patologia-corneei-sclerei...

7/23/2019 patologia-corneei-sclerei...

1/23

PATOLOGIA CORNEEI

Corneea este o membrane transparenta, avasculara si bine inervata fiind un

mediu refringent de 45 dioptrii.

Este alcatuita din 5 straturi : epiteliul anterior

membrana Bowman

parenchimul corneean

descemetul

endoteliul

Modificarile patologice ale corneei privesc marimea, forma, curbura,

grosimea, luciul, transparenta, sensibilitatea.

Modificarile de marime se refera la depasirea diametrelor normale, cuprinseintre 1 si 1!mm. Ele pot fi congenitale sau dobandite. Corneea care depaseste

1!mmm diametru se numeste megalocornee, iar diametrele mai mici de

1mmcaracteri"ea"a microcorneea.

Modificarile de forma si curbura se inta lnesc de obicei simultan si se

manifesta prin aparitia astigmatismului. #ccentuarea curburii corneene poate lua

diferite forme : forma conica $%eratocon&, forma globulara $%eratoglob&, sau

dimpotriva putem vorbi de o aplati"are a corneei $corneea plana&.

Modificarile de grosime ale corneei pot fi stabilite prin e'aminarea

biomicroscopica.

(e cele mai multe ori, ingrosarea corneei, este dobandita si este produsa de

infiltratia edematoasa din glaucomul acut sau celulara din %eratite.

)ubtierea corneei este intotdeauna dobandita si insoteste modificarile de

forma si curbura $%eratoglob, %eratocon, stafilom corneean&.

*ierderea luciului corneean se datorea"a unor afectari diverse ale epiteliului

corneei cum ar fi : edem epitelial, ero"iuni epiteliale corneene, infiltratii corneene

superficiale $%eratite, degenerescente&, 'ero"a corneeana.

+ransparenta corneei

+ransparenta corneei poate fi redusa prin procese ce interesea"a mai ales

parenchimul corneean :edem, infiltratie, vasculari"atie, cicatrici.

1


2/23

Edemul corneean produce o opalescenta mai mult sau mai putin accentuata,

locali"ata sau difu"a, cu margini sterse, pier"anduse in tesuturile sanatoase.

*entru stabilirea cau"elor edemului trebuie cercetat aspectul ochiului congener

$care poate avea le"iuni degenerative ale endoteliodescemetului& si tensiunea

intraoculara. -nfiltratul reduce transparenta corneei. El produce o opacitate

compacta, bine delimitata de dimensiuni variabile care, dupa sediu, poate fi

superficiala sau profunda.

Cicatricile corneene pot fi : neectatice $nefeliom, macula, leucom& sau

ectatice $stafilom&. Cicatricile corneene survin in fa"a de reparatie a proceselor

corneene inflamatorii sau traumatice. )unt alcatuite din elemente de neoformatie

epiteliala si conunctivala care tind sa inlocuiasca tesuturile distruse, dand astfel

nastere la opacifieri care pot fi: nefeliom $o opalescenta locali"ata&/ macula $o

opacifiere mica, circumscrisa, abia vi"ibila cu ochiul liber&/ leucomul $o opacitatedensa, portelanie, care reduce complet transparenta corneei la nivelul sau&. *oate

pre"enta la suprafata o vasculari"atie mai mult sau mai putin abundenta $leucom

vasculari"at&.

(aca leucomul este urmare a unui proces ulcerativ perforant, in grosimea

lui se gasesc elemente din irisul inclavat in perforatie. #cest leucom se numeste

aderent pentru a se deosebi de leucomul simplu in care afectiunea corneeana nu a

fost perforanta. Cand leucomul aderent are suprafata ecta"iata si neregulata se

numeste stafilom corneean $prin asemanarea cu un bob de strugure&.0pacitatile corneene nu pre"inta fenomene de iritatie, luciul corneean este

pastrat si nu au caracter evolutiv. +ratamentul acestora poate consta in iridectomie

optica, %eratoplastie lamelara sau perforanta $transplant de cornee&, %eratoprote"a

in leucomul total sau in stafilomul total.

AFECTIUNI INFLAMATORII

KERATITE

)unt afectiuni inflamatorii ale corneei.

