

    frecventa si

    consistenta

    scaunelor

    - determin

    pacientul sa

    ingere o

    cantitate

    suficienta de

    lichide

    administrez, la

    indicatia

    medicului,

    laxative

    pacientul are tr

    intestinal incetin

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    46/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    46

    ANEXE

    Anexa nr. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator

    a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla,

    sigura, mentinand insa precautii generale ca:

    spalarea mainilor cu apa curata si sapun, dezinfectarea lor

    echipament de protectie: manusi, masca, halat, sort, ochelari, etc.

    evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi

    mentinerea securitatii personalului medical.

    b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer:

    rosu = Vacutainer pentru chimie clinica

    verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice

    galben = Vacutainer S.S.T. pentru chimie tehnica

    mov = Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice

    albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare

    negru = Seditainer pentru determinari V.S.H.

    Etapele prelevarii:

    recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata

    pe

    nemancate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora

    pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare

    verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic

    alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa

    alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase

    aplicarea garoului

    dezinfectarea locului de electie

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    47/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    47

    efectuarea punctiei venoase

    efectuarea recoltarii

    aplicarea pansamentului adeziv

    reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate)

    transmiterea tuburilor la laborator.

    Pregatirea materialelor:

    a) materiale necesare:

    holder

    ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea

    termenului de utilizare

    garou elastic

    solutie dezinfectanta

    tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv

    tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic

    ordinea prelevarii in tuburi este:

    - flacoane pentru hemocultura

    - tuburi fara aditivi

    -tuburi pentru determinari de coagulare - citrat Na, DIATUBEH

    - tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina

    b) montare holder-ac:

    tinem acul cu ambele maini efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de

    siguranta

    indepartam carcasa protectoare de culoare alba

    se insurubeaza capatul liber al acului in holder

    ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al

    acului.

    Punctia venoasa:

    in timpul lucrului ne pozitionam vis--vis de pacient

    alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare

    mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    48/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    48

    intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea

    extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei

    exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine

    holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade

    detasam carcasa colorata a acului

    introducem acul in vena cel putin 1 cm.

    Efectuarea recoltarii in tuburi:

    intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul, iar

    cu policele impingem tubul

    presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena

    capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capului tubului

    Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub

    cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a

    policelui asupra aripioarelor

    holderul este mentinut stabil

    in timpul recoltarii cu un nou tub, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca

    hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu

    aditivul din tub

    daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de sange ii

    aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau

    perfuzabile

    calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de

    NaCl 0,9%

    acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri

    in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat

    este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat

    - risc de contaminare prin intepare

    dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie

    antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura), iar la pacientii cu

    tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata comprestiei trebuie marita si aplicam

    pansament adeziv.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    49/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    49

    Complicatii posibile:

    sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa

    daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie correct impins in holder

    daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l

    scoate din vena

    atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am

    punctionat corect vena.

    Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila, materialele

    necesare, pregatirea pacientului, tehnica de lucru, este aceiasi ca pentru injectia intravenoasa

    aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    50/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    50

    Anexa nr. 2: Recoltarea urinei

    Examenul de urina:

    urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp de 24 ore

    un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului

    pentru: toatela locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defectie; sa

    colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector; pentru femei sa evite colectarea

    in perioada menstruala; sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe

    plosca

    pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul urinar,

    culoarea, mirosul, densitatea

    pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la laborator

    100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este cea mai concentrata

    vasele, eprubetele, tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa distilata

    pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    51/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    51

    Tehnica injectiei intramusculare

    Injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau substante

    coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.

    Scopulterapeutic

    Locul de elective

    regiunea superexterna a fesei

    - fata externa a coapsei, in treimea mijlocie

    - fata externa a bratului in muschiul deltoid.

    Pentru injectia in regiunea fesiera, cea mai des utilizata,se repereaza urmatoarele puncte :

    - punctul Smirnov care este la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui;

    - punctul Barthelemyla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne, pe linia care uneste

    spina iliaca antero-superioara cu extremitatea superioara a santului interfesier;

    - zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele trohanter.

