Martine E DeIfus

PE RSPE C TIVA DEZVOTTARIIDUPATRAUMA

Traducere Emilia Opriqan

EdituraA.P.A.R.

Bragov,2018

iitr,; ::

'.&tiriil*,. i;i6iitudr*

l.r::rrglffii:., ,.,11;i:

-

=r

Cuprins

CuvAnt inainte al

Cuvint inainte al lui Rolf I(eber.................... .......................18

1. Introducere............. .........................12

2.Dezvoltarea conceptului de traumi ........22

Conceptul de trauml in DSM ...................22

Perspectiva DSM-ului asupra copilului... ...................29

Perspectiva copilului asupra traumei..... .....................82

Copilul care experimenteazl trauma...... ....................35

3. Trauma din perspectiva dezvoltirii........ .......................89

Substratul vArstei tinere........ ......................40

Receptarea mentali a experienlei traumatice............ ...........,,.....42

Modelul DPT.......... ...................58

Descrierea stadiilor de dezvoltare............. ..................58

Congtientizareatraumei in timpul pubertifii. ..........61

4. Perspectiva Dezvoltirii dupi Trauma de Rizboi ........................,62

Interpretarea stadiilor de dezvoltare dupi trauma de rilzboi...zL

5. Aplicarea perspectivei dezvoltirii dupiabuzul sexual qi de intimitate: DPI gi DPST.................................... g0

Intimitatea qi sexualitatea.............. .............91

Abuzul sexual........ ..................... g2

Un model al intimitllii sincronizat cu abuzul sexual................. g4

I

11

13

17

ubeftnFi... ........6L

nr de Rizboi .........................67

:dupi trauma de rhzboi...7L

lupi$iDPST.... .........80

...........81

22

22

39

40

58

82

rr abuzul sexual ................. 84

6.Implicafiileintratamentultraumei.................... ........108

Modelul impactului traumei (Trauma Impact Model, TIM)..109

7. Epi1og.......................:. .......................1^28

Referinfe bibliografice................. ......................L22

Scheme..... ......................7L45

Tabele ,,.L46

Figuri........ .......................L42

Index de nume... ........L49

Index de subiecte.................... ........151

Glosarul conceptelor dezvoltate de Martine Delfosgi utilizate inaeeasti carte .......L54

Informafii despre autor.......... ...157

Seria PICOWO ......... 160

2, Dezvoltarea conceptului de traumfl

cuvantul traumd igi are originile in lumea medicall. o traumieste o rani; deteriorare a integritilii corporale. Tocmai de aceea inDSM (Manualul de statistici Diagnosticl a Tulburlrilor Mentale,APA, prima edigie, L952) cuvintul este frecvent utilizat in acest sens,precum ,,traumi. a capului" sau,,traumi a creierului'l Termenul detrauml a fost transferat intr-o interpretare psihologici pentru adescrie o reaclie la evenimente care au avut un impact psihologicadAnc. qsupra emofiilor, gAndurilor qi comportamentului. C4 o ranipsihologici. Acesti rani a fost consideratl ca fiind cauzatl de uneveniment traumatic (TE - Traumatic Event).

Frecvent, evenimentele psihologice traumatice afecteazIprofund oamenii dar nu neaplrat intr-o manieri negativl (Delfos,1999). Rlzboiul poate fi considerat una dintre cele mai traumatizanteexperienfe, deoarece ne obligi si ne confruntim cu pericolul mortal,atdt pentru noi cAt gi pentru cei dragi noui.

Prin urmare rizboiul ameninfi cu perspectiva sfirgitului viefii.in timpul experienlei de rizboi, memento mori (aminte;te-li cd e;timuritor), devine parte integrantl a cunoaqterii personale pentruadulli. Toate criteriile unei traume majore pot fi indeplinite in timpulunui rizboi (APA, 2000).