Etiologia : bacteriana, micotica, virala sau cu chlamdii. 2eratita poate fi

produsa si de agenti patogeni care aung la cornee pe cale hematogena, nervoasa

sau umorala.

3


3/23

)e manifesta prin modificarea transparentei corneei care survine dupa

infiltratie celulara leucocitara provenita din vasele limbice. -nfiltratul cornean se

poate resorbi si cornea devine transparenta sau se poate organi"a si produce o

opacitate definitiva. (aca se produce o supuratie se elimina tesutul necro"at dupa

care pierderea de substanta se va cicatri"a prin tesut fibros opac.

2eratitele pot fi superficiale si profunde.

KERATITE SUPERFICIALE

)imptome subiective : dureri oculare cu iradieri retro si perioculare

lacrimare

fotofobie, blefarospasm

scaderea acuitatii vi"uale

)imptome obiective : congestie pericheratica

le"iuni corneene $infiltrate, pierdere de substanta&

chemo"is, edem palpebral

eventul reactii ale uveii anterioare

Ulcerele corneene : pot fi periferice sau centrale. )unt cau"ate de bacteriigram po"itive sau gram negative. Cele cau"ate de bacteriile gram po"itive, raman

bine locali"ate si au o evolutie lenta. Cand etiologia este pneumococica, ulcerul

cornean evoluea"a pana la perforarea corneii. a nivelul camerei anterioare vae'ista proces de iridociclita fibrinoasa si hipopion.

lcerele determinate de germenii gram negativi $e'. pseudomonas&, sunt

urmate de perforare rapida a corneii.

+ratamentul este topic cu colir antibiotic si inectii pb cu antibiotic in functie

de antibiograma.

1.Ulcere periferice : cele mai frecvente sunt cele stafilococice in pre"entaunei blefaroconunctivite cronice.

#par mici infiltrate galbene sau albe la limb in apropierea anselor vasculare.2.Ulcere centrale: tipice cele cu *seudomonas, apar dupa un traumatism

cornean. a cateva ore dupa infectia "onei apare edem epitelial si microinfiltrate.

-nfiltratul devine dens si adanc si poate afecta intreaga cornee in 3446 de ore.

7recvent si rapid la nivelul C# apare hipopionul cu distructia corneii

$descemetocel si perforare&.

$lcerul cornean se pune in evidenta prin coloratia cu fluoresceina care colorea"a

!


4/23

le"iunea in verde.8&

lcerele corneene de etiologie fungica, au marginile mai putin definite, intinse

catre stroma invecinata. C# este linistita.

3.Ulcerul cornean serpiginos (ulcerul seceratorilor) :frecvent

intalnita la adulti si batrani care au obstructie de cai lacrimale sau o conunctivitacronica.

Este o inflamatiee corneana supurativa cu evolutie rapida si grava.

7recventa la persoane din mediul rural ce au suferit microtraumatisme corneene

cu inoculare prin : pneumococ, streptococ, pioceanic, 2och9e%s.

)ubiectiv : dureri oculare si perioculare, lacrimare, fotofobie, congestie

conunctivala.

0biectiv : ulceratie superficiala, rotunda, de dimensiuni variabile cu

marginile regulate, cu fundul cenusiu, murdar, acoperit de e'udat galben si

tesuturi necrotice.E'ista o "ona de infiltratie in urul uei parti a marginilor ulcerului formand

spranceana de inva"ie.

congestie pericheratica, chemo"is conunctival

pupila miotica, pre"enta de e'udat purulent steril depus inferior in

C# hipopion.

Evolutia ulcerului este grava, ulcerul putand invada in suprafata siprofun"ime cea mai mare parte a corneei.

lcerul poate progresa in profun"ime atingand descemetul descemetocel.

rmatoarea etapa este perforarea ulcerului care se insoteste de o durere brusca,

eliminarea de umor apos, dupa care fenomenele inflamatorii se reduc, irisul se

inclavea"a dand nastere unui leucom aderent. Cateodata dupa perforatie se poate

instala endo si panoftalmia.

4


5/23

Complicatiile : leucom cornean, glaucom secundar, cataracta complicata.

*rognosticul este grav, in functie de rapiditatea punerii diagnosticului si

a instituirii tratamentului.

*rofila'ia : combaterea conunctivitelor, dacriocistitelor.

