DAPHNE DU MAURIER

vv

PITSAAILEPovestiri gi nuvele

Traducere gi note: VERONICA FOC$ENEANU

Editura ORIIZ,ONTURI

Descrierea CIP a Bibliolecii Nationale a RomdnieiDU MAURIER, DAPHNE

Pdsirile. Povestiri gi nuvele / Daphne du Maurier;trad.: Veronica Focaeneanu. - Bucuregti ; Orizonturi,2017

rsBN 978-97 3-7 36-364-0

l. Focgeneanu, Veronica (trad.)

821.111

Corectori: Emilia Leancd gi

Rodica ChiriacescuTehnoreda ctor: P u i u E nach eCoperta: Puiu Enache

The Birds and Other Stories - The Birds and The Little PhotographerCopyright O The Estate of Daphne du Maurier, 1952

The Breaking Point - The Alibi and The MenaceCopyright @ Daphne du Maurier, 1959

Rendezvous and Other Stories - No Motive, Panic, Adieu Sagesse, lndis-cretion and The Redezvous

Copyright @ Daphne du Maurier, 1980

,,Prezenta edilie rom6neascd nu reproduce edilia originald Birds andother Stories publicatd in anul 1952.

in edilia Editurii Orizonturi au fost incluse povestiri din urmdtoarelevolume; din volumul The Birds And Other Sfories, povestirile: The Birds

gi The Little Photographer, din volumul The Breaking Point (1959),povestirile: The Alibi gi The Menace, iar din volumul Rendezvous AndOther Stories (1980), povestirile: No Motive, Panic, Adieu Sagesse,

lndiscretion 9i The Rendezvous,"

Editura ORIZONTURI - BucuregtiB-dul Libertafii nr. 4, bl. 117, et.7, ap.20

telefon: 021.317 .76.79, 0744.531 .333e - m a i I : gri z*ontu ri @ed itu ra:oilzgnluftlg

PASAIT,ILE

e trei decembrie vdntul s-a starnit peste noapte gis-a fdcut dintr-odatd iarnd. P6nd atunci fusese otoamnd blAnd6, dulce. Frunzele atdrnau incd ro-

gii-aurii in copaci, iar arbugtii nu-gi pierdusere verdeata.Pdmdntul rdscolit de plug se ardta menos.

Nat Hocken rdmesese cu o infirmitate din timpul rdz-boiului gi de aceea primea pensie; la fermd nu lucratoatd sdptdmdna. Se ducea doar trei zile 9i atunci seindeletnicea cu diverse munci mai ugoare - ridica gar-duri, ageza acoperigurile de stuf 9i fdcea reparafii pe laacareturi. Cu toate cd era cdsdtorit gi avea copii, indrd-gea singurdtatea. Prefera sd munceascd fdrd sd aibd pecineva prin preajmd. Se bucura nespus cdnd i se dddeasd inalte cdte un zdgazsau sd repare o poartd la celdlaltcapdt al peninsulei, unde marea imprejmuia terenul fer-mei pe ambele laturi, lar in zilele acelea, c6nd se fdceaamiazd gi sosea timpul sd-gi mdn6nce pldcinta coaptdde nevastd-sa, se ageza pe creasta stdncii 9i urmdreazborul pdsdrilor. Cel mai bine era toamna; chiar maibine decdt primdvara. Primdvara pdsdrile zburau spreuscat preocupate, atente; erau congtiente de destinatialor; ritmul gi ritualulvie[ii nu acceptau niciun fel de Tntre-rupere. Toamna, cele care nu migraserd, ci rdmdneausd-gi petreace iarna aici, erau cuprinse gi ele de acelagiindemn ndvalnic, dar pentru c6 nu aveau parte de zborulspre alte meleaguri, urmau un tipar gtiut numai de ele.

Poposeau pe peninsulS. in stoluri mari, agitate, neligti-te, istovindu-se de at6ta migcare; ba rotindu-se, d6ndocol Tn vdzduh, ba agezdndu-se pe pdmAntul arat ca sd

ciuguleascS, dar gi atunci cAnd se hrdneau nu erau Tn-

fometate, n-aveau chef. Neast6mpdrul le Tmpingea din

nou spre inalturi.Negre gi albe, stdncutele gi pescdrugii se amestecau

intr-o tovdrdgie stranie, cdutAnd un fel de izbdvire, nicio-datd mulfumite, niciodatd domolite. Stoluride grauri, fog-nind ca mdtasea, zburau spre pdgunea reavdnS, mdna[ide aceeagi nevoie de migcare, iar pdsdrile mai mici -cintezele gi ciocdrliile - se risipeau din copaci pe arbugtica gi cum erau silite.

