Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

7/22/2019 Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

1/61

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

Page 1


2/61


Page 2


3/61


Page 3


4/61


Page 4


5/61


Page 5

CAPITOLUL 1

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Pancreasul este o glanda anexa a tractului digestiv, fiind o glanda cu dubla secretie externa si

interna- anexata duodenului.Forma neregulata ,aseamanatoare unui ciocan.

Este asezat in cavitatea abdominala retroperitoneal, la nivelul primelor vertebre lombare.

Se intinde de la concavitatea doudenului pana la splina. Culoarea roz-cenusie devine rosie in

timpul activitatii. La dreapta este deliminata de partea concava a duodenului, la stanga ajunge la

hilul splinei, inainte se afla stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrala ( la

nivelul vertebrelor lombare L1 si L2).

El este impartit prin insertia mezocolonului transvers in doua portiuni:

supramezocolica si submezocolica.

Configuratia externaare forma literei J

- este asezat in pozitie transversala

- este lung de 15-22 cm, inalt de 4-5 cm si gros de

aprox. 2 cm.

Greutatea este in medie de 80 grame. I se descriu patru parti: capul, gatul, corpul, coada.


6/61


Page 6

Capul este partea cea mai voluminoasa si are forma aprox. ovala. El este

inconjurat de duoden.

Gatul sau istmul pancreasului este o portiune ingusta, care leaga capul de

corp.

Corpul este portiunea alungita a pancreasului, care are o pozitie aproape

perpendicular ape axul vertical al corpului.

Coada este portiunea terminala a organului, care vine in raport cu splina. Ea

este partea mobila a pancreasului.

Proiectia la suprafata corpului

superior in plan orizontal trece prin extremitatea anterioara a coastelor

opt;

inferior in plan orizontal trece la doua latimi de degete deasupra

ombilicului;

la dreapta in plan sagital la doua degete in dreapta liniei mediane;

la stanga in plan sagital la 2 cm de linia medioclaviculara stanga.

Structura pancreasului

Din punct de vedere histologic, pancreasul este alcatuit din doua parti:


7/61


Page 7

pancreasul exocrin si pancreasul endocrin.

Pancreasul exocrin reprezinta 97-98% din volumul glandei si este o glanda tubulo- acinoasa, care

se aseamana ca structura cu glandele salivare, de aceea a mai fost numita glanda salivara

abdominala.

Pancreasul este acoperit cu o capsula fibroasa, care trimite spre interior peretii ce impart in doi

lobi si lobuli.

Lobulii sunt formati din acini glandulari, acestia fiind formati la randul lor din celule pancreatice

care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin prezinta un canalicul excretor. Canaliculele excretoare

unindu-se, formeaza canale excretoare, care se deschid in doua canale mari colectoare: canalul

Wirsung sicanalul Santorini. Canalul Wirsung ( principal ) se intinde de la coada pana la

cap, deschizandu-se in duoden,prin ampula lui Valter. Canalul Santorini ( accesoriu ) porneste

din canalul Wirsung la nivelul corpului pancreasului si se deschide tot in duoden.

Cand ductul Wirsung este obstruat canalul Santorini se dilata si asigura scurgerea sucului

pancreatic in duoden.

Sucul pancreatic este un lichid incolor, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza si lipaza

Pancreasul 7 ndocrine

Intre acinii glandulari din regiunea capului si a cozii, se gasesc niste cellule glandulare care

formeaza insulele Langerhans si care secreta hormonii: insulina, glucagonul. Celulele glandulare

sunt mai mici fata de acinii glandulari, nu formeaza cavitati si canale secretoare.

In structura lor au: celulele A situate predominant in centrul insulelor (elaboreaza si secreta

glucagonul), celulele B, mai numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in

special la periferia insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care

secreta somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului glucidic,

prin inhibarea secretiei celulare A si B. Pancreasul endocrin contine si celule ce secreta

polipeptidul pancreatic: celulele PP.

Vascularizatie

Arterele care vascularizeaza pancreasul provin din arterela splenica, artera hepatica si artera

mezenterica superioara. Venele se aduna in vena splenica si mezenterica superioara, care se

varsa in vena porta.

Limfocitele dreneaza limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii din lungul vaselor

splenice si la ganglionii situati in ligamentul splenopancreatic.


8/61


Page 8

Inervatia

Pancreasul este inervat de filete nervoase simpatico si parasimpatice, care vin pe traiectul vaselor

din plexul celiac.

Pancreasul exocrinsucul pancreatic

Sucul pancreatic este secretat de celule acinare ale pancreasului exocrin.

Este un lichid limpede, uneori cu continut de mucus care se adauga in canalele excretoare cu un

ph 8. La om se elimina zilnic o cantitate de 200-800 ml.

Contine substante anorganice, cea mai importanta fiind bicarbonatul (care ii confera caracterul

alcalin) si substante organice (componentul cel mai important fiind enzimele).

Componentele anorganice

Bicarbonatul este secretat in ductele pancreatice printr-un proces active (insotit de cresterea

consumului de oxigen) ce realizeaza o concentratie mare (cca 70mEq/l). El antreneaza osmotic si

apa de-a lungul ductului pancreatic.

Transportul de bicarbonat este realizat printr-o pompa situata in membrane apicala a celulelor

epiteliale, care introduce concomitent in celula ioni de clor.

Eliberarea clorului este invers proportionala cu a bicarbonatului. PH-ul sucului pancreatic

reflecta PH-ul sanguin, bicarbonatul din suc crescand in alcaloza metabolica si scazand in

acidoza metabolica. Bicarbonatul neutralizeaza continutul acid al duodenului.

In ductul panctreatic apare o cantitate mare de natriu transformat in schimbul potasiului. Natriu

si potasiu se elimina prin sucul pancreatic intr-o concentratie asemanatoare cu a plasmei ce se

pastreaza constanta. Secretia acinara este izotona, cea finala este hipertona.

Componentele organice

Enzimele

Sunt cele mai importante componente ale sucului pancreatic. Actioneaza asupra celor trei

principii alimentare si se impart in: amilolitice (alfa-amilaza si maltaza), lipolitice (lipaza) si

proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza).

Secretia enzimelor este stimulata de acetilcolina, mediator al stimularii vagale, si de

colecistokinina (cck).

Pancreasul endocrin - insulina, glucagonul, STS si PP

Insulina este secretata de celulele B din insulele Langerhans. Ea regleaza in special metabolismul

glucidic, dar si cel lipdic si protidic. Are actiune hipoglicemianta mentinand glicemia la nivelul


9/61


Page 9

fiziologic prin indreptarea excesului de glucoza spre ficat (unde se depoziteaza sub forma de

glicogen) si stimularea utilizarii ei tisulare. In metabolismul glucidic intervine si glucagonul

(cu efect hiperglicemiant) prin mobilizarea glucozei din glicogenul hepatic si impiedicarea

utilizarii ei tisulare.

Insulina circula libera in sange. Initial este preluata de circulatia porta.

Dispare din circulatie prin metabolizare in ficat si rinichi si prin fixare pe receptori. Tesutul

nervos (cu exceptia unor zone speciale) si globulele rosii nu au receptori pentru insulina si nici

nu o utilizeaza.

Hipoglicemia rezulatata dintr-un exces de insulina este letala prin afectarea functiilor nervoase

vitale.

Efectele metabolice ale insulinei

Insulina intervine in reglarea metabolismului intermediar glucidic,dar si in cel lipidic si

protidic.Hipoinsulinismul produce prin dereglari ale metabolismului intermediar,diabetul

zaharat.Coma diabetica este explicate prin efectul insulinei asupra metabolismului proteic,este

explicata importanta insulinei in procesele de sinteza si crestere,asemanatoare cu al hormonului

somatotrop si a celor tiroidieni.Tesuturile prin care intervine in reglarea metabolismului

intermediary sunt:cel hepatic,muscular si adipos.

Insulina are efect hipoglicemic,deoarece faciliteaza penetrarea glucozei in hepatocit si in alte

tesuturi ca cel muscular si stimuleaza glicogeneza hepatica

Reglarea secretiei de insulina

Hiperglicemia stimuleaza secretia de insulina direct,fara interventia sistemului nervos.Insulina

scade glicemia. Acest feed-back negativ contribuie la mentinerea unui nivel glicemic normal.

Secretia de insulina este stimulata si de fructoza(convertita intracelular in glucoza).

Alti stimulatori ai insulinei sunt: aminoacizii(AA).

Secretia de insulina este stimulata de vag prin intermediul acetilcolinei.Efectul vagal este inhibat

de atropina. Simpaticul inhiba secretia de insulina.

Glucagonul este un polipeptid sintetizat in celulele A ale pancreasului endocrin.Are un puternic

efect hiperglicemiant, realizat prin mecanisme opuse celor prin care insulina are efect

hipoglicemiant. Stimuleaza glicogenoliza, actiune ajutata de un efect neoglicogenetic ce sustine

rezerva de glicogen.

Glucagonul actioneaza cu predilectie de hepatocit eliberand in circulatie glucoza.


10/61


Page

10

Reglarea secretiei de glucagon

Hipoglicemia stimuleaza secretia de glucagon rezultand o revenire la normal a glicemiei.