+ratamentul : administrarea de antibiotice cu spectrul larg pe cale

generala si locala $instilatii, inectii subconunctivale si parabulbare&.

-n fa"a de cicatri"are, dupa epiteli"are corneana se poate folosi cu atentie

corti"onul topic sau inectii subconunctivale.

eucoamele corneene nevasculari"ate pot beneficia de %eratoplastie.

KERATITA LAGOFTAMICA

Este o ulceratie corneana determinata de uscarea corneii, data deimposibilitatea oclu"iei palpebrale.

lceratia apare in ; inferioara a corneii, poate lua aspect de ulcer serpiginos.

agoftalmia poate fi produsa de parali"ia nervului facial, e'oftalmie, tumori si

hematoame orbitale, ectropion.

+ratamentul tratamentul ulcerului serpiginos si blefarirafie.

KERATITA NEUROPARALITICA

#pare in parali"ia ramurei oftalmice a trigemenului, care produce o

aneste"ie totala sau partiala a corneei.

)e caracteri"ea"a prin discrepanta dintre semnele obiective : opacitate corneana

centrala care se intande rapid in suprafata si profun"ime, cu evolutie spre

hipopion si perforatie si simptomatologia subiectiva, minima sau absenta.

+ratament : aplicarea de lentile de contact, blefarorafie.

KERATOCONJUNCTIVITA USCATA

0chi uscat prin :deficit de secretie lacrimala apoasa :

%eratoconunctivita sicca, sindromul )ogren

deficit de secretie lacrimala mucoasa : sindromul

5


6/23

)tevens


7/23

KERATITELE VIRALE

Ker'tit' #er)eti&'

Este una dintre cele mai severe infectii ale ochiului.

Este unilaterala, recidivanta, cu o evolutie imprevi"ibila.

)e poate vindeca spontan, poate recidiva, se poate transforma intro segmentita

anterioara, poate induce le"iuni distrofice metaherpetice.

*oate da : 1.determinare epiteliala > ulceratie dendridica, geografica

ulceratie trofica metaherpetica

3.boala stromala > %eratita disciforma

%eratita necro"anta virala

%eratita interstitiala

!. endotelite4. %eratouveita herpetica

5. uveita herpetica primara

Ulceratia dendridica manifestarea cea mai frecventa si tipica care semanifesta ca o ulceratie liniara si arbori"ata, unica sau multipla. Ea se colorea"a

cu fluoresceina sau ro" bengal. Evolutia, ?14 "ile, cu vindecare spontana,

epiteli"area ulceratiei dar cu mentinerea opalescentei dendridice.@ariante : %eratita liniara si %eratita stelara.

Keratita geografica este o e'tensie a infectiei epiteliale. lceratia se

?


8/23

e'tinde, are margini neregulate, aspect de harta geografica.

Keratita trofica apare dupa fa"a activa a infectiei virale, agravata prinutili"area antiviralelor, corticoi"ilor sau tratamentelor mecanice.

e"iunile trofice sunt de regula in centrul corneii, reactie inflamatorie la nivelul

stromei. Este insotita de aneste"ie corneana.Evolutia este lunga, uneori cu disparitia semnelor inflamatorii si de"voltarea unor

opacitati in stroma corneana.

Tr't'mentul

0biectivele tratamentului sunt : limitarea replicarii virusului, limitarea

fenomenelor imunitare, prevenirea recidivelor, restituirea #@.

(rogurile antivirale sunt : antimetabolice : ido'iuridim sau -(, aciclovir

$"ovira'&. #ciclovirul este singurul care poate fi administrat topic $unguent&, oral,

intravenos. El penetrea"a cornea reducand durata bolii si riscul reactiei stromale.+ratamentul chimioterapic antiviral este util in toate formele de herpes, dar

trebuie folosit cu discernamant pentru to'icitatea lui si pentru posibilele re"istente

terapeutice.

KERATITE PROFUN+E

)au parenchimatoase, se caracteri"ea"a prin infiltratia parenchimului

cornean, frecvent prin mecanism endogen.Etiologia : +BC, sifilis, lepra, viro"a.

Ker'tit' )'renim'to'!' !i%iliti&' ,lueti&'- : se intalneste in sifilisul

congenital si dobandit.

