JURNAL

7/21/2019 JURNAL

http://slidepdf.com/reader/full/jurnal-56e06568529d7 1/72

Jurnal

9 august 2015

Vorbea Simone Weil de diferen a dintre suferin ă i nenorocire. Că cea din urmă e „cevaț ț ș

absolut specific”, pe când cealaltă – zic eu – e un fluid, un lichid amniotic rău care ne nso e te ziț ș

de zi uneori, dar care nu ne rupe i nici nu ne proiectează din nou. !enorocirea are forma unuiș

crater. "iferen a dintre ele# prima e lichid, linie, cealaltă e cerc. Cercul ne face specifici, n elț

suntem e$pu i.ș

!enorocire – suferin ă – frământare.ț

Cred că unii oameni nu trec neapărat prin suferin e. %i, noroco i i nu chiar, trec prinț ș ș

frământări lăuntrice. &eri i de nenorocire sau suferin ă n via a lor, lor le rămâne doar z'omotulț ț ț

surd n care se frământă i dospesc n ei n i i. (amenii senini sunt a a. Cei la care seninătatea eș ș ș șdiscutabilă. )mi nchipui că *e'el i *eide''er au fost a a. Sorin e a a – el se frământă. !uș ș ș

suferă, n+a cunoscut nenorocire. bsen a acestora să+l facă frivol- !u cred. nii oameni potț

deveni frivoli n lipsa suferin ei. "ar nu e musai. !ici un determinism aici. /e po i salva oricum.ț ț

0ar cei sorti i frământărilor au caznele lor – să nu pice n derizoriu, să nu se rateze n surâsul lor ț

senin i sec. Cât de seacă e seninătatea uneori1 ( spun pentru că eu n+o am, poate c+o spun dinș

ranchiună, asta e.

"ar am cunoscut seninătatea, indirect, prin Sorin. i+a pus masca lui de seninătate ca oȘ

'refă n mine – ca un implant 2un boto$ pentru priviri 'oale- !u n cazul lui, nici chiar a a3.ș

/rebuie să+mi devină persona4, el, Sorin. 5entru că de fapt mi+a fost persona4 ncă dinainte să+lcunosc. nii oameni i au sortit iubitul sau iubitul, so ul sau so ia – eu nsă l+am avut pe el sortitș ț ț

mie ca persona4 de roman, nuvele, piese de teatru, povestiri6 % o le'ătură mitică – nu dedra'oste, de i i fa ă de persona4e e$istă dra'oste. n alt soi – unul n care nu te po i răzbuna peș ș ț ț

celălalt.

a ar fi trebuit să ncep 7urnalul# „Sorin mi+a fost sortit ca persona4”. 8+am cunoscutș

dinainte să+l ntâlnesc, l+am sim it, l+am intuit petic cu petic, poate nu cu totul corect, n+aveamț

cum, nu+s ma', dar vră4itoare tot sunt. Scri4itoare.

9ătu a 7ulia i condeierul. nchea ul (rsin i scri4itoarea.ș ș ș ș

7im Winch din prima fază a pove tii *istor: revisited. sta era n iulie ;<=; – când amș

nceput s+o scriu, dar era de fapt aprilie ;<=; când am nceput s+o compun ncet n mintea mea. )nWinch, Sorin izbucnea n culori plasmatice, 'roase uneori, alteori rarefiate, tu ate abia. !u e niciș

un ezoterism n asta, n a+ i sim i dinainte 5ersona4ul. Sau ba da – dar un ezoterism mai 'rozav iț ț ș

7/21/2019 JURNAL


mai full metal m:sti>ue decât orice 9adame ?lavats@: sau Audolf Steiner sau Brishnamurti.nimus+ul meu literar – dar despre asta, mai ncolo.

)n a doua variantă de la *A, acum n ele', tot rostul rescrierii a fost să+i dau târcoale luiț

Winch – să+l simt mai bine, să crestez n cuvintele din 4urul lui – era pofta de+a ntâlni ori'inalul.

i nu, ori'inalul odată ntâlnit nu m+a dezarmat pe plan creativ. 9+a dezamă'it ca om, poateȘ2poate i eu aveam idealuri prea scrântite3, dar nu m+a dezarmat, ci m+a aruncat ncă o dată asupraș

5ersona4ului visat.

0nteli'ent, obsesiv, ticsit de tabieturi, antisemit, cu simpatii le'ionare, visând după oermanie care nu mai e$istă i poate că nici n+a e$istat decât n proiecte culturale nerealizabile,ș

afemeiat, afemeiat, afemeiat, nemul umit, frustrat, blazat, franc, duplicitar, cre tin, pofticios – amț ș

obosit. ten ie, nu e un anta'onist. !u sări i cu etichetele. 5ute i sim i 'rea ă, dar nu vă 'răbi iț ț ț ț ț ț

nici cu aceea. Sunt două lucruri aici care contează# nu e carierist 2asta i pentru că, fără ca elș

măcar să viseze asta, cineva s+a n'ri4it să+i facă o carieră, de+a 'ata, poftim, ia+o, e a ta3, nu e nici

oportunist – căci nu suspină după func ii, nici nu se bate pentru ele. Dău, (rsin, printre toatețcalificativele tale suspecte 2 i+n enumerarea de mai sus ar fi destule13, faptul că nu e ti niciș ș

carierist, nici oportunist, aproape că+ i desenează o alură delicată de por elan sub cărnurileț ț

macerate ale tabieturilor tale6

"e fapt, vede i voi, orice medita ie serioasă asupra culturii ncepe n momentul n care i+ț ț ț

ai 'ăsit sortitul – 5ersona4ul sortit ie. !u tiu care din noi, dintre mine i Sorin, e 5:'malion aici.ț ș ș

mândoi suntem ntr+o oarecare măsură unul pentru celălalt un 5:'malion.

n incest candid.

10 august 2015

"umnezeu l+a adormit pe (rsin, i+a furat o coasta – din ea a facut ima'inea pe care o toturmaresc, intuitiv, ima'inea 5ersona4ului meu. Visul meu e facut din coasta lui. %u nu. %u suntapa.

% inevitabil – când ntâlne ti un om semnificativ pentru via a ta, te arunci i+l arunci i peș ț ș ș

el prin toate miturile. Vă tăvăli i mpreună prin toate miturile posibile ale oricăror triburi iț șciviliza ii. Cisterna sincretismului. "e fapt, betoniera sincretismului care mestecă lent i 'reoi iț ș ș

care toarnă beton, spuza pietrificată a prezen ei voastre.ț

!u tiu dacă a a e la to i, probabil că e, dar la mine i la Sorin nu se poate delimita clar ș ș ț ș

cine e cine. 5:'malion suntem amândoi. i %lena din /roia suntem amândoi. i (din. 9âncămȘ Ș

7/21/2019 JURNAL


din acela i blid mitic. sta când suntem unul lân'ă altul. ltminteri, sincer, cred că nu e nici oș

le'ătură ntre noi – doar e$altare mitică, doar pofta mea de+a scrie.

Cerc lacteu.

11 august 2015

9ă reapuc de *A 2*istor: Aevisited3. Va fi altfel acum. 9ai psiholo'ică, mai cabratăasupra persona4elor, a con tiin elor lor, a ratării lor. !u se va numi *A, cred, ci (z. (ricum, (zș ț

era de la bun nceput ideea din spate, sia4ul, bosonul *i''ins al micro+romanului meu. 5ovesteacu mine i (z e tiută, am spus+o multora. Cartea lui ?aum a fost prima care mi+a dat 'ustulș ș

scrierii – mă ro', nu mi+a dat 'ustul căci trebuie că+l aveam de4a n mine, dar mi l+a a â at. ?elaț ț

/arr e tot (z."upă cum vede i, am câteva mari obsesii literare# ceea ce ?aum n+a reu it să spună 2 iț ș ș

totu i a reu it, ncifrând3 n (z+ul lui i Sorin, persona4ul meu. 9andala mea literară 2 i chiar ș ș ș ș

ontolo'ică3 e povestea Vră4itorului din (z, iar animus+ul meu literar e Sorin. %$istă ceva iș

deasupra lor, desi'ur, i acela e 0isus – pe el nsă nu+l pot ncă fi'ura n scris. ( voi face.ș

!u l+am perceput nicicând pe Sorin ca o culme umană. !u+l supralicitez, nici nu+l iubescca o femeie care+ i iube te bărbatul. !u e nevoie de asta pentru a scrie despre cineva. Scrisul seș ș

ntrevede din obsesii, din patolo'ii, din idiosincrazii i temeri pe care trebuie să le punem peș

seama cuiva. )n lume, n cre tinism, lăsăm totul n mâinile lui 0isus. )n literatură, ne 'ăsim unș

corespondent minor pe care să+l crucificăm cu idiosincraziile noastre. )n nici un caz nu+l văd peSorin ca pe un 0isus – departe de mine o astfel de 'ândire vul'ară 2am, nsă, alte vul'arită i, dar ț

care sunt mai 4ustificate oarecum6 bunăoară, 8iviu are o aură christică pentru mine – sau avea3.Sorin e doar, cum ar spune mentalitatea lui Aene irard, apul ispă itor al scrisului meu.ț ș

