Home >Documents >curs 6 trauma

curs 6 trauma

Date post:08-Apr-2016
Category:
View:306 times
Download:5 times
Share this document with a friend
Description:
trauma ocluzala
Transcript:
  • CURS VI

  • Diagnosticarea tulburrilor de origine ocluzal ale aparatului dento-maxilar reprezint o etap delicat, dar major n stabilirea mijloacelor terapeutice de reabilitare funcional a arcadelor dentare. Dificultatea n precizarea diagnosticului, rezid n faptul c orice traum aprut la nivelul oricrui component al sistemului stomatognat poate conduce la disfuncie ocluzal. Studiul fenomenului de traum ocluzal impune efectuarea unui examen clinic minuios, dar care de multe ori nu permite evaluarea corect a gradului de afectare dento- parodontal a structurilor afectate.

    n aceast situaie completarea informaiilor clinice prin date furnizate de examenele complementare devine o necesitate

  • Cea de-a doua cauza a distructiei parodontale este trauma ocluzalaEa poate produce distructie osoasa atat in prezenta cat si in absenta inflamatiei.Parodontiul incearca sa se acomodeze cu fortele exercitate asupra coroanei ,capacitatea de adaptare variind de la persoana la persoana si la aceeasi persoana la momente diferiteEfectul fortelor ocluzale asupra parodontiului si a osului alveolar este influentat de magnitudinea, directia si frecventa fortelor ocluzale . Presiunea constanta asupra osului este un factor de stres mult mai agresiv asupra parodontiului comparativ cu fortele intermitente.Cu cat aplicarea fortelor intermitente este mai frecventa cu atat mai mult parodontiul va fi supus stresului si lezat.

  • Trauma ocluzala

    O limita de siguranta inerenta comuna tuturor tesuturilor permit unele variatii ocluzale fara a avea efecte adverse asupra parodontiului.Cu toate acestea ,cand fortele ocluzale depasesc capacitatea de adaptare a tesuturilor apar leziuni parodontale,cunoscute sub denumirea de trauma ocluzala.Aceasta trauma ocluzala face referire la leziunile ce se dezvolta la nivelul tesuturilor si nu la fortele ocluzale.O astfel de ocluzie ce produce lezari ale parodontiului este denumita ocluzie traumatica.

  • Trauma ocluzala poate fi acuta sau cronica.Trauma ocluzala acuta este rezultatul unei schimbari bruste a directionarii fortelor ocluzale,precum cele produse prin muscarea dintr-un obiect dur.Coreland toate acestea, restaurarile odontale sau lucrarile protetice ce interfera sau modifica directia fortelor ocuzale la nivelul dintilor, induc aparitia traumei acute.

  • Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt: imediate: - jena dureroasa ; - sensibilitate la percutie - durere violenta trecatoare (in cateva secunde); - dureri prelungite, insotite de o crestere a mobilitatii dentare, care se mentin de la cateva ore la cateva zile, In functie de efectul traumei ocluzale: contuzie, subluxalie sau chiar luxatie dentara tardive: - laterale, la nivelul premolarilor sau numai al unuia sau mai multor molari, fara semne clinice manifeste de inflamatie sau alte circumstante locale traumatice pe termen lung, care ar putea explica aceasta mobilitate anormala.

  • Printr-o anameza bine condusa, in majoritatea cazurilor se constata ca, in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul obisnuia sa exercite presiuni excesive prin spargerea intre dinti de samburi, oase sau prin scoaterea capacelor sau dopurilor de la sticle. In astfel de situatii, se produc microrupturi ale ligamentelor, microhemoragii,microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care participa la fenomenele de histoliza tisulara si prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara patologica.Radiologic, in astfel de cazuri, predomina o demineralizare intensa si difuza, si mai putin resorbtie osoasa.

  • Daca forta este disipata si transmisa conform pozitiei dintelui in axul lung sau daca lucrarea protetica este indepartata sau readaptata, leziunile parodontale isi diminueaza afectarea.Trauma acuta poate deasemeni sa produca leziuni cuneiforme sub forma de lacrimaIn cazul in care factorul cauzal nu este indepartat leziunile se pot inrautati,putand dezvolta necroza,insotita de formarea abcesului parodontal sau poate persista ca un simptom individual transformandu-se intr-o afectiune cronica.

  • Trauma cronica este mult mai frecventa decat trauma acuta si prezinta o importanta clinica semnificativa.In cele mai multe cazuri este dezvoltata prin schimbari (gradate) ocluzale produse asupra dintelui(sarcinii suportate de dinte )asociate cu obiceiuri parafunctionale precum bruxismul, mai degraba decat o sechela a traumei parodontale. Trauma ocluzala cronica ,este urmata, in multe cazuri (atunci cand nu este excesiva, supraliminara), de fenomene adaptative: - ingrosarea ligamentului periodontal; - ingrosarea pe alocuri, a laminei dura (in zona apicala si la nivelul furcatiilor); - condensarea structurii osului trabecular, spongios; .