Hiperglicemia inhiba secretia de glucagon realizandu-se un feedback negativ complementar cu

cel realizat de reactia inversa a hiperglicemiei cu secretia de insulina.

Secretia de glucagon este stimulata si de aminoacizi, in special de cei glicoformatori (alanina,

serina, glicocol) care actioneaza prin sange. Asemeni insulinei, glucagonul este stimulat si prin

glucoza si aminoacizii din intestin.

Secretia de glucagon creste in efort fizic si stres de orice natura prin sistemul nervos simpatic,

disponibilizand o cantitate crescuta de glucoza pentru tesutul muscular prin mobilizarea ei din

glicogenul hepatic.

Parasimpaticul, prin acetilcolina, stimuleaza secretia de glucagon.

Secretia de glucagon creste in inanitie in primele zile rezultand o mobilizare a glucozei

disponibile din organism.

Secretia de glucagon este inhibata de hiperglicemie, acizii grasi liberi din plasma, corpii cetonici

si insulina.

Somatostatina (STS) si secretia de insulina si glucagon

STS a fost descoperita initial ca hormon hipotalamic ce inhiba secretia de hormon somatotrop.

Ulterior s-au descoperit si alte surse si roluri. In general STS are un efect inhibitor pe functiile pe

care le influenteaza.

STS este secretata de celulele D din pancresul endocrin, celule situate in vecinatatea celulelor A

si B.

Celulele D secreta si gastrina. STS inhiba secretia de insulina si glucagon actionand ca un

hormon paracrin.

Secretia STS este stimulata de factorii care cresc secretia de insulina, hipoglicemie, unii

aminoacizi. STS poate ajunge in circulatia generala actionand ca un hormon sistemic.

Polipeptidul pancreatic (PP)

Secretat de celulele pancreatice si celulele tractului digestiv. Secretia lui este inhibata de STS.

Rolul lui in metabolismul glucidic si intermediar nu este precizat. Nu afecteaza glicemia.


11/61


Page

11

CAPITOLUL II

PANCREATITA ACUTA

Este o boala locala si generala, determinate de procesul patologic de autodigestie de catre

tripsina, prin inactivarea in glanda a fermentilor pancreatici, in mod normal inactivi la acest

nivel.

In evolutia pancreatitei acute, in afara de actiunea locala de autodigestie a glandei, se produc

fenomene grave, secundare actiunii toxice acestor fermenti si a altor produsi toxici la distanta pe

toate organele care asigura functiile vitale ale organismului: creier, plamani, vase sagvine, cord.

Autodigestia e determinata de tulburari de evacuarea secretiei pancreatice in duoden, ca urmare a

unor dereglari functionale ale sfincterului Oddi, precum si patrunderea in caile pancreatice a unui

coferment ( enteroxinaza )fenomen care in mod normal nu are loc. Aceasta face ca tripsina sa

se activeze si sa devina capabila sa digere insusi organul care o formeaza.

Frecventa

Boala apare la orice varsta, dar cu precadere la varsta adulta si la batraniintre 3070 ani. Nici

copiii nu sunt scutiti de pancreatita acuta mai ales de origine traumatica sau cea aparuta pe

fondul parotiditei epidemice. Mai afectate sunt femeile, raportul dintre femei si barbate fiind de

3/2.

Anatomie patologica


12/61


Page

12

Dupa aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:

a) pancreatita acuta edematoasacare se caracterizeaza prin:

- pancreasul este marit in volum, edematiat, tumefiat;

- tesutul gras din jur este infiltrat;

- ascita in cantitate variabila;

- nu sunt leziuni necroticohemoragice.

b) pancreatita necroticohemoragica care se caracterizeaza prin:

- pancreas marit in volum;

- existenta focarelor de necroza unice sau multiple, vizibile la suprafata

glandei sau situate profund;- tumefactie prin edem si hemoragii subseroase, suprainfectie;

- leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala,

tromboza arteriala si venoasa;

- seroasa viscerala peritoneala este asemanatoare cu petele de

ceara,datorita autodigestiei grasimilor,numite pete de citosteatonecroza.

Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilara. Cand hemoragia

este mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe lichidul hemoragic

varsandu-se in peritoneu. Lichidul este foarte iritant, accentuind starea de soc.

Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de forma unui coagul rosu violaceu.

Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.

Consecintele necrozei:

- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;


13/61


Page

13

- general: stare de socdeclansat de dureri. Apar tulburari encefalice, renale, hepatice, cardiace,

pulmonare.

c) pancreatita acuta supurataeste de obicei o complicatie a formei precedente, zonele necrotice

suprainfectandu-se. Supuratia difuzeaza peripancreatic.

Etiologie

Pancreatita acuta apare frecvent la obezi, la marii mancatori si consumatori de alcool. Apare la

cei cu teren vascular aterosclerotic, la cei cu afectiuni biliaremai ales litiaza biliara, la ulcerosi.

Etiologia poate fi toxicaintoxicatia alcoolica sau medicamentoasa si infectioasasepticemia,

infectii biliare, supuratii abdominale. Poate fi intalnita si in afectiuni virotice: hepatita, parotidita

epidemica, febre eruptive, cateodata si in afectiuni bacteriene, febra tifoida, difterie.

De cele mai multe ori, boala apare dupa o masa deosebit de copioasa, bogata in grasimi si bine

stropita cu alcool.

Pancreatita acuta poate aparea si dupa traumatisme pancreatice sau postoperatordupa operatii

regionale: ulcer duodenal, cai biliare, splenectomii.

PATOGENIESe disting doua etape:

declansarea procesului de autodigestie

urmarile acestui proces

Declansarea procesului de autodigestie poate fi determinata de doua serii de facori:

- factori canalari care produc:


14/61


Page

14

refluxul de lichid biliar in pancreas prin canalul comun bilio-pancreatic ca urmare a obturari

ampulei lui Vater printr-un calcul mic, un graunte de colesterol sau chiar un spasm, sau

refluxul de lichid duodena l in pancreas ca urmare a unui defect in tranzitul duodenal si

pancreatito-duodenal,

retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a

canalului excretor.

Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla in

activitate digestiva) o activare locala a fermentilor (in primul rand transformarea tripsinogenului

inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.

factori vasculari:

ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de

ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un proces de vasconstrictie. In acelasi context

de intensa activitate digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasa

autoactivarea fermentilor, cu toate ca sistemul excretor a canalelor este normal.

Urmarile procesului de autodigestie

Dupa deplasarea initiala procesului de autoactivare a enzimelor pancreatice tripsina, lipaza si

ceilalti fermenti dau nastere unui proces de proteoliza si lipoliza exercitat in glanda, cat si in

jurul ei pe tesuturile si organele din abdomen, dar si pe tesuturile si organele situate la distanta.

Urmare a actiunilor

fermentilor iau nastere si alte enzime toxice care produc:

leziunea chimica, toxica a parenchimelor nobile importante:

encefal

rinichi

cord

vasodilatatia cu hipotensiune, stare de soc si deficit de perfuzie sangvina a organelor vitale

defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.

Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, lor datoranduli- se gravitatea si

mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute


15/61


Page

15

Simptomatologie

Simptomele pancreatitei acute pot varia de la un usor discomfort abdominal, pana la stare de soc,

cu HTA si hipoxie.

Prima manifestare a bolii este durerea. Ea este moderata in forma edemetoasa si extrem de

violenta in cazul formelor hemoragice si necrotice.

Durerea este atroce, adesea sincopala, depasind in intensitate colicile abdominale. Se instaleaza

brutal, insotindu-se de o stare de neliniste. Este descrisa variabil de bolnavi ca o senzatie de

sfasiere, torsiune, strivire.

Durerea are sediul in epigastru si hipocondrul stang, si iradiaza in umarul stang, in zona lombara

stanga dand durerea in bara.

Greturile si varsaturilesunt frecvente si abundente. Sunt la inceput alimentare, apoi bilioase si rar

sangvinolente.

Meteorismul abdominaleste un simptom constant datorita opririi partiale a tranzitului intestinal,

uneori putand exista chiar diareei sangvinolente.

Semne generale

Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, transpiratii reci, oligurie.

Tensiunea arteriala normala este usor crescuta, iar faciesul bolnavului este rosu, vultuos. Pulsul

este normal sau tahicardic. Apoi tensiunea arteriala scade si apar semne de soc. Febra este

moderata, 38^C.

Slabirea se instaleaza repede si este insotita de topirea musculaturii toracice si pelvine.

Tulburarile psihice sunt frecvente, sub forma de agitatie, chiar delir. In formele necrotico-

hemoragice apare starea de colaps.

Examenul obiectiv

Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa manance

mult. Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.

La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in

epigastru, dupa care durerea devine difuza in tot abdomenul.

Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente si aceasta contrasteaza cu starea

generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilor de care se plange.

La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.

La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul corespunzand zonei dureroase in bara.


16/61


Page

16

Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala asezata orizontal, in etajul superior.

Inflamatia pancreatica si necroza pot determina hemoragia retroperitoneal ce duce la sechestrarea

lichidelor. Pot aparea echimoze pe flancuri ( semnul Grey- Turner ) sau periombilical ( semnul

Cullen ).

Se poate simti adeseori o vezica biliara destinsa sau sensibilitate crescuta in hipocondrul drept,

semn ca exista si o participare biliara la procesul patologic.