"eocamdată e el.

n ap ispă itor care, n lumea reală, ar trăda pe oricine, n primul rând pe el nsu i 2acestaț ș ș

e unchea ul (rsin13. "ar un ap ispă itor trebuie, ntâi de toate, să fie un om cu un e$cesiv instinctș ț ș

de conservare uns cu toate alifiile. "e ce- Simplu. ) i conservă i+ i apără totul, i n'roapă to iș ș ș ș ț

talan ii 2 i toate talentele3, mereu su'e n el nsu i tot, cu e'oism, cu z'ârcenie, dar tocmai deț ș ș

aceea el se men ine „curat” pentru sacrificiu 2sacrificiul literar, nu mă refer la alte nebunii13. )n ceț

sens curat- %i bine, oamenii cu un e$cesiv instinct de conservare nu risipesc nimic – nu abundă,nu e$celează 2foarte rar i foarte anevoios3 – par că se luptă toată via a să+ i prote4eze ceva ceș ț ș

a4un'e să se usuce, să fie doar un cotor uscat. Ce să faci cu un cotor uscat i scofâlcit- )n via aș ț

lor, ei nu prea mai pot face nimic 2iau e$emple e$treme acum, Sorin nu e chiar n halul acesta13,dar tocmai de acest cotor uscat e nevoie n literatură – pentru cei ce scriu despre astfel de oameni,cotorul acela searbăd e numai bun să primească toate mustirile i 'răsimile idiosincraziilor tale.ș

7/21/2019 JURNAL


Să le primească i să le transforme. "ar de4a nu mai vorbim despre om, ci despre transpunerea luiș

n 5ersona4.

i tot nu mă pot ine departe de mituri6 8iviu era fosila mea de coadă de pe te dinȘ ț ș

5recambrian, Sorin e fosila rănilor tuturor persona4elor masculine ntâlnite de mine n căr i. !uț

vorbesc de 8iviu i Sorin cei vii – ei poate că n+au nici o treabă cu asta – ci vorbesc despre cum s+șau sedimentat ei n mine – straturi de bazalt n marea care sunt eu.

% o pedanterie- Sunt pedanterii pentru care merită să+ i dai via a. Sau măcar să po i sim iț ț ț ț

asta, la douăzeci i cinci de ani, ntr+o noapte caniculară de au'ust.ș

9âine# despre (z.

12-13 august 2015

5ovestea lui (z e probabil una dintre cele mai frumoase i complete mituri ale lumii. !uș

ale lumii moderne. Cred că de fapt &ran@ ?aum a „transcris” n cheie modernă, de secol =E, cevace era mult mai vechi, arhetipal – probabil că la bază e o le'endă care nu s+a păstrat sau care s+adisparat n sute de variante năuntrul altor le'ende. 8e'enda autentică despre (z nu mai e$istăniciunde. "oar ncifrată n cartea lui ?aum. Cu atât mai bine1 !u am poftă s+o demistific, vreausă văd lin'uri a pe care mi+o oferă ?aum – n ea ncape suficientă materie pentru a visa. Ce spun-ț

– ncape suficientă materie i pentru a distru'e o 'ala$ie i pentru a o recrea din nou.ș ș

?ela /arr n Satantan'o 2 i de fapt, nu el, ci 8.B.3 mizează tot pe (z. 0rimias e precumș

vră4itorul lui "oroth:, iar aici, "oroth: se sinucide. )n loc de /oto, cu o pisică. 9ă ro', nu tiu deș

ce fac atât de minu ios analo'ia asta – mereu m+au enervat analo'iile astea ntre două opere,ț

trasate atât de pi'ulitor i contabilicesc. % un fel de onanie meticuloasă până la sân'erare n aș

face a a ceva. Ceea ce contează nu e cine a4un'e să fie "oroth: sau Sperie+ciori, ci cum oș

anumită atmosferă e lucrată i valorificată. Cine n ele'e că cel mai important lucru de la ?aum eș ț

'ustul norului cenu iu de deasupra Bansasului, cine n ele'e i vrea să lumineze n opera sa totș ț ș

asta, acela a sim it până viscerele lui 2 i până chiar n viscerele lui Shiva i ale tuturor ț ș ș

rencarnărilor sale3 ce nseamnă cartea asta. !u e o carte pentru copii i tocmai de aceea % (ș

Carte 5entru Copii.

)n altă ordine de idei, ce diferit e să scrii un 4urnal, nu- "e unde senza ia de eliberare-ț

5oate pentru că e un no man s land. !u e al publicului, nu e nici măcar al meu. 9ă 'ândeam azică cel mai bine po i scrie ntr+un loc care nu e al tău – care sub nici o formă nu e (pera ta, adicăț

nu e parte a acelei con tien e că „acum mi scriu (pera”. "acă a vrea să e$iste o altă lume – o cuș ț ș

totul i cu totul alta – e doar din motivul acesta# să văd cum a sim i n acel cosmos senza iaș ș ț ț

scrisului – când i cum m+a sim i liberă n scris atunci i acolo, ce tertipuri a avea fa ă de mineș ș ț ș ș ț

7/21/2019 JURNAL


ca să scriu, ce supersti ii, dacă vreunele. !u cum ar arăta cultura sau arta n acea lume. staț

contează mai pu in – important, n materie de curiozitate astrală, e să n ele'i cum se muleazăț ț

timbrul introspec iei n diverse scenarii i loca ii i lumi.ț ș ț ș

"a, si'ur, ar putea fi o altă lume n care scrisul să nici nu e$iste ca problemă. 5oate ar

e$ista ceva mai bun.

2!otă# de câte ori ncerc să tastez cuvântul „ăsta”, calculatorul mi pune de la el „acesta”.Ce pudibond. Word+ul nu l+ar a'rea pe Celine. "ar „ăsta” e un cuvânt cald – cald i cu savoareaș

unui 'ăina , mi ima'inez că ar spune Celine. n 'ăina de peru .3ț ț ș

9ă 'ândeam zilele astea#

%u nu sunt un om care să iubească via a e$haustiv. !ici nu sunt 'enul care se iube te peț ș

sine e$haustiv. "ar o tentă e$haustivă am totu i n mine. 9ă iubesc iubind via a. 0ubirea meaș țapare la 'rani a dintre iubirea feroce pentru via a i iubirea feroce pentru sine. )n acel iure seț ț ș ș

secretă un lichid 'âl'âitor – e o 'rani ă atât de ireală ntre iubirile astea două i de aceea măț ș

ncred cu atât mai mult n ea.

2"e fapt, nu vreau să e$iste o cu totul altă lume – aceasta e foarte bună, la fel i ce va fiș

după. ti i de ce- 5entru că dacă o astfel de „lume cu totul altfel” – Sci&i+Fise, o lume aȘ ț

e$tratere trilor – ar e$ista acum, noi nu ne+am mai ima'ina nimic. 0ma'ina ia noastră ar fiș ț

suspendată. "ezvolt i tema asta. 5refer deci varianta cre tină.3ș ș

7/21/2019 JURNAL


=G au'ust ;<=H

)n 'eneral oamenii caută un leph minor, să+l scriu deci cu minusculă, un aleph de toatăziua, uzat, lucios ca un tricou purtat prea des. n aleph n care să vadă totul dar tot uzat i lucios.ș

n aleph care să nu le con ină cu adevărat i privirea lor asupra lui. 8a vrac. aleph+ul acesta e unț ș

fel de păpu ă 'onflabilă a privirii lor.ș

i oamenii nu văd că mereu n urma lor ei lasă un leph real, l de artă n urma lor, fără săȘ ș

vrea. %i pleacă, ntorc spatele i nici nu bănuiesc că acolo s+a produs ceva ce con ine circular iș ț ș

privirea lor ntoarsă, refuzată, dar matern a ternută n fa ă.ș ț

"upă terminarea unei rela ii, rămânem adesea n leph+ul pe care celălalt l+a de ertat nț ș

urma+i. Captivi i condamna i să vedem totul i să ne privim privind cum am privit i vom privi.ș ț ș ș