  • - ingrosarea marginii osului alveolar, care poate fi evidentiata clinic prin aparitia unor proeminente bulbare, punctiforme, mici "monticuli", presarati pe versantul vestibular si, uneori, oral, deasupra carora marginea gingivala libera si, mai ales, gingia fixa sunt intinse, de aspect albicios, punctiform. Trauma ocluzala cronica (prin obturatii sau coroane inalte, hipersolicitarea dintilor care marginesc brese edentate, bruxism) se insoteste de: - cresterea mobilitalii dentare peste limitele normale (nefiind insa patologica" deoarece rezulta din suprasolicitarea ligamentului periodontal) si o deformare elastica, mai accentuata decat in mod obisnuit a osului alveolar si numai rareori prin "resorbtia laterala" a acestuia; - retractie gingivala;

  • - reducerea grosimii ligamentului periodontal; - radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza. Radiologic se constata: - largirea spatiului dento-alveolar; - defecte angulare ale varfului septurilor, fara resorbtii osoase accentuate; -uneori fenomene de rizaliza

    Orice ocluzie care produce leziuni parodontale este traumatica. O malocluzie nu produce neaparat trauma ocluzala,leziuni parodontale pot aparea si in cazul in care o ocluzie pare a fi normala.

  • Dentitia poate fi din punct de vedere anatomic si estetic acceptabila dar disfunctionala din punct de vedere functional, producand leziuni parodontale.

    Relatiile ocluzale traumatice se refera la termeni precum -dizarmonii ocluzale, -distrofii ocluzale, -dezechilibre ocluzale,dpdv al efectului ocluzal asupra parodontiului si nu al pozitiei dintilor.

    Deoarece trauma ocluzala se refera la aceste leziuni parodontale si nu la tipul de ocluzie ,o forta ocluzala excesiva nu este considerata traumatica daca parodontiul se poate adapta la actiunea ei.

  • Trauma ocluzala primara si secundara

    Trauma ocluzala se poate datora alterarii fortelor ocluzale sau scaderii capacitatii parodontiului de a face fata fortelor ocluzale. In cazul in care trauma ocluzala este rezultatul alterarii fortelor ocluzale, se numeste trauma ocluzala primara. In cazul in care este rezultatul reducerii capacitatii parodontiului de a face fata fortelor ocluzale, se numeste trauma ocluzala secundara.Trauma ocluzala primara se considera starea in care singurul factor etiologic care contribuie la distructia parodontiului este trauma ocluzala, dintele fiind supus doar fortelor ocluzale.

  • Trauma ocluzala primara se considera starea incare singurul factor etiologic care contribuie la distructia parodontiului este trauma ocluzala, dintele fiind supus doar fortelor ocluzale. D p v al implicarii poate fi localizata sau generalizata Ca si exemplu se pot mentiona leziunile parodontale ce afecteaza dintii cu un parodontiu initial sanatos, dupa: 1) realizarea unei obturatii inalte, 2) realizarea unei lucrari protetice ce creaza forte excesive asupra dintilor stalpi si/sau antagonistilor,

  • 3) extruziile si egresiunile dintilor migrati in spatiile ramase neprotezate dupa extractii dentare4)malpozitii unidentare5) tratamente ortodontice ce au modificat pozitiile dintilor, plasandu-i intr-o pozitie functionala inacceptabila.6)bruxism nocturn sau diurn Majoritatea studiilor pe animale de laborator au investigat trauma ocluzala primara.

  • Schimbarile consecutive traumei ocluzale primare nu modifica nivelul insertiei epitelului jonctional, si nu determina formarea de pungi. O posibila explicatie este data de faptul ca fibrele supragingivale nu sunt afectate prevenind migrarea epitelului jonctional in sens apical. Trauma ocluzala secundara se produce in momentul in care scaderea capacitatii de adaptare a tesutului este secondata de pierdere osoasa consecutiva inflamatiei gingivale. Parodontiul devine mult mai vulnerabil, iar fortele ocluzale ce anterior nu produceau nici un efect secundar, acum devin traumatice.

  • A.Parodontiu normal insotit de o inaltime osoasa normalaB.Parodontiu normal insotit de reducerea inaltimii cresteiC.Parodontita marginala insotita de reducerea inaltimii crestei.

    Trei situatii diferite la care se pot supraadauga forte ocluzale excesive:

  • Primul caz este un exemplu de trauma ocluzala primara, in timp ce urmatoarele doua reprezinta traume ocluzale secundare.

    S-a determinat pe animale experimental faptul ca tulburarile sistemice pot reduce rezistenta tesuturilor, astfel incat, forte care anterior erau tolerabile, devin excesive.

    Aceasta ar putea sa reprezinte un alt mecanism prin care se produce trauma ocluzala secundara.Infundarea osului in alveola in timpul presiunilor verticale se numeste rezilienta parodontala si este de 0.1 mm in comparatie cu rezilienta mucoasei bucale care este de 1mm dupa studiile efectuate de Apllegate

  • Raspunsul tisular la fortele ocluzale crescute Stadiile de raspuns tisularRaspu

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended