DescrieEa CIp a Bibliotecii Nationale a RomanieiDU MAURIER, DAPHNE

Veri$oara mea Rachel / Daphnd Du MauriecEad: Alexandra popescu. _

Bucue$ti: RAO Inremational publishhg Company, 2006ISBN (10) 973-57G9794; ISBN (13) 978_973-5769794

I. Popescu, Alexandn (tsad.)

821.1I l-31=135.1

RAO Intamadonal publishing Compalvcrupul Edirodal RAO

str. Tirda nr. ll7-tl9, Bucurc$i, ROMAMAw$y.raobooksJo

www.rao.ro

DAPHNE DU MAURIERMy Coltsin Rsd:(tl

Coprrighr @ Daphnd Du Maud€a l95lTbate djepturile r€zervatc

Traduatre din limba englc?aALEXANDRA POPESCU

@ RAO tnEmotionsj publishing Corhpany, 2m3peoEu verstunea h limba rom6na

in vremurile de altadata, obiinuiau sl spinzurc oameni laFour Thmingsl.

Acum nu se mai face asta. ln schimb, uciga$ii t$i ispt$escpedepsele pentu crimele comise ceva mai depane, la Bodmin2,dupa un prcces cinstit la Tribunal. Asta daca legea le da s€ntinta

inaine si-i onioare propria con$tiinti- E mai bine aga Ca o ope-

ralie chirurgicali" Iar trupul e ingropat crc$tine'te, cu toate camorminhd rArnftF unul fara nume. Pe clnd eram eu copil, lucnr-rile sEreau alfel ftni aduc aminte ca, pu$tan fiind, arn vazut unom legat cu lantruri la rascrucea celor patru drumuri. Fata Si tu-pul ii fuseserA dafe cu $noali. ca sa se pasftze mai bine. Le$ul

i-a alimat acolo cinci saptirnhi phA clnd au hotNrlt sal deajos,iar eu l-am vazut in saptamina a patr&

Atima in $teang, mdeva lnte cer Si pamint, sau, cum spu-nea vin meu Ambrose, inue rai $i iad. Raiul in care n-avea sa

ajunga ueodata si iadul pe cre oricum il cunoscuse, dar il pia-duse ii pe acesta pe veci. Ambrose impunse cadavnrl cu basio-nul. i vad Si acus\ cum se miica in bataia vturnlui, ca o moriScipe un pivot ruginig o sperietoare amarfta din ceea ce fusese

I R scrucca Four ?t tnirs se afla b Comwall, ling| Mcnabilly, undc a tocuito pcrioada lunga Daphna du Mauier (dc altrcl, plorodpul lui Mandcrtcy dinrcmanul Rcbecca), Considemta un loc mistic - plna h 1971 - s fost adalos-tira aici Piarra lui Trisr.n. (n.ts )2 Sodzun, odinioara capita.la comitatului Comwa.ll (n,F.)

1

iutie 2006

rsBN (10) 973-5?G9?9-4ISBN (13) 978-973-5?6979{

6 DAPHNE I]U MAURIER

odaA un-om. ploaia ii putrezise pantalonii, daca nu Si tuput; ff_Sii de stofa aftnau, ca panglicile de hirtie, de.".Ur.f" *Ju*.^

Era ifiia, si un trecator glumet ii pusese o crcngufa de ;;in vesta sffnecata. Nu gtiu cum, dar la c"i ,"pr" ;;;; ;atunci, asta mi s_a parut ofensa suprema, dar nu am rostit ovorbA. hobabil ca Ambrose ma adusese u"ofo "u

*-.Joolpoate ca sA-mi incerce curajul, sa vada daca avean sa fug ;:;sA ri4 sau sA ptng. Ca tutore, tata, frate, sfehi", in fAt

"u iltJigul meu univers, el ma punea mereu la incercao, a_ aut -utspinzuratorii, imi aduc aminte, in w€me ce Ambrcse tot impun-

::::'-:":nl"l:'i * bastonul; apoi se opri

'a-si "p'i";;;;Sl-IIx puse o mina pe umar.