Conceptul de traumi in DSM

Efectul imediat al traumei a fost congtientizat cand soldafii dinprimul rizboi mondial au avut o reacfie severi de stres psihologic,care a fost numit ,;ocul obuzelor" (|ones, 2005). Clasificarea traumei

I

:ptului de traumi

in lumea medicali. O traumlorporale. Tocmai de aceea instici a Tulburlrilor Mentale,

frecvent utilizat in acest sens,

na a creierului'l Termenul de

rretare psihologici pentru a

ru avut un impact psihologic

:omportamentului. Ca o ranlleratl ca fiind cauzatl de un

Event).

ogice traumatice afecteazI

:-o manieri negativl (Delfos,

dintre cele mai traumatizante

nfruntim cu pericolul mortal,

Loui.

u perspectiva sfArqitului viefii.

mto mori (aminte;te-fi cd. e;ti

:unoa;terii personale pentru

rre pot fi indeplinite in timpul

iM

:ongtientizat cind soldalii din

fie severl de stres psihologic,

:s, 2005). Clasificarea traumei

a aplrut pentru prima dati in nomenclatura oficiali a primului DSM(DSM-I, APA, 1952). Denumirea oficiall a fost de reacfie gtobald

la stres. Termenul a fost omis in urmltoarea edilie a DSM - ului,apirutl ln 1968 (APA, 1968), dupl o lungi perioadl de relativi pace

(Andreasen, 2010). in anul 1952, a fost introdus qi utilizat pentrua diferenlia condilia de stres, de ,,nevroze" si ,,psih oze" qi a fost

considerat o reacfie a unei persoane la un stres puternic gi neobiqnuit.

Evenimentele stresante la care se referea termenul de reaclie globallla stres au fost specificate ca fiind: I luptd. qi2 catastrofa civild. Dacitpersista reaclia de stres global, trebuia considerat un diagnostic

temporar pAni la stabilirea diagnosticului final.

Dup[ al Il-lea rilzboi mondial, ideea de trauml de rlzboi a

fost recunoscutl. A fost nevoie de suferinla veteranilor de rizboidin Vietnam pentru a infelege ideea unui interval de timp intreexperimentarea unui eveniment traumatic gi reaclia la acest

eveniment. (APA, 1980; Bomans, 1982; Young, L995; )ohnson &Thompson, 2008). Acestl intelegere a dus la dezvoltarea conceptului

de Tulburare de Stres Post-Traumatic (PTSD - Post-Traumatic Stress

Disorder) care a fost introdus in cea de-a treia edilie a DSM-ului, inanul 1980 (APA, 1980). S-a demonstrat c[, in mod frecvent, existi o

reaclie intdrziatd. in urma experimentirii unui eveniment traumatic,

iar reacfiile nu apar in timpul trlirii evenimentului traumatic. Dinacea perioadd, perspectiva traumei a fost larg acceptatl. Acest

fapt demonstreazl c[ a existat o diferenli intre soldafii intorqi dinrlzboaiele mondiale gi cei intorgi din Vietnam. Intervalul de timpdintre sfArqitul rizboaielor mondiale qi intoarcerea soldafilor acasl

a fost de citeva siptimini. Frecvent au cllltorit cu barca, alituri de

colegii lor care au trlit aceleagi experienfe qi in acest timp au avut

ocazia s[ implrtlqeascl experienfele trlite. intoarcerea acasl a

soldalilor din Metnam a fost lnsl foarte rapidl, de cele mai multe oria durat cAt zborul unui avion. Trecerea de la rlzboi la viafa normali a

fost brusci. Soldalii n-au avut timp si se recupereze qi s[ se adapteze

23

r#

.!

la noua situafie. Efectul traumei de rlzboi a fost vizibil in dificultateade adaptare pe care au avut-o o datl intorgi acasl. Aceste experienleau dus la adoptarea unei misuri de a line soldalii intr-o perioadi de

carantinl intre sfArgitul rlzboiului qi intoarcerea acasl.