Diagnostic paraclinic

Examene de laborator

a) Sange

Hipocalcemia(sub 8,5 mg%) are valoare prognostica importanata de prognostic cu atat mai

prost cu cat este mai scazuta si exprimand extinderea necrozelor;

Hiperglicemia( 150-200 g% )moderata in 3/5 cazuri prin distrugerea hormonilor insulina si

glucagon;

VSH-ul crescut;

- transaminazele sunt frecvent si constant crescute.

- scaderea Hb - in cursul evolutiei care oscileaza in jur de 9% = anemie;

- hiperamilazemie depaseste de 3-6 ori normalul, cu valori maxime in ziua 2-3-a zi de la

debut.Revine la normal catre ziua a 7-a. Persistenta ei peste 10 zile sugereaza fie continuarea

procesului inflamator pancreatic, fie evolutia catre formarea de pseudochisturi.

- lipazemiadupa unii autori este mai valoroasa decat amilazemia si ea are valori crescute;

- hiperlipidemie in 5-10% din cazuri de pancreatita acuta necroticohemoragica prin cresterea

concentratiei serice a grasimilor neutre.

Leucocitoza este un semn des intalnit (normo sau leucopeniaaparuta la bolnavii operati este un

semn de prognostic nefavorabil care tradeaza in general prabusirea mecanismelor de aparare a

organismelor);

Scaderea albuminei semnifica cresterea importanta a catabolismului proteic;

Hiperazotemia este paralela cu gradul varsaturilor si atingerii renale.

b) Urina

reducerea diurezei, oligoanurie, semn de IRA secundara socului si toxemiei enzimatic;

modificarea sedimetrului urinar cu aparitia hematiilor, cilindrilor granulosi (semne de iritare

renale);


17/61


Page

17

hiperamilazurie de peste 256-512-1000Usi apare mai tarziu decat amilazemia dar este mai

persistenta si revine mai lent decat amilazemia.Amilazuria are valori duble fata de amilazemie;

Explorari imagistice

a) Examenul radiologic

- stomacul arata hipertonie, mai ales la nivelul marii curburi;

- colonul transvers arata distonie, care poate simula un pneumoperitoneu;

- duodenul arata iritare;

- pancreasul poate aparea opac intre claritatea stomacului si colonului.

Uneori se pot observa calcificari pancreatice, calculi biliari sau un revarsat peritoneal;

- toracicpot exista revarsate peritoneale.

tranzitul baritat poate evidentia largirea cadrului duodenal si deplasarea anterioara a stomacului

pe radiografia de profil.

irigografia

fistulografia se face la bolnavii operati cu drenaj abdominal prelungit si semne clinice de abces

cu substante de contrast iodate

colongio-pancreatografia endoscopica retrogradata (utila in evidentierea sistemului canalar

pancreatic)

b) Ecografia - poate evidentia o colectie de lichid in regiunea peripancreatica sau marirea de

volum a pancreasului sau prezenta unui calcul in ampula lui Vater.

c) Alte examene imagistice

tomografia

scintigrafia

d) EKG este indispensabila. Poate arata trasee normale-trasee modificate prin hipocalcemie, prin

semne de infarct miocardic care poate fi cauza simptomatologiei (semnne false de pancreatita

acuta) sau asociat unei pancreatite acute.

Cercetarea fermentilor pancreatici are loc in sucul duodenal, in sange si

urina.

In sucul duodenal, cercetarea fermentilor pancreatici se face astfel :

dimineata pe stomacul gol se practica un sondaj duodenal se evacueaza bila reziduala

administrand sulfat de magneziu; se stimuleaza apoi secretia pancreatica administrand pe sonda


18/61


Page

18

300 ml solutie de acid clorhidric 1-3% sau 2- 3 ml eter. Dupa 5-10 minute, se recolteaza sucul

duodenal in care se vor face dozarile de fermenti.

e ) examenul materiilor fecale este foarte util.

Examinarea se face dupa ce bolnavul a fost supus trei zile unui regim de proba. Se recomanda ca

la inceputul regimului sa se administreze doua casete de carmin

( a 0,50 g /caset ) pentru a se putea aprecia viteza tranzitului. In mod normal scaunul apare rosu

dupa 24h.

Scaunul de insuficienta pancreatica este acoperit cu o masa albicioasa alcatuita din grasimi si

contine resturi alimentare nedigerate.

La examenul clinic se cerceteaza prezenta grasimilor care sunt in cantitate mare, azotului fecal

care este mai crescut si a amoniacului.

Diagnosticul pozitiv

Se pune pe baza :- antecedentelor hepato-biliare,

- cresterea valorilor amilazemiei si amilazuriei,

- examenul clinic si radiologic.

Diagnosticul diferential

Un tablou clinic si biologic cu unele variatii in jurul semnelor descrise poate pune in discutie o

serie de afectiuni medicale si chirurgicale.

Afectiuni medicale indigestia simpla sau o gastrita acuta

ulcer gastric sau duodenal in puseu dureros

infarct miocardic

Afectiuni chirurgicale care pot determina cresterea amilazemiei :

apendicita acuta cu sediu anormal

ulcer gastric sau duodenal perforat

infarctul intestinal

torsiuni viscerale diverse

colica biliara, colescitita acuta, peritonita biliara

colica renoureterala

ocluzie intestinala


19/61


Page

19

Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical care

reprezinta - spre deosebire de pancreatita acuta urgent chirurgicala.

Evolutie

In formele edematoase are loc de regula, ameliorarea rapida subiectiva si obiectiva. Daca nu se

respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poate exista pericolul de recidiva.

In formele intermediare- evolutia este spre vindecare sau necroza.

In formele supraacuteevolutia este mortala in primele 6 ore prin sincopa.

In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinala functionala, infectie si

necroza.

Cazurile grave evolueaza majoritatea in 2-7 zile catre moarte prin peritonita si colaps.

In formele necrozante, bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda tratamentului

cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi mari. Clinic, in

formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare generala

modificata, fenomene compressive de vecinatate.

Cauzele mortii in pancreatita acuta

Nu exista un paralelism intre leziunile anatomopatologice si gravitatea bolii. Pancreatita acuta

apare ca o boala generala. Cointeresarea leziunilor hepatice, renale, suprarenale, pleuro-

pulmonare si cardiovasculare sunt frecvente.

Complicatii:

- abcese pancreatice;

- peritonita purulenta;

- icter prin ocluzie

- colectii sangvinolente;

- insuficienta renala acuta;

- insuficienta hepatica;

- hemoragie digestiva;

- septicemie;

- supuratia localizata sau difuza perirenalotoracica.

Complicatii tardive:

- pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;

- diabet secundar ( hiperinsulinism ).


20/61


Page

20

In 80% din cazuri, leziunile acute evolueaza catre pancreatita cronica.

Prognosticul

In formele edematoase prognosticul este bun sub tratament si prin respectarea

regimului alimentar.

In formele necrotice

prognosticul este grav.

Formele clinice:

- formele dramatice;

- formele cu durere violenta, dar fara stare de soc, imita colecistita;

- formele oclusive cu colici abdominale, varsaturi, oprirea tranzitului intestinal;

- formele gastrologice apar dupa consum de alcool imita gastrita acuta;

- formele latente se manifesta direct ca pseudochist;

- formele asociate cu diabet, icter, hemoragii digestive, infarct mezenteric si splenic;- formele etiologice aparand in etilism, la vasculari si postoperator.

Tratament

In tratarea pancreatitei acute trebuie sa se tina seama de o serie de principii.

Orice abdomen acut suspect de pancreatita acuta se va interna in spital, chiar daca este vorba

numai de precizarea diagnosticului. Pancreatita acuta este o boala medico-chirurgicala.

Tratamentul de fond este cel medical, dar trebuie facut intr-un serviciu de chirurgie, din

urmatoarele considerente:

- nu exista intotdeauna siguranta diagnosticului;

- de multe ori boala este asociata sau este urmarea unei colecistite acute, cazuri in care

interventia chirurgicala este obligatorie;

- in unele cazuri poate fi vorba de pancreatita acuta necrotica de la inceput;

- evolutia unei pancreatite poate duce la complicatii in sensul supuratiei, eroziunii vasculare,

rupturii de splina care impun tratament chirurgical.

Medical

Este aplicat in faza initiala a pancreatitei acute, avand urmatoarele obiective si metode de

realizare:

a) reducerea secretiei pancreatitice prin post absolut, nutritie parenterala totala si aspiratie

nazogastrica prelungita (considerata ca metoda de prevenire a abceselor pancreatice)

-12-


21/61


Page

21

b) substitutia volemica masiva poate determina imbunatatirea perfuziei capilare si, ca urmare,

diminuarea hipoxiei celulare, avand ca rezultat reducerea extensiei necrozei pancreatice. Se face

intravenos in functie de starea generala, bilantul hidroelectrolitic, si volemic, urmarirea diurezei.

- scaderea aciditatii gastrice prin introducerea pe sonda de bicarbonat de sodiu 10% ( 100-200 ml

).

Dupa aspiratia gastrica se administreaza prafuri alcaline, cate o lingurita la 3-4 ore: magnezia

usta.