(chii ?eatricei care tot a teaptă ca cineva să se o'lindească n ei – i de atâta a teptare s+auș ș ș

mpăien4enit de4a cu propria o'lindă, cu propria transparen ă.ț

!u urmări i melancolia, nici ideile de aici, ci doar succesiunea unor stări 2de deasupraț

melancoliei3. n scriitor nu e stilul lui, nu e nici ideile sale, ci doar succesiunea stărilor până la oaltă idee, până ntr+un nou puseu de stil. !imeni să nu pretindă altminteri – doar stil i idei, de laș

un cap la altul. % imposibil 2ca să nu mai zic că ar fi factice i pedant13. "a, urmări i suprafa a – eș ț ț

ceva i+n ea. rmări i+i denivelările sau monotonia sau absen ele. neori, n unele seri, e ti atâtș ț ț ș

de sin'ur, ncât i vine să+ i treci mâna peste coama asta care e ora ul n care nsin'urezi. Coamaț ț ș

ta lu$uriantă, ncrustată cu monede vechi i cu absen e i cu necuvinte. !ecuvinte deci nestil. "ar ș ț ș

tocmai n ele, tocmai n acest reactor mai tare decât cel de la C%A!, se coace nuclear stilul. !uimediat, nu pentru imediate ea te$tului sau a vie ii, ci pentru Cândva. 2acel Cândva care uneori eț ț

mai prompt i mai spontan chiar i decât imediatul3.ș ș

"esi'ur, critica literară ar spune contrariul 2ba chiar l+ar i demonstra – "oamne, ceș

onanism n demonstra iile astea13. Căci nu po i contoriza necuvintele sau nestilul, nici nu le preaț ț

po i comenta sau oferi n citate 2"oamne, i citatele astea – hălci de carne aruncate fiarelor ț ș

hămesite13. 5entru asta ar trebui un nou domeniu de studiu. !u literar, nici teolo'ic, dar avându+le pe ambele. "ar, mi place să cred că i+n critica literară i vâră codi a necuvintele.ș ș ț

9ă ro', uneori, cât mân'âi solitar coama ora ului, e bine să scrii prost. Să n iri orice, săș ș

plictise ti i plictiseala din tine. Să scrii prost ca să mai la i necuvintele să iasă la iveală, să seș ș ș

nfrupte libere din orice+ul tău. dică să nu răspunzi mereu ri'orilor stilistice i ideatice. Să nu teș

mai 4ustifici colăresc n fa a cuvintelor. 7ustificându+te prea mult, ri ti să ncorsetezi prea multș ț ș

necuvintele care plutesc n 4urul tău. % bine să scrii prost ca să la i epiderma suprafe ei printre eleș ț

i deasupra lor. a le prote4ezi. 8e pui n via ă, le aminte ti că pentru ca ele să lucreze, trebuie săș ș ț ș

treacă prin pasta de din i cu care te speli, prin rochia pe care o mbraci pentru cineva, pentruț

replica mizeră pe care o arunci cuiva, pentru chi tocul pe care+l strive ti.ș ș

7/21/2019 JURNAL


m ticul acesta de a+mi trece mâna prin păr. Cineva m+a recunoscut din spate doar prin'estul acesta. %u l+am recunoscut doar pentru că m+a recunoscut după acest 'est. "e altfel, poatecă nici nu ne cuno team.ș

cel Cândva care e deodată.

Coama ora ului, leoaica din priviri.ș

Cineva mi+a spus că sunt o fiară – de fapt, mai mul i mi+au zis+o. 9ăcar de a+ i fii. "ar ț ș

cred că sunt 'enul de om căruia doar i se spune asta, fără să reu ească să i fie o fiară. Sau că suntș ș

o vâltoare, o vi4elie, o furtună, etc. !u sunt, din păcate, nu cu adevărat. Sunt doar cuvintele asteaspri4inindu+mă, strivindu+mă, nsin'urându+mă, nvelindu+mă cu aerul 'urii care le+a emis i cuș

mirosul acelor 'uri 2de cafea, de usturoi, oricum, mirosul oricărei 'uri e oribil3 i cu săruturileș

acelor 'uri care deviază pe lân'ă mine spre al ii. )nve mântată cu aerul i cu mirosul acelor 'uriț ș ș

din momentul n care mi+au spus aceste cuvinte, mă ndepărtez de acei oameni. Aămâne doar onebuloasă de aer i mirosuri i autoreferen ialitate 24ecmăneala asta de autoreferen ialitate13. "inș ș ț ț

săruturile deviate pe lân'ă mine către al ii, mi făuresc propriul sărut de 0udă care se tot trădează,ț

un sărut care+i su'rumă 4u'ulara i+l vinde ca fiară, ca furtună, ca vâltoare, cuvinte ciclonice iș ș

feroce pe taraba pe lân'ă care trec acei oameni la bra cu adevăra ii prădători, liberi i supli.ț ț ș

Se zice că trebuie să fii fierbinte sau n'he at. Că nu e bine să fii călâu. Cred că e ti călâuț ș

când ai parte doar de aceste cuvinte 2fiară, furtună, vâltoare3, dar nu i de realitatea lor, nu i deș ș

instinctul lor prădător, când viscerele tale nu se nfruptă din ferocitate. "eci, când e ti doar unș

pachet de cuvinte, un semipreparat din cuvinte i autoreferen ialitate. Când cuvintele fiară,ș ț

furtună, vâltoare de4a au irosit tot ce n tine ar fi fost necuvintele fiară, furtună, vâltoare.

5rime ti cuvintele astea, dar nu ai i miasma de sân'e vărsat sau de tensiune de dinainteaș ș

furtunii.

%$a'erez. %u le am pe astea. "ar mi+e 'reu să mă simt altfel decât călâie.

7/21/2019 JURNAL


21 august 2015

)mi ima'inam răutatea mea –

mă plimbam printre oameni i postere până n punctul acelaș

n care 'reutatea propriului chip se mută n ceilal iț

n replicile pe care le auzeam intermitent#

„% un afi alb cu un dreptun'hi pe el i sub dreptun'hi scrie căș ș

aceasta e lama unui cu it fără mâner”.ț

9ă strecuram printre ei i chipul meu rămăsese undeva n urmă, n fraza asta,ș

admirând cu itul – el atât de liber de mânerul săuIț

liber de mâna care l+ar fi ncărcat cu resentimenteI

2'ăselni ele astea mizere de artă conceptuală eliberează, n fond, ceva foarte pur3ț

dintr+odată imponderabilă, lama lui, irizată de o strălucire care con ineaț

toate replicile celorlal i i chiar i replica aceeaț ș ș

de+a lun'ul tăi uluiș

fără să le lanseze napoi n lume

ci inându+le o clipă mpreună, mbră i ate, să+ i asculte una alteia mbră i area,ț ț ș ș ț ș

cu it i apă –ț ș

9ă strecuram printre ei, chipul meu rămăsese undeva acolo –

cu itul acesta era senzorul oceanului care se trezea n mineț

lefuia ima'inile i prea4ma, depunea pe ărmș ș ț

răutatea mea ntr+un 'lob lefuitș

puteam n sfâr it să ne ascultăm mpreună mbră i areaș ț ș

i să ne despăr im.ș ț

7/21/2019 JURNAL


;J au'ust ;<=H

Ce po i face când i+e rău i nu mai ai chef-ț ț ș

!u e acesta momentul când o să 'ăse ti pe cineva,ș

mi se spune,

nu e acesta momentul când lucrurile o să se ntâmple, când or să se a eze,ș

când monstrul mla tinilor o să devină un punct care să adie deasupra ta –ș

nu e acesta momentul, căci tu a tep i ca ele să se petreacă ntocmaiș ț

i uite de+asta nici nu vin,ș

trebuie să păcăle ti a teptarea cu alte mla tini,ș ș ș

con tiin a asta de fier, intimitatea asta cu 'heare –ș ț

"u+te via ă nainte, veste te tu că nu mai a tept nimic,ț ș ș

să cur'ă tot ce –

Stai- % ti centrat n tine nsu i-ș ț

!u, e doar clipa de dinainte de+a fi centrat, dinainte de+a mă re'ăsi – când atunci, oricum,

n+o să mai tiu că m+am re'ăsit, a a e starea aia – dar asta nseamnă că i clipa de+acum e oș ș șcentrare, una mai prielnică, mai calină i mai aspră, 'lob din care eman ceea ce nainte am tiut iș ș ș

n+am fost i ceea ce pe urmă voi fi fără să mai tiu, 'ustul scrisului acrit n to i oamenii deodată,ș ș ț

'ustul ezoterismelor i it n to i oamenii deodată – când stau i mă 4oc cu 4umătă i de măsură, eleț ț ș ț

impre'nate de mine – devin de'ustător.

