Date post: | 08-Jan-2017 |
Category: |
Education |
Upload: | biblioteci-bihorene |
View: | 105 times |
Download: | 9 times |
ABORDĂRI INTERDISCIPLINARE ALE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE
Procesarea multinivelară a traumei în separarea
prin divorţ şi impactul asupra relaţiei părinte copil
Camelia - Anca BorleanPsihoterapeut,mediator
- Oradea, 2016 -
Conflictul in cuplu
- Diferenţierea sinelui• In cuplu • Faţă de familia de origine • Negocierea rolurilor• Starea de sănătate psihică• Relatia cu familia de
origine
• Parentalitatea • Disciplinare• Afecţiune • Luarea deciziilor• Alianţe• Coaliţii
Sistemul familiei
Organizarea familiei
Functia adaptativa (rezolvare de problemeParentalitatea – coparentalitate
Caracterul familiei
(contextul)
ComunicareImplicare si continuitate
AlianţeViata emoţionala a familiei: atmosferaIdentitatea familiei (transgenerational
Competenţa familiei Abilitatea de a se organiza pe sine
Adaptarea la stresorii specifici crizelor ciclului de viata a familiei
Introducere Divorţul - ameninţă echilibrul familiei ca întreg Abordarea sistemică
investigarea antecedentelor stresorilor relaţionaţi cu divorţul modul în care sistemul se re-organizează pentru fiecare
individ Familia - sistem unic cu legături de natură biologică, afectivă,
legală, geografică şi o istorie comună Se negociază:
expansiunea diminuarea realinierea sistemului
să suporte schimbări, ieşiri şi adaptări
Parentalitatea îngrijire, siguranţă confort disciplină, control dezvoltare cognitivă, afectivă, comportamentală socializare şi menţinerea relaţiilor personale cu
ambii părinţi. rolurile parentale se dezvoltă o dată cu apariţia
copiilor in familie.
ABORDARI FAMILIALE SISTEMICE structura atipică
compromite capacitatea membrilor săi de a răspunde adecvat şi adaptativ schimbărilor specifice evenimentelor de tranziţie şi de criză
surse principale de ajustare: rutina zilnică a familiei, coaliţii dintre membrii;ritualuri graniţele de delimitare a subsistemelor accesibilitatea spre paternuri alternative de acţiune.
( S. Minuchin)
Problemele nerezolvate in stadiile anterioare - paternuri disfuncţionale de interacţiune intre membrii săi
Intervenţia familiei extinse ca reacţie la schimbare
Din perspectiva ontogenetică Evenimentele şi procesele din cadrul familiei
de origine au implicaţii pe termen lung pentru traiectoria de viaţă a copiilor. (M. Transgeneraţional, Modelul ciclurilor de viaţă)
Schimbare
Criza in Sistem- Conflict- Incertitudine- Instabilitate- Pericol- Homeostazia
sistemului
Conflict in cuplu
Incertitudine Nesiguranţă Violentă Teamă Furie
Structura familiei (Madden –Derdich et.all, 1999)ambiguitatea granițelor si conflictul coparental
Intensitatea Emoţională(diferenţierea sinelui) Identitate IntimitateAutonomie
Aspecte financiare
Satisfacţie inparentalitate
Satisfacţie privindCustodia
Procedura legala
Ambiguitatea graniţelor
Conflict coparental
Ajustarea copiilorpostdivorţ
Pierderea la nivel individual - conjugalitatea -
Divorţul – ameninţare - furie si disperare de a menţine homeostaziaOrganizarea
familiei
Aşteptări, investiţii in relaţia de cupluDragoste, afecţiune, suport
Legături, Ritualuri
Caracterul familiei
Sistemul de convingeri si valori personale “Vrea sa se răzbune pe mine.L-as radia de pe Terra. Este un om parşiv pe care nu l-a interesat decât banii ”
Competenţa familiei
Entitate – Identitate- Conexiuni socialetot timpul auzeam de la soţie: ai mei asa făceau… ai mei aşa procedau… - nu-mi convenea… nu puteam fi noi .”