In primele 4-5 zile se interzice alimentarea pe cale orala. Odata cu normalizarea tranzitului

intestinal se incepe alimentatia cu lichide in cantitati mici 300-400 ml/zi.

c) medicatie analgezica: - Algocalmin, Piafen, Mialgin 50-100 mg la 4-6 ore; antispastice:

Scobutin, Lizadon, No-spa. Se mai administreaza Novocaina 1% 20 ml + Atropina i.v.

Efect antologic poate avea si perfuzia cu glucoza si insulina ( inhiba lipaza tesutului gras ).

d) Pentru combaterea socului se folosesc:

- solutii cristaloide: NaCl, K (in functie de diureza), Ca (la nevoie)

- solutii coloide (mentin volemia timp indelungat)

- solutii glucozate

Pancreatita acuta realizeaza o veritabila arsura chimica interna. In primele ore de evolutie are loc

o fuga plasmatica considerabila in regiunea retroperitoneala si in seroase. Dupa 24h, diminuarea

masei sangvine poate atinge 40%, hematocritul putand ajunge 55%.

In urmatoarele 24h hematocritul tinde sa se normalizeze cu persistenta unei hipovolemii foarte

accentuate.

Din ziua a 3-a, edemele incep sa se resoarba si apare compensarea, prin trecerea lichidelor din

sectorul interstitial in cel intravascular. Este vorba deci de un soc hipovolemic.

In primele ore se va corecta hipovolemia prin:

- perfuzie cu plasma,

- perfuzie cu solutii macromoleculare (Macrodex, Rheomacrodex),

- transfuzii de sange total.

e) medicatie sedativa

contraindicatie absoluta pentru Morfina si sedative cerebrale deoarece provoaca spasm Oddian

determinand agravarea bolii

perfuzie venoasa cu Procaina (Novocaina) diluata sol. 1% sau infiltratii retroperitoneale


22/61


Page

22

f) medicatie antienzimatica Trasylol, Zymofren, Iniprol, Contraykol.

Se mai foloseste si perfuzii cu plasma proaspata in lipsa antienzimelor, 300-600ml/zi,timp de 2-

5 zile.

EAC (acid epsilon aminocaproic) cu efect predominant antisoc decat antienzimatic

g) antibioterapie - pentru prevenirea infectarii zonelor necrozate se recomanda antibioterapia cu

spectru lung si, in special, cea pentru anaerobi. Se mai recomanda antibiotice cu actiune asupra

florei intestinale (Neomicina, Metronidazol) administrate pe interval scurt (pot produce

perturbari ale florei,care devine nociva)

h) corticoizii - in doze mari 3-4 g la 24 ore administrati parenteral intr-o

priza probabil fara prea mare efect asupra leziunilor pancreatice -13-

i) radioterapie locala - 100-200 R/24 ore in 5-6 sedinte zilnic, cu actiune

inflamatorie,inhiba secretia pancreasului exocrin.

Sub acest tratament bolnavul poate depasi faza grava a primelor zile evoluand spre atenuarea

simptomatologiei, in special in formele fara necroza intinsa

Chirurgical

a) Indicatii, contraindicati i

Se recomanda temporizarea interventiei pentru a permite echilibrarea biologica a bolnavului in

vederea interventiei si delimitarea focarelor necrotice.

Se practica laparotomie exploratorie in cazurile de incertitudine diagnostica, in prezenta

suspiciunii de abdomen acut (urgenta chirurgicala). Daca se gaseste

pancreatita, se face:

infiltratie cu Procaina peripancreatic si retroperitoneal

drenaj in vecinatatea focarelor pancreatice

controlul cailor biliare, cu tratamentul unei eventuale litiaze biliare, sau

cu drenajul extern al colecistului sau al cailor biliare principale.

Daca existenta unor leziuni biliare este cunoscuta, bolnavul avand icter sau

antecedente biliare confirmate, se face tratamentul leziunilor biliare care intretin si agraveaza

evolutia pancreatitei (colecistectomie, coledococolitotomie,

colecistostoma).

Indicatie de tratament chirurgical este si aparitia semnelor complicatiei, precoce sau tardiva:

hemorargie peritoneala sau digestiva (se face hemostaza si se instaleaza drenajul)


23/61


Page

23

perforatia viscerala cu peritonita (sutura perforatiei, drenaj peritoneal)

abces retroperitoneal (semnalat de aparitia febrei, hiperleucocitoza, reagravarea starii generale,

se intervine pentru plasarea unui drenaj)

Se recomanda operatia precoce de rezectie a zonelor pancreatice necrozate.

Tesutul pancreatic este modificat, apare lichefactie, iar la nivelul spatiului. retroperitoneal apar

sfaceluri si puroi. In prezent nu exista nici o modalitate diagnostica care sa permita decelarea cu

certitudine a necrozei pancreasului si in consecinta, indicatia interventiei chirurgicale se va

formula pe criterii clinice. Importanta este si mentinerea microcirculatiei, aceasta facandu-se prin

mentinerea volumului intravascular normal in acest fel combatandu-se staza, ceea ce duce la

prevenirea trombozei si indepartarea trombilor deja formati.

Heparina este utilizata in functie de datele clinice si de laborator pentru modularea coagularii.

Trasylolul este folosit pentru actiunea antienzimatica si pentru actiunea sa de inhibitie a

coagularii si lizarea cheagului.

Medicatie antiinflamatoarese face cu Prednison 40 mg/zi, Superprednol. Insuficienta

circulatorie se va trata prin: - HHC 100-200 mg/4 ore.

Insuficienta respiratorie eventuala se va corecta prin administrare de oxigen si prin evacuarea

unui eventual revarsat pleural.

Uneori este necesara chiar intubatia sau traheotomia, cand respiratia e grav afectata.

Insuficienta renala eventuala se va trata cu perfuzii cu Manitol 5%. La nevoie se recurge la

hemodializa sau dializa peritoneala.

Acidoza se va corecta cu bicarbonat de sodiu 14%o.

Profilaxia

Avand in vedere ca pancreatita acuta apare in special la persoanele obese si la cele care consuma

grasimi si alcool, se va combate obezitatea si alcoolismul. Se vor evita pranzurile copioase,

excesul de bauturi alcoolice si de grasimi, a bauturilor reci. Se va face tratamentul infectiilor

cailor biliare, tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamentul infectiilor

acute sau cronice pancreatotrope.

Alte masuri profilactice:

- evitarea fumatului, cafelei in exces;

- asigurarea unei locuinte corespunzatoare: spatioasa, luminoasa, curata.

- inbracaminte corespunzatoare normelor igienice si estetice;


24/61


Page

24

- conditii de munca corespunzatoare principiilor ergonomice;

- folosirea rationala a repausuluiprin odihna activa si culturala;

- evitarea sedentarismului si cultivarea miscerii;

- evitarea stresului;

- igienizarea intregii vieti;

- prevenirea escarelorprin schimbarea periodica a pozitiei bolnavului;

efectuarea frictiunilor cu alcool;

- evacuarea vezicii urinarespontan, prin stimulare sau sondaj vezical;

- urmarirea somnuluise va administra la indicatia medicului, in caz de

insomnie, un hipnotic usor.

INGRIJIRI GENERALE

Explorarea functionala a pancreasului

Analiza materiilor fecale se face dupa regimul de proba Schimidt- Strassburger, din evacuarile

dintre cele doua indicatoare de carbuni. Scaunul se trimite la laborator pentru examinari chimice,

microscopice si biologice. In insuficienta pancreatica, din cantitatea de grasime cuprinsa in

regimul de proba, 70-80 % se elimina si cantitatea de azot din fecale creste de la 1g la 20-30g in

24h. La examenul microscopic, se gaseste o cantitate mare de grasimi neutre si fibre musculare.

Nucleii din fibrele nedigerate sunt intacti neputand fii atacati decat de sucul pancreatic.

Examenul biologic urmareste determinarea cantitativa a tripsinei si a amializei din fecale,

obtinute dupa o purgatie usoara.

Dozarea tripsinei se face dupa metoda Ful Gros prin urmarirea activitatii sale in dilutii crescande

asupra cazeinei. Dozarea amializei se face dupa metoda Wohlgmut prin urmarirea activitatii

asupra amidonului.

Analiza sucului pancreatic uramareste dozarea fermentiilor din continutul lui.

Recoltarea sucului pancreatic se face prin tupajul duodenal. Pentru obtinerea unui suc duodenal

bogat pancreatic se injecteaza prin sonda 3ml eter care declanseaza secretia pancreatica bogata in

fermenti.

Dozarea fermentilor pancreatici din sange si urina. Dintre fermentii pancreatici din sange si urina

obisnuit se dozeaza amilaza. Metoda se practica in cazurile cu deficit in functia pancreasului.

Pentru amilazemie se recolteaza pe nemancate 5-6 ml sange fara substanta anticoagulanta. Pentru

amilazurie se trimit la laborator circa 50 ml urina, de preferinta din prima emisie de dimineata


25/61


Page

25

CAPITOLUL III

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu

pancreatita acuta

Rolul asistentei medicale este de a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa-si

recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele clipe), prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi

indeplinit singur daca ar fi avut capacitatea sau cunostintele necesare si sa indeplineasca aceste

functii astfel incat acesta sa-si recastige independenta cat mai repede posibil.