Nat le privea, gi privea gi pdsdrile marine. Jos in golf,

agteptau fluxul. Erau mai rdbddtoare.Scoicarii, fluierarii, ploierii 9i corlele zdboveau la mar-

ginea apei; pe mdsurd ce marea domoald mAnca dinplaja gi se retrdgea ldsAnd f69ia de alge dezgolitd 9iprundigul involburat, pdsdrile de apd alergau gi se fu-gdreau pe nisip. Apoi, erau 9i ele cuprinse de acelaqifreamSt. Jipau, guierau, se chemau, atingeau in treacdtapa linigtitd gi se indepdrtau de [drm. Repede, mai iute.'.gi mai iute... gi gata... erau inghi[ite de vdzduh. Dar in-cotro, 9i de ce?

indemnul neostoit al toamnei, incdrcat de nemultu-mire, tristele gi neTmpliniri le prindea 9i pe ele in mreje,impingdndu-le sd se adune in stoluri, sd se roteascd gi

sd [ipe; era musai sd-gi reverse tot neastdmpdrul pAnd

la sosirea iernii.Se prea poate ca pdsdrile sd primeascd un felde me-

saj toamna, un soi de avertisment, se gAndi Nat, in timpce-gi mdnca pldcinta agezat pe creasta stdncii. Vine iar-

na. Multe vor pieri. Pdsdrile seamdnd de fapt cu oame-nii. De teama morfii premature, se aruncd la fel ca ele invArtejul unor munci istovitoare sau se dedau la nebunii'

Toamna asta pdsdrile fuseserd mai agitate ca ori-cAnd, neastdmpdrul mai evident tocmai pentru cd zileleerau linigtite. Spre apus, fermierul igi mAna tractorul insusul gijosul dealului, dar din cAnd in cAnd intreaga ma-gindrie, cu om cu tot, dispdrea pentru o clipd acoperitdde norul de pdsdri gdldgioase, rotindu-se in vdzduh. Natera convins cd erau mult mai multe decdt altddatd. infiecare toamnd urmau brazda plugului, dar nu in stoluriuriage ca acum 9i nici atAt de zgomotoase. iiimpartagigifermierului aceastd idee cAnd sosi vremea sd sf6rgeas-cd lucrul"

* Da, rdspunse acesta, sunt mai multe pdsdri ca deobicei, am bdgat gi eu de seamd. lar unele sunt chiarindrdznefe, nici nu le pasd de tractor. Vreo doi pescd-rugi mi s-au apropiat atdt de mult de cap azi dupi-masdincdt am avut impresia cd o sd-mi smulgd gapca. Abiadacd vedeam pe unde ar, cu soarele in ochi gi pdsdrileastea... in jur... Cred cd o sd se schimbe vremea. O sdavem o iarnd grea. De-asta sunt at6t de nelinigtite.

Traversdnd c6mpurile gi apucdnd-o pe drum sprecasd, Nat zdri pdsdrile adunate in stoluri peste dealuriledin vest, in ultima lucire arazelor de soare. Nu se simteanici cea mai micd adiere, iar marea cenugie, linigtitd, Tn-

cepea sd se umfle. in arbugti, opdlelul avea incd floare,iar aerul tremura mdngdietor. Fermierul avusese totugidreptate. Noaptea, vremea se schimbd. Dormitorul luiNat dddea spre rdsdrit. Se trezi exact dupd ora doud gi

auzivdntul pe horn. Nu vdntulde nord care sosegte oda-td cu vijelia gi ploaia, ci vintul de rdsdrit, rece gi uscat.$uiera sinistru in coguri gi pe acoperig o ligld desprinsdincepu sd zdrdngdne. Nat ascultd gi auzi marea vuindin golf. Pdnd gi aerul din miculul dormitor se rdcise; pesub pragul ugii se strecura spre pat un curent rece. Seinveli mai bine cu pdtura, se apropie de nevastd-sa caredormea cu spatele la el gi rdmase in agteptare, atent,cuprins de o presim[ire inexplicabild.