Introducerea diagnosticului de PTSD ln DSM, in anul 1980, agenerat o multitudine de cercetlri legate de dezvoltarea unor reacfiitraumatice dupl un eveniment traumatic.

in schema 1, este prezentati dezvoltarea conceptului de traumape perioad[ de 60 de ani, de la DSM I la DSM 5. Este o schili generalliar criteriile sunt rezumate la elementele esentiale.

Iz

.,I,lIl

iilllllrtir:rll

!'f''' ----.NJtY,a" $1 i* i* ')

*i* iw.::::::.::::attata'a.ta:......4t: .::6:rrrrrrrr2rs r,--:i'..,€i:rrrrrgiii]iiliiillV:ffiltii,

24

:oi a fost vizibil in dificultatea

torEi acasl. Aceste experienle

ine soldalii intr-o perioadi de

toarcerea acasl.

TSD in DSM, in anul 1980, a

.te de dezvoltarea unor reactii

ric.

oltarea conceptului de traumiDSI{ 5. Este o schill generall

1e esentiale.

lelaISF{,Ilii

:rill priacipal

care delre: 1 lupti, 2

ofi civili-lrionat

..: :::.::,::,: .,. Tulburare de.ities poSt-.,,,'',, ::,,:,::::, traumatiin.Chsificati,la,,':iri, r': I Talburdri.de AixietatC:, r11:' ::, tulburare de panicl firi,,r,r::.';,,:,',,';'. agorafobie;'tulb-ufareder'"

panici cu agorafobie,' , ,, agorafobie firl istoriel.,,,

, ',: : de tulburaie dC panic[;],

IV , 1994 fobie specific,i. fobie .'::"',.:",'''

sociali, tulburareobsesiv-compullsivi,a',1,,,..',,..,,,,L,,:::'': -.' ::', tulburare de stres Ttoiiit'"

'.,. -,;::..,:.:,:,,.:.., . ..:,., tiaamatic; tulbuf af e.','',

,,, Idb sti€s'acuti; tulburare,

::..,,: geieialiiati de anxietatei. gi tulburare ui*toure ,,r

,'

nespecificati.

A: expunere:. . ,,,1,,.,,'.

B:'re-eiperimentaieC; evitare gi'amorlireD: simptome ale uneistiri'de excitaqie'-,,,,,nerVoasi crescuti' caren-au mai fost prel,eitednteiioi , ,,,,",,:' ::,::'

E: durata este mai',mare de o l]U(.rra.:...:,,:..::,,,

F: distres sau ''ii"ir " rrr'

intapacitaie soCiali;,,,,,,,

ocupafionali sau in ""alte arli importante defunclionare,i ir'

Sunt menfionateciteva :..,..:.......'..":.. .',

comp0rtamentesp. e cifice., ".':':

: ::::l::,,..'.'' :.

ale copiiloi, ,

mici precum: :'coqmaruri, ,,rr,,.

formarea '. ..r r'

iredinlei ciexistS. seinne r'prevegtitoare aleunor eVenimentenegativ€;: '':''':"

:

simptome fiiicepf€cum durerid€ stomac saudureride cap. r

Schema I: Trauma tn versiuni diferite ale DSM-ului

in cadrul DSM I (APA, 1952) trauma este clasificate ca,,reactie

de stres globall" cu specifica{iile de 1 luptl, 2 catastrofl civili. inDSM II (APA, 1968) nu existl nici o mentiune a traumei in sensul

25

"l!$4fr'i*

unei reacfii psihologice la un eveniment traumatic. in cadrul DSM-III (APA, 1980), termenul de tulburare de stres post-traumatic esteintrodus pentru prima dati. Aceasta clasificare este susfinut[in DSM-IV (APA, 1994);i DSM 5 (APA, 20LB).Existl o oarecare consistenllde criterii pentru tulburarea de stres post-traumatic in cele patrumanuale DSM. Aceasti tulburare este una dintre pufinele condiqiipsihiatrice pentru care manualul descrie o cauzl clar definiti: uneveniment traumatic. Prin urmare primul criteriu de diagnosticareeste asocierea cu o cauzi. - expunerea la un eveniment traumatic.