Raportat la efectele pe care pancreatita acuta le are asupra fizicului si psihicului bolnavului, rolul

asistentei medicale este deosebit de importanta.Activitatea asistentei medicale trebuie sa acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale

pacientului (cu ajutorul echipei de ingrijire sau singura), ghidandu-se dupa un plan de ingrijire

care este in functie de starea pacientului,

investigatiile necesare diagnosticarii, interventiile chirurgicale si tratamentul prescris de medic.

Acest plan de ingrijire al pacientului poate necesita o revizuire zilnica sau saptamanala in functie

de evolutia starii pacientului.

De la serviciul de internari pacientul cu pancreatita acuta este dus in sectia de terapie intensiva,

fapt care determina cresterea nelinistii bolnavului, al carui psihic este deja marcat de

simptomatologia zgomotoasa a bolii (intolerant alimentara, varsaturi, durere, etc.). Asistenta

medicala trebuie sa caute sa linisteasca pacientul explicandu-I necesitatea supravegherii

permanente, importanta acesteia pentru evolutia bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.

Pacientul, odata cu internarea i se fac o serie de explorari utile precizarii diagnosticului, explorari

care pot fi traumatizante (fibrogastroscopia, recoltarea sangelui prin punctie venoasa), dar care

sunt absolut necesare. Asistenta medicala trebuie sa fie alaturi de pacient staduidu-se sa-i alunge

teama, explicandu-i utilitatea si importanta analizelor.

Bolnavului i se instaleaza o sonda de aspiratie nazo-gastrica pantru a-i pune in rapaus tubul

digestiv, pentru limitarea secretiei enzimelor pancreatice.


26/61


Page

26

Sa ajuti bolnavul sa respire

Respiratia bolnavului este afectata de sonda de aspiratie instalata, de aceea, pozitiile bolnavuluyi

trebuie alesa astfel incat sa permita o expansiune maxima a cutiei toracice. Asistenta trebuie sa

sesizeze orice modificare a respiratiei si sa intervina rapid cand este nevoie.

Sa ajuti bolnavul sa se alimenteze si hidrateze

In tratamentul pancreatitei acute unul din principiile de baza este punerea in repaus total a

tubului digestiv (urmarind reducerea la minim a secretiei pancreatice) prin post total si prin

instalarea sondei de aspiratie. Alimentarea si hidratarea bolnavului se va face parenteral prin

perfuzii a caror compozitie, volum, ritm de administrare se stabilesc in functie de nevoi,

eliminari, varsta, greutate, etc.

Datorita faptului ca perfuziile sunt aproape permanente se catetirizeaza o vena (in general

jugulara) deci apare necesitatea supravegherii atente a perfuziei pentru a preintampina obstruarea

cateterului.

Sa ajuti bolnavul sa elimine

La bolnavul cu pancreatita acuta operat, trebuie urmarite foarte atent eliminarile din tuburile de

dren ce se instaleaza intraoperator, notand: cantitatea (in ml), culoarea (galben, verde,

hemoragic), calitate (seros, hemoragic, sero-hemoragic, bila, etc.), eventual mirosul si continutul

(cheaguri, sechestre). La indicatia medicului se fac recoltari din lichidele drenate sau chiar din

plaga pentru culturi sau controlul amializelor.

Aceste recoltari se fac in conditii de asepsie, pentru a inlatura denaturarea rezultatelor analizelor.

Se uramaresc eliminarile de pe sonda de aspiratie ca volum, continut, culoare.

O mare importanta o are urmarirea eliminarilor produselor de excretie (fecale si urina). Se va

incuraja bolnavul sa aibe o pozitie fiziologica pentru a favoriza o eliminare normala. Capatul

patului se poate ridica in timpul folosiri bazinetului, iar picioarele pot fi sprijinite in pozitie

flectata.

Sa ajuti bolnavul sa pastreze o buna postura cand se misca sau sta

Trebuie asezat in pat astfel incat sa-i fie asigurata o repartitie corecta a greutatii si o aliniere

corecta, indiferent de pozitie: decubit lateral, ventral, dorsal sau sezand. Asistenta trebuie sa ajute

pacientul sa-si modifice pozitia in functie de nevoi.

Prevenirea escarelor la bolnavii imobilizati se face prin schimbarea frecventa a pozitiei (la doua

ore).


27/61


Page

27

Sa ajuti bolnavul sa se odihneasca si sa doarma

Repaosul si somnul depind partial de relaxarea musculara. Suprimarea cauzelor iritative ca:

zgomote, mirosuri si lucruri dezagreabile, precum si suprimarea foamei, pot sa ajute bolnavul sa

aiba un somn reparator. Muzica, lectura, contactul cu o alta persoana pot induce somnul.

Prezenta asistentei medicale in camera in momentul culcarii poate contribui mult la diminuarea

tensiunii nervoase a pacientului.

Sa ajuti bolnavul sa-si aleaga imbracamintea, sa se imbrace si sa se

dezbrace

Lipsa de imbracaminte reprezinta o pierdere a libertatii pentru multi,acelasi lucru se intampla

daca poarta ceea ce nu-i face placere. Trebuie remarcat faptul ca interesul pacientilor fata de

imbracaminte este interpretat ca un semn favorabil.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze temperatura in limite normale

Temperatura corpului omenesc este mentinuta intre limite normale prin conditiile de mediu si

prin portul imbracamintii adecvate.

Nursingul de baza trebuie sa includa pastrarea unei temperaturi normale in camera bolnavului, a

unei atmosfere confortabile.

Alegerea imbracamintii se face in functie de mediu, tinand cont de influenta

pe care o are asupra temperaturii corpului.

Sa ajuti bolnavul sa-si pastreze corpul curat, ingrijit, sa aiba tegumente

curate

Fiecare pacient trebuie sa beneficieze de conditiile si articolele necesare, cat si de ajutorul

necesar pentu ingrijirea corpului sau.

Frecventa toaletei generale este stabilita in functie de nevoile si dorintele bolnavului si astfel

incat pacientul sa aiba o infatisare curata, sa se previna orice mirosuri dezagreabile sau orice

forma de iritare a pielii.

Deosebit de important, la pacientii operati, este mentinerea plagii curate prin controlarea

periodica a pansamentului si, la nevoie, schimbarea lui in conditii de asepsie pentru a evita

suprainfectarea.

Sa ajuti bolnavul sa evite pericolele

Boala il priveaza, partial, pe pacient de capacitatea de a evita pericolele.


28/61


Page

28

Pacientii cu delir sau psihopatii trebuie supravegheati in mod deosebit pentru a preintampina

suicidul, automutilarea sau lezarea celor din jur.

Tot in cadrul nevoii de a evita pericolele se include si preintampinarea suprainfectiilor.

Sa ajuti bolnavul sa comunice

Separarea de familie, scoaterea din mediul de viata pot induce pacientului o stare de anxietate, de

teama. Acestea se adauga la nelinistea produsa de boala.

Asistenta medicala trebuie sa incurajeze bolnavul sa-si exprime nevoile, nelinistile, sa-si

exteriorizeze sentimentele, explicandu-i ca ea nu poate actiona conform dorintelor sale ( ale

pacientului) decat daca le cunoaste.

Sa ajuti bolnavul sa-si practice religia in functie de valorile sale de bine si

rau

Trebuie respectate toate principiile religiilor (interdictii alimentare, zile de post sau zile in care

este interzisa munca, etc.). Avand in vedere ca lucreaza cu oamenii, cadrele medicale nu trebuie

sa aiba prejudecati legate de religii si rase.

Sa ajuti bolnavul in munca sau ocupatii productive

Foarte importanta este reintegrarea pacientului in societate, recuperarea lui completa. Acest lucru

trebuie avut in vedere inca de la internarea in spital urmarind ca pacientul sa-si pastreze sau

recastige independenta tuturor functiilor sale corporale.

Sa ajuti bolnavul in activitatile recreativeSelectionarea activitatilor recreative se face in functie de sex, varsta, grad de inteligenta,

experienta si gusturi, de conditiile si severitatea imbolnavirii, de placerea cu care pacientul

participa la modul de recreere sugerat.

Sa ajuti bolnavul sa invete

Pacientul si familia sa trebuie instruiti in legatura cu boala si regimul de viata pe care trebuie

sa-l aiba pacientul dupa vindecare pentru a preintampina remisiunile sau complicatiile tardive.


29/61


Page

29

CAPITOLUL IV

Pregatirea preoperatorie si postoperatorie

Pregatirea preoperatori

Se face pentru asigurarea conditiilor necesare prevenirii accidentelor care pot surveni in cursul

interventiei chirurgicale sau in perioada postoperatorie.

Pregatirea generala preoperatorie implica mai multe etape:

- examen clinic;

- pregatirea psihica;

- ingrijiri igienice;- regimul dietetic preoperator.

Examenul clinic este efectuat de medic si ajutat de asistenta. El urmareste stabilirea starii

fiziologice a bolnavului, depistandu-se unele deficiente ale organismului. Examenul clinic este

insotit de examenul paraclinic.

Pregatirea psihica :bolnavul va fi informat despre riscuri si I se va cere consimtamantul, lui sau

familiei. Bolnavul va fi inconjurat de atentie, va fi incurajat.

Ingrijirile igienice :- bolnavului i se va face baie, apoi igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului,

taierea unghiilor.

Se masoara si se noteaza in foaia de observatie : puls, T.A., respiratie, temperature, diureza,

scaun.