!u e nimic rău n a+ i dori ceva – atunci e ti ca un de'ustător. % un pericol. n risc. nț ș

privile'iu. Via a mea se de'ustă n tot soiul de dorin e – de la cea se$uală la cele le'ate de scris.ț ț

neori te stoarce 'urmanderia asta. &iul risipitor era un 'urmand. Când eram mică, mă 'ândeamcă oamenii urâ i nu mănâncă mâncare bună. &ratele fiului risipitor mânca, pe lo'ica asta, unț

sin'ur fel + tevie. !ici pe+aia1 dică putea el să mănânce orice, că tot nu sim ea i nici nuș ț șimaterializa 'ustul – ci doar căuta să mănânce pentru a+ i face datoria, iner ial. !u că prin muncaș ț

la câmp n casa tatălui i făcea el datoria fa ă de tatăl său, ci – 'ândea el – prin stoicismul acelaș ț

masochist al atitudinii lui fa ă de mâncare.ț

!u tiu cum să mă descurc cu literatura din mine – n+am avânt s+o scriu, n+am chef, măș

simt ntr+o nouă convalescen ă. Când oamenii te simt ca pe un animal rănit – oare reac ionează eiț ț

7/21/2019 JURNAL


mai repede- dică atunci devin ei mai receptivi n sensul de+a ac iona către tine- "ar când e tiț ș

rănit pentru că nu mai ai nici o rană dar nici sănătatea nu urlă n tine-

(are scriitorii care au murit de tineri – până+n treizeci + i+au rezolvat tot ce avea deș

rezolvat, i+au nvă at ei toate lec iile pe care le aveau de nvă at, i+au trăit ei toate iubirile, poateș ț ț ț ș

că undeva, fără să fi apucat să+i cunoască până la moartea lor 'rabnică, o femeie se simte subitvăduvă fără măcar să bănuiască de ce, ncepe să poarte doliu, i concediază to i aman ii sauș ț ț

pretenden ii, fără să+l fi citit măcar pe scriitorul căruia i văduvă postumă, i trece la acte ciudateț ș

– columbofilia ar fi una din ele – i nu e ea cea mai frumoasă i neplauzibilă 2 i tocmai de aceeaș ș ș

mai frumoasă3 dovadă a vie ii acelui scriitor-ț

5oate că i eu, de când eram ncă mică, devenisem o astfel de văduvă pentru vreun om alș

scrisului. i de+atunci, incon tient, mi s+a declan at declicul lecturii – tot citesc i citesc doar Ș ș ș ș

pentru a+l 'ăsi pe acela – pe cela. 5oate că sunt i altele i nu doar eu văduva lui. n sentimentș ș

antic ne lea'ă pe noi cele care+i suntem incon tient văduve aceluia.ș

!u tiu cum să+mi termin 'ândurile, nici nu am răbdare, le nvârto ez doar –ș ș

Ce ciudat, acum când am 'ândit i scris asta, mai ales cuvântul „nvârto ez”, am sim itș ș ț

brusc o stare de bine, ener'ică, nici un atavism, pură ener'ie – cum diminea a, tot brusc, amț

sim it că le in.ț ș

;K au'ust ;<=H

5revizibil ?uzzati ntr+o oarece măsură. !u structura pove tii conta, tiu, ci ipostazeleș ș

marelui portret. /otu i voiam mai mult. Voiam să mi se spună un mister – sau locul unde el e.ș

9+am 'ândit la 9nemos:ne, romanul meu. 5e lân'ă păr ile cu cei doi, cuplul, vor maiț

e$ista păr i n care va vorbi unul din creatorii /urnului. Cum a ncercat el să creeze frumuse eaț ț

unei femei care n+a fost frumoasă – dar care, prin aerul ei, prin susurul vital al ei, deschidea uncosmos paralel n care ea ar fi putut fi &emeia. Aatarea frumuse ii ei nu e nsă o ratare a eiț

personală, ci o ratare a ntre'ului univers. Aatarea adulării acelei frumuse i care n+a fost. Aeferitor ț

la ce ziceam ieri – că e$istă văduve incon tiente ale unor scriitori – a a i aici, e$istă bărba iș ș ș ț

aman i+văduvi incon tien i ai unor astfel de femei care n+au fost frumoase dar au avut n psihiculț ș ț

lor, n ambientul lor spiritual i senzorial, toate datele să fie astfel. ?ărba i care nu i+au ntâlnitș ț ș

ntruparea animei – adică au ntâlnit+o, dar nu n cea 9ăsură. Sau, cine tie, poate universul niciș

n+a ratat frumuse ea acelei femei, ci dimpotrivă a sesizat+o bine de tot i, dintr+o 'elozie i manieț ș ș

a ncercărilor, a vrut s+o persecute cu urâ enia i cu tarele fizice. "ar nu po i ucide frumuse ea – ț ș ț ț

ea doar persistă n continuare.

7/21/2019 JURNAL


( tiu – n+ai nevoie de un univers paralel pentru asta. niversul acesta e destul de vast caș

să+ i fie i paralel n destul de multe ocazii. i să+ i rezolve resturile. !umai 'ândul la o lumeș ș Ș ș

paralelă i o face posibilă – i, ful'erător, ntre'e te lumea.ș ș ș

5oate că n femeile urâte crea ia a lăsat cioturi superbe ale măre iei sale. !u, nu urâte, ciț ț

schin'iuite de via ă. Via a, din fa ă, schin'iuie te frumuse ea, dorin a. poi, la bătrâne e, toateț ț ș ș ț ț țfemeile arătăm la fel – urâ ite, supte, coclite de dorin ele vechi, de proiec iile pe care ni leț ț ț

făceam.

;H au'ust ;<=H

!u mai vreau să+mi folosesc scrisul pe post de buhă pentru tot ce s+ar putea ntâmpla – dacă scrii vreun scenariu, el nu se mai ntâmplă, ai scăpat de el, te+ai lecuit, norocoaso1 – nu maivreau asta. Să se obi nuiască de+acum lucrurile rele că n+o să mai scriu despre ele n avans, n+o săș

le mai deconspir de frica de+a n+o pă i pe urmă. Să se obi nuiască ele cu ideea că, atunci când seț ș

vor ntâmpla cu adevărat 2 i o vor face, ne're it, o simt eu13, când vor apărea n lume i n 4urulș ș ș

meu, vor apărea pentru prima dată, pe zăpada curată, fără nici o mână pe dedesubt care să fisu'rumat urmele a ternând cu umbra ei o altă zăpadă 2o a doua3, fără tertipuri din astea, deci.ș

&ără supersti ii. Dăpada aceea curată e sin'ura supersti ie pe care o păstrez.ț ț

9+am plictisit de suprarealismul poetic. ?leah1 % diz'ra ios – n ce epocă trăim- Scrabbleț

– cam la asta se reduce acest soi de suprarealism acum. ) i piere tot cheful. /rebuie să+miț

reinventez metaforele. Să nu mai pară metafore, să fie altceva. !ici nu prea n ele' eu ce sens areț

atâta suprarealitate – că doar i lumea asta, oricum e, e suprareală, i e$presionistă, si clasicistă, iș ș ș

tot. !u cred n curente i tot pic n ele.ș

"e fapt, suprarealismul acesta mi se pare imatur. %u sunt femeie, nu+l 'ust, femeie a aș

cum simt eu n plăsele, femeie de+a lun'ul trupului meu, punctat n orice rotun4ime. &emeiesin'ură care se ntreabă de ce e sin'ură care n+ar vrea să fie sin'ură care ar avea poftă. )mi vinesă+mi dau feminitatea de+a dura, să facă o avalan ă, să aflu ce cataclism o mână.ș

neori, fără cochetărie, simt că le in, că mă nărui. % o parte necesară, i'ienică, a mea – laș

fel cum e i nevoia de+a vorbi Vorbele cu iubitul. m observat asta# dacă cel cu care suntem nu neș

oferă posibilitatea unor anumite cuvinte, ale unor anumite 'esturi, ne sălbăticim n serbezimeanoastră. !u mai tim anumite realită i – e ca i cum ai uita să te speli n zonele intime. Aămâneș ț ș

un miros fetid, uneori am senza ia că oamenii din 4ur, necunoscu ii chiar, simt când o femeie n+aț ț

mai auzit i n+a mai vorbit de mult Vorbele acelea. % un hormon al limba4ului care se de'a4ă sauș

nu. Cu hormonii limba4ului nu te 4oci1 Sunt cei mai răi, cei mai crun i. i cei mai eviden i. aț Ș ț ș

cum i po i da seama când un om nu a avut parte de discu ii intelectuale. !u neapărat după chipulț ț ț

lui, ci după aerul lui – el cu totul n+a sim it acele cuvinte n 4urul său, formându+l, dorindu+le.ț

7/21/2019 JURNAL


Sim im mereu cuvintele 2 i chiar i necuvintele, sau mai ales pe acelea3 care lipsesc n via a unuiț ș ș ț

om. i sim im i când acel om, din disperare de cauză, i le spune sin'ur cu un dram deȘ ț ș ș

melancolie i de incredulitate. *ormonul. !u+l po i păcăli. /rebuie să+ i spui acele lucruri sin'ur ș ț ț

dar ntr+un anume fel, rupând ceva din viscere, aducând iubirea asupra ta ca să ostoie tiș

hormonul. 0ube te i fă ce vrei. 29ă ro', voiam să evit să scriu asta aici, mă enervează cândș ș

oamenii recur' la acest loc comun tocmai pentru că l+au făcut loc comun, bietul u'ustin.3

;G au'ust ;<=H 2sau oricând3

nde+ i 'ăsesc oamenii pe Celălalt al lor- nde1--1-1-1-1-1.....ș

cum K ani, din disperare de cauză, i scrisesem ni te răva e fictive Celuilalt. 9ăș ș

'ândeam că a a, poate, l con4ur să apară, să vină, să fac posibilă ntâlnirea. Ce nseamnă că nuș

sunt pre'ătită- )mi vine să+mi iau un corn de vânătoare i să ies noaptea pe străzi să+l caut, să+lș

stri'. Să se formeze cordoane de poli ie n fa a mea# 9er'i, duduie, acasă, lasă lumea săț ț

doarmă6 8umea are i alte probleme. "ar, ti i, dacă+l 'ăsesc, o să pot să vă rezolv problemele1ș ș ț

5romit. Sunt n stare. "a i+mi o ansă. !u sunt un erou, nu po i fii un erou de capul tău. % nevoieț ș ț

de cineva să te a4ute, să te facă să crezi n tine. !u e suficient că scriu asta aici.