chiar gi in DSM-I, expunerea este criteriul predominant. ina III-a edilie primul criteriu de diagnostic este despre un ,,stresoridentificabil'l in urmltoarele doui ediqii (IV qi 5), se vorbegte despre

,,expunerea la un eveniment traumatic'l iar in DSM 5 criteriuldevine explicit cu specificarea tipului de trauml. Al doilea criteriueste despre re-experimentarea unui eveniment traumatic. Al treileacriteriu recurent se referl la evitarea unor stimuli gi un fel de amor{irea emofiilor. DSM IV gi 5 sunt mai rafinate qi includ criterii precum,,efecte ln funclionarea in situalii sociale qi ocupafionale'l ,,durata,, si

,,diagnosticul diferenf ial'l

Chiar dacl baza diagnosticului pentru pTSD este o cauzldefiniti, in sensul unui eveniment traumatic, acest fapt nu inseamnic[ un astfel de eveniment va genera intotdeauna prsD sau acel

eveniment va conduce intotdeauna la efecte negative mai tarziuin via!6. Cercetitorii sugereazl doi factori, unul este predispoziliala PTSD iar cel[lalt este reacfia la traumi. s-ar plrea c[ existlfactori de risc predispozanli pentru dezvoltarea prsD, asociafi cuanormalitlfi in zona amigdalei gi a cortexului cingular anterior dorsal.Amigdala joaci un rol foarte important in evaluarea pericolului iarcingulum joaci un rol important in geneza emofiilor. Alte arii alecreierului indici anormalitili dup6 dezvoltarea tulburirii de strespost-traumatic fiind asociate cu disfunclii ale interacliunilor dintrehipocamp gi cortexul prefrontal ventromedial. Hipocampul are rol in

I

nt traumatic. In cadrul DSM-

: de stres post-traumatic este

sificare este susfinutlin DSM-

Existi o oarecare consistenll

post-traumatic in cele patru

r una dintre pufinele condi$i

:rie o cauz| clar definiti: un

mul criteriu de diagnosticare

[a un eveniment traumatic.

ste criteriul predominant. inostic este despre un ,,stresor

ii (IV gi 5), se vorbegte despre

ticl iar in DSM 5 criteriul

de traumi. Al doilea criteriu

eniment traumatic. Al treilea

or stimuli gi un fel de amorfire

nate gi includ criterii precum

le gi ocupafionale'] ,,durata" qi

pentru PTSD este o cauzi

matic, acest fapt nu inseamni

intotdeauna PTSD sau acel

a efecte negative mai tArziu

.ctori, unul este predispozifia

rauml. S-ar plrea c[ existl

lezvoltarea PTSD, asociali cu

:xului cingular anterior dorsal.

rt in evaluarea pericolului iar

leneza emofiilor. Alte arii ale

ezvoltarea tulburirii de stres

rcfii ale interacfiunilor dintre

medial. Hipocampul are rol in

stocarea amintirilor (Fortin et al., 2OO2), cortexul prefontal, printrealtele, joacl un rol in funcliile de planificare si execufie (Admon et al.,

2013). Figura 1 indici aceste zone ale creierului.

Fig.l Secliune a creierului cu diferite elemente(Delfos cu mulfumiri lui fuliette van Gisel gi Dick Swaab).

Persoanele cu tulburiri mentale severe (SMI - Severe Mental

Illness) prezinti un risc mai mare de a experimenta trauma gi de

a dezvolta PTSD. Ei au arltat un efect prelungit dupl experienfa

unei traume (Lu et al., 20LB). Oricum, un eveniment traumatic nu

va conduce intotdeauna la efecte negative de lungi duratl. Este

posibil, de asemenea, si conduci la o funcfionare mult mai bunlpe parcursul viefii. Unul dintre cele mai traumatice evenimente dintimpul tinerelii este pierderea unui plrinte. Un eveniment traumatic