Se observa aparitia unor infectii O.R.L. si pulmonare, a febrei, infectii ale pielii.

Regimul dieteticeste adecvat diagnosticului si deficientelor bolnavului.

In dimineata interventiei, bolnavul va fi pregatit astfel:

- se intrerupe alimentatia bolnavului cu 12h inainte;

- se imbraca bolnavul corespunzator;

- se indeparteaza protezele dentare mobile;

- se indeparteaza bijuteriile;

- golirea vezicii urinare;

- clisma evacuatorie se face cu 12h inainte de interventie si in dimineata interventiei;


30/61


Page

30

- se administreaza medicatia preanestezica;

Pregatirea locala preoperatorie:

- pregatirea campului operator;

- curatirea tegumentelorprin spalarea cu apa si sapun;

- raderea regiunilor paroase;

- degresarea pielii cu alcool;

- dezinfectia pielii cu un antiseptic.

Ingrijirile postoperatorii

Se fac pentru restabilirea functiei organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si

prevenirea complicatiilor.

Ingrijirea postoperatorie incepe imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la

vindecarea completa a bolii.

De la sala de operatie, bolnavul este transportat cu targa,este asezat in pat in decubit dorsal cu

capul rotit lateral.

Ingrijirea bolnavului cuprinde:

- supravegherea faciesului se urmareste aparitia palorii, a transpiratiilor reci, racirea

extremitatilorcare anunta socul;

- supravegherea comportamentului pentru a preveni smulgerea pansamentului, a drenurilor si

perfuziei;

- supravegherea respiratieiaceasta trebuie sa fie ritmica si de amplitudine normala. Incarcarea

bronsica cu mucozitati necesita aspiratie;

- supravegherea pulsuluitrebuie sa fie bine batut, regulat;

- supravegherea T.A.;

- supravegherea pansamentuluitrebuie sa fie bine uscat;

- schimbarea pozitiei bolnavuluidupa trezire;

- ingrijirea mucoasei bucale


31/61


Page

31

CAPITOLUL V

INGRIJIRI SPECIFICE

Definitie - pancreatita acuta reprezinta un sindrom abdominal acut, determinat de leziuni

anatomice si functionale la nivelul glandei care incepand de la congestie si edem pot sa ajunga la

hemoragii, necroza si supuratie.

Clasificare:

pancreatita acuta edematoasa constituie faza de debut a pancreatitei acute;

pancreatita acuta hemoragica;

pancreatita acuta gangrenoasa.

Surse de dificulatate

Bolile cailor biliare, boala ulceroasa, gastroduodenitele, alimentatia copioasa bogata in special in

grasimi, obezitatea, alcoolul, sifilisul si arteroscleroza, leziuni la nivelul portiunii ampulare a

duodenului sau canalului lui Wirsung (tumori, inflamatii calculi, ascarizi).

Mecanismul principal

Pancreatita este rezultatul unui dezechilibru functional la nivelul pancreasului sau urmarea unor

leziuni anatomice.

Manifestari de dependentaDurere in etajul superior al abdomenului cu iradiere in spate, hipocondrul stang. Este uneori atat

de intensa atat poate duce la colaps cardiovascular.

imobilitate cu radiere dorsala si retrosternala

varsaturi alimentare, biliare, hemoragice

meteorism abdominal

Metode de culegere

a) Observarea:

Starea generala alterata, faciesanxios, ochi ficsi privind teama, tegumente reci cu transpiratii reci,

varsaturi alimentare bilioase, sughit, meteorism cu suprimarea gazelor.

b) Masurarea:

Greutatea corporala, temperatura corporala, tensiunea arteriala, puls (rapid- 120 de batai/min),

respiratie (dispnee).


32/61


Page

32

c) Interviul:

Furnizarea datelor importante despre aparitia simptomatologiei.

d) Surse de informare:

Pacientul, familia, anturajul, documentele (bilet de trimitere, internare), aparatura (cantar, aparat

de tensiune, aparat pentru radiologie pe goli), examen de laborator (analize din sange).

Obiective generale

Ameliorarea durerilor abdominale,sa nu prezinte varsaturi, meteorism, sa fie echilibrat

hidroelectrolitic, sa invinga teama. Reintegrarea pacientului in activitatiile socio-economice din

viata de zi cu zi.

Plan de ingrijire

1. Nevoia de a respira

Problema: dispnee

Cauza: durere cu caracter colicativ

Obiective:ameliorarea,revenirea la o respiratie normala

Interventii autonome: observarea, aprecierea si notara in foaia de observatie

a valorilor respiratiei, pulsului si tensiunii arteriale

Interventii delegate: administrarea de antialgice, pentru combaterea dureri.

2. Nevoia de a manca, a bea

Problema: inapetenta

Cauza: tulburari secretorii, pancreatice, greturi varsaturi

Obiective: combaterea greturilor, varsaturilor, alimentare si hidratare

corespunzatoare

Interventii autonome: observarea aspectului, cantitatea si numarul

varsaturilor, aprecierea gradului de deshidratare, alcatuirea unui regim

alimentar adecvat

Interventii delegate: administrarea de antimetice si antispastice.

3. Nevoia de a elimina


33/61


Page

33

Problema: alterarea eliminarii intestinale

Cauza: digestie defectuasa datorata tulburarilor biliare si secretorii

pancreatici

Obiective: pacientul sa prezinte scaun normal cantitativ si calitativ

Interventii autonome: suparavegherea scaunului si notarea in F.O.

Interventii delegate: administrare de laxative

4. Nevoia de a dormi, a se odihn i

Problema: agitatie, frica de durere

Cauza: durere socogen

Obiective: pacientul sa nu prezinte durere

Interventii autonome: linistirea pacientului si incurajarea lui, asigurarea unui

mediu corespunzator pentru odihna pacientului

Interventii delegate: administrarea de sedative usoare

5. Nevoia de a evita pericolele

Problema: durere socogena, ameteala, cefalee

Cauza: starea generala alterata datorata bolii

Obiective: supravegherea pacientului si sprijinirea lui in satisfacerea necesitatilor

Interventii autonome: imobilizare la pat temporala si imobilizare sub sprijin si supraveghere

Interventii delegate: administrarea de antialgice


34/61


Page

34

PREZENTARE CAZURI

Cazul I

Domnul P.I., in varsta de 31 de ani, casatorit, de religie ortodoxa, locuieste impreuna cu sotia si

copilul lor in Alexandria. P.I. este de meserie lacatus si se transportat la spitalul din Alexandria,

pe data de 7 II 2009 la ora 12:00 cu diagnosticul pancreatita acuta.

Din discutia cu pacientul aflam ca: nu este fumator, bea 1-2 beri pe zi, este sociabil cu colegii, nu

se enerveaza repede; la 12 ani a facut operatie de apendicita.

Pacientul afirma ca in urma cu o saptamana a aparut intoleranta alimentara, greturi, varsaturi la

inceput alimentar apoi bilioase, dureri abdominale difuze de intensitate crescuta localizata in

etajul supramezocolic, balonari, transit incetinit. La durere pacientul spune ca lua pozitii

antalgice (antebratele pe abdomen apasand regiunea dureroasa) si la administrarea calmantelor

(Algocalmin, bicarbonat de sodiu), durerile treceau. Pacientul ne afirma ca avea insomnii si

anxietate. Nu prezinta alergii.

La examenul general:

Inaltime 1,98 m, greutate 124kg.

Tegumente si mucoase: normal colorate

Sistem osteo-tendinos: integru

Sistem muscular: functional

Aparat respirator: torace normal conformat 20 respiratii/min

Aparat cardio-vascular: T.A. 130/70 mm Hg, puls 84 batai/min

Aparat digestiv: intoleranta alimentara, greturi, varsaturi bilioase si

hemoragice; tranzit incetinit; dureri difuze

Aparat urinar: normal; mictiuni cu striactii hipocrome

Ficat: hepatomegalie

Glande endocrine: pancreatita acutaSNC: orientat temporo spatial; R.O.T. prezent

Examen local:

Subiectiv: dureri abdominale intense; intoleranta alimentara; greturi si varsaturi

Obiectiv: meteorism abdominal; aparare musculara in etajul supramezocolic

Examene paraclinice:


35/61


Page

35

Ecografie abdominala: ficat usor neomogen, lob drept la rebord, colecist cu dimensiuni normale,

fara caliculi; splina de volum normal; pancreasul nu se vede.

Radiografie:

abdominala simpla fara nivel hidroaeric

pleuro-pulmonara: unghiul costo-diafragmatic drept obstruat; diafragm

cu mobilitate redusa.