!u mai promit nimic. ( să devin un copac, un pom, un mi'dal. i mi'dalul a nflorit.Ș

Sin'ur, fără să+l vadă nimeni.

(ribil – cum ceilal i i lasă implantate n minte tot soiul nebulos de discu ii, frânturi deț ț ț

discursuri. % o senza ie cibernetică.ț

;L au'ust ;<=H

/ot oricând

9ult prea oricând+ul

Stau foarte vie n mine – e de a4uns- "emnitatea ca i alte preconcep ii de4aș ț

7/21/2019 JURNAL


;E au'ust ;<=H

Sensul reli'iei n secolul MM0

% binecunoscută afirma ia lui 9alrau$# „Secolul MM0 va fi reli'ios 2spiritual3 sau nu va fiț

deloc”. devenit un loc comun. "ar nu aceasta e problema. 2%$istă o 'ala$ie ntrea'ă de locuricomune mereu i mereu re+ncălzite i re+vehiculate, repetate până ce aproape i pierd sensul,ș ș ș

adică până ce a4un', de fapt, să+ i ascundă adevăratul sens n mania discursului asupra lor.ș

u'ustinianul „0ube te i fă ce vrei” e un e$emplu – de atâtea ori a fost lansat n eseistică, nș ș

literatură, dar simpla lui reamintire pare că a dezvoltat o crustă sălcie deasupra6 necuvintelor dinspatele dictonului3.

!u ntru totul la fel stau lucrurile cu acest dicton al lui 9alrau$. !u ntru totul pentru căaici e vizat un moment temporal care de4a a venit, care se petrece sub ochii no tri. )n mentalitateaș

mai mult sau mai pu in modernistă 2 i mai mult sau mai pu in fatalistă3 a secolului trecut, aceastăț ș ț

afirma ie i 'ăsea, nendoielnic, menirea. Aeprezenta o pozi ie fa ă de viitorul apropiat, fa ă deț ș ț ț ț

un „n curând” ce se cerea pre'ătit, sau dacă nu, măcar aten ionat. 5entru acea perioadă, n rândulț

filosofilor, al teolo'ilor, al filolo'ilor, ea isca o discu ie cu un rost foarte clar i pertinent# ce va fiț ș

n func ie de ceea ce de4a a fost. n bilan al situa iei spiritualită ii i al impactului reli'iilor nț ț ț ț ș

cultură, după două secole de secularizare acută, de cre tere 'alopantă a ateismului, de na tere aș ș

tot soiul de mi cări teosofice i ocultisme 2dintre care unele mai cu seamă sociale i terestre decâtș ș ș

spirituale3.

"ar, acum, trăim n secolul MM0 de cincisprezece ani. 5entru 'enera ia tânără 2;<+K< deț

ani3 i pentru 'enera iile viitoare, ce sens mai are afirma ia lui 9alrau$- )n nici un caz nu ntrebș ț ț

asta din vreo tendin ă ateistă. Ci din chiar prisma cre tinismului. 9ai specific, ce sens are acumț ș

să tot declamăm, pe un ton criptic, acest dicton- cum când, de4a, timpul avertismentului său asosit i se desfă oară dinaintea noastră cu toate incidentele i contorsiunile reli'ioase de ri'oare.ș ș ș

/onul profetic cu care e repetat s+a denaturat, inevitabil, ntr+o nuan ă intelectualistă searbădă.ț

25ersonal, sunt adepta intelectualismului, dar atâta vreme cât acesta con ine unț zvâc, o fluiditate avie ii e$terioare i interioare deopotrivă.3 "iscursul asupra acestui dicton nu mai e sus inut – i nuț ș ț ș

2numai3 la evenimentele obiective, 'lobale, mă refer. "impotrivă, n mare măsură, acesteevenimente – atacuri teroriste sub umbrela falsă a reli'iei i altele – chiar confirmă temereaș

eseistului francez. 5roblema crudă este că n plan subiectiv, interior, personal, nu se produce undeclic către con tiin ă, către concentrare verticală, ci ne mul umim să tără'ănăm acest citat dinș ț ț

9alrau$ fără să ne ndreptăm spre credin ă. )l spunem, l oftăm 2ba cu resemnare, ba pripitț

apocaliptic3, dar nu luăm n calcul i ceea ce nutrea autorul lui enun ându+l# că e nevoie săș ț

2re3descoperim incandescen a cre tinismului, s+o insti'ăm n mentalitatea culturală i, nainte deț ș ș

nivelul comunitar, chiar n i'iena spirituală a fiecăruia din noi. i n primul rând, probabil, peȘ

această nevoie s+o e$perimentăm i s+o conturăm mai ferm n conceptele intime i transcendenteș ș

de care uzăm.

7/21/2019 JURNAL


fi conservator pe linie iudeo+cre tină nu nseamnă limitarea n proiec ii discursive, ciș ț

presupune acea melancolie creativă, 'erminativă, a puseului cre tin. !u e uarea sub forma unor ș ș

mon tri cul i pe mar'ineaș ț Zeitgeist +ului. Spiritualitatea cre tină 2mistică sau nu3 nu e nchistare,ș

nu e fatalism. "esi'ur, nu cred că citatul lui 9alrau$ ar fi fatalist, dar reiterarea maniacală aacestuia, acum, conduce la un fatalism de duminică iscat din delăsare – dintr+o delăsare fără

e$erci iul reveriei, al probei misterului christic.ț

%$istă n literatură o formulă foarte asemănătoare acestui „Secolul MM0 va fi reli'ios saunu va fi deloc” – e fraza din finalul romanului Nadja al lui ?reton# „&rumuse ea va fi convulsivăț

sau nu va fi deloc”. Chiar dacă ?reton avea n vedere un ideal estetic 2prin suprarealism3,ntrepătrunderea acestor două formule mi se pare n acest conte$t nimerită. 5oate că ar fi timpulsă stârnim n interiorul nostru, n lăca ul cultural al ideilor i al transformărilor noastreș ș

ascendente, acea frumuse e convulsivă, acel puseu care să vină i+n ntâmpinarea traseului nostruț ș

christic dar i a lumii e$terioare i a convulsiilor ei pseudo+reli'ioase. !u vorbesc n sensș ș

e$clusiv mistic – aceste considera ii vizează intelectualii cre tini.ț ș

!u pot să tiu cum va fi privit sau enun at acest dicton al lui 9alrau$ peste un secol sauș ț

două 2asta ine de domeniul utopiei sau, poate, al distopiei3. Ceea ce mă interesează esteț

idealismul foarte realist al lucrurilor din prezent. Cum să ie im din impasul acestei 'ala$ii aș

locurilor comune le'ate de reli'ie 2'ala$ie pe care o pa te altminteri, cu un termen tiin ific, unș ș ț

Big Freeze3, cum să re'ăsim spiritualitatea dincolo de aceste proiec ii discursive. i, de fapt, nuț Ș

Cum, ci Ce. "incolo de repetarea unor citate, dincolo de te$te, Cuvântul. Viu. /răit.

J septembrie ;<=H

Stâlp de sare i focș

7/21/2019 JURNAL


Citeam la ?uzzati o frază#

„ntr+o zi i dădu seama că e bătrân, foarte bătrân”ș

doar atât fără e$plica ii fără lămuririț

i+mi venea să desfac febril pleoapele pa'iniiș

neapărat că era n ele vreun pasa4 ascuns

un cuvânt un 'lob care să dea socoteală

să mai aducă un strop de sân'e să mai scur'ă un destin

dar ntre acea zi i bătrân se aflau doar alte pleoapeș

cu alte pleoape năuntru

ce+or vedea ele

e o orbire proli$ă

2străzile pe care amestecat teorii i necunoscu ii cu care a fi putut intra n vorbăș ț ș

de care să fiu părăsită3

până când dintr+odată

toate amuletele mele au bateria slabă

"ra'ule, ce replică mi+ai mai putea servi acum

că ne cunoa tem unul pe altul ca sarea i focul-ș ș

nici un pericol nu mă mai apără azi.