Evoluea"a stadial cu infiltrate corneene si neovasculari"atie corneana cu

fenomene subiective intense. -n fa"a de resorbtie a infiltratelor se produce

obstruarea vaselor de neoformatie care raman cordoane filiforme sau cicatrici.

+ratamentul de electie : corticoterapia locala si generala/ tratamentul antiluetic nuinfluentea"a %eratita odata aparuta.

Ker'tit' tu.er&ulo'!': apare la un singur ochi, are o evolutie lunga cu

simptomatologie subiectiva redusa, cu tendinta la recidiva.

Aodulii infiltrativi de culoare galbuie sunt mai numerosi si neovasculari"atia mai

abundenta.

6


9/23

Ker'tit' )'renim'to'!' ir'l' : forma cea mai frecventa este %eratita

disciforma $herpetica&.

Este o inflamatie a stromei corneene $opacitate corneana in forma de disc&,

nesupurativa, cu evolutie cronica.

#@ scade rapid, este putin dureroasa, se insoteste de discreta hiperemie

peri%eratica, edemul stromal central in forma de disc este separat de limb printro

"ona de cornee sanatoasa fara necro"a sau vasculari"atie.

+ratament : corticoi"i.

+egenere!&ente &orneene

Ar&ul !enil / geronto0on / este o degenerescenta periferica corneeana ce aparelapersoane dupa 5 ani datorita depunerii progresive de lipide in stroma

periferica /nu afectea"a vederea.

+i!tro%ii &orneene e&t'ti&e / 1er'to&onu!ul / este o ecta"ie corneeana

progresiva, neinflamatoare caracteri"ata prin protru"ia centrala si paracentrala a

corneei, cu astigmatism neregulat, subtierea stromei si miopie progresiva.

+ratamentul consta in corectia cu lentile de contact dure, %eratoplastie.

Ci&'tri&ile &orneene /punctiforme $nefeliom&" macula

leucomul corneean care poate fi simplu, vasculari"at,

aderent.

C(IRURGIA CORNEEI

C#irurgi' )l'gilor &orneene

)e face dupa identificarea mecanismului de producere, pre"enta sau nu a corpilor

straini intraoculari, probabilitatea riscului septic.

Consta in suturarea plagii cu fir 1 , firele separate, perpendiculare pe plaga si

apoi ingropate.efacerea camerei anterioare cu ser . #ntibioterapie topica si

sistemica.

(aca plaga este neperforanta si de dimensiuni mici se aplica o lentila de contact


10/23

terapeutica.

(aca plaga este cu pierdere de substanta se folosesc ade"ivi biologici aplicati

local > cianoacrilati.

(aca pierderea de substanta este importanta dupa sutura si cicatri"area plagii se

recomanda cheratoplastie perforanta.

(aca se asocia"a cu ruperea capsulei anterioare a cristalinului si mase in C#

acestea se for aspira in acelasi timp operator cu sutura plagii corneene iar ulterior

se va face implantarea -0.

(aca odata cu plaga avem ruperea capsulei anterioare si posterioare a cristalinului

si e'ista mase cristaliniene amestecate cu vitros se face sutura plagii corneene iar

intrun timp ulterior lensectomie si vitrectomie prin parsplana.

C#er'to)l'!ti'

Este operatia prin care corneea pacientului este inlocuita cu o cornee de la undonator.

Cheratoplastia poate fi :

perforanta

lamelara > anterioara, partiala sau totala

posterioara transplantul de endoteliu

Cheratoplastia perforanta este indicata in : perforatii corneene/ leucoame

corneene postraumatice, postarsuri / distrofii corneene / degenerescente corneene.

Cheratoplastia lamelara anterioara consta in inlocuirea stromei opacifiate cu o

stroma transtarenta fara transplantarea si a endoteliului cornean acesta fiind

responsabil de producerea maoritatii ca"urilor de reet la bolnavii cu

cheratoplastie.

-ndicatiile sunt: %eratoconus, distrofii stromale corneene.

Cheratoplastia posterioara sau transplatul de endoteliu este o tehnica actuala si in

plina evolutie. )e indica in cheratopatia edematoasa a ochiului pseudofac.

C#er'to)rote*'re'

-ndicatiile sunt afectiuni sau traumatisme care duc la distrugerea corneei si al

altor structuri oculare : arsuri sindrom )tevens >


11/23

PATOLOGIA SCLEREI

)clera si corneea formea"a stratul e'tern al globului ocular cu rol de protectie.

Este formata din tesut conunctiv dens si este avasculara.

a nivelul sau se insera cei = muschi e'trinseci oculari si pre"inta la polul

posterior orificiile prin care ies nervul optic si vasele retinei.

Modi%i&'ri de &ulo're " inrosirea sclerei.

sclera subtire albastra,datorita coroidei subiacente /la

nounascuti in boala obstein

galbena in icter

maronie in al%aptonurie

Modi%i&'ri de gro!ime 'le !&lerei / stafilomul miopic determina subtierea

sclerei mai mult posterior

stafiloame secundare dupa hipertomiile prelungite subtierea sclerala dupa chirurgia de"lipirii de retina

scleromalacia perforanta care apare la pacienti cu

artitra reumatoida cu evolutie indelungata


E)i!&lerit' inflamatia tesutului superficial episcleral $dintre conunctivasi sclera&.

*oate fi idiopatica sau insoteste boli de colagen $spondilita anchilopoetica,

artrita reumatoida, periarterita nodoasa&, boli de tip guta, boli infectioase.

Episclerita simpla inflamatie neinfectioasa, spontana locali"ata intrun

sector al episclerei, care durea"a ?1 "ile, se remite partial dupa 3! saptamani,

poate recidiva dupa 13 luni. Este mai frecventa primavara si toamna.

Episclerita nodulara

Clinic : nodul episcleral, mobil, usor proeminent inconurat de o "ona

hiperemica. Aodulul poate creste, este dureros la palpare. *ot apare infiltrate

corneene periferice.Aodulul este acoperit de conunctiva care este mobila iar

hiperemia ei cedea"a dupa ce se instilea"a un colir vasoconstrictor.

11


12/23

Episclerita periodica fugace

#pare la barbati tineri cu poliartrita reumatoida, guta, infectie de focar sau

teren alergic. #re un caracter difu", apare ca un focar violaceu in vecinatatea

limbului, fugace si cu tendinta la recidiva.

S&lerit' boala inflamatorie, cronica, dureroasa care interesea"a sclera si

toata grosimea ei. )cleritele sunt rare dar evolutia este grava.

7recvente la femei, 45 de ani.

Etiologia : +BC, sifilis, guta, boli infectioase cu bacterii, fungi, virusuri.

*rimar poate apare asociata cu boli autoimune sistemice : lupus, poliarterita

nodoasa, boala Behcet, granulomato"a 9egener.)ubiectiv : durere, cefalee, lacrimare, fotofobie.

0biectiv : manifestarile sunt diferite la cele 3 forme clinice, anterioara si

posterioara.

)clerita anterioara poate fi :

difu"a : congestia unui sector de sclera D fotofobie D durere intensa

iradiata fata si cap.

nodulara : noduli sclerali, rosu intens ficsi

necro"anta cu inflamatie intrun sector al sclerei

necro"anta fara inflamatie cu necro"a si perforarea sclerei

)clerita posterioara este unilaterala mai frecvent si se poate e'tinde

intraocular si orbitar cu : edem papilar, AB, (, diplopie, e'oftalmie.

13


13/23

*oate fi :

nodulara : inflamatie granulomatoasa, necro"anta insotita de durere

severa cu iradiere craniana e'acerbata noaptea sau la atingere.

acrimarea si fotofobia sunt moderate.

difu"a: inflamatie granulomatoasa a tesuturilor sclerale cu ingrosarealor. +ardiv, sclera devine subtire de"voltand stafiloame sclerale.

Complicatii: sclero%eratita, sclerouveita, nevrita optica retrobulbara, de"lipirea de

retina e'udativa, uveita, glaucomul secundar, cataracta complicate, stafilomul,

atrofiile corioretiniene.

(iagnosticul diferential se face cu conunctivita flictenulara, inectia peri%eratica,

inflamatiile orbitei si glandei lacrimale.

1!


14/23

+ratamentul este medical si chirurgical.

+ratamentul medical este etiologic cand se cunoaste cau"a / antiinfectios /

antiinflamator$ steroidian sau nesteroidian&.

+ratamentul chirurgical consta in plastie cand sclera este subtiata.