Examene de laborator:

glucoza 1,07mg/dl

uree 0,61 mg%

hemoglobina 15,3mg%


36/61


Page

36

Nevoie

Fundamentala

Diagnostic De

Ingrijire

Obiective Interventi

Autonome

Interventii

Delegate

Evaluare

. Nevoia de a

bea si a manca

2. Nevoia de a

elimina

alimentatie

inadecvata prin

deficit

Constipatia

pacientul sa-si

puna in repaos

absolut tubul

digestiv timp

de 7 zile

pacientul sa

aibe tranzit

intestinal inlimite normale

ajut pacientul in

timpul varsaturilor

invat pacientul sa

respire profund

aplic tratamentul

medicamentos

(antiemetice,

vitamine)

incurajez

pacientul

reduc sau opresc

raportul de lichide

si alimente

determin pacientul

sa ingere o

cantitate suficienta

de lichide urmaresc si notez

in foaia de

observatie

consistenta si

frecventa

scaunelor

administrez la

indicatie laxative

Pacientul nu

prezinta gretu

varsaturi.

pacientul

tranzit intes

incetinit


37/61


Page

37

3.Nevoia de a

dormi si a se

odihni

Insomnia pacientul sa

beneficieze de

somn

corespunzator

cantitativ si

calitativ in

termen de 24h

invat pacientul sa

practice tehnici de

relaxare, exercitii

respiratorii

15min, inainte de

culcare

identific nivelul si

cauza anxietatii

intocmesc un

program de somn

corespunzator

organismului

observ si notez

calitatea si orarul

somnului

pacientul se s

odihnit.


38/61


Page

38

Cazul II

Doamna D.N. in varsta de 48 si ani, casatorita, locuieste cu sotul in Alexandria intr-un

apartament cu 2 camere. Este de meserie contabila si de religie ortodoxa.

D.N. este adusa de salvare la spital pe data de 18 III 2009 ora 14:00. Dupa consultul medical sa

pus diagnosticul colecisto-pancreatita acuta.

Din discutia cu pacienta aflam ca este fumatoare (un pachet pe zi), manaca condimentat, bea

numai la ocazii un pahar cu vin, se intelege bine cu sotul si cu colegele de serviciu, a avut in

copilarie rujeola.

Pacienta afirma ca are o stare de epuizare nervoasa, ca se simpte obosita, in ultimul timp a slabit

foarte mult (25 kg) si are ochii incercanati. Doamna D.N. are ciclul menstrual regulat la 28-30 de

zile, dar este prelungit (7-9 zile).

Doamna D.N. are dureri in hipocondrul drept in urma cu trei zile. Durerile au caracter colicativ

(au cedat la administrare de Scobutil, Colebil), iradiaza in bara si in regiunea lombara si sunt

insotite de greturi si varsaturi cu caracter bilios.

Nu prezinta alergii.

La examenul general: inltimea 1,65 m, greutate 60 kg


Sistem osteo-tendinos: integru

Sistemul muscular: functional

Aparat respirator: torace normal conformat, respiratii 16/min

Aparat cardio-vascular: TA 110/70 mm Hg, puls 64 batai/min

Aparat digestiv: greturi, varsaturi bilioase; dureri cu caracter colicativ in hipocondrul drept cu

iradiere in bara si lombara dreapta

Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice

Ficat: normal

Glande endocrine: normal

SNC: orientata tempero-spatial, R.O.T. prezente

Examnul local:

subiectiv - durere in epigastru si hipocondrul drept cu iradiere in bara si in lombara dreapta

durere la palpare in hipocondrul drept si epigastru, aparare musculara la acest nivel


39/61


Page

39

Examenul paraclinic:

ecografie abdominala

ficat omogen, dimensiuni normale. Colecist usor destins, pereti subtiri fara caliculi

pancreas hiperecogen, contur relativ regulat care prezinta o lama de lichid in fata lui si in

spatiul subhepatic, diametrul antero-posterior la nivelul capului, canalul Wirsung vizibil pe 2/3

din lungimea lui.

Meterorism abdominal.

Examene de laborator:

sange:

hemoglobina 14,40 mg%

leucocite 11400

glicemie 1,09 mg%

amilaze 1374 UI

T.G.P 12 UI

Tymol 2


40/61


Page

40

evoia

ndamentala

Diagnostic

Ingrijire

Obiective Interventi

Autonome

Interventii

Delegate

Evaluare

Nevoia de a dormi

de a se odihni

evoia de a elimina

Oboseala

elimninare

menstrual

pacienat sa fie

odihnita, cu

tonusul fizic si

psihic bun in

decurs de

72 ore

pacienta sa

aibe o stare de

bine psihic in

24 ore

identific cauza

oboselii

ajut pacienta sa-si

planifice activitatile

cotidiene

invat pacienta

cum sa execute

tehnici de relaxare

observ si notez

functiile vitale si

vegetative, perioada

somn-odihna,

comportamentul

pacientei

linistesc pacienta in

legatura cu

problema sa

explic scopul

interventiilor

administrez

medicatia

indicata de

medic si observ

efectul

medicamentelor

administrez

medicatia

pacienta

ameliorat sta

oboseala.

pacienta se smai bine dup

administrare

medicatiei,

eliminare

menstruala

limitele obis


41/61


Page

41

evoia de a bea si a

anca

alimentatie

indecvata prin

deficit

pacienta sa

aiba o stare de

bine fara

greturi si

varsaturi

asez pacienta in

pozitie semisezand,

sezand (decubit

dorsal), cu capul

intr-o parte

ajut pacienta in

timpul

varsaturilor,

sprijinind-o

invat pacienta sa

inspire profund

aplic tratamentul

medicamentos:

vitamine,

antiemetice

pacienta nu

prezinta gre

varsaturi.


42/61


Page

42

Cazul III

Domnul C.I. in varsta de 40 ani, casatorit, cu domiciliul in Alexandria, locuieste cu sotia intr-o

garsoniera. Este de meserie muncitor si religie de ortodoxa.

D-l C.I. se prezinta la spital pe data de 20 IV 2009 la ora 9.45,cu diagnosticul , pancreatita

acuta.

Din discutia cu pacientul aflam ca este fumator (2 pachete /zi),se intelege bine cu sotia, este

sociabil cu colegii, bea 2-3 pahare pe zi cu vin dupa fiecare masa. La varsta de 22 ani a avut

hepatita acuta virala.

Cauza internarii: durere intensa in epigastru cu iradiere in hipocondrul drept, adormire dificila

(greoaie), constipatie.

Istoricul bolii: dureri epigastrice cu iradiere in hipocondrul drept debutate in urma cu doua zile,

fara a diminua in intensitate dupa administrare de Scobutil si No-spa .Nu a mai tolerat nici un fel

de alimente sau lichide prezentind varsaturi dupa orice aliment ingerat. Nu prezinta alergii.

Protocol operator:

Laparotomie mediana xifo-ombilicala. In peritoneu se gasesc cca. 1500 ml lichid sero-

hemoragic. Stomac, intestin, colon normale. Ficat moderat marit de volum. Rare pete de

citosteatonecroza la baza mezenterului si mezocolonului transvers si pe fata anterioara a capsulei

pancreatice. Pancreas global marit de volum, consistenta ferma, cu masiv edem pancreatic.

Se face decolare duodeno-pancreatica cefalica pana la dreapta aortei.Capsulotomie pancreatica

partiala, decolare coloparietala stanga, mergand retropancreatic, de unde se evacueaza lichid

hemoragic.Se procedeaza la colecistostomie pe tub Petzer.Drenaj retroperitoneal. Pansament.

La examenul general: inaltime:1,75 m, greutate: 75 kg


Sistemul osteo-tendinos: integru

Sistemul muscular: functional

Aparatul respirator: torace normal conformat

18 respiratii/min.

Aparatul cardio-vascular: TA-150/100 mm Hg

Puls - 72 batai/min.


43/61


Page

43

Aparatul digestiv:greata, varsaturi alimentare, dureri intense in epigastru si hipocondrul drept.

Tranzit normal.

Aparatul uro-genital:mictiuni fiziologice

Ficat :hepatita virala 1977

dischinezie biliara 1991

Glande endocrine:normal

S.N.C:orientat temporo-spatial;R.O.T prezente

Examen local:

subiectiv: dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, varsaturi

Obiectiv: abdomen dureros la palpare mai ales in epigastru si

hipocondrul drept cu schita de aparare musculara, meteorizat; transit normal

Examene paraclinice:

sange: hemoglobina 12,7 mg/l

-28-

leucocite 10.800

glicemie 1,54 mg%

bilirubina T- 1,21 mg%

D- 0,20 mg%

I- 1,01 mg%

amilaze 3441 UI

T.G.P 43 UI

tymol 2 UML


44/61


Page

44

evoia de a bea si

manca:

evoia de a dormi

a se odihni

alimentatie

inadecvata prin

deficit

Insomnia

pacientul sa-si

puna in repaus

absolut tubul

digestiv timp

de 5 zile

pacientul sa

beneficieze de

somn

corespunzator

cantitativ si

calitativ,

termen de 24

ore

ajut pacientul in

timpul

varsaturilor

invat pacientul

sa inspire

profund

incurajez

pacientul

intocnesc unprogram de

somn

corespunzator

organismului

- observ si notez

calitatea si

orarul somnului

invat pacientul

sa practice

exercitii

respiratorii 15

minute

aplic

tratamentul

prescris

aplic tratamentul

prescris

pacientul pierd

greutate si nu

prezinta vars

perfuzia a

decurs in l

normale.

pacientul se s

ceva mai odihnit


45/61


Page

45

Nevoia de a

mina:

Constipatia pacientul sa

aiba tranzit

intestinal in

limite normale

inainte de

culcare.

recomand

alimente bogate

in reziduuri

- urmaresc si

notez in foaia

de observatie

frecventa si

consistenta

scaunelor

- determin

pacientul sa

ingere o

cantitate

suficienta de

lichide

administrez, la

indicatia

medicului,

laxative

pacientul are tr

intestinal incetin


46/61


Page

46

ANEXE

Anexa nr. 1: Recoltarea sangelui pentru examen de laborator

a) sistemul Vacutainer de recoltare a sangelui venos constituie si prezinta o tehnica simpla,

sigura, mentinand insa precautii generale ca:

spalarea mainilor cu apa curata si sapun, dezinfectarea lor

echipament de protectie: manusi, masca, halat, sort, ochelari, etc.

evitarea expunerii la contaminare cu agenti infectiosi

mentinerea securitatii personalului medical.

b) in functie de codul de culoare al dopului prezentam tuburile Vacutainer:

rosu = Vacutainer pentru chimie clinica

verde = Vacutainer cu litiu pentru analize biochimice

galben = Vacutainer S.S.T. pentru chimie tehnica

mov = Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice

albastru = Vacutainer pentru determinari de coagulare

negru = Seditainer pentru determinari V.S.H.

