Problema. fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. A2 (30%) în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total 2.000.000 u.m. din care 30% eliberate şi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totala la preţ de cesiune 2.500.000 u.m. şi le încasează; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350.000 u.m. din care 100.000 u.m legate de activitatea de exploatare; plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650.000 u.m. din care 200.000 u.m. legaţi de activitatea de exploatare; rambursează un credit bancar pe termen lung 300.000 u.m.; acordă un împrumut filialei sale 850.000 u.m. şi încasează contravaloarea împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 900, preţ de rambursare 1.000, preţ de emisiune 800. Determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. (10p) - Plata titluri eliberate - 600.000 + Incasare titluri de participare + 1.100.000 + Incasare dobanzi si dividende + 250.0000 + Acordare imprumut - 850.000 Flux activitate de investitii = - 100.000 - Plata dobanzi si dividende - 450.000 - Rambursare credit bancar - 300.000 + Incasare imprumut obligatar + 800.000 Flux activitatea de finantare = + 50.000
Transcript
Problema. fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare.
A2 (30%) în cursul anului N o întreprindere efectuează următoarele operaţii: achiziţionează acţiuni ca titluri de participare la cost total 2.000.000 u.m. din care 30% eliberate şi achitate imediat, restul neeliberate; vinde titlurile de participare înainte de eliberarea şi achitarea totala la preţ de cesiune 2.500.000 u.m. şi le încasează; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 350.000 u.m. din care 100.000 u.m legate de activitatea de exploatare; plăteşte dobânzi şi dividende în valoare de 650.000 u.m. din care 200.000 u.m. legaţi de activitatea de exploatare; rambursează un credit bancar pe termen lung 300.000 u.m.; acordă un împrumut filialei sale 850.000 u.m. şi încasează contravaloarea împrumut obligatar cu caracteristicile: număr de obligaţiuni 1.000 titluri, valoare nominală 900, preţ de rambursare 1.000, preţ de emisiune 800.
Determinaţi fluxurile de numerar provenite din activitatea de investiţii şi finanţare. (10p)
- Plata titluri eliberate - 600.000+ Incasare titluri de participare + 1.100.000+ Incasare dobanzi si dividende + 250.0000+ Acordare imprumut - 850.000Flux activitate de investitii = - 100.000- Plata dobanzi si dividende - 450.000- Rambursare credit bancar - 300.000+ Incasare imprumut obligatar + 800.000Flux activitatea de finantare = + 50.000
Problema. valoarea activului net corectat, valoare imobilizărilor necorporale, valoarea utilizărilor
stabilite, valoarea resurselor stabilite, Frng, NFR de exploatare, NFR în afara exploatării , trezoreria netă,
echilibrului financiar al firmei _SOLUTIE
Problema. valoarea activului net corectat, valoare imobilizărilor necorporale, valoarea utilizărilor stabilite, valoarea resurselor stabilite, Frng, NFR de exploatare,
NFR în afara exploatării , trezoreria netă, echilibrului financiar al firmei
rezolvare
Activ Valoari nete
Ajustari
Pasiv
Cheltuieli de instalare 80 - 80 Capital social 450Brevete 120 - 120 Reze rve 300
- NFR în afara exploatării (0,5p.)- trezoreria netă (1p.)
- pe baza maselor financiare obţinute faceţi un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei (1p.)
valoare totala permite degajarea unei trezorerii pozitive.
Subiecte 2008. Audit. Conceptul de imagine fidela
A3. (30%)1. Conceptul de imagine fidelă în audit. (3p)2. Identificaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul statutar şi auditul intern. (4p)3. Cum explicaţi rolul şi obiectul auditului statutar. (3p)
1.Conceptul de imagine fidela Notiunea de imagine fidela in audit nu este clar definita; de o maniera generala, insa, imaginea fidela este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitatii.Regularitatea presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementarile contabile romanesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile, cum sunt:
- principiul prudentei – prudenta presupune o apreciere rezonabila a faptelor in scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale intreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;
- principiul permanentei metodelor – care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezulatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiei contabile.;
- principiul continuitatii activitatii – potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;
- principiul independentei exercitiului – care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii la rezultatul exercitiului la care se refera;
- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere – a unui exercitiu – care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;
- principiul necompensarii – potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului, si nici intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.