,, .. Iuo., philip, zise el, aici ajungem cu rotii pina Ia uma-uru pe cimpul de lupta, allii in pat. fiecare dupa destinul lui.Nu exlsE scepare. Nu e$ti niciodatte{ria asra. o* uir" usu,"o ;:ffi:.T:,fr1Hil:fTjl^lli:], o"*..o vian cumparata. Arn ,ut usa *ur nngialnrr, pnvrnd cum s€ legana tupul neinsufletit de parca erarniabilciul de la Bodmin, iar cadavnrl era papu$a pe care, daca o ni-

lTl_0"*" l*"atura" cistigai nuci d. "o"o.-

V.ri ".

poui.race dln om o clipa de pasiune. imi zise Ambrose. Acesh esteTom Jenk1.n, rur tip cinstit si cam $ters, doar ca obisnuia sa b€;prca mult. E adevarat ca nevasta lui era cicalitoarc, dar asta nue motiv s-o omori. Daca muierile ar fi sa n" ornorit" aoar p"nltru limbariF, tod ba$atii din lume ar fi nigte criminali.

- lmi do.ea1 sa nu_mi fi spus numele omului. pina in acel

moment, trupul nu fusese decit ceva mort, fara idendtate. Aveasa-mi.bintuie visele, lipsit de vial4 oribil, SUu. ,"ru fourt"iin"din clipa in care ochii mi-au cazut pe spinzuritoare. Acum aveao legatura cu rca.litatea $i cu barbatul cu ochi apoii carc vindeahomari pe cheiul ora5ului. ln lunile de vara obignuia sa se a$€zelinga f€pte, cu cosul linga el; $i gonea homarii uii int-o cursi

V".igo.r. ,rr". R."Lel ?

fantastica de-a lungul cheiului, facindu-i pe copii sa dda- Nu-lmai vazusem de multa weme.

- Ei bine, zise Ambrose, privindu-rni expresia fepi, ce zicide el?

Am ridicat din umeri qi am dar un picior in egafod. Ambrose

nu trebuia sa qtie vreodata ca imi pasi, ca mi se stingea inim4ca eram ingroziL M-ar fi disFeFir La douazeci 5i 5apte de ani,

Ambrose era zeul creafiei, cu siguranta zeul lumii mele ma-

runte, iar scopul vietii mele era sa ii seman htru tohrl.

- Cind l-am vizut ultima oara, Tom era mai luminat la falr,raspund eu. Acum nu e Foaspat nici cit sa fie momeala pentru

racii lui.Ambrose rise si ma u'ase de urechi.

- Ah, baian:l meu, zise el. Ai vorbit intocmai ca un filozof.Apoi adaug4 cu o sclipfue de intelegerc: Daca E simd rau, du-te

$i lini$le$te-te in spatele tufuului de acolo, Si line minte - eu nu

te-am vazulLasa h urna spinzuraioarca 9i cele patu drumuri gi se tn-

departa pe cararca pe care o deschidea chiar ahnci prin padue

$i care avea sa serveasca drcpt ruta catre casa. M-am bucurat

sa-l vad ca pleaca, frindcl n-am reutit sa ajung la timp in spa-

tele tufisului. Dupa aceea m-am simtit mai bine, degi dinlii irniclanFneau si mi-€ra frig. Tom Jenkyn hi pierdu din nou identi-

tatea gi deveni un lucru fara viata, ca un sac vechi. Ba chiar adevenit finta unei pieEe pe carc am anmcat-o. Teribil de indfiz-nel am urmadt cadavrul, sa vad daca se misca" Dar nu se lndm-pla nimic. Piatra lovi hainele murate cu un plescait, apoi se

rostogoli pe jos. Ru$inat de gestul meu, m-am grabit pe noua

cararc ln cautarca lui Ambrose.

Ei, asta a fost acum optsprezece ani si, din cite ilni aduc

aminte, nu am mai zabovit cu gindul asupra intimplarii de

atunci. Pina de curhd. E ciudat cum in momente de marc oiza.mintea s€-ntoarce sprc copi.larie. Nu gtiu cum se face, dar me tot

DAPHNE DU MAURIER V""igo.r. *"u R."h"l

Cit de bllnd si calin suna numele ei atunci cind il rostesc ln

goapta! tmi ramine gustul lui Pe limba, insidios $i inselator'

apmape ca o otrava, adevarat graiesc. Trcce de Pe limba pe bu-

zele uscate, 9i de pe buze inapoi in inima" Iar inima confiole:za

rupul si mintea- Oare ma voi elibera de el lntr-o buna zi? Peste

pafirzeci, peste circizeci de ani? Sau undeva ln qeier imi va ra-

mlne o urma, pafda, bolnava? O celda minuscula din singele

ce-mi curge-n vine va uita sa mai alerge cu surorile ei spre fln-

tina inimii? Poate, cind toate vor fi zise $i facute, nu voi mai

dori sa fiu liber. Deocamdam, nu pot spune.