Pe urmd deslugi bdtaia in fereastrd. N-aveau vitd injurul casei care sd se fi desprins gi sd loveascd in gea-

muri. Trase cu urechea, dar bdtaia nu conteni; eneryat,

se dddu jos din pat 9i se duse la fereastrd' O deschisegi in acea clipd ceva ii atinse mAna, repezindu'se la in-cheietura degetelor gi zdrelindu-i pielea. Pe urmd vdzu opereche de aripi care fdlfdiri 9i dispdrurd peste acope-

rig, in spatele casei.Fusese o pasdre, dar ce fel anume n-ar fi putut spu-

ne. Probabil cd vdntul o mAnase s6-9i caute addpost pe

pen/az.inchise fereastra gi se intoarse la pat, dar sim[indu-gi

degetul umezit, puse gura la zg6rieturd. Pasdrea il rd-

nise pdnd la sdnge. Se g6ndi cd in cdutare de addpost,speriatd gi dezorientatS, pasdrea il lovise pe intuneric'Se v6ri din nou in pat 9i incercd sd adoarmd'

Deodatd bdtaia se porni din nou, de data asta mai

puternicd, mai insistentd, iar solia, trezitd de zgomot, se

intoarse spre el gi-i sPuse:

- Du-te gi inchide fereastra, Nat, zdrdngdne.

- Am fost, dar e o pasdre care incearcd si intre incasd. N-auzi vdntul? Bate dinspre rdsdrit 9i impinge pd-

sdrile s5-gi caute addPost.

- Gonegte-le! Nu pot sd dorm din cauza zgomotului.Nat se duse din nou la fereastrd 9i de data asta, cdnd

o deschise, pe pervaz vdzu agezate nu una, ci zeci depdsdri; se repeziserd toate spre el, atac6ndu-|.

Nat strigS, lovi cu bra[ele, le goni. Ca 9i prima, igi lu-

ard zborul peste acoperig 9i dispdrurd. Ldsd iute geamuljos gi puse zdvorul.

-Ai auzit? Tntrebd el. S-au repezit la mine' Au incer-cat sd-mi scoatd ochii.

Rdmase l6nga fereastrd, scrut6nd intunericul, dar nu

reugi sd distingd nimic. So[ia, toropitd de somn, mormdi

ceva din pat.

- Nu pricep, spuse Nat Tnfuriat de reac[ia ei' Ji-amspus cd pe pervaz s-au adunat pdsdri care incearcd sd

intre in casd.Deodatd, dinspre camera copiilor, pe partea opusd a

coridorului, se auzi un strigdt de spaimd.

- E Jill, spuse so[ia care, trezitd de zgomot, se ri-dicase in capul oaselor. Du-te sd vezi ce s-a intdmplat.

Nat aprinse lumdnarea, dar cdnd deschise uga dela dormitor sd traverseze coridorul, curentul de aer ostinse.

Urmd un al doilea tipat ingrozit, de data asta de laam6ndoi copiii, gi, orbecdind, ajunse la ei in camerd;sim[i in intuneric falfait de aripi. Fereastra era larg des-chisd. Prin ea irttrau pdsdrile, lovind mai intAi tavanulgi pere{ii, pe urmd virau brusc in mijlocul zborului 9i se

repezeau spre paturile coPiilor.

- Stati cuminli, sunt aici, urld Nat, iar copiii Ti sdrirdin brafe lipdnd, Tn vreme ce in intuneric, pdsdrile igi luau

avAnt 9i se ndpusteau din nou spre el.

- Ce e, Nat, ce s-a TntAmplat, strigd nevastd-sa din

dormitorul celdlalt; impinse grdbit copiii prin ugd, pe co-ridor, apoi o inchise; rdmase singur in camera lor, cupdsdrile.

ingfdcd o pdturd din patul cel mai apropiat gi, rdsu-cind-o ca pe o armd, incepu sd loveascd cu ea in aer,

in toate direcliile. Auzea bufnetul trupurilor, zburdtdcitularipilor, dar nu reugea sd le biruie, cdci reveneau con-tinuu in atac, ciugulindu-l de mdini, de cap - ciocurilemici giascufite se infigeau ca din[ii furculitei. Pdtura se

transformd intr-o armd de apdrare; o infdgurd Tn jurul

capului 9i apoi, in bezna care-l inconjura, incepu sd lo-

veascd Tn ele cu mdinile goale. Nu indrdznea sd ajungdin vreun fel la ugd gi s-o deschidd, de teami cd pdsdrile

il vor urma.