Etapele prelevarii:

recoltarea sangelui prin punctie venoasa pentru investigatii de laborator se practica dimineata

pe

nemancate, in timpul frisoanelor sau la indicatia medicului indiferent de ora

pregatirea psihica si instalarea pacientului pentru recoltare

verificarea si completarea datelor privind probele sanguine de recoltat indicate de medic

alegerea si pregatirea materialului pentru punctia venoasa

alegerea locului pentru efectuarea punctiei venoase

aplicarea garoului

dezinfectarea locului de electie


47/61


Page

47

efectuarea punctiei venoase

efectuarea recoltarii

aplicarea pansamentului adeziv

reorganizarea mediului (eliminarea materialelor utilizate)

transmiterea tuburilor la laborator.

Pregatirea materialelor:

a) materiale necesare:

holder

ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea

termenului de utilizare

garou elastic

solutie dezinfectanta

tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv

tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic

ordinea prelevarii in tuburi este:

- flacoane pentru hemocultura

- tuburi fara aditivi

-tuburi pentru determinari de coagulare - citrat Na, DIATUBEH

- tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina

b) montare holder-ac:

tinem acul cu ambele maini efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de

siguranta

indepartam carcasa protectoare de culoare alba

se insurubeaza capatul liber al acului in holder

ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al

acului.

Punctia venoasa:

in timpul lucrului ne pozitionam vis--vis de pacient

alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena dupa dezinfectare

mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans


48/61


Page

48

intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea

extremelor in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei

exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine

holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15 grade

detasam carcasa colorata a acului

introducem acul in vena cel putin 1 cm.

Efectuarea recoltarii in tuburi:

intoducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul, iar

cu policele impingem tubul

presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena

capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capului tubului

Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub

cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a

policelui asupra aripioarelor

holderul este mentinut stabil

in timpul recoltarii cu un nou tub, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca

hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu

aditivul din tub

daca se recolteaza din canula venoasa sau cateter montat pacientului primii mm de sange ii

aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau

perfuzabile

calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de

NaCl 0,9%

acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri

in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat

este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat

- risc de contaminare prin intepare

dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie

antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatia de arsura), iar la pacientii cu

tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata comprestiei trebuie marita si aplicam

pansament adeziv.


49/61


Page

49

Complicatii posibile:

sunt aceleasi ca si la injectia intravenoasa

daca sangele nu este aspirat in tub controlam ca acesta sa fie correct impins in holder

daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l

scoate din vena

atat timp cat acul se gaseste sub piele tubul este vidat iar sangele va fi aspirat imediat ce am

punctionat corect vena.

Nota: in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila, materialele

necesare, pregatirea pacientului, tehnica de lucru, este aceiasi ca pentru injectia intravenoasa

aspirand sangele prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.


50/61


Page

50

Anexa nr. 2: Recoltarea urinei

Examenul de urina:

urina poate fi recoltata dintr-o singura emisie sau din emisiile colectate timp de 24 ore

un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului

pentru: toatela locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defectie; sa

colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector; pentru femei sa evite colectarea

in perioada menstruala; sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe

plosca

pentru examenul fizic urina trebuie recoltata timp de 24 ore determinandu-se volumul urinar,

culoarea, mirosul, densitatea

pentru examenul chimic urina colectata pe 24 ore se omogenizeaza si se trimite la laborator

100-150 ml sau se recolteaza numai urina proaspata de dimineata care este cea mai concentrata

vasele, eprubetele, tubulatura de unica folosinta trebuie sa fie curata si clatita cu apa distilata

pentru a nu schimba compozitia urinei recoltate.


51/61


Page

51

Tehnica injectiei intramusculare

Injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau substante

coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.

Scopulterapeutic

Locul de elective

regiunea superexterna a fesei

- fata externa a coapsei, in treimea mijlocie

- fata externa a bratului in muschiul deltoid.

Pentru injectia in regiunea fesiera, cea mai des utilizata,se repereaza urmatoarele puncte :

- punctul Smirnov care este la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui;

- punctul Barthelemyla unirea treimii externe cu cele doua treimi interne, pe linia care uneste

spina iliaca antero-superioara cu extremitatea superioara a santului interfesier;

- zona situata deasupra liniei care uneste spina iliaca posterioara cu marele trohanter.

Daca bolnavul este obligat sa ia pozitia sezanda, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera,

deasupra punctului de sprijin.

Materiale necesare

- ace lungi40-70 mm, cu diametrul de 0,71 mm;

- solutii dezinfectante, tampoane sterile;

- seringi de unica folosinta;

- solutia de injectat.

Etape si timpi de executie

1.Pregatire materialelor

Se pregatesc materialele, se asaza pe o tavita sterila si se aduc langa bolnav.

2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii.

Se asaza bolnavul in decubit ventral, lateral, pozitia sezanda sau chiar in picioare.

Se descopera locul unde se va efectua injectia.


52/61


Page

52

3.Tehnica propriu-zisa

Spalarea pe maini cu apa si sapun. Dezinfectarea cu alcool.

Se monteaza seringa si se incarca. Se schimba acul. Se repereaza lucul, se degreseaza si se

dezinfecteaza cu alcool. Se invita bolnavul sa stea linistit, sa-si relaxeze musculatura, se intinde

pielea intre indexul si policele mainii stangi.

Cu seringa in mana dreapta se inteapa perpendicular pielea, mergand pana la o adancime intre 4-

7 cm, rapid si sigur. Se verifica pozitia acului prin aspirare.

Daca acul a patruns intr-un vas de sange, la aspirare va aparea in seringa sange. Se va scoate acul

si se efectua injectia in alt loc. Daca acul nu a patruns intr-un vas de sange, se injecteaza lent

lichidul din seringa.

Dupa injectare se scoate brusc acul. Se maseaza locul cu tampon cu alcool pentru a disocia

planurile, tesuturile strapunse, favorizand circulatia pentru o absorbtie mai rapida.

Se asaza bolnavul in pozitie comoda.

Spalarea pe maini.

4.Reorganizarea locului de munca

Se strang materialele folosite, seringile de unica folosinta se arunca in recipiente speciale pentru

materiale cu pericol biologic Spalarea pe maini cu apa si sapun.

Incidente si accidente

- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune intotdeauna

retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune;

- paralizia nervului sciatic;

- supuratia aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbabile;

- ruperea acului din cauza contracturii musculare a bolnavului sau a manevrei gresite. Extragerea

este chirurgicala;

- emboliile prin introducerea accidentala intr-un vas de sange a substantelor uleioase sau in

suspensie;

- abces local si flegmon fesierprin nerespectarea regulilor de asepsie.


53/61


Page

53

Tehnica perfuziei

Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu picatura a solutiilor

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea

lichidelor in vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule din

material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in

ea a unei canule, care poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.

Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice care nu se pot

administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice pentru tesuturi. Nu se introduc solutii

uleioase deoarece produc embolie grasa.

Scopul perfuziei :

- hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidromineral;

- administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit;

- in scop depurativdiluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici microbieni;

- completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie;

- pentru alimentatia pe cale parenterala;

- pentru perfizie de sange.

Materiale necesare:

- trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;

- solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura metalica, sau pungi

originale de material plastic incalzite la temperature corpului;

- garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de leucoplast pentru fixarea acului

sau canulei de tegumentul bolnavului;

- seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante dezinfectante sterile;

- stativ pentru fixarea flacoanelor.

Etape si timpi de executie

1. Pregatirea materialelor si instrumentelor

Spalare pe maini.

Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.


54/61


Page

54

Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu el

prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac tubul de aer.

Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge trocarul.

Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului cu o banda de

leucoplast.

Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.

Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor, lasand sa

curga lichidul din dispozitivul de perfuziepicuratorul fiind orizontal.

Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele

de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide aparatul de perfuzie, ramanand

atarnat pe stativ.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul in extensie si pronatie,

asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele

maleolare

Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita duratei mai

indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.

Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearaf.

3. Tehnica propriu-zisaSe dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare

cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va

mai dezinfecta inca o data cu alcool.

Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza vena la 4-5

cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.

Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei. Nu se abordeaza

niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in jos.

Se patrunde cu acul

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	iubitamea2010
View:	508 times
Download:	9 times

Ingrijirea Pacientului Cu Pancreatita Acuta

Documents