Pillar of Salt and Fire

7/21/2019 JURNAL


0 Fas readin' a sentence from ?uzzati#

„one da: he realised heNs old, ver: old”

nothin' more no e$planation no elucidation

and 0 felt li@e feverishl: openin' the e:elids of the pa'e

there must have been some hidden e$cerpt in them

a Ford an e:eball to 'ive some account

to brin' one more pinch of blood to lea@ one more destin:

and :et – betFeen that da: and the old man there Fere onl: other e:elids

Fith more e:elids inside

Fhat could the: see

itNs 4ust a verbose blindness

2the streets on Fhich 0 blended theoriesI the stran'ers Fith Fhom 0 could have Faded in

b: Fhom 0 could have been 'iven the 'ate3

until one da:

all of a sudden

all m: amulets run loF batter:

"arlin', Fhat line could :ou possibl: deliver to me noF

that Fe @noF each other li@e salt and fire-

no dan'er can an: lon'er defend me toda:

K septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


5:'malion 2or the (ne+Wa: 9irror3

0 envision the Fomen of m: past lovers

0 desi'n their poise – the 'eometrical a$iom in the hands of those men

fi$in' ever:thin' clarif:in' nothin'.

0 build these Fomen as 0Nve alFa:s been buildin' them#

totems of moanin' and of air+clutched+in+a+manNs+fist

the 8ares of dresses and of billboard faces :ou see on the hi'hFa: at ni'ht

do the: @eep m: past lovers safe-

0 rec@on the: do.

WeNve been sta'in' all the m:ths –

those men have been m: 5:'malion modelin' me into a

5:'malion FhoNs noF fearfull: dreamin' of the Fomen the: afterFards

met and loved.

*oF the ni'ht indul'es in its oFn meltin'+pot of

cities and lime+li'ht and 4ealous:

as Fe 'o b:

our vicinit: presses upon us to free another face –

*ere 0 envision the Fomen of m: past lovers

here 0 stroll throu'h the field of these totems

0 'ive the one+Fa: breath of the one+Fa: 'aze into

the one+Fa: mirror

0Nm here Fith this all+pervadin' desire

the air+clutched+in+m:+menNs+fists

a'in' and a'in' –

7/21/2019 JURNAL


s Fe 'roF old these Fomen and 0 Fill have the same face

a sin'le 'reat Frin@le Fill be our 5:'malion dreamin' in us

of some ni'ht in someoneNs hands

nd even that – even that fist Fould loosen its clutch

and spare all the m:ths

and even the m:th of our a'in'

sloFl:

into the one+Fa: e$tinct mirror.

H septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


Aleph (an elegy)

0Nm Fritin' a poem out of nothin'

0Nm lin'erin' throu'h people and smo@e up to that point

in Fhich the Fei'ht of :our oFn face moves in the others

in the remar@s :ou overhear intermittentl:#

O/hereNs a Fhite poster Fith a rectan'ular on it and beloF it sa:s

that this is the blade of a @nife Fithout a haft”

0Nm snea@in' throu'h them and m: face is left someFhere behind

admirin' that @nife – so free from its haft1

free from that hand Fhich Fould have clo''ed it Fith a Fhole cosmo'on: of

flo''in's and 'old

free even from that 'a' of conceptual art brandishin' it over spleen+full e:es –

suddenl: imponderable its blade utters a 'lint containin'

all our remar@s and that remar@ too

alon' the ed'e

:et Fithout launchin' them bac@ into the Forld –

leph of innuendoes, hoF purel: :ou shine

hoF purel: our Fords rest alon' :our blade

our Fords Fe never listen to listenin' noF silentl: to their oFn embrace

this ainNt about ourselves

nor about our losses

this ainNt about a seventh memor: of a seventh memor: pur'ed from our 'lass

Bnife+Fithout+a+haft, leph of suicides,

stab :our 'lint

into m: e:es

7/21/2019 JURNAL


deep in m: sleep

over a moonlit pristine nothin'.

G septembrie ;<=H

Ce scriu la dizerta ie-ț

plicat pe ce-

5roblema aleph+ului-... Sau cea a cosmo'oniilor- Sau cea a ima'inilor implozie-

0ma'inarul are echivocul lui, implozia lui – când toate semnifica iile anterioare seț

anulează i totu i re+apar.ș ș

leph+ul. 8a ?or'es, toate punctele lumii văzute din toate un'hiurile – dar i din toateș

percep iile oamenilor- i din perspectiva tuturor con tiin elor- i din perspectiva, să zicem, aț Ș ș ț Ș

florii care simte pământul- 5entru că altfel, la ?or'es, acest leph e ntr+adevăr, cum i zice el nș

final, unul fals – ar putea fi – pentru că duce la solipsism – la impersonalism mai curând. leph+ul n+ar trebui să fie o comuniune a percep iilor i a spiritelor tuturor oamenilor- S+ar a4un'e astfelț ș

la relativism post+modern- !u neapărat – ar putea la fel de bine să se a4un'ă la esen ă, la 8o'os,ț

la Cuvânt a a cum l simt cu to ii.ș ț

n leph văzut de mine cu percep ia mea i atât e unul fals. 5entru că e insuficient. r ț ș

trebui un leph care n care să simt i perspectiva celuilalt – sau, nu perspectiva minoră, ciș

con tiin a limpezită a celuilalt privind un anume obiect.ș ț

!ut+shell. !unc+stans. "ar un aleph nu e o stază6 ci, prin ceilal i, el devine cevaț

dinamic.

%u trebuie să văd aleph+ul i a a cum l vezi tu – adică i a a cum vezi tu fiecare obiectș ș ș ș

din toate un'hiurile. Cum văd eu un lucru din toate un'hiurile i cum l vezi tu – e acela i lucru-ș ș

!u, e diferit. 5entru că, pe linia cre tină a personalismului, fiecare persoană men ine cevaș ț

propriu, al ei – a a ar trebui i n acest aleph.ș ș

P septembrie ;<=H

Experimentul regelui Marc (un basm)

7/21/2019 JURNAL


!ici nu tiau de unde aveau invita ii la evenimentul acela. 5rintr+un prieten, prinș ț

cuno tin e comune, printr+o asocia ie – cum+necum, se procopsiseră cu ele, iar n seara cu pricinaș ț ț

n+aveau nimic mai bun de făcut. )n plus, suna ca ceva deopotrivă curios 2mai mult pentru ea3 iș

ridicol 2mai cu seamă pentru el3.

+ % o hipstereală, dar să mer'em, i zise el.

( seară molcomă de nceput de septembrie ce păstra ncă toate risipirile verii, luminileora ului le dădeau acel chef de lume i chef de sine, amândoi erau tineri, ce să mai1, era tot ceeaș ș

ce oamenii e$traverti i trăiesc firesc pe nocturnă din ceea ce cei introverti i i nchipuie n fa aț ț ș ț

o'linzii lor sin'uratice, pompând incon tient avântul n ceilal i.ș ț

4unseră n loca ia men ionată n invita ie. n soi de sală de teatru amena4ată ntr+unț ț ț

pasa4 subteran unde nici unul din ei nu mai fusese nainte. Spa iul, de i sub oselele unde 'oneaț ș ș

a'lomera ia ma inilor, dădea o stranie impresie de lini te i izolare. %ra un pasa4, totu i, destul deț ș ș ș ș

aerisit, cu tavan nalt i pere i de sticlă pe care erau proiectate stele i 'ala$ii. colo, năuntru, seș ț ș

aflau vreo cincizeci de oameni. parent to i n cupluri. Ca la nceputul oricărei sindrofii, seț

formase obi nuita rumoare de vorbe i râsete.ș ș

+ m mai trecut noi prin ceva asemănător1 veni de lân'ă ei 'lasul vioi al unei femei cufa ă de oricel.ț ș

5artenerul acesteia dădu din cap oarecum 4enat. 5entru că le observă privirile, femeiareluă către cei doi. 5ărea 'enul acela care dintr+o suflare i istorise te ntrea'a ei via ă, chiar iț ș ț ș

detaliile meschine.+ "a, am făcut o e$perien ă similară6 e$oterică.ț

+ 5oate e+zo+terică, opti incisiv tânărul.ș

+ Sau e$otică, interveni tânăra cu un zâmbet ca să salveze situa ia.ț

+ i+ i1 se bucură femeia cu fa ă de oricel. !e+am făcut o etalare de /arot pentruȘ ș ț ș

cupluri. )n o'lindă. !u orice fel de /arot, ci unul profesionist. Ce se prevede pentrumine, ce pentru el 2 i aici făcu un semn către partenerul ei care arăta din ce n ce maiș

năpăstuit3, n fine, ce reiese de aici despre rela ia noastră. i e formidabil cu ceț Ș precizie ne+a6

/ânărul tu i.ș

+ "ar, de, ceea ce reiese dintr+o rela ie o spune nsă i rela ia6 2moment n care iubitaț ș ț

lui l ciupi mecheresc de bra , un fel de las+o să zică, i tu acum13ș ț ș

7/21/2019 JURNAL


+ , chiar crede i asta- ntoarse femeia, de data asta cu o nuan ă u or tristă n aerul eiț ț ș

voios. !uan a aceea nsă se evaporă ful'erător, ncât cei doi crezură că fusese doar oț

senza ie. (ricum, aici n seara asta se va ntâmpla un lucru revelator1 Ce ocazie, nu-ț

Conceptul artistic e i elș en vogue – performance dar nu numai, o mbinare de stiluri.