poate s[ conducl pe de alti parte la stimularea unor talente. Se

spune c[ trauma este o minl de aur pentru un scriitor. Cercetlrileau tendinla de a susline acestl supozifie. Trei sferturi dintre

scriitorii francezi, incepAnd din evul mediu pini in secolul XX, au

suferit pierderea unui plrinte in tinerefe. Pentru doul treimi dintre

scriitorii francezidin acea perioadi s-a putut demonstra c[ pierderea

Corp calos

Stria terminalis

Amigdala Hipotalamus

Nucleu-patal strieiterminalis

27

unui perinte s-a produs prin deces. Aceasti informafie biograficieste subestimatl, pentru c[ nu a fost intotdeauna disponibili. Dincauza importanfei reduse acordate femeilor, moartea lor nu a fostintotdeauna menfionatl. Urme ale pierderii lor a fost insl depistatlin opera scriitorilor francezi (Delfos, L999).

Expunerea la trauma de rizboi este negativl pentru copii qi

adolescenli dar in acelaqi timp, poate genera mecanisme de coping,dintr-un punct de vedere evolu{ionist (Belsky et a1., 2008; 'Withuis,

2002). Caracteristicile unui eveniment traumatic sunt importantea$a cum sunt gi sentimentele de responsabilitate gi vinovilie legate

de evenimentul traumatic. Este bine ;tiut cl a existat un procentmare de sinucideri din rindul veteranilor din vietnam, la mulli anidupl terminarea rflzboiului (Pompili et al., 2013). Poate acest fapt nua fost intotdeauna generat de expunerea la un eveniment traumatic,dar de asemenea, acei veterani au avut o stare de confuzie legati de

diferenla dintre comportamentul lor in timpul rdzboiului comparativcu cel pe care l-au avut in viafa normall: in special legat de omoruri

;i violuri. Un eveniment traumatic nu este legat numai de expunerea

proprie, dar poate fi de asemenea traumaticl experienfa de a provoca

o trauma unei alte persoane. Asumarea responsabihtelii unuiasemenea act poate fi o povari in plus pentru cei care se confrunti cu

PTSD (Delfos, 2009). Trauma predispune la traumi. O trauml trlitlanterior serviciului militar va avea tendinla s[ creasci vulnerabilitateala PTSD qi suicid a veteranilor (Pompili et al., 20LB). Vulnerabilitateala suicid pare s[ fie mai mare la birbali decat la femei, deoarece ratasinuciderilor este mai mare la ei.

PTSD se manifesti mai mult la femei decAt la blrbali (Uddin

et al., 2013). in Statele Unite procentul total este de T,8o/o oamenidiagnostica{i cu PTSD, dar femeile prezintl un risc de doul ori maimare decAt blrbafii: LO,Ao/o versus 5% (I(arl et al., 2006). Unul dintremotivele pentru care existl aceastl diferenll intre sexe este prezenla

evenimentului traumatic prin abuz sexual, mai frecvent la femei, dar

I

\ceasti informafie biograficlintotdeauna disponibili. Dinmeilor, moartea lor nu a fost

rderii lor a fost insi depistatl

eee).

este negativl pentru copii qi

genera mecanisme de coping,

(Belsky et al., 2008; Withuis,

Lt traumatic sunt importante

rnsabilitate qi vinovllie legate

gtiut c[ a existat un procent

ilor din Vietnam, la mulli ani

: al., 2013). Poate acest fapt nu

:a la un eveniment traumatic,

: o stare de confuzie legati de

ti-pul r[zboiului comparativ

Ii: in special legat de omoruri

:ste legat numai de expunerea

ratica experienla de a provoca

narea responsabilitelii unui

lentru cei care se confruntl cu

ne la trauml. O trauml trflitlinf a si creascl vulnerabilitatea

i et al., 2013). Vulnerabilitatea

i decit la femei, deoarece rata

[emei decit la birbafi (Uddin

ul total este de 7,8o/o oameni

:zintl un risc de doul ori mai

Karl et al., 2006). Unul dintre

:ren![ intre sexe este prezenla

ual, mai frecvent la femei, dar

qi o vulnerabilitate biologic[ mai mare. Riscul ca femeile si dezvolte

PTSD este asociat;i cu ciclul menstrual. Riscul este chiar mai mare

in faza post-ovulatorie decit in faza folicularl (Soni et al., 2013).