Pierderea la nivel de subsistem- Parentalitatea -
Relaţia părinte – copil: (Factori de risc):
Organizarea familiei
Roluri - CoparentalitateaRelaţia cu familia extinsă
Ritualuri, rutineLipsa consistentei disciplinei
Caracterul familiei
Comunicare cu dublu mesajResponsivitate emoţională redusă
Competenţa familiei
Dificultăţi în desprinderea de conjugalitateDificultăţi în renegocierea relaţiei parentale
- structura familiei, nivel redus al conflictului
- se menţine o comunicare intre părinţi
Pierderea la nivelul sistemului extins- familia nucleară -
Divorţul – ameninţare - furie si disperare de a menţine homeostazia
Organizarea familiei
Graniţe neclare si difuze, permeabile Interferenta familiei extinse – acţiuni de protejare
Caracterul familiei
Cultura familiei factor protectiv vs.de riscSistemul de credinţe si valori
Competenţa familiei
Ruperea legăturilor cu membrii familiei extinse – ca pedeapsăEste afectat sentimentul de identitate, apartenenţă
DinamicaFormarea coaliţiilor
Pierderea la nivelul sistemului social - familia extinsă -
Sistem Social
Normele culturaleNormele religioase
Familia extinsă
Percepţia unui eşec Ruşinea “socială”
Familia nucleară
Întărirea coaliţiilor
Pod de legătură
Arena de “luptă”- pregătirea apărării -
Soţii – poziţii de competiţie in instanţă Fiecare devine victima celuilalt Distrugerea celuilalt partener Intervenţia avocaţilor amplifică “jelirea”
Relatia părinte - copil Isi distrag atenţia de la satisfacerea nevoilor copilului Devin uşor iritabili, nerăbdători, responsivitate emoţională scăzută,
neglijentă Apariţia unui nou partener – preocupare acută Dificultăţile financiare Imaginea socială Presiuni asupra copiilor – discursul in instanţă conflict de loialităţi
(blamare,vinovăţie) Întărirea coaliţiilor in familie
Structura familie amplificarea conflictului - relaţia de comunicare este defectuoasă- lipsa siguranţei si lipsa predictibilităţii
Prima “înfăţişare” Reclamant vs. Pârât Efecte asupra relaţiei părinte - copil
Sistem Social
- Probele cu martori cresc “miza” - Intrarea in scenă a specialiştilor - Ascultarea copiluluiIn instanţă
Familia extinsă
. Discutarea problemelor din instanţa de faţă cu copiii
- Presiuni asupra părinţilor căutând scenarii
Familia nucleară
- Lipsa de comunicare- Copilul nu are interacţiuni constante cu părintele nonrezident- Reacţiile emoţionale ale copilului arme împotriva celuilalt
Îndepărtarea copilului de părintele nonrezident (tatăl)
Copilul este alienat de către mamă
Disputarea copilului în arenă- ascultarea copilului -
Influenţarea copilului cu privire la discursului lui in instanţă
mesaje ambivalente,subliminale copilului bazate pe loialitatea filială
Afectează performanţa rolurilor in familie
Presiunea socială Ascultarea copilului de către
instanţă –“alegerea”
Procesarea traumei la copii
Copilul – salvator al părintelui, mesager, “nu ne iubeste, altfel nu ne-ar fi părăsit”
Nu-i voie sa lovească femeia care m-a crescut….Am stat in mijloc sa nu o lovească pe mami si m-am temut ca daca daca sunt singură cu el se comportă urat cu mine si mie mi-e frică . Aici (n.s. in cadrul audierii) stă blând si nu face scandal…”
„mama a făcut o alegere foarte proastă de a divorţa. Ce i-a lipsit? ….familia mea daca ar fi întreaga as avea o viata liniştita, …. Tăticul meu nu si-a căutat o femeie să mă plimbe, dar mama si-a căutat…
Procesarea traumei la copii La nivel emoţional: anxietate, furie, deprimare, vinovăţie Comportament: opozant, retragere, evitare, agresivitate Cognitiv: disonanţă cognitivă – reprezentarea mentala a
părintelui înainte si post separare
“din observaţiile comportamentelor mamei post separare …credinţa despre tatăl sau ca este un om rău sau care nu ar fi in stare sa aibă grija de el sau un om despre care mamei nu-i place si atunci când este in prezenta lui mama nu se simte bine, confortabil emoţional sau chiar sa sufere.