+ i 'ala$iile i cosmosul de pe pere i ce+or fi vrând să nsemne- Cam6 facilăȘ ș ț butaforia6

!u spusese chiar tare, tânărul, această ultimă remarcă, i oricum l acopereau vocile celor ș

din 4ur, dar, coinciden ă sau nu, n acel moment se lăsă tăcerea n pasa4. )n fa a lor, descoperiră cuț ț

to ii, apăruse o ma inărie i alături un om ro covan care+ i freca mâinile răbdător.ț ș ș ș ș

+ !imic nu e butaforic aici. Vocea cate'orică deveni apoi paternă# /ot ce sunte i iț ș

spune i i sim i i voi contează n seara asta. Căci, de fapt, voi ve i fi creatorii acum.ț ș ț ț ț

+ Cum a făcut 7oseph ?eu:s, să dea diplome de artist oricărui trecător- se 'răbi să

ntrebe cineva din public.

+ Cam a a ceva, continuă omul câtu i de pu in deran4at de această ntrerupere. ?eu:s nș ș ț

persoană s+a supus cândva e$perimentului meu i a fost năucit de ce a dezvăluit 2nș

audien ă, câ iva pufniră n râs la auzul acestor vorbe, dar, ca mai nainte, omul rămaseț ț

impasibil3. "ar nici că importă, importă, cum ziceam, doar ce sunte i voi6 pentruț

fiecare. !u ve i primi diplome de arti ti aici – ve i fi arti tii1 Compozitorii, pictorii,ț ș ț ș

re'izorii, minnesin'erii1 5resupun că a i citit instruc iunile de pe invita ie.ț ț ț

i omul ro covan se dădu mai n lături i prezentă cu un 'est amplu i candid ma inăria.Ș ș ș ș ș

Se apucă apoi să e$plice pe ndelete „pro'ramul”. 9a inăria n cauză era un detector de minciuni.ș !u unul obi nuit, nsă. )n sensul că nu era unul mecanic, după vechea tehnică de până n anii E<,ș

ci unul adaptat erei di'itale, ce func iona pe baza unor stimuli informa ionali, ntr+o re eaț ț ț

comple$ă. )n sfâr it, aspectul decisiv, dinaintea lor stătea o ma inărie care nu doar depista, ci, peș ș

baza informa iei depistate, ea i crea. &iecare cuplu 2intuiseră bine cei doi, acolo n sală erauț ș

numai cupluri13 era invitat să testeze capacitatea detectorului i, nu n ultimul rând, propriaș

valen ă artistică. n formular cu ntrebări nu e$ista. /otul se desfă ura prin conversa ii simple,ț ș ț

uzuale sau prin fantezia dialo'ală a cuplului. 0ar, prin ceea ce ei rosteau 2 i, desi'ur, sim eau,ș ț

'ândeau, erau3 n acel moment, i mai ales prin micile minciuni ce apăreau pe parcurs, ciudataș

ma inărie deborda n crea ii muzicale, vizuale, cinemato'rafice sauQ i literare difuzate pe loc.ș ț ș

!otă# detectorul lucra i crea bine cu orice tip de tăceri sau sentimente sau cuvinte, doar că, nș

clipa unei minciuni, arta lui 2 i, implicit, a lor, a cuplurilor3 „cunoa te e$altare, depă e teș ș ș ș

bur'hezismele i conven iile, si se descătu ează la un nivel estetic mai nalt dar i periculos,ș ț ș ș

incontrolabil. Cum s+ar spune, e$ecutăm cu materialul clientului”.

5ublicul asculta vră4it. &ie pentru că nu citiseră până la capăt te$tul de pe invita ie, fieț

pentru că acum e$ista acel puseu de noutate i incitare n fa a unui fapt de care+i mai despăr eaș ț ț

7/21/2019 JURNAL


atât de pu in timp. &ie 2 i poate mai ales de+asta3 pentru că omul nostru ro covan e$ercita oț ș ș

fascina ie atipică, o persuasivă seninătate condimentată 2ocult3 cu praf de suferin ă, amestec alț ț

unei limbi interioare universale, ce se re'ăsea n fiecare, dar care la el părea amplificat de sute orii prin sute de ore. Stătea drept i+ i frân'ea mâinile cu infinită răbdare, cu melancolică iș ș ș ș

frenetică răbdare, „a a cum”, 'ândi tânărul, ”are doar "umnezeu, sau unul care a fost ndelun'ș

trădat. "eci, tot cam acela i lucru”.ș

+ Să n+o mai lun'im – ve i afla aici epopeea fiecăruia, sau e'lo'a fiecăruia, sau scurt+ț

metra4ul, sau ebo a, sau simfonia, opera ce stă n voi ascunsă1 "epinde cum vă ve iș ț

asuma riscurile6

bia atunci, publicul se animă spontan i sub tavanul nalt de roiuri i 'ala$ii izbucnirăș ș

aplauze i e$clama ii. )ntrucâtva e$a'erate, 'ândi tânărul, dar doar cu 4umătate de 'ând pentru căș ț

ceea ce ini ial concediase drept oț hipstereală sădise dintr+odată i n el entuziasmul. ) i priviș ș

dră'ăstos iubita – i chipul ei se aprinsese, o lumină calină, atât de tânără, n care, nsă, parcă seș

reverbera un pi'ment din suferin a aceea nedeslu ită aț ș entertainer +ului lor. "ar, n fond, nu eraceva nefiresc, ntr+un spa iu nchis, stările circulă, ne mbăiem n acelea i unde psihice.ț ș

+ Care sunt primii arti ti ai serii-ș

!ici nu apucă bine ro covanul să termine ntrebarea, că doi adolescen i săriră n fa ă iș ț ț ș

aler'ară dezinvol i spre detector. n băiat foarte slab n 4ean i mula i i tăia i pe 'enunchi, cu unț ș ț ș ț

cercel n buză, i o feti cană plăpândă, cu o pălărioară+4oben i rochie mini, care+ i balansa capulș ș ș ș

ca n ritmul unei melodii auzite doar de ea. Ce ocazie, nu-

+ &oarte bine, tinere ea1 5ofti i1ț ț

8uară amândoi loc de o parte i de alta a detectorului, trimi ându+ i bezele, omul ro covanș ț ș ș

i conectă la aparat, cu to ii a teptau să vadă cum func ionează minună ia. ndeva n rândul alț ș ț ț

doilea, tinerii no tri i zâmbiră – „( să mer'em i noi pe urmă1”, „( să ncercăm i noi”. Cuș ș ș ș

toate astea, instantaneu, pe el l petrecu un fior 2„% ceva machiavelic aici1”3, o fină electrocutarecare se insinuează lent dar care modifică n om a$a de rotire a lucrurilor. "in coada ochiului, maiaruncă o privire iubitei lui# de această dată, dincolo de surâsul i mbu4orarea ei, resim i oș ț

prezen ă bătrână, searbădă. i i veni n minte acea va'ă nuan ă de triste e a femeii cu careț Ș ț ț

vorbiseră mai devreme. cum fa a ei de oricel i se creionă altfel n ima'ina ie i+n sim uri. !iciț ș ț ș ț

el nu tia de ce, dar 'ândi că doar dacă ar fi avut+o, doar dacă ar fi posedat+o prelun', ar fi reu itș ș

să n elea'ă ce fusese ticluit atunci n ntrebarea ei i+n triste ea din spatele vocii – un mister6ț ș ț

cosmic. Se uită către femeie – ea tot lân'ă partenerul ei i tot voioasă, de i i ea ni el schimbată,ș ș ș ț

poate i dibuise inten iile- „m luat+o razna1” i zise i se scutură de toate acele scenarii.ț ș ș

+ % ti bine-ș

+ !+am nimic.

7/21/2019 JURNAL


) i ndreptară aten ia către ce se ntâmpla n fa ă. "in nou se lăsase tăcerea. (mulș ț ț

ro covan opti un „% 'ata, poate ncepe” – ce avea să fie- Ce avea să facă cei doi, ma inăria ce vaș ș ș

arăta- 5entru câteva secunde, nici unul dintre ei nu se mi că, doar detectorul i rula acul placid.ș ș

poi, feti cana răbufni z'lobiu# „Când l+am cunoscut, m+am lăsat de ros un'hiile – mă 'ândeamș

că nu i+ar plăcea de mine rozându+mi un'hiile1”. Sala, i chiar i prezentatorul, se amuzară – „Ceș ș

frumos1”, dar imediat audien a fu cuprinsă de un zumzet. ala$iile de pe pere i ncepuseră săț ț

palpite. &orma lor se alcătuia diferit, se distan au, culoarea ntunecată devenea pal+violacee,ț

ima'ini difuze se iscau ntre ele. 0ma'ini animate

=J septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


Auarius

Who is the one 0 love- &or centuries 0Nve been pourin' his face

into this bottomless vessel

0 must have been condemned to fill it

convicted to his bottomless shadoF

%$planations run dr: – so does the 'aze

0 chec@ the dail: horoscope#

con4unctions of Sun and Venus come and 'o come and 'o

tappin' on m: Fa@e – 0s there an:one doFn there-

ma: this vessel be ta@en from me

but here 0 stand bound Fith m: 4u's to fill it ever:da:

meantime this 'esture has become so Farm

it furs me – 0 roar –

0 pra:, ma: this vessel never be ta@en from me1

!oF 0Nm so close#

so empt: his brimful omen

so insatiabl: 'reed: for m: 4u's and dreams and curses and frustrations and moans

blood rin's nail+bites failures red lipstic@ roars

silences universe –

and thereNs never enou'h1

the Forld at the other end must have turned into a flood

7/21/2019 JURNAL


sFalloFin' cities and streetli'hts

and the coat of a passer+b:

droFnin' him

and reneFin' ever:thin' once more –

0 @eep on pourin'

"arlin', for centuries this has been our toast.