irni ramine cas4 sa o pastrez, a$a cum si-ar fi dorit Si

Ambrose. Pot virui din nou perelii pe unde patrunde igrasia $i

sa pasEez totul in ordine, fara stricaciune. Sa continui sa plan-

tez copaci $i arbusti, sa acopar dealurile golaSe pe unde vine

mugind vlntirl dinsprc e$. Sa las frumuseie drcpt mo$tenfu€ tlurma mea, daca alrceva nu poL insa un barbat singuratic este un

barbat anormal, $i in curlnd ajunge la conirzie' De la confuzie

la fantezie. De la fantezie la nebunie. Aqa ca revin asupra luiTom Jenkyn, cel atimat in lanturi. Poate ca 9i el a.suferil

Acum optsprczece ani, Ambrose cobora cu pasi mari po-

tec4 iar eu ii calcam pe urme, Se prea Poate sA fi fost imbracat

cu haina pe care o am pe mine acum. Haina asta veche de vina-

toarc, de culoare verde, cu Petice de piele ln coate. Am devenit

atit de mult asemenea lui, incit i-as Put€a fi stafie. Ochii mei slnt

ochii lui, usaturile mele slnt Hsaturile lui. Barbatul carc atunci

a fluierat dupa ciinii lui si apoi s-atu on cu sPaEle spl€ cele pa-

tlu drumuri si spre spinzuritoare se prca Poate sa fi fost chiar

eu, Ei bine, asta e tot ce mi-am doril Sa fru ca el' Sa am stanra

lui, unerii lui, felul sau de a se aPlec4 Pina si bratele sale lungi'

miinile mai degraba neindeminatice, zimbetul usor, timiditalea

cu care facea cunogtinla cu un strain, aversiunea Pentru forma-

litate, pentru agitatie inutila. Maniera relaxata $i la locul ei in

carc se puta cu cei carc ll serveau qi il iubeau - d4 mi flateaza

glndesc la sannanul Tom gi la cum atrrna acolo in lantrruile ace_lea N-am auzit niciodata povesea lui si putini

"r.a "a_j "ra J"_

ceau aminte de ea acum. Si_a omorft soti4 asa mi-a zisAmhose.$i asta era toi Femeia era cicfitoare, dar asta nu scuzl crima"E posibil c4 inclinat sprc biuhrrA cum er4 Tom s_o fi omodtdupa un pahaFdoul Dar cum? $i cu ce arma? Ch un cugit sau cumiinile goale? poate ca in acea seara de iarna, fom s_a'irnfUi_cit dinsprc hanul de pe chei, infiedinrat de dragoste si OorirrA gif|11t iiln toi raurite se spargeau de r"pt", i* tunu

".u siJplina, rastinta in ape. Cine gtie ce visuri de

""*rir" i__ ,apaOimint$ ndbunti, ce izbucnl€ brusci a fanteziei?

, . ":1j" "a u,-u ".it drum spre casa, h casuF lui din sparele

bisericii, un om palid, cu ochii rogii, pulind "

h".uri, i;;;:vasta a sArit cu gura pe el ca a intrat h casa cu ghetete murdarc,ceea ce i-a naruit visul, aga ca a decis s-o ornoura. poura

"^ ^oo fi fost povestea lui. Daca exista viati duPr rno*, *u "o*sintem invaFti a oede, am sal caut pe sarmanul Tom $i-o sa-lintreb desprc asta" Vom visa imprcuna h purgatoriu. Dar el eraun bArbat intre doua virste, pe la ,aizeci de ani, pe cind eu amdoar douazeci 9i cinci. Visele noastre nu vor fi acelea$i. Asa cainapoi_in umbre, Tom, si lasa_ma in pace! Spinzuraoarea a Aisparut de mult, Si tu odata cu ea" Am aruncat in tine cu o piata,din ignoranfa- Ma iafia!

Ideea e$e ca viafa trebuie lnduraa $i traiti" Dar cun s-o m-iesti, asta esie prcblema- Munca de zi cu zi nu_mi creeaza difi_

i.l$. U"i O.t"T *decalor de pace, a$a cum a fost si Ambrose,fl rntr-o zl voi ajunge, ca gi el, in parlament. Voi lucra sa fiuonorat gi rcspe$at ca toti c€i din neanul meu. Voi tuc.a pamin-firl cum trebuie, voi avea grija de oameni. ttimenl nu ua Uanuivreodata vinovdlia carc ma apasa; nici nu uo, qti ca in ne€arc zi,bintuit inca de indoieli, irni pun o intrebarc la care nu gaseJraspuns. A fost Rachel nevinovaa sau nuf poate ca voi-ana Siasta tot in purgatoriu.