Sinceritatea presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabili conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiunilor, evenimentelor si situatiilor din întreprindere.
Criterii de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să
se asigure că următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare:
Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt înregistrate în contabilitate. Termenul de „operaţii" cuprinde toate drepturile şi activele întreprinderii cât şi toate obligaţiile şi pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al întreprinderii respective.
Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informaţiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.
Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în si tuaţiile financiare a operaţiilor presupune că aceste operaţii trebuie:
să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei exerciţiilor; criteriul perioadei corecte
să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum sia a
metodelor de evaluare cri teriul corectei evaluari sa fie contabilizate in conturile corespunzatoarte deci criteriul corectei imputari
sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigore, criteiul corectei prezentari in conturile
anuale. 2. Identificati 5 deosebiri fundamentale intre auditul statutar si auditul intern
Problema. IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi
finanţare.
A2 (30%)Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500 lei;
cheltuieli cu amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final 3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.
Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. (10p)
Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare + 33.500+ Cheltuieli cu amortizare + 750+ Cheltuieli privind dobanzile + 1.000- Variatia stocuri - 900- Variatia clienti + 1.400+ Variatia furnizori + 2.400- Dobanzi platite - 675- Impozit pe profit platiti - 300Total flux exploatare = 37.175Flux activitatea de investitii - Plata achizitie teren - 2.550+ Incasare vanzarea instalatiei + 2.300Total flux investitii = - 250Flux activitatea de finantare + Incasari emisiunea de capital + 350+ Incasari imprumuturi pe termen lung + 325Total flux finantare = 675
Dobanzile platite pot fi incluse si in fluxurile pentru activitatea de finantare.
A. Studii de caz si exerciţii (60%)(40%) Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:
Societatea ACheltuieli de înfiinţare 20.000Terenuri 60.000Clădiri 40.000Echipamente 125.000Titluri de participare 25.000Stocuri 300.000Creanţe 425.000
- din care Societatea B 30.000Disponibilităţi 5.000Capital social (10.000 acţiuni) 300.000Rezerve 15.000Profit 25.000Obligaţii nefinanciare 250.000Obligaţii financiare 410.000Societatea B
Disponibilităţi???? (poate venituri in avans) 5.000Proiectul de fuziune prevede:- metode de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B);- raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecărei societăţi; valori determinate prin metoda ANC.Alte informaţii:
disponibilităţi: 6.000 - Imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 750.000;- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat provizioanele pentru risc contabilizate;- Absorbanta deţine 300 de titluri în Societatea B.Se cere:
1. Determinarea raportului de schimb 2p.2. Calculul numărului de acţiuni de emis de către Societatea A 2p.3. Determinarea primei de fuziune 1p.4. Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A -
Modificarea capitalului social - preluarea activelor şi pasivelor Societăţii B - contabilizarea obligaţiilor reciproce
2p.
5. întocmirea Bilanţului după fuziune 3p.
1. Determinarea raportului de schimb Valoare de aport A:
Capital social + 300.000Rezerve + 15.000Profit + 25.000Active fictive (cheltuieli de infintare) - 20.000
Plus valoare actiuni B (300 x (53,40 – 50) + 1.020Plus valoare imobilizari corporale + 525.000Total ANC + 846.020
Valoare intrinseca actiuni A = 846.020 / 10.000 = 84,602 lei/actValoare nominala actiuni A = 300.000 / 10.000 = 30 lei / act Valoare de aport B:
Capital social + 125.000Rezerve + 10.000Profit + 15.000Provizioane + 7.500
Active fictive (cheltuieli de infintare+imobilizari necorporale)
- 30.000
Plus valoare fond comercial + 90.000Plus valoare imobilizari corporale + 25.000Plus valoare stocuri - 60.000Plus valoare creante - 50.000Plus valoare disponibilitati + 1.000Total ANC + 133.500
Valoare intrinseca actiuni B = 133.500/2.500 = 53,40 lei/actValoare nominala actiuni B = 125.000 / 2.500 = 50 lei/act Raport de schimb = Actiunea B / Actiunea A = 53,40 / 84,602 = 0,63121 actiune B = 0,6312 actiuni A2. Calcul numarului de actiuni emis de societatea A: = 133.500 / 84, 602 = 1578 – 300 = 1.278 = 2500 x 53,40 / 84,602 = 1.578 – 300 = 1.278
2. Determinarea primei de fuziune: Cresterea de capital social = 1.278 act x 30 lei / act = 38.340Aport A = 133.500 x 88% = 117.480Prima de emisiune = 117.480 – 38.340 = 79.140Prima de fuziune: 79.140 + 1.020 = 80.160
3. Contabilitatea la societatea A: - majorarea capitalului:
4. Intocmirea bilantului dupa fuziune: Activ Pasiv Fond comercial 90.000 Capital social 338.340Imobilizari corporale 925.000 Prime de capital 72.660Imobilizari financiare 10.000 Rezerve 15.000Stocuri 490.000 Profit 25.000Creante 720.000 Provizioane 7.500Disponibilitati 11.000 Diferente din reeavaluare 505. 000 Obligatii nefinanciare 525.000 Obligatii financiare 757.500Total 2.246.000 Total 2.246.000