Copilul il respinge deoarece in mintea lui părintele reprezintă o sursa de instabilitate, insecuritate si faţa de care mama nu-şi exprima acordul. “
Reacţiile au un rol protectiv dar dezadaptativ pentru sine şi pentru mama lui.
Intensitatea traumei gradul de îndepărtare a copilului de către un părinte faţă de celălalt părinte.
Îndepărtarea nu este rezultatul unor comportamente abuzive anterior separării
Acest proces are la bază:Acest proces are la bază: distresul emoţional si sistemul de credinţe al părintelui alienator
Credinţele : “copilul nu are nevoie de celălalt părinte iar vizitele acestuia sunt văzute ca o ”hărţuiala a copilului”
orice obiecte ale părintelui respins sunt eliminate din casă, lasă la alegerea copilului daca vrea să-şi viziteze părintele.
Transmite mesaje copilului că celălalt părinte este rău Manifestă comportamente de a proteja copilul de un pericol
prezumat Se foloseşte de avocaţi, alţi profesionişti Vulnerabilităţile copilului Răspunsul părintelui îndepărtat. Factori care amplifica: intervenţia membrilor familiei extinse, a avocaţilor,
a clinicienilor dar a judecătorilor.
Factori contextualiFactori relaționali
Probleme de intimitate Sistemul de credințe Paternuri de comportament
Factori personali
Post separareAjustare parentala-Schimbarea stilului de viața-Probleme de sănătate-Reglarea emoțiilor-Probleme de identitate
Abilităţile părinților • nevoile copiilor:
• siguranța• îngrijire• control• supraveghere academica• relația cu părinții
Factori protectiviVârstaStatut social si profesionalAtașament in cuplu Locul controlului – internStima de sine ridicataSuport socialEchitate – rolul de gender
Factori de risc•Vârsta •Situație financiara•Statut social•Atașament in cuplu•Sensul lipsei de putere•Toleranta scăzuta •la frustrare•Rolul tradițional de gender
Separare
Stilul coparentalStilul parental
după, Carr, A. The Handbook of Child and Adolescent Clinical Psychology. A Contextual Approach.(1999).
Factori predispozanți personali-Demografici-Biologici-Psihologici (personalitate) -reglare emoționala
Factori predispozanți contextuali- Istoric de familie- Expunerea la conflicte,violenta- Evenimente stresante
Post separare-Probleme de internalizare -Probleme de externalizare-Probleme academice-Probleme relaționale
Factori protectivi personali•Vârsta•Statut social si profesional•Atașament in cuplu •Locul controlului – intern•Stima de sine ridicata•Suport social•Stil atribuţional – optimist•Autoeficacitate•Abilitați de coping
Factori personali de menținere•Vinovăţie•Frica de abandon, respingere• din partea celorlalți copii•Abilitați de coping reduse•Distorsiuni cognitive
SEPARARE
Factori contextuali protectivi-Structura si dinamica familiei-Comunicarea in familie-Diferențierea,rutine, ritualuri-Eficienta parentală-Stil parental democratic-Autocontrol-Contact cu părintele nerezident-Suport social
Factori contextuali de menținere-Stilul coparental-Triangulari-Stil parental inconsistent-Comunicare confuza-Nediferențiere intre subsisteme-Reacția părintelui la separare-Strategii de coping dezadaptative-Lipsa rețelelor de suport
Definiţia clasică a abuzului emoţional
Respingere Izolare Ameninţare / spaimă Neglijenţă Manipulare Agresiune verbală Presiune psihică
(J. Garbarino et al., The Psychologically Battered Child, 1986)
Părinte preferat
Părinte- Ţintă Alienat
Copil
BlamareBlamare
Fuziune
emoţională
“Alienarea parentală,” - John Dunne
Părintealienator
Părinte ţintă
Copil
BlamareBlamare
Cauzând îndepărtarea copilului înseamnă rele tratamente aplicate copilului