DAPHNE DU MAURIERV".i;ouru -.. R""L"l

Clrid am urcat in camera ei, in prima seara chd a sosit aici, 9iclnd, dupa ce arn batut h usa, am ranas in prag, cu capul u9orplecat din pricina pragului jos, iar ea s-a ridicat din scaunul incarc qezuse pina atunci in fala ferestrei 5i m-a privit, ar fi tebuitsa $tiu chiar in acel moment, din lucirca din ochii ei, ca nu pe

mine ma zarc4 ci pe Ambrose. Nu pe Philip, ci o fantoma. Ea

ar fi tsebuit sa pl€.e chiar atunci. Sa-$i faca valizele $i sA plece.

Sa calatorcasca inapoi pe meleagurile de unde venise, inapoi lavila cu obloanele inchise, cu anintiri mucegaite, cu gradina interase Si flntina ce susura in micula curte, Sa se intoarca in Fraei, pidolita de soarc yara, aspra iama, sub cerul sralucitor $ircce. Instinctul ar fi trebuit sa o avertizeze ca a rtunlne cu mineinseamnA distrugerc, nu numai pentru fantoma pe carc a intil-nit-o, dar, intr-un sfirSit, si p€ntru ea"

Ma htreb, oarc anrnci cind m-a vazut stind acolo sfios gi

stinjenit, mocnind de indignare din pricina prezenlei ei aici,neuitlnd totufi de fapnrl ca eu eram gazda 0i $apinul casei, dar

extsem de con$tient de talpile pi miinile, gi picioarele mele mari,ra$chirae, slabe, de minz nedomesticit - oare sa-i fi tr€cut prin

minte: ,,Ambrose Febuie sa fi aratat asa in tinerele, inainteade-a ne intilni. Nu l-am cunoscut cind era a5a" - 9i tocmai de

asta sa fi rtunas?

Poate acesta era motivul pentru care, atunci clnd am avutacea sculta intilnie cu Rainaldi, italianul, la inceput m-a privitii el la fel de $ocat de asemanare $i, jucindu-se cu stiloul de pe

biou, s-a gindit o clipa; apoi m-a intebat cu blindete:

- Astazi ali ajuns? lnseamna ca verigoara dumneavoasraRachel nu v-a vazut inca. Instinctul il avenizase 9i pe el. insaprea tirziu.

in viala nu ai cum sa dai timpul inapoi. Nu te poli intoarcehdaral Nu exi$a o a doua $ansa- ASa cum stau aici, viu, in casa

mea, nu pot sa retrag cuvintul abia rostit sau fapta savir$ita, lafel cum nici amarinrl de Jenkyn n-a putut-o face, in lanpri.

11cei care spun ca asta e una dintre calitadle mele. $i puterea ces-adovedit a fi doar iluzie, astfel ca arn pi." ,;;;i-p;aceluiaSi dezastru. M_am inrebat in ultimul ,l_p O*r,

"";Jcind a murit, cu mintea incelo$ata si rorturaa O" i"A"flfiula-"tearnA, simtindu_se uitat 5i singur in nen".""iru ,";;l; ;;;unde nu putean ajunge la el, daca nu cumua splrltut ia parasrltrupul $i s-a inrors acasa aici, unde e suflen r rn"u, poJi,iJ_r,ca sa miasca din nou in mine, repetind acel"aSi gr"$"Ii, p;;din nou in boala pierdur pentsu a doua o*a. s" ioo-*. diliItix,este :l a:rnenarea mea cu el, de care

"rr" ; ;;;"0*s-a dovedit a fi modvul ciderii mele. Din p.i"l""

"i "*forJir.]Tlllj: o".rlart fer de om, sprintersi ""d",

b;;;;;$ pnceput in afaceri, anul care a tecut n_a. n insemnat ati"uadecit lnca douasprezece luni din viala mea M-a$ fi dedicat mul_fumit.unui viitor prosper. Casatoriei, probabil, 9i hr;;";rurei tinere familii.

