Date post: | 31-Oct-2014 |
Category: |
Documents |
Upload: | iulia-ciharean |
View: | 318 times |
Download: | 6 times |
PROIECT DE ACTIVITATE
Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga” Bistriţa Profesor consilier şcolar: Cihărean Ioana Iulia
Data: 4.02.2013
Clasa: a-V-a B Disciplina: Consiliere şcolară
Tema activităţii: Emoţiile Categoria activităţii: transmitere de cunoştinţe
Durata: 50 minute
Competenţe generale:
- descoperirea importanţei exprimării emoţionale pentru devoltarea optimă a personalităţii
fiecăruia;
- identificarea metodelor optime de exprimare a emoţiilor în raport cu starea simţită la
nivelul corpului.
Competenţe specifice:
- să descrie propriile emoţii în diverse situaţii;
- să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale: expresia facială, postura,
modificări fiziologice;
- să transmită verbal şi nonverbal mesaje afective;
- să precizeze cauza emoţiilor;
- să numească consecinţele emoţiilor într-o anumită situaţie.
Strategie didactică: strategie euristică
Tipul de experienţă de învăţare: învăţare activă şi interactivă
Sistemul metodologic: joc de rol, conversaţia euristică (metode didactice), explicaţia,
problematizarea (procedee didactice)
Sistemul mijloacelor de învăţământ: surse bibliografice, flipchart, markere, fişe de lucru, hârtie
cartonată.
Forma de organizare a activităţii elevilor: frontală şi pe grupe.
Bibliografie:
Bocoş M., (2007), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Henriette Beecher Stowe (1998), Coliba unchiului Tom, Editura Regis, Bucureşti
Seche L., Seche M., Preda I., (1998), Dicţionar de sinonime, Editura VOX, Bucureşti
Etapele
activităţii
didactice
Competenţe
specifice
Conţinutul instruirii Sistem
metodologic
Evaluarea
activităţii şi
alte observaţii
Organizarea
activităţii
Se asigură prezenţa
efectivului de elevi şi
disponibilitatea acestora
pentru începerea activităţii.
conversaţia
euristică
Captarea
atenţiei
-să recunoască
emoţiile pe baza
componentei
nonverbale:
expresia facială,
postura,
modificări
fiziologice
Elevii primesc câte un post-it
pe care sunt rugaţi să
reprezinte grafic starea care o
simt în acel moment, urmând
ca apoi să clasifice stările
care le simt pe două categorii
(positive şi negative)
justificând alegerea făcută.
conversaţia
euristică
Observare
Comunicarea
temei şi a
competenţelor
Prin raportarea la clasificarea
realizată de elevi se va
prezenta tema activităţii
“Emoţiile” şi de asemenea
vor fi prezentate
competenţele urmărite.
conversaţia
euristică
Observare
Prezentarea
materialului
faptic
-să recunoască
emoţiile pe baza
componentei
nonverbale:
expresia facială,
postura,
modificări
fiziologice
Avem textul suport prezentat
în Anexa 1 pe care elevii îl
lecturează individual apoi
prezintă opinii personale
referitoare la ideea de bază a
textului, cu ajutorul unor
întrebări:
- Ce credeţi că evidenţiază
acest fragment?
- Ce simte personajul? Care
conversaţia
euristică
Obs: Se
utilizează
Anexa 1.
Observare
-să descrie
propriile emoţii
în diverse situaţii
-să precizeze
cauza emoţiilor
sunt trăirile descrise?
- Aţi simtit şi voi la fel
vreodată?
Să ne amintim cum a fost
prima zi de şcoală.
- Cine ar vrea să ne prezinte
ce a simţit în prima zi de
şcoală?
- Care au fost lucrurile care v-
au surprins? (Colegii,
Profesorii, materiile)
Să ne amintim cum v-aţi
pregătit pentru prima teză.
-Ce aţi simţit atunci când a
trebuit să vă pregătiţi pentru
teză? (Frică, Teamă, Bucurie)
Aprecieri
verbale
Dirijarea
învăţării
-să descrie
propriile emoţii
în diverse situaţii
Aşa cum puteţi vedea aceste
câteva evenimente din viaţa
voastră v-au provocat nişte
trăiri, nişte emoţii.
Se notează titlul pe tablă:
“Emoţiile”
Conţinut ştiinţific:
Emoţia este o trăire a unei
persoane faţă de un
eveniment important pentru
aceasta. Exista 4 emoţii de
bază: furie, tristeţe, bucurie,
frică. Celelalte emoţii,
sentimente sunt o combinaţie
a acestor emoţii de bază.
conversaţia
euristică
Observare
Aprecieri
verbale
Pentru început este indicat să
identificăm ceea ce simţim
plecând de la aceste emoţii de
bază- să numim felul în care
ne simţim, să punem eticheta
adecvată
emoţiei/sentimentului nostru.