Cdt s-a luptat cu ele in intuneric n-ar fi putut spune,dar in cele din urmd bdtaia aripilor se rdri 9i se retrase-rd, iar prin fesdtura pdturii Tntrezdri lumind. Agtepti cu

urechile ciulite; nu se auzea niciun sunet, cu exceptiaplAnsului agitat al unuia dintre copiiin dormitorul celdlalt.Fdlfditul, vibrarea aripilor incetase.

igi lua pdtura de pe cap gi priviTn jur. Lumina diminetiireci gi cenugii dddea la iveald interiorul camerei' Zorii 9ifereastra deschisd ademeniserd afdrd pdsdrile vii' Celemoarte zdceau pe podea. Nat privi legurile mdrunte,gocat gi ingrozit. Erau toate, fdrd nicio excep[ie, pdsdri

mici. Probabil cd numdrul lor se ridica la vreo cincizeci'Prihori, vrdbii, pitigoi albagtri gi cenugii, ciocdrlii, cinteze,pdsdri care conform legilor naturii nu-gi pdrdseau stolulgi nici teritoriul. Acum insd se uniserd in dorinta lor deatac Ai se distruseserd lovindu-se de perefii dormitoru-lui, sau fuseserd omorAte de el in timpul luptei. Uneleigi pierduserd penele, altele aveau pe ciocuri sdnge -sdngele lui.

Tngrefogat, Nat se duse la fereastrd gi privi dincolo depeticul de grddinS, spre cdmPuri.

Era un ger tdios, iar pdmdntul avea aspectul negrugi dur al inghe[ului. Nu ingheful alb al zdpezii, care sd

luceascd Tn soarele de dimineaf5, ci cel uscat pe careil aduce vAntul de rdsdrit. Marea mai agitatd acum din

cauza refluxului, cu spuma albd in vdrful crestelor, sespdrgea cu zgomot de [drmul golfului. Nu se vedea nici

urmd de pdsdri. Nu ciripea nicio vrabie in tufigurile dedincolo de poarta grddinii, niciun sturz sau mierlS caresi caute in iarbd dupd mdncare. Nu se auzea dec6t vdn-tul de rdsdrit gi marea.

inchise fereastra gi uga de la dormitorul mic; traversdTnapoi coridorul gi intrd la el in camerd. So[ia stdtea incapul oaselor in pat, cu un copil adormit langa ea, cel

mic in brale, cu un plasture pe obraz. Draperiile erau

trase mult peste geamuri, lumAndrile aprinse. in luminagdlbuie, chipul ei pdrea o mascd de paiald. Scuturd dincap ticutd.

-A adormit acum, gopti ea, dar foarte greu. L-a tdiatceva; avea sdnge in colful ochilor. Jill mi-a spus cd p6-sdrile i-au atacat. Cicd s-ar fi pomenit cu ele in camerd.

Se uitd la elcdutdndu-i privirea spre confirmare. Pdreasperiatd, nducitd. Nat nu voia ca ea sd-gi dea seama cdgi el era zdruncinat, aproape rdvdgit de evenimentele dinultimele ore.

- Dincolo sunt pdsdri, spuse el, pdsdri moarte, vreocincizeci. Prihori, pitulici, toate pdsdrile mici din impre-jurimi. Parcd le-a apucat strechea de cdnd cu vdntul derdsdrit.

Se agezd pe marginea patului, l6nga ea, gi-ilud mdna.

- Din cauza vremii, spuse el, asta trebuie sd fie, dela vremea urdtd. Poate nici nu sunt pdsdri din impreju-rimi. Au fost mAnate de undeva, din interiorul tdrii.

- Dar, Nat, gopti ea, abia in noaptea asta s-a schim-bat vremea. N-a cdzut deloc zdpadd ca sd le alunge.$i nici nu sunt flSm6nde. Au mdncare destuld acolo, pecdmp.

* Din cauza vremii, repetd Nat. Ascultd la mine, vre-mea e de vind.

Nat avea chipul tras 9i obosit, ca al ei. Se privird ovreme fdrd sd vorbeascd.

- Cobor sd fac un ceai, spuse el.Priveligtea bucdtdriei il imbdrbritd. Cegcutele gi far-

furioarele aranjate ordonat in bufet, masa gi scaunele,ghemul de l6nd al so[iei pe scaunul de rdchitd, jucdriilecopiilor pe dulapul din col[.