. Dar eu nu eram nimic din toate as8e4 cum nu fusese niciAmbrcse. Eram nigte visatori noi doi, lipsiti O" p*grr",i.., i=-zerv4i, cu minea doldora de Eorii niciodafa &;;;;;;,ca tofi visatori.i, complet rulnerabili in f.f" "d;rl;;;'.*031*T """:* din jurul noshr tinjem dupa afecdune;

li 1T*1* *.*"a in friu impetuoziratea pina cind ne eraaunsa coarda s€nsibila. Cind se indmpla u""* ir*, ,. O"."ni]deau po4ile cenrlui 9i simte3q noi doi, ca U"gal" f*"ri "" "p*-fine-ca sa o daruim celorlalti. Am fi supraviefuit amindoi, dacaam fi fost croili aldel. Rachel ar fi venir ai"i

"ri"".. ;;;;:

:::^lTj *ry5 Ydouasi arfi plecarin drumul ei. Am fi discutat pobleme de afaceri, arn fi ajuns Ia o inFlegue, tesmrneniul

ar fi. fost cirir in mod oficial, in pizenp avocalilot la o masa rc_tunda. iar eu - rczumind poziliamea dint_o privfue _ i_a$ fi dat orenta anuala_pentrx tot resnrl viefli gi m_a5 fi acrutar de ea. LUCrUnle nu s_au petrecut a$a penEu ca semanam cuAmbrose, Nu s-au petecut asa pentru ca simteam ca Ambrose.

12 DAPHNE DU MAURIER

Nagul meu, Nick Kendall a fost cel care, ln maniera sa di_recti Si can lipsita de tacL mi-a zis in seara dinaintea aniyersa_rii mele de douazeci gi cinci de ani - cu numai citeva luni iaurmi" dar Doamne! cit de mult mi sc pare c_a tecut:

- Philip, exisa anumit€ femei, chiar femei foarte cumsecade,carc, fAra voia lo! atrag dezasaul. Orice ating se transforma intragedie. Nu imi dau seama de ce ili spun toate aceste4 dar simtca tebuie s-o fac. Apoi mi-a fost martor cind am semnat actulpe care i-l adusesem slJ vada-

Nu, nu existi cale de lntoarcere. BAiatul care a stat sub fe_rcasFa ei, in seara dinaintea zilei lui de na$tere, baiatul care apoposit in pragul usii ei in seara in care ea a venit aici, el nu maieste, aqa cum nu rnai este nici copilul care a aruncat cu o piamintr-un mort spinzurat, amagindu,se ca-Si face curaj. TomJenkyn, un amarit lovit de soafiA, de nercrunoscut, neplins denfuneni, atunci, demul! te-ai uitat oarc cu mila dupa mine cumalergam spre padure $i inspre viitor?

_ De m-aq fi uitat inapoi, peste umrr, nu te_a, fi vazut pe tineleganhdu-te in lanturi, ci propria umbra.

.2

Cind am stat de vorb| in acea uldma seara, inainte ca

Ambrose si purceada pe ultimul sau drum, nu am avut nici o

presimtire. Nici o premonifie ca nu ne vom mai lntilni niciodag"

Era acum c€a de-a tseia toafima h carc doctorii ii recomandasaa

sa-$i peseaca iama in sffiinitate, iar eu ma obignuisem cu ab-

senta sa ti cu'fapnrl ca tebuia sa an grija de domeniu cit timp

era el plecat ln prima iama cind a lipsit, eu eram incl la Odor4

a$a ca acest lucru nu m-a afectat cine $tie ce, dar in cea de a

doua, m-am intors definitiv acasa $i am rtunas acolo pe toati Pe-

doada, exact cum l$i dorise el sa fac. Nu mi-a liPsit via{a glegad

de la Oxford, de fapt eram chiar bucuros ca scapasem de ea

Niciodata nu mi-am dorit sa ma indepafiez de casa" Cu ex-

ceplia timpului Pefiecut la $coala in Harow, apoi la Oxford,

n-am locuit nicaied alnmdeva decit in aceasB cas4 unde arn ve-

nit la yilsta de optsprezece luni, la pulini ueme dupa ce au mu-

dt tinedi mei parin[i. Ambrose, in felul lui ciudal dar genems' a

fost cuprins de nila pentru veriSoml lui orfan, a5a ca m-a cres-

cut el, cum ar fi facut-o cu un caFl sau un Pisoi, sau odce altA fi-

inla ftagila $i insingurati carc ar fi avut nevoie de un pmtector.

Ciminul nostru era unul neobignuit inca de la inceput.

Cind aveam trei ani, Ambrose i-a ficut bagajele dadacei mele

din cauza faptului ca aceasa ma po€nise peste fund cu o Perie

de par. Eu, unul, nu-mi aduc aminte incidennrl, dar mi l-a po-

vestit el mai tbziu.