14


15/23

PATOLOGIA UVEEI

veea este tunica medie a ochiului formata din trei portiuni distincte: iris,

corp ciliar si coroida.

Iri!ul constituie partea anterioara a tunicii vasculare a ochiului / are in

centru un orificiu numit pupila. 0rificiul pupilar mobil are menirea de a regla

cantitatea de ra"e luminoase care patrund in ochi $deschidere variabila de la 1,5 la

mm&.

Cor)ul &ili'r are doua functii principale: formarea umorii apoase si

acomodatia.

Coroid' repre"inta portiunea posterioara a uveei care se intinde de la papila

la ora serrata. Coroida este un tesut vascular foarte pigmentat si are urmatoarele

functii : transportul substantelor nutritive si eliminarea produsilor de metabolism

prin venele vorticoase / rol termic / rol optic / de camera obscura necesaraformarii unei imagini clare pe retina.


UVEITE

veitele sunt afectiuni inflamatorii ale uveii.

Etiologia e0ogen'2 agentul cau"al este introdus direct in ochi pe cale corneana$%eratouveite, traumatisme& si sclerala $sclerite, traumatisme&.

endogen'2 inflamatia locala poate fi legata de o patologie

intraoculara $cataracta hipermatura, tumori intraoculare&, afectarea tractului uveal

prin reactie inflamatorie generala sau imunitara.

15


16/23

Cl'!i%i&'re' ueitelor

in functie de natura etiologica

inflamatorie

infectioasa

imuna

asociata cu inflamatii sistemice : tbc, sarcoido"a

in functie de punctul de plecare al

inflamatiei

e'ogene : dupa o plaga perforata $traumatica&,

chirurgicala

patologic: ulcer perforat cu patrunderea

germenilor microbieni $pneumococ,

stafilococ, streptococ, pioceanic&,

substante chimice, to'ine animale,vegetale

endogene: pot fi declansate printrun mecanism

infectios, to'ic, alergic

anatomica

anterioare > interesea"a irisul si partea anterioara a

corpului ciliar $pars plicata&/ --(0C-C-+# este

forma cea mai frecventa intermediara > in portiunea posterioara a corpului ciliar

$pars plana& si periferia coroidei/ pot fi secundare

afectarii retinei si vitrosului/ forma cea mai frecventa

este *#) *#A-+#

posterioare > interesea"a coroida, retina si vitrosul si

sunt : C00-(-+E, C0-0E+-A-+E,

E+-A0C00-(-+E

*#A@E-+E in care toata structura uveei esteinflamata / sunt rare si se intalnesc in boli severe

autoimune : @ogt2oanagi arada, to'ocara infantila

dupa evolutie

acuta

subacuta

cronica

1=


17/23

recidivanta

(in punct de vedere etiopatogenic, uveitele sunt declansate de :

F'&tori e0ogeni : plagi perforante,

corpi straini intraoculari sau ulcere perforate, cand flora microbiana

saprofita e'acerbata sau flora de suprainfectie patrunde direct in

globul ocular.

F'&tori endogeni :

mecanism septic

mecanism alergic

mecanism to'ic

-n etiopatogenia inflamatiilor uveei, un rol important il au focarele de infectie din

organism, din sfera 0, stomatologica, genitala, +BC, sifilis, care pot declansa,

intretine sau cronici"a o uveita.

UVEITELE ANTERIOARE

-rite,ciclite, iridociclite.

*ot fi : acute sau cronice.

)ubiectiv: debut brutal cu lacrimare, fotofobie, blefarospasm, dureri oculare,

scadere variabila a #@.

0biectiv : inectie peri%eratica

" modificari ale irisului2 in iridociclita acuta, irisul apare tern,

decolorat, in forma cronica pot apare noduli prin proliferarea epiteliului

pigmentar

"pupila este in mio"a e'udat in camera anterioara prin inflamatia irisului se rupe bariera

hematoapoasa si apare un e'udat, formand fenomenul +ndall si hipopion cand

celulele e'udative se depun decliv in C#.

sinechii iriene posterioare aderente ale marginii pupilare a irisului

la fata anterioara a cristalinului. *rin ruperea lor apar grame"i pigmentare. (aca

nu se rup, se formea"a oclu"ie pupilara, umoarea apoasa nu trece din C* in C#,

1?