Atit sexul (diferenfl biologica) cAt qi genul (rolul in societate) pot

influenla puternic reactivitatea la stres a oamenilor de orice vArstl.(Lupin et al., 2009).

Perspectiva DSM-ului asupra copilului

O perspectivl a traumei la copil nu a fost menfionati anterior

ediliei DSM - III, unde nu sunt date prea multe specificafii, decit clpoate apirea la orice virsti. in DSM - IV sunt menfionate simptome

specifice la copii precum coqmaruri repetitive, cogmari nespecifice

despre mongtri, formarea credinlei ci existl semne prevestitoare ale

unor evenimente negative, simptome frzice precum dureri de cap

sau de stomac. Formarea anumitor credinle la copii este legatl de

caracteristicile unei gindiri magice la copil, flrl alte specificafii. inDSM - 5 efectele traumei sunt explicate mai detaliat. foaca repetitivi,

visele infricogitoare, repunerile in scenl sunt cAteva dintre efectele

generale ale evenimentelor traumatice la copii. Pentru copiii mai

mici de 6 ani existl o specificafie a ariilor de deteriorare: pirinfi, frali,

colegi, ingrijitori sau profesori.

Prin urmare, centrarea pe traumi se face asupra simptomelor

fizice qi psihologice ;i nu asupra formlrii gi conturlrii persoanei.

in DSM - IV PTSD este descrisi astfel: Tulburarea de stres post-

traumatic este caracterizatd. de re-experimentarea unui eveniment

extrem de traumatic insofitd. de simptome de excitalie nervoasd.

crescutd,;i evitarea unor stimuli asociali cu trauma.

De la primul criteriu din DSM vedem imediat diferenfa dintre

adulli ;i copii. Estevorba despre criteriul experimentlrii evenimentului

traumatic, despre expunere. Se ;tie c[ pentru diagnosticarea PTSD

este necesari cunoagterea unui eveniment traumatic. La copii, ins[,

29

experienfa traumatici. este frecvent cauzati de algii ;i finuti secret[.Acest fapt devine clar atunci cind este vorba despre secretul abuzuluisexual asupra lor. A face presiune asupra unui copil s[ fini secret unabuz este un aspect traumatizant specific, deoarece pune o barierlpsihologicl intre copil gi cei de la care are nevoie de ajutor.

in cazul adulqilor traumele sunt frecvent evenimenterecunoscute gi la care gi alli adulg au fost martori. pentru copiiiacest lucru nu este valabil. chiar si in descrierea efectului traumei, seacordi foarte pufini atenfie circumstanfelor specifice in care copilulexperimenteazi trauma. calea juridici se concentreazd,in principalasupra fiptagului, la fel cum se intampll qi in clasificarea prSD. indescrierea Experien{ei rraumatice pervazive se atrage atenlia asupraacestui fapt qi asupra nevoii de a face distincfia intre perspectivavictimei gi perspectiva fiptagului. pagubele aduse dezvoltirii prinviolarea Drepturilor Copilului nu pot fi traduse in nici un fel inconsecinfe juridice. oricine este considerat inocent panl la probacontrarie. si acesta este un punct de vedere corect din punct devedere juridic. Efectul ciudat al acestui fapt ins[, este ci nu existlvictimi pani cand nu se demonstreazl vinovifia fiptagului. candlulm in considerare trauma, in mod frecvent traumele importanteale copilului precum abuzul sexual qifizic, nu sunt recunoscute. inaceste cazuri, diagnosticul este foarte dificil. De cele mai multe ori,confirmarea juridicl este susfinuti de societate. separarea juridicidintre victiml gi flptag oferi copilului ocazia si evalueze vitimlrileflrl a qti care este perspectiva fiptaqului (Delfos,2007). Acest fapteste necesar pentru clasificare qi diagnostic.