Efectele pe termen scurt ale alienării parentale
Aspecte pozitive: Copilul poate evada de pe câmpul de luptă al părinţilor Copilul poate gestiona emoţiile negative ambivalente care-i
cauzează suferinţă psihică Copilul poate gestiona disonanta cognitivă
Aspecte negative: Copilul fuzionează emoţional cu părintele preferat Copil pierde relaţia cu părintele respins
Alienarea parentală ca abuz emoţional
Copilul este respins: “(n.s.mama) ne spune ca ar trebui sa nu mai zicem nimic, că suntem la fel ca el”
Copilul este izolat: departe de părintele respins, de grupul de referinţă, de activităţile sociale.
Copilul este ignorat: este tratat ca si un “duşman” sau “un trădător” când se întorc din vizită de la părintele respins.
(Amy Baker, Adult Children of Parental Alienation Syndrome, 2007)
Alienarea parentală ca abuz emoţional Copilul este terorizat: “Tata ar fi in stare sa-şi ia arma si sa spună
ca s-ar omorî dacă nu-i arat credinţa si loialitatea mea faţă de el.”
Copilul este corupt: “ea spune ca mă bate daca nu-i aduc bere.”
Copilul este agresat verbal: “Mama ar începe sa plângă si să mă jignească/ înjure si să mă pedepsească.”
Asupra copilului se pune presiune : “Tatăl a antrenat echipa mea de fotbal. M-a obligat sa câştig de 15 ani.”
„hai Doru, ca iar mă doare mana….sau vrei sa mă doară iar mana, să-mi fie rău… uite ca începe sa mă doară mana … hai ieşi un pic afară…..”
„dacă te duci cu el o sa vezi ce păţeşti… ” ii spune mama copilului. Imediat după aceasta minorul – aşa cum reiese din descrierile executorului judecătoresc –a început sa-şi lovească tatăl si sa devina agitat părăsind locul întâlnirii cu tatăl.
Efecte pe termen lung a alienării parentale
Probleme raportate de adulţi ca victime ale alienării parentale– studiu retrospectiv (N = 40).
Stimă de sine scăzută (65%) Depresie (70%) Probleme cu alcool si droguri (35%) Neîncredere (40%) Înstrăinaţi de proprii lor copii (50%) Divorţ (57.5%)
(Amy Baker, Adult Children of Parental Alienation Syndrome, 2007)
Familie in divorţ – alienare parentală
Tipuri de stresoriAtaşament – trauma relaţională
- In relaţia de ataşament cu îngrijitorul primar- Insecuritate dată de responsivitatea scăzută
a părintelui - Lipsa răspunsului - Lipsa empatiei si a valorii personale- Îngrijitorul primar ca sursă de frică şi confort- Insecuritate- Teama de abandon, lipsa protecţiei, abuz
fizic, injurii
Domeniile afectate in cazul copiilor expuşi la trauma complexa
- Relaţia de ataşament – ambivalent- Somatizări- Reglarea emoţiilor - Disocieri - Dificultăţi in controlul
comportamental - Distorsiuni cognitive- Conceptul de sine
Efectele procesării traumei la copii
Pierderea:sensului identităţii de sine, sensului autonomiei, intimităţii sentimentului de afiliereDisfuncţionalităţi pe diferite paliere: cognitiv, emoţional și comportamental Tulburări comportamentale, alimentare, somatice, anxietate, depresie.Distresul emoţional al minorului este dat de: interacţiunile copilul cu familia si mediul şcolar social amplificat de conflictul dintre cei doi părinţi de participarea lui in „mijlocul acestui război ” „arena judiciară si socială ” si devine „o armă nucleară in acest război”(Shepard, A.,2001)
Efectele procesării traumei la părinţii îndepărtaţi - alienaţi
Părintele nonrezident și membrii familiei sale de origine trăiesc „pierderea” copilului ca un proces de doliu însă, mult mai intens, dureros psihologic decât decesul deoarece „pentru unii părinţi reprezintă o continuă jelire și trăire a morţii” (Gardner, 1992).
Exemplu - discursul bunicii paterneBunica arată că „copilul ca sa vina la Bucureşti trebuie pregătit… nu-i da
atenţie tatălui, îl evita, el (copilul) trebuie sa fie susţinut de mama copilului in intenţia de a se apropia si a se comporta normal cu tatăl lui.
Cum sa trimită mama copilul cu tatăl, când tatăl ii spune copilului sa vina sa mănânce si el nu vrea?
...a mers la capătul lumii cu copilul…după divorţ… „la baza unor relaţii stă bunul simţ. Chiar dacă îmi întoarce cineva spatele eu nu i-l întorc. Fiul meu nu scapă ocazia să meargă la Oradea deşi ştie ce-l aşteaptă… şi totuşi pleacă….e simţul datoriei şi al bunului simţ…
Ce tărie mai poţi să ai dacă copilul nici nu se uită la tine? Asta-i durerea cea mare….”
Children of Divorce Intervention Program(CODIP), Pedro Carroll
– program de prevenţie -
Obiective generale:1. Reducerea stresului datorat divorțului părinților2. Dezvoltarea abilitaților şi a competentelor de gestionare a divorțului
Sarcini si abilitaţi pe care să le dezvolte copiii: 1. Înţelegerea divorțului la nivelul lor de dezvoltare cognitiva; informare 2. Dezangajarea din conflictul părinților 3. Rezolvarea pierderilor suferite o data cu divorţul 4. Rezolvarea problemelor legate de furie si autoblamare 5. Acceptarea permanenţei divorțului 6. Ajutarea copilului sa-şi seteze aşteptări realiste in legătura cu viitoarele relaţii
Programul are patru părti / unităţi 1. Emoţii, familie si schimbările in familie 2. Abilităţi de coping: învăţând cum să gestionăm emoţiile si cum să rezolvam
problemele 3. Relaţia copil – părinte 4. Percepţia copiilor despre sine si familia lor
Family reflections reunification program (K.Reay)
Program în reunificarea familiei- program pilot in 2012 – 2013
Grup ţintă: copii 8-18 aniObiective:
Reunificarea copilului cu părintele ţintă Consilierea părintelui favorizat Dezvoltarea abilităților raționale la copil Ajutarea copilului sa inteleaga ce i se întâmpla Re-crearea rolurilor, responsabilităților şi
granițelor Dezvoltarea abilitaților de comunicare la părinți Menținerea procesului reunificării Promovarea relațiilor copilului cu ambii părinți
Excepție: istoria de abuz in familie
Family reflections reunification program (K.Reay) Program in reflectarea si reunificarea familiei
- program pilot in 2012 - 2013
Componente: Întâlniri cu copiii Psihoeducaţia Consilierea părintelui ţintă - pregătirea lui de
către un psiholog Programe desfășurate cu copilul şi părintele
ţintă Consilierea părintelui favorit Menținerea progresului
the world may be different because I was important in the life of my child.“
A hundred years from nowit will not matter what sort of house I live in,what my bank account was, or the kind of car I drove,
But,
The nature of the child’s tie to his mother.
“the infant and young child should
experience a warm, intimate, and continuous
relationship with his mother in
which both findsatisfaction and
enjoyment”
(Bowlby, Attachment and loss)