18/23

reali"anduse iris in tomata cu hipertonie.

precipitate pe fata posterioara a corneii sau pe iris care sunt o

e'udatie provenind din corpul ciliar si iris.Ele pot fi albe , gri, rotunde, slaninoase

sau pigmentate.

hipema in irite hemoragice

hipo sau hipertonie oculara

7orme clinice > irite : +ndall D, sinechii

ciclite : precipitate, hipertonie oculara

7orme legate de intensitatea catorva simptome :

iridociclita e'udativa $cu e'udatie importanta&

" iridociclita plastica $sinechii si masa e'udativa in C#&

iridociclita severa $predomina precipitatele&

7orme legate de evolutia inflamatiei :

iridociclita acuta benigna

iridociclita subacuta recidivanta progresiva

iridociclita torpida bilaterala, insidioasa cu scadere mare de vedere,

16


19/23

complicata cu cataracta, hipotonie, atrofia globului.

Complicatiile uveitei anterioare apar in formele evolutive prelungite.

glaucom secundar prin bloca pupilar, prin alterarea trabeculului

cataracta

%eratopatia in bandeleta

atrofia de iris

de"lipire de retina

(iagnostic diferential : conunctivita acuta in care acuitatea vi"uala este normala

si hiperemia conunctivala este superficiala

glaucom cu unghi ingust $midria"a arefle'ica, micsorarea

C#, halouri colorate, cefalee, dureri oculare, scaderea acuitatii vi"uale&.

+ratamentul :1. local > midriatice care au drept scop reducerea congestiei, a

e'udatiei, impiedicarea formarii sinechiilor iriene sau daca ele sau format ruperea

lor.Midria"a se face cu : atropina 1F, formula midriatica$ atropina, midrum,

neosinefrin&, adrenalina 1G in inectii subconunctivale

3. general > antiinflamatorii steroidiene sau nesteroidiene

antibiotice cu spectru larg

!. chirurgical se adresea"a complicatiilor, trebuie efectuat dupastingerea puseului acut / e'tractia de cristalin si tratamentul chirurgical al

glaucomului

OFTALMIA SIMPATICA

Este o boala autoimuna care se manifesta ca o iridociclita ce apare pe un ochi

sanatos la un interval de timp ?14 "ile pana la cativa ani, dupa ce primul ochi a

suferit un traumatism in regiunea corpului ciliar.

(aca in evolutia globului ocular traumati"at apare o iridociclita grava este

preferabil scoaterea acestui ochi pentru a preintampina aparitia oftalmiei

simpatice.

(aca oftalmia simpatica sa instalat este contraindicata scoaterea ochiului

traumati"at pentu ca evolutia ochiului cu oftalmie simpatica este foarte grava

putand fi insotita de pierderea vederii.

1


20/23

+ratament aduvant : corti"on, citostatice

UVEITE POSTERIOARE

)unt coroidite, corioretinite insotite sau nu de afectarea vitrosului.

)ubiectiv : #@ sca"uta in grade variabile, miode"opsii sau metamorfopsii, durere

foarte rar, scotoame po"itive.

0biectiv > tulburari vitreene : cu celule inflamatorii si proteine in vitros. Ele sunt

agregate celulare, fibrina si fibre de vitros degenerat.

focare corioretiniene. -n forma acuta e'ista "one galbui cenusii sau alb

cenusii cu contur flou, de dimensiuni variabile situate in una din "onele retiniene.

7ocarele pot fi unice sau multiple, retina subiacenta este edematoasa si opaca,

vasele retiniene trec peste focar. *ot e'ista mici precipitate galben cenusii pe fataposterioara a vitrosului care este decolat. *roliferarea epiteliului pigmentar la

marginea le"iunii da un aspect de Hsare si piperI.

semne vasculare : hemoragii prin perivascularite retiniene sau prin

oclu"ii vasculare.

uveita anterioara tran"itorie cand focarele coroidiene sunt periferice.

7orme clinice : forma in focar cand e'ista focare unice sau multiple diseminate

periferic sau u'tapapilar. *ot fi granulomatoase sau hemoragice.

forma difu"a, este o forma cronica cu hialita importanta si

corioretinita difu"a.