Fiecare emoţie de bază poate
varia în intensitate. Funcţie de
intensitatea sa, îmbracă mai
multe forme şi etichete:
Furie: iritat, enervat,
dezgustat, ura
Tristeţe: rănit, fără chef/poftă
de viaţă, descurajat, sentiment
de neajutorare, neputinţă
Frică: terorizat, înspăimântat,
panicat, îngrijorat, invidios
Bucurie: voie bună,
afecţiune, iubire, mulţumire,
acceptare, împăcare,
recunoştinţă, mirare, uimire,
fascinaţie, interes,
surprindere, fericire,
satisfacţie.
Emoţiile pot fi pozitive şi
negative.
Emoţiile pozitive apar atunci
când ceea ce o persoană îşi
doreşte corespunde cu ceea ce
i se întâmplă.
conversaţia
euristică
Explicaţia
Observare
Ex.: mulţumire, fericire,
relaxare, veselie, încântare,
interes, uimire, satisfacţie,
bucurie, plăcere, curiozitate,
calm.
Emoţiile negative apar atunci
când exista o contradicţie, o
nepotrivire între ceea ce i se
întâmplă sau ceea ce obţine o
persoană şi aşteptările ei.
Ex.: confuzie, îngrijorare,
agitaţie, teamă, spaimă,
plictisire, supărare, furie,
dezgust, dezamăgire,
întristare, necăjire, rănire.
Emoţiile prezintă legături cu
organismul şi cu
comportamentul. Astfel că:
-în cazul fricii la nivel
muşchilor se observă un uşor
tremur
-în ceea ce priveşte emoţiile
precum teama, iritarea şi
dezgustul se observă legături
strânse cu latură
gastrointestinală – dureri de
stomac
-în cazul emoţiilor profunde
cum sunt tristeţea şi bucuria
se observa legături cu
glandele lacrimale – apariţia
conversaţia
euristică
Explicaţia
Observare
lacrimilor, plânsul
-în caz de mânie sau frică
observăm descreşterea
secreţiei salivare – se usucă
gura, frecatul mâinilor, rosul
unghiilor, senzaţia de “nod în
gât”
-agitaţia şi îngrijorarea pot fi
puse în corespondenţă cu
secreţii ale glandelor
sudoripare – transpiră pielea
-atunci când suntem furioşi
avem tendinţa de a vorbi tare
şi răstit
-în cazul bucuriei ochii devin
lucioşi şi gura prezintă un
zambet larg
-calmul se manifestă prin
vorbire fără tremul şi gesturi
fine
-uimirea se manifestă prin
ridicarea sprâncenelor,
deschiderea pleoapelor
-plictiseala poate fi
identificată atunci când o
persoană are dorinţa de a face
ceva
-dezgustul are manifestări
precum greaţa, transpiraţie,
ameţeală
conversaţia
euristică
explicaţia
Observare
Exersarea -să numească Cartonaşe: „Fie că ne place,
operaţiilor
gândirii logice
consecinţele
emoţiilor într-o
anumită situaţie
fie că nu.” Cu situaţii: ţi-a
căzut un dinte, ai învăţat să
citeşti, ai pierdut o carte,
părinţii te-au pedepsit pentru
că ai minţit, ai învăţat să
mergi pe bicicletă, ţi-ai făcut
un nou prieten etc. Elevii vor
învăţa să diferenţieze emoţiile
plăcute de cele neplăcute şi
vor înţelege că emoţiile
plăcute sunt preferabile, iar
asupra celor neplăcute putem
avea control, spunându-ne că
problemele se pot rezolva şi
doar pentru că acum ne
simţim rău, nu înseamnă că
ne vom simţi aşa mereu.
problematizarea
joc de rol
conversaţia
euristică
Observare
Aprecieri
verbale
Fixarea
performanţei
-să numească
consecinţele
emoţiilor într-o
anumită situaţie
„Exprimă-te” - joc prin care
elevii vor fi ajutaţi să
înţeleagă că este bine să ne
exprimăm emoţiile. Vom
folosi pungi şi fâşii de hârtie
pe care vom scrie emoţiile
spuse de copii. Vom face
analogie între bileţelele
băgate în pungi şi situaţia în
care nu spunem ce simţim (ne
ascundem sentimentele).
-Ce sunt emoţiile?
-Daţi exemple de emoţii
pozitive; daţi exemple de
problematizarea
joc de rol
conversaţia
euristică
Observare
Aprecieri
verbale
emoţii negative.
-Care este importanţa
emoţiilor?
Asigurarea
feed-back-ului
-să descrie
propriile emoţii
în diverse situaţii
Elevii exprimă pe post-it-uri
impresie despre activitate.
Elevii primesc fişă de lucru
pentru a urmării emoţiile
trăite în timpul unei
săptămâni.
conversaţia
euristică
Obs: Se
distribuie
Anexa 2
Aprecieri
verbale
ANEXE
Anexa 1
Text suport
“Niciodată o fiinţă omenească nu s-a simţit mai nenorocită şi mai părăsită decât Elisa în momentul când s-a depărtat de coliba unchiului Tom. Suferinţele şi pericolele pe care le încerca bărbatul ei, primejdia la care era expus copilul ei, toate acestea se amestecau în sufletul ei cu sentimentul confuz şi dureros al tuturor pericolelor pe care ea însăşi le avea de întâmpinat părăsind această casă.”
Henriette Beecher Stowe – Coliba unchiului Tom
Anexa 2