o altl perspectivi a adultului in descrierea prsD, qi care vinein favoarea copilului, este c[ in DSM - 5 existi o menliune specificllegatl de mediul virtual. La criteriul A, cel de-al patrulea puncteste: experimentarea repetatd, sau extr)unerea extremd. la d,etatiidezgustdtoare ale unui/unor evenimente traumatice (de ex. cei carecolecteazd rdmd;ire umAne, ofi;eri de polilie expu;i in mod. repetat

I

ruzate de algii gi linuti secretl.

vorba despre secretul abuzului

rra unui copil sa lini secret un

cific, deoarece pune o barierlare nevoie de ajutor.

sunt frecvent evenimente

ru fost martori. Pentru copiiilescrierea efectului traumei, se

nfelor specifice in care copilul

a se concentreazl in principal

pli qi in clasificarea PTSD. invazive se atrage atenfia asupra

:e distincfia intre perspectiva

gubele aduse dezvoltirii prinrt fi traduse in nici un fel insiderat inocent pAni la proba

: vedere corect din punct de

ui fapt insi, este c[ nu existi

zi vinovllia flptaqului. CAnd

frecvent traumele importante

fizic, nu sunt recunoscute. indificil. De cele mai multe ori,

: societate. Separarea juridiclocazia sl evalueze vitlmirile

ului (Delfos,2007). Acest fapt

.ostic.

descrierea PTSD, gi care vine

- 5 exist[ o menfiune specificlI A, cel de-al patrulea punct

xpunerer extremd la detaliinte traumatice (de ex. cei care

polipie expu;i in mod repetat

la detaliile abuzurilorfald de copii). Existi o noti care men(ioneaz[:criteriul A4 nu se aplica expunerii la media electronicd, televiziune,

filme, imagini decht dacd aceastd expunere este legatd de muncd,.

Aceastl specificafie nu este valabill insl pentru copii deoarece

ei nu au un loc de muncl. Totugi, experienfele in mediul virtualpot fi traumatice pentru copii datoritl vArstei fragede pe care o au.

Aceasti notl despre mediul virtual nu face decit si reflecte absenla

cercetlrilor in acest domeniu. LucrAnd cu copiii, terapeulii suntfrecvent confruntafi cu imagini pe care acegtia le vid in mediul virtual

;i mental nu mai pot scipa de ele. Mediul virtual cu computerele,

consolele, tabletele, smartphon-urile, a devenit un mediu in care

trliesc copiii gi se confruntl uneori cu materiale inadecvate vArstei,

pe care le pot experimenta traumatic, intrunind criteriile PTSD

(Delfos, 2013). Mediul virtual reprezinti un mare beneficiu pentru

copii qi adolescenfi, dar cu condi$a s[ fie protejali aga cum specificiarticolul 17, paragraful e al Convenfiei pentru Drepturile Copilului(Nafiunile Unite, 1989). Riscul ca adullii s[ dezvolte PTSD in mediul

virtual este mult mai mic, dar cu siguranli este posibil, asa cum va

arita urm[torul exemplu.

* lames este un specialist respectat care lucreazd tn domeniul

tngrijirilor medicale. El a fost expus la o situalie violentd tn

viala reald.la care a reaclionat adecvat. Un prieten i-a ardtato datd. un site cu crimefi,lmate tn direct. EI afost;ocat de ce a

vd.zut de;i a vizionat unfilm scurt. Ochii omului care murea

au continuat sd-l bkntuie. Perspectiva unui bd,rbat care moare

a fost atht de grea pentru el tncht a incercat sd-;i modffice

emofiile, identifich.ndu-se cu agresorul s-a sim{it teribil de

rdu dar sd omoare a fost o extrterienfd. mai pulin traumaticd

decht sd moard.

31