Se ldsi in genunchi, scormoni tdciunii gi aprinse dinnou focul. Vreascurile cuprinse de fldcdri readuserd at-'mosfera fireascd; ibricul din care iegeau aburi gi ceaini-cul cafeniu rdspdndeau tihnd gi siguranld. igi bau ceaiul

9i umplu o ceagcd sd-i ducd 9i soliei. Pe urmd se spdld,

T$i puse cizmele gi deschise uga din spate'' berul era plumburiu 9i apdsdtor, iar dealurile cafenii

care luciserd in soare cu o zi inainte pSreau intunecate

9i golage. VAntul de rdsdrit despuiase ca un brici co-

["-ii, iir frunzele, sco(oase 9i uscate tremurau 9i se

imprdgtiau cu fiecare rafald- Nat scormoni pdm6ntul cu

cizma. Era bocnd. Nu mai pomenise o schimbare a vre-

mii atdt de bruscd 9i de aprigd' larna uscatd se ldsase

intr-o singurd noaPte.Copiiile treziserd. Se auzea de sus sporovditul lui

Jill, iar miculul Johnny incepuse sd pldngd din nou' Nat

deslugi glasul nevestei care-l linigtea, il alina' Nu peste

mult timp cobordrd to!i. Le pregdtise micul dejun' Ziua

incepu sd se desfdgoare dupd tipicul cunoscut'

-Aigonit pdsdrile? intrebd Jill, linigtitd acum din cau-

za focului din bucatdrie, a luminii zilei 9i a micului dejun.

- Da, nu mai e niciuna, spuse Nat' Vdntul de risd-rit le-a adus. Erau speriate 9i dezorientate, cdutau un

adipost..

- Au incercat sd ne ciuguleascS, spuse Jill' S-au re-

pezit la ochii lui JohnnY'De fricd, rdspunse Nat. Nu gtiau unde se afld, in

bezna din camerd.

- Sper sd nu mai vind, spuse Jill. Poate cd dacd le

punem nigte p6ine pe pervaz or sd mdnince 9i or sd

zboare.Tgi termind micul dejun gi-gi lud cdciuli[a, cd(ile de

g"oita gi ghiozdanul. Nat nu scoase niciun cuvAnt, dar

so[ia ii aruncd o privire peste umdr.

- O conduc pAnd la autobuz, spuse el, nu md duc

azila fermd.

$iTn vreme ce copilul se dusese Tn camera de baie sd

se spele, ii sPuse soliei:

10

- Se nu deschizi nicio fereastrd 9i nicio ugd. Ca sdnu avem vreo surprizd. O sd trec pe la fermd. Vreau sdaflu dacd au auzit ceva azi-noapte.

Plecd cu fetifa. Copilul mergea pe drum gi se pdr:eacd uitase experien[a din noaptea trecutd. Jopdia in fa[alui, rdvdgind frunzele, cu chipul biciuit de frig giimbujoratsub cdciulita cu ciucure.

- O sd ningd, tdticule? intrebd ea. S-a fdcut frig. Natprivi cerul posomorAt gi simfivdntul gfichiuindu-i umerii.

- Nu, n-o sd ningd, rdspunse el. E o iarnd uscatd,Brusc incepu sd cerceteze cu privirea arbugtii dupd

pdsdri, apoi pdduricea de deasupra fermei unde se adu-nau corbii gi stdncufele. Nici urmd de ele. in sta{ie eraugial[icopii. ?ncotogmdnafica giJill, cu chipurile albe pigcatede ger.

Jill alergd la ei, fluturdnd din m6nd.* Tdticu'spune cd n-o sd ningd, striga ea, o sd avem

o iarnd uscatd.Nu pomeni nimic de pdsdri. incepu sd se imbrdnceas-

cd gi sd se hdrjoneascd cu o altd fetitd. Autobuzul co-bora anevoie dealul. Nat agteptd pAnd se urcd Jill, peurmd se intoarse 9i o porni spre fermd. Nu era ziua lui delucru, dar voia sd se convingd cd totul era Tn ordine. Jim,vdcarul, zdrdngdnea nigte fiare prin curte.

- Stdpdnu'e pe-aici? intrebd Nat.

- S-a dus la piafd, rdspunse Jim. Doar e marli azi,nu? $idddu coltul hambaruluicu pagigreoi. N-avea timpde el. Lumea zicea cd Nat era om cu carte. Se ocupa cucititulgitreburide-astea. Uitase cd era marli. Dovadd cAtil zdruncinaserd evenimentele din noaptea trecutS. Seduse la uga din spate a fermeigi o auzi pe doamna Triggin bucdtdrie, fredondnd un c6ntec dupd radio.