Subiecte 2008. Doctrină si deontologie profesională
B. Doctrină si deontologie profesională (40%)1. Prin ce se distinge profesia contabilă faţă de alte profesii? (1,5p)2. Care sunt criteriile de apreciere a unui organism profesional? (1,5p)3. Cui sunt destinate cele 3 părţi ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?(2p)4. Ce înţelegeţi prin obiectivitatea profesionistului contabil? (2p)5. Ce este Conferinţa Naţională, cum se organizează şi ce atribuţii are? (1,5p)6. Care sunt organele de conducere ale C.E.C.C.A.R.? (1,5p)
1.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de întreprindere: actionari, salariati, furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organismele de bursa, investitorii, etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre întreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii) informatiilor desprinse din situatiile financiare sunt partile interesate, mentionate mai sus, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.
Acest public are incredere in obiectivitatea si intergritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei.
Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla.
Pastrarea acestuia statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:- auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor
financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
- responsabili financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utitlizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
- auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului;
- expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
- consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul contreaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. 2.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie:
- sa fie un organism necomercial si neguvernamental;- sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;- membrii sa fie profesionisti contabili- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si a publicului;- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);- membrii sai sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibl, activitatile traditinale efectuate de profesionistii contabili;- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.
3. Partea A – destinata tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber – profesionisti sau angajati.Partea B – destinata profesionistilor contabili independenti (liber – profesionistilor contabili)Partea C – destinata profesionistilor contabili angajati 4.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate si in nicio alta situatie care ar putea determina un tert bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea.
Rezulta urmatoarele necesitati:- obligatia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor
erori, a unor conflicte de interese, a influentei nedorite a unor persoane;- evitarea realtiilor care influenteaza in mod negativ rationamentul profesional;- absenta relatiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau
cu persoane cu functii de conducere sau angajati ai clientului;- neacceptarea de cadouri sau invitatii (la masa, la spectacole) care pot fi
considerate a avea o influenta daunatoare asupra rationamentului profesional;
- atentia asupra urmatorilor factori:- exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;- imposibilitatea definirii tuturor situatiilor in care se pot exercita presiuni;- evitarea influentei ideilor preconcepute;- garantia insusirii de catre angajati a principiului obiectivitatii.
- masuri de protectie:- retragerea din echipa misiunii;- proceduri de supraveghere;- terminarea relatiei de afaceri sau financiare care genereaza
amenintarea. 5.
Conferinta nationala este organul superior de conducere si control al Corpului.Conferinta nationala este ordinara si extraordinara. Conferinta nationala ordinara
se intruneste anual prin grija Consiliul superior, care alege locul si stabileste data; convocarea Conferintei nationale ordinare se face cu cel putin 20 de zile inaintea datei de desfasurare a acesteia.
Conferinta nationala extraordinara are loc numai in cazuri deosebite si se convoaca cu cel putin 15 zile inaintea datei fixate pentru desfasurarea ei, de catre Consiliul superior, pe baza ordinii de zi stabilite de acesta din proprie initiativa sau la propunerea filialelor reprezentand peste o cincime din totalul membrilor corpului.art. 30 OG 65/1994(1) Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se constituie din membrii Consiliului superior al Corpului, membrii consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ai comisiilor de disciplină şi din reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul superior al Corpului şi consiliile filialelor, precum şi din câte un reprezentant la 100 de membri din fiecare filială desemnat de adunarea generală. (2) Conferinţa naţională este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor prevăzuţi la alin. (1), iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii membrilor prezenţi. (3) Prima conferinţă va fi formată din preşedinţii filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi delegaţii experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în condiţiile alin. (1). (4) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar, este convocată din nou Conferinţa naţională. Aceasta este legal constituită cu participarea a cel puţin 30% din numărul membrilor şi reprezentanţilor prevăzuţi la alin. (1).