+ratament > local si general corti"on

antibiotice

antiinflamatorii

UVEITE INTERME+IARE

-ndica inflamatia uveei situate la nivelul ba"ei vitrosului cunoscute sub

denumirea de ciclite posterioare, hialite sau uveoretinite, a"i fiind acceptat

3


21/23

termenul de parsplanite.

+opografic sunt ! forme : 1.corioretinita periferica

3.uveoretinita ba"ala

!.ciclita posterioara

)imptome : scaderea #@, miode"opsii, cecitate nocturna/ ochiul este linistit, apar

mici precipitate de ciclita, +ndalD.

E'amenul fundului de ochi, evidentia"a decolare posterioara vitreana, la nivelul

coroidei apar e'udate cu aspect de bulgar de "apada, mobili"ari pigmentare.

Evolutia cu afectarea vitrosului care poate ramane tulbure cativa ani.

Complicatii : cataracta, (, edem macular, %eratite.

*rognosticul este favorabil.

ETIOLOGIA UVEITELOR

Ueite leg'te de )re*ent' %o&'relor in%e&tio'!e ,prin infectie directa sau

prin fenomene de hipersensibilitate&

3'&terii 2 +BC, sifilis, streptococ $trebuie cercetate focare dentare, 0,

ginecologice&, gonococ, leptospiro"a, brucelo"a, ri%et"ii

Viru!uri 2herpes simple', herpes "oster si citomegalovirus in special la pacientii

imunodeprimati.P'r'*iti 245 to0o)l'!mo*'

*roduce 15F din uveite in general, frecvent se manifesta ca uveita posterioara,

retinocoroidita.

Este cau"ata de infectia directa a celulelor ga"da de catre para"itul +o'oplasma

Jondii.

Maoritatea le"iunilor provin din infectii congenitale.

)e manifesta de obicei ca o uveita posterioara. #socierea intre retinocoroidita

caracteristica si serologie po"itiva este element de diagnostic D etiologic.65 to0o&'r' &'ni!7 gi'rdio*e Mi&o*e 2candida si histoplasmo"a.

31


22/23

Ueite de origine 'utoimun')rin !en!i.ili*'re l' un 'ntigen )ro)riu 'l

oiului5

Ueit' %'&o'ntigeni&' ,hipersensibilitate fata de proteinele de origine

cristaliniana in cataractele intumescente&.

O%t'lmi' !im)'ti&' $dupa un traumatism ocular grav cu afectarea corpului ciliar

si eliberarea de factori antigenici&.

Ueite de origine 'utoimun' in '%e&tiuni gener'li*'te5

S'r&oido*' / limfogranulomato"a benigna cu noduli cutanati cu inva"ie

viscerala si osoasa. (e obicei este insotita de o iridociclita bilaterala, cronica cu

precipitate slaninoase dar si de o uveita intermediara sau posterioara.

)indrom eerdfordt : uveoparotidita.

)indrom Mi%ulic" : hipertrofia glandelor salivare, lacrimale, %eratita uscata D

uveita.

Reum'ti!m : spondilita anchilopoetica, poliartrita reumatoida / de notat

pre"enta antigenului # B3? pre"ent in F din ca"uri.

Sindromul Reiter : uretrita nespecifica, poliartrita, irita acuta bilaterala.

3o'l' 3e#&et: provoaca o uveita anterioara recidivanta cu hipopion dar pot

e'ista si o atingeri oculare posterioare cu vasculite si hialite. )emnele oculare se

insotesc de afte bucale, ulceratii genitale, atingeri cutanate $nodulidermohipodermici, eritem&, atingeri articulare, vasculare, neurologice.

Ueomeningite

)indromul @ogt2oanagi : o uveita anterioara, forma e'udativa asociata cu

semne neuromeningiale latente si hipoacu"ie bilaterala.

Boala arada : semne meningeale cu aparitie si evolutie brutala. )emnele oculare

apar la apro'imativ 3 saptamani dupa semnele generale de obicei uveita

posterioara, corioretinita, hialita.

T3Cpre"inta ocular uveita anterioara, granulomatoasa, coroidita difu"a,granulom coroidian.

Si%ili!ul congenital : %eratita interstitiala si iridociclita

dobandit : irita, corioretinita.

33


23/23

Date post:	19-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	fanel
View:	286 times
Download:	2 times

patologia-corneei-sclerei...

Documents