- Sunte[iinduntru, doamnd? strigd Nat.Femeia veni la ugd. ZAmbea. Era robustd gi pldcuta

la infd[igare.

11

- Bund ziua, domnule Hocken, spuse ea' De unde

vine oare frigul Ssta groaznic? Din Rusia? N-am mai po-

menit o asemenea schimbare de temperaturd' $i cicd

nu s-a terminat, am auzit la radio. E ceva in legdturd cu

cercul polar.

- N-am deschis radioul in dimineata asta, spuse

Nat. Adevdrul e cd am avut nigte necazuri azi-noapte'

- S-au imbolndvit micutii?

- Nu...Nici nu gtia cum s5-i explice' Acum, in plind zi,bdtdlia

cu pdsdrile ar fi sunat ca o absurditate.incercd sd-i spund doamnei Trigg ce se intdmplase,

dar ii citea Tn priviri cd interpreta totul ca rezultatul unui

cogmar.

- Chiar erau pdsdri adevdrate, spuse ea zAmbind,

cu pene gi fulgi? Nu cumva erau nigte creaturi mai ciu-

date, Tn genul celor pe care le vdd bdrbatii dupa ora in-bhiderii sdmbdtd seara?

- Doamni Trigg, spuse el, pe podeaua din dormito-

rul copiilor zac cincizeci de pdsdri moarte - prihori, pi-

tulici gi altele ca ele. s-au repezit la mine 9i au Tncercat

sd-i scoatd ochii gi lui JohnnY.Doamna Trigg il privi neincrezdtoare.

- Ei, md rog, poate le-o fi impins gerul. Cdnd s-au

trezit in dormitor n-au mai gtiut ce e cu ele. sau or fi fost

pdsdri de prin alte pd(i, de pe la cercul polar.

- Nu, spuse Nat, erau pdsdri pe care le vedem pe la

noi in fiecare zi.

- Ciudat, spuse doamna Trigg; chiar cd nu existd

nicio explica[ie. Ar trebui sd scrii la ,,Guardian"' Poate iti

dau eivreun rdspuns. Ei, md duc aieu acum la ale mele'

Dddu din cap, zdmbi 9i se inapoie Tn bucdtdrie' Nat,

nemullumit, se indreptd spre poarta fermei. Dacd n-ar fi

fost stArvurile din dormitor, pe care trebuia sd le strdngd

12 13

gi sd le ingroape undeva, gi lui i s-ar fi pdrut cd povesteaera cam exageratd.

La poartd il int6lni pe Jim.

- Ai avut probleme cu pdsdrile? il intrebd Nat.

- Pdsdri? Ce pdsdri?* Ne-am pomenit cu ele azi-noapte - zeci de pdsdri

au intrat Tn dormitorul copiilor. De-a dreptul agresive.

- Ha?Jim pricepea cam greu.* N-am mai auzit ca pdsdrile sd se poarte agresiv,

rosti elin cele din urmd. Uneori chiar parcd se domesti-cesc. Le vdd la fereastrd cdnd vin dupd firimituri.

- Pdsdrile de azi-noapte nu erau deloc bl6nde.

- Nu? Se poate. Le-o fi fost foame. Presard-le 9i tunigte pdine.

$i Jim manifesta aceeagi lipsi de interes ca gi doam-na Trigg. La fel cum se intdmplase gi cu raidurile aerienedin timpul rdzboiului, Ti trecu lui Nat prin minte. Nimenide pe meleagurile astea nu a gtiut prin c6te au trecut gi

ce au vdzut cei din Plymouth. Trebuie sd pdtimegti tuinsu[i ca sd dai crezare. Se inapoie pe ulitd 9i sdri p6r-leazul spre casd. O gdsi pe sotie in bucdtdrie cu micululJohnny.

* Te-ai intAlnit cu careva? Tntrebd ea.

- Cu doamna Trigg gi Jim, rdspunse el. Am impresiacd nu m-au crezut. Oricum, pe acolo nu s-a int6mplatnimic.

- Sd aduni pdsdrile alea, spuse ea. Nu Tndrdznescsd intru Tn camerd sd fac paturile. Mi-e fricd.

- N-are de ce sa-!i fie fricd, spuse Nat. Sunt moarte,nu?

Se duse cu un sac Ai aruncd in el trupurile intepeni-te unul cdte unul. Da, erau cincizeci, aga cum spusese.Nigte pdsdri de r6nd din tufiguri, niciuna din ele mdcar