Art. 31. - Conferinţa naţională are următoarele atribuţii:
a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat; b) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul etic al profesioniştilor contabili, care vor fi transmise de către Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România; d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora; e) alege şi revocă membrii Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi dispune măsurile necesare; g) hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 17, la propunerea comisiei superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa naţională poate fi făcută la Secţia contencios administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive; h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi; i) alege şi revocă preşedintele şi 2 membri ai comisiei superioare de disciplină; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta ordonanţă. 6. Organele centrale de conducere ale Corpului sunt:- Conferinta nationala a expertilor contabili si contabililor autorizati;- Consiliul Superior al Corpului;- Biroul Permanent al Consiliului SuperiorOrganele de conducere ale filialelor sunt:- Adunarile Generale;- Consiliile Filialelor;- Birourile Permanente ale filialelor.
Subiecte 2008. Audit.
A3. (30%)1. Definiţi auditul financiar şi identificaţi elementele fundamentale ale definiţiei. (4p)2. Ce este pragul de semnificaţie în audit şi ce rol are? (3p)3. Care sunt elementele de bază ale raportului de audit statutar? (3p)
1.
A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei intreprinderi; azi, a audita poate avea in plus semnificatia studierii unei intreprinderi pentru a-i aprecia procesele, tranzactiile si situatiile financiare (audit financiar), pentru a-i ameliora performantele (audit operational) sau pentru a face o judecata asupra gestiunii (audit de gestiune).
Denumirea simpla de „audit financiar” poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni, ca de, exemplu:- auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;- auditul financiar al operatiilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare;- auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale;- auditul financiar asupra situatiei fiscale;- auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera prudenta, etc.
Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificat(a) ca „audit financiar”.
Acesta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general (cuprinde elementele fundamentale care definesc auditul), cu deosebirea ca specialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar obiectul examinarii il constituie orice informatie financiar-contabila.
O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele de mai sus rezulta ca sintagma „audit financiar” este mult mai cuprinzatoare decat cea de „audit statutar”. Reglementarea europeana (Directiva a VIII – a ) si reglementarile nationale se refera strict numai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii in asamblul lor. Din acest punct de vedere, folosirea in legislatia romaneasca in vigoare a sintagmei „audit financiar” in locul celei de „audit statutar” utilizate in legislatia europeana sau folosirea ambelor sintagme sunt de natura a crea confuzii si exced directivelor europene..
In general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului întreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499 mii lei şi unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifre alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare destul de diferită a societăţii.
La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.
în cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni din situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă întreprinderea refuză să le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:- orientarea mai bună şi planificarea misiunii;
- evitarea lucrărilor inutile;- justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.
Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative, iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.
Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie:
- existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale;- evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
3.
Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful
cuprinzând natura şi întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.
Titlul raportului Raportul de audit trebuie sa poarte un titlu precis. De recomandat să se folosească
titlul de „Raportul auditorului independent' pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane.
DestinatarulRaportul de audit trebuie să fie adresat destinatarului corespunzător, în funcţie de
circumstanţele ce caracterizează misiunea şi obligaţiile legale. In mod obişnuit, raportul se adresează consiliului de administraţie al unităţii, ale cărei situaţi: financiare au fost auditate.
Paragraful introductiv Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii audiate si situaţiilor financiare
auditate.Raportul de audit trebuie să identifice titlul fiecarei situaţii financiare a entităţii, care
au făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative
Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea
lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare.
Raportul auditorului trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil si ca aceasta responsabilitate cuprinde:
- elaborarea, implementarea si mentinerea controlului intern aferent intocmirii si prezentarii corecte a situatiilor financiare care nu contin prezentari eronate semnificative cauzate de fraude si erori;
- selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate;- efectuarea estimarilor contabile care sunt rezonabile in situatia data.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: ,,Noi am procedat la
auditarea situaţiilor financiare ale societăţii „X", încheiate la 31 decembrie 200X., aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale".
Paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de auditAcest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele
Internaţionale de Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor efectuate de către auditor.
Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale.
„Intinderea lucrărilor" ofera posibilitatea auditorului să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu
rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului.
Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi
informaţiile conţinute în situaţiile financiare;- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea
situaţiilor financiare;- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;
- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare.Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a
expresiei de opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
„Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naţionale).
Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a examina, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora.
Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre".
Un paragraf al opinieiRaportul de audit trebuie să prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a şti
dacă situaţiile financiare dau o imagine fidelă poziţiei, situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute (sau prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative) în acord cu referinţele contabile şi, dacă e cazul, dacă ele sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizaţi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt „dau o imagine fidelă" sau „prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative". Aceste două formulări semnifică, între altele, că auditorul nu ia în considerare decât elementele semnificative privind situaţiile financiare.
Referinţele contabile sunt Standardele Internaţionale de Contabilitate, reguli emise de către instituţiile sau organismele profesionale şi practica generală din ţară (luând în considerare exigenţele de sinceritate) şi legislaţia locală.
In scopul de a aviza pe cititor asupra contextului în care noţiunea de fidelitate este exprimată, opinia auditorului va preciza referinţa în raport de care situaţiile financiare sunt stabilite, utilizând termeni ca „în conformitate cu IAS (sau cu normele naţionale)".
în afara opiniei referitoare la imaginea fidelă, poate fi necesară includerea în Raportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a şti dacă aceste situaţii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formulările următoare:
Opinia fără rezerve (curată)„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă (sau prezintă în mod
sincer, în toate aspectele lor semnificative), poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200x precum şi asupra performantelor financiare si a fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul încheiat la această dată, în conformitate cu normele internaţionale (sau naţionale) de contabilitate".
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observaţii în unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de
observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.
Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:„Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiilor financiare, noi atragem atenţia
asupra notei „X" din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune, iar audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei situatii nu poate, în prezent, să fie determinat şi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte".
Opinia cu rezerveRezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. în astfel de cazuri, paragraful
opiniei se formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:
„Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie ...., deoarece noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile
ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.In opinia noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare,
dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiile financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare".
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate.„Astfel, cum este explicat în nota „X" anexată, nu s-a prevazut nici o depreciere în
situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu standardele internationale de raportare financiara. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de.... pentru clădiri şi.... pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de.... pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie…. In consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la.... mii. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mii. lei.
După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă si justa poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., cât şi contului de profit şi pierdere
pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare."
Imposibilitatea exprimării unei opiniiO astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:„Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la
confirmarea directă a conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.
Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale."
Opinia defavorabilă O astfel de opinie datorată de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile,
se poate prezenta astfel:Astfel, cum este explicat în nota „X", nu s-au constatat amortismente în situaţiile
financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi a unei cote de .... pentru clădiri şi... pentru utilaje, trebuia să se ridice la suma de..., pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie ... . In consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la.... mii. lei, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la... mii. lei.
După părerea noastră, datorită incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie..., contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.
Alte responsabilitati de raportare Auditorul, potrivit jurisdictiei respective, poate avea si alte responsabilitati de
raportare in cadrul raportului de audit asupra situatiilor financiare. Aceste responsabilitati de raportare ar trebui sa fie elaborate intr-o sectiune separata din raportul auditorului care urmeaza paragrafului de opinie, pentru a le distinge clar de responsabilitatea de baza a acestuia: opinia asupra situatiilor financiare.
Semnătura auditoruluiRaportul trebuie să poarte semnătura societăţii de expertiză contabilă insotita de
semnatura auditorului sau a conducatorului sau numai a auditorului persoană fizică.Data raportului
Raportul auditorului trebuie să poarte data de la sfârşitul lucrărilor de audit. Cititorul este astfel informat că auditorul a apreciat efectele asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului său, evenimentelor şi tranzacţiilor intervenite, de care el a avut cunoştinţă: până la această dată.
Intrucât responsabilitatea auditorului constă în emiterea unui raport asupra situaţiilor financiare pregătite şi prezentate de conducerea societăţii, raportul său nu trebuie să poarte o dată anterioară celei la care situaţiile financiare au fost închise şi aprobate.
Adresa auditoruluiRaportul trebuie să menţioneze într-un spatiu anume locul specific, care este în
general cel al oraşului în care sunt situate birourile; auditorului care are responsabilitatea auditului.