    Daca bolnavul este obligat sa ia pozitia sezanda, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera,

    deasupra punctului de sprijin.

    Materiale necesare

    - ace lungi40-70 mm, cu diametrul de 0,71 mm;

    - solutii dezinfectante, tampoane sterile;

    - seringi de unica folosinta;

    - solutia de injectat.

    Etape si timpi de executie

    1.Pregatire materialelor

    Se pregatesc materialele, se asaza pe o tavita sterila si se aduc langa bolnav.

    2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

    Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.

    Se asaza bolnavul in decubit ventral, lateral, pozitia sezanda sau chiar in picioare.

    Se descopera locul unde se va efectua injectia.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    52/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    52

    3.Tehnica propriu-zisa

    Spalarea pe maini cu apa si sapun. Dezinfectarea cu alcool.

    Se monteaza seringa si se incarca. Se schimba acul. Se repereaza lucul, se degreseaza si se

    dezinfecteaza cu alcool. Se invita bolnavul sa stea linistit, sa-si relaxeze musculatura, se intinde

    pielea intre indexul si policele mainii stangi.

    Cu seringa in mana dreapta se inteapa perpendicular pielea, mergand pana la o adancime intre 4-

    7 cm, rapid si sigur. Se verifica pozitia acului prin aspirare.

    Daca acul a patruns intr-un vas de sange, la aspirare va aparea in seringa sange. Se va scoate acul

    si se efectua injectia in alt loc. Daca acul nu a patruns intr-un vas de sange, se injecteaza lent

    lichidul din seringa.

    Dupa injectare se scoate brusc acul. Se maseaza locul cu tampon cu alcool pentru a disocia

    planurile, tesuturile strapunse, favorizand circulatia pentru o absorbtie mai rapida.

    Se asaza bolnavul in pozitie comoda.

    Spalarea pe maini.

    4.Reorganizarea locului de munca

    Se strang materialele folosite, seringile de unica folosinta se arunca in recipiente speciale pentru

    materiale cu pericol biologic Spalarea pe maini cu apa si sapun.

    Incidente si accidente

    - durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune intotdeauna

    retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune;

    - paralizia nervului sciatic;

    - supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbabile;

    - ruperea acului din cauza contracturii musculare a bolnavului sau a manevrei gresite. Extragerea

    este chirurgicala;

    - emboliile prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a substantelor uleioase sau in

    suspensie;

    - abces local si flegmon fesierprin nerespectarea regulilor de asepsie.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    53/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    53

    Tehnica perfuziei

    Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu picatura a solutiilor

    medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea

    lichidelor in vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule din

    material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in

    ea a unei canule, care poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.

    Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice care nu se pot

    administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice pentru tesuturi. Nu se introduc solutii

    uleioase deoarece produc embolie grasa.

    Scopul perfuziei :

    - hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidromineral;

    - administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;

    - in scop depurativdiluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici microbieni;

    - completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie;

    - pentru alimentatia pe cale parenterala;

    - pentru perfizie de sange.

    Materiale necesare:

    - trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;

    - solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura metalica, sau pungi

    originale de material plastic incalzite la temperature corpului;

    - garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de leucoplast pentru fixarea acului

    sau canulei de tegumentul bolnavului;

    - seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante dezinfectante sterile;

    - stativ pentru fixarea flacoanelor.

    Etape si timpi de executie

    1. Pregatirea materialelor si instrumentelor

    Spalare pe maini.

    Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.

  • 7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

    54/61

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

    Page

    54

    Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu el

    prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac tubul de aer.

    Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge trocarul.

    Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului cu o banda de

    leucoplast.

    Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.

    Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor, lasand sa

    curga lichidul din dispozitivul de perfuziepicuratorul fiind orizontal.

    Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele

    de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide aparatul de perfuzie, ramanand

    atarnat pe stativ.

    2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

    Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul in extensie si pronatie,

    asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele

    maleolare

    Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita duratei mai

    indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.

    Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearaf.

    3. Tehnica propriu-zisaSe dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare

    cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va

    mai dezinfecta inca o data cu alcool.

    Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza vena la 4-5

    cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.

    Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei. Nu se abordeaza

    niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in jos.

    Se patrunde cu acul


Recommended