/he Fords summon :ou# leave :our friends and home leave :our famil:

and folloF us

hoF torturin' ri'ht-

?ut 0 'uess 0 still prefer to be an activist of humanism

ma@in' ends meet

@eepin' it all familiar

this painsta@in' famil: reunion Fhile :ou @noF

that someFhere else thereNs somethin' more

0 p

=K septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


=H septembrie ;<=H

rupul copiilor era animat – păreau entuziasma i – poate nu de loc n sine, ci de prile4ulț

de a mer'e ntr+o e$cursie cu clasa. Sau poate nici entuziasma i nu erau, poate nu acesta eț

cuvântul, dar aveau acea stare a adolescen ei de+a fi cu to ii fără părin i fără 'ri4i n afara ora uluiț ț ț ș

ntr+un loc nou 2 i cât de nou pentru ei13 – treisprezece+paisprezece ani – "umnezeule, ce ad4ectivș

ar califica acea stare- "ar spui treisprezece+paisprezece ani, spui fără părin i i+n afara ora ului,ț ș ș

i e suficient.ș

"a, ei aveau atunci acel moment când spui toate astea i e suficient. i când ea, care+iș Ș

vedea, tot nu le 'ăsea cuvântul ndea4uns de potrivit. Le mot juste – o fic iune1 )i urmărea i+ iț ș ș

tră'ea mai mult n 4urul 'âtului alul verde cu imprimeu oriental.ș

%ra destul de rece pentru sfâr itul lui octombrie, iar autobuzulș

=G septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


7/21/2019 JURNAL


0 li@e the classics the: cared onl: for the essential

the man and his Feapons and

the crouchin' roarin' rh:thm betFeen the man and his Feapons

the crouchin' address that sends me bac@ home

+ Fith no Aome in m: poc@ets +

adrift at sea.

Rou @noF me – 0Nm the prodi'al son

returnin' to the prodi'al land

=P septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


"hil#ish $uesti%nnaire

0tNs the tFent:+first centur: 0 as@ed so man: >uestions and still no ansFer

that 0 be'an to see this silence as a >uestion in return

caressin' m: beasts

and 0 donNt mean it as the cosmos+obese interro'ations 2Where to- Who am 0-3

but somethin' more li@e#

What moisture Fould :ou prefer for the fields of 0thaca-

What face have :ou discovered in the dust of the mantle piece from the *ouse of sher-

2*as it 'rinned to :ou-3

*as :our soul become 'olden betFeen eor' the stran'er and eor' the stran'erNs

shadoF-

&or Fhat have :ou traded :our man and :our Feapons this sprin'-

*ave :ou Forn Bansas+'re: 'lasses in the cit: of (z and also out of it throu'hout the

Forld 'overned b: Bansas+'re: e:es Fearin' Forld+colored 'lasses-

2*ave :ou thou'ht in the end both options are all the same-3

*ave :ou chased the Fhite rabbit-

re :ou still chasin' the Fhite rabbitNs blindness-

*ave :ou as@ed :ourself Who m 0 in place of *elen and &aust and Aomeo and 5aul and

u'ustine and Carava''io pla:in' ruthlessl: Fith saints-

0f :ouNve done so – and :ou have – than m: child :ou still can be saved

donNt see@ for the solution but for the chance

no ansFer can soothe these

7/21/2019 JURNAL


itNs the tFent:+first centur: all :our >uestions mar@s loo@ li@e 'alloFs tr:in' to fetch an

ansFer to han' it ri'ht aFa:

solutions corpses food for the vultures

2have :ou as@ed Fho are :ou in place of /ristan and 0solde#

Fho are :ou-

Fhat moisture Fould :ou m: love prefer for the fields of 0thaca-3

=E septembrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


;< septembrie ;<=H – For@ in pro'ress

Cosmo'on: Ae+Visited

Când cântărea a mphit+Aita a anun at că inten iona să+ i facă acea nemaiauzită opera ieț ț ț ș ț

estetică, mass+media a inut câteva săptămâni tirea pe primele pa'ini i n dezbateri televizate ceț ș ș

implicau nu doar prezentatori i celebrită i, ci i oameni de tiin ă, teolo'i, scientolo'i, amani. )nș ț ș ș ț ș

shoF+biz, opera iile estetice erau, ce+i drept, la ordinea zilei – ce să mai fie atipic eliminări aleț

pistruilor i aluni elor, modificări ale nasului, ale frun ii, ale ma$ilarelor, mărirea buzelor,ș ț ț

implanturi cu silicon n orice parte a corpului, implanturi cu forme 'eometrice n pome i iț ș

arcadă, schimbare de se$-... /otu i, aici sălă luia un alt soi de can+can# unul mai de'rabăș ș

tiin ific, poate chiar mitolo'ic. rma să devină noul trend 'lobal, profetizau unii.ș ț

Cântărea a mphit+Aita dorea să+ i preschimbe picioarele ntr+o coadă de sirenă. !u să leț ș

ascundă sub o coadă cusută din mătase i stropită cu paiete, nici să poarte o rochie siluetă+de+ș

sirenă precum Aita *a:Forth n Gilda. Ci chiar să renun e la picioarele i or'anele ei 'enitale iț ș ș

la mersul biped, să se transforme de la brâu n 4os n coadă de pe te. "octorii spunea că, pentruș

tehnolo'ia actuală, acest lucru era posibil. "esi'ur, 'radual.

/imp de un an, blo'+ul cântăre ei fu ticsit de postări i poze cu etapele acesteiț ș

metamorfoze# cum mai ntâi, la prima interven ie chirur'icală, i fuseseră „sudate” picioarele iț ș

oasele, cum apoi i fusese in4ectat un anumit hormon care favoriza cre terea solzilor, pe urmăș

apăreau plan e preluate din mitolo'ie cu diferite tipuri de cozi de sirenă din care ea alesese unș

model cu notătoare transparente ce mpodobeau partea inferioară a cozii, cum, n fine, cu fiecare

lună, membrele i pierdeau constitu ia umană i deveneau 'elatinoase i 'ri+fosforescent.ș ț ș ș

„"ar se$ul-” era ntrebarea cea mai vehiculată n presă. „!u e o problemă6”, răspundea

mereu zâmbitoare cântărea a, „5entru secolul MM0, se$ul obi nuit e ceva depă it”. )n paralel, aț ș ș

introdus pe blo'+ul ei o sec iune de spiritualitate, unde propovăduia o elevare a umanită ii prinț ț

atin'erea unui alt stadiu n se$ i se$ualitate, prin activarea unei aure superioare. 9oto+ulș

sec iunii#ț he !orld comes from !ater" the !oman is the !ater path . ( seamă de 'uru, astrolo'i,

mentori ai unor secte i sus inea i promova ideile. 5e când al ii, sub e'ide precum medicina,ț ș ț

7/21/2019 JURNAL


teolo'ia sau, pur i simplu, bunul sim , i le condamnau. (ricum, blo'+ul ei era cople it de trafic,ș ț ș

filosofia i metamorfoza acestei femei aveau să fie probabil cel mai important eveniment de laș

pasul omului pe 8ună.

Se scurseră doi ani.

K octombrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


&%'estea spune

Că uite a a prin esa a4unse ntr+un final la turnul iubitului eiș ț

construi o scară din oasele unui mamut

dar oasele acelea nu erau destule a a căș

trebui să mai facă o treaptă din mucul ultimei ei i'ăriț

2obi nuia să fumeze ca o apucată n timp ce+ i căuta iubitulș ș

lun'i nop i transpirate de nicotină i tuse3ț ș

i ncă o treaptă din ultimul ei stilouș

2i folosise ndea4uns să+ i dea sie i auto'rafe3ș ș

i ncă o treaptă din tocul pantofului stân'ș

2 apte centimetri – păcănind prin propria ei camerăș

măsurându+i ele'anta sin'urătate – cel drept de4a tocit

toc+toc – toc+toc3

i ncă o treaptă din partitura unui cântec de 8eonard Cohenș

i ncă o treaptă din ultimul rând din liseș

"a vreau "a

i ncă una asemenea din dun'a iute a apusului 2sau a răsăritului-ș

totuna3

i ncă una din sprâncenele ei ncruntate sau disperateș

din omida 'ăsită n corsetul ei

din numărul contului ei bancar

din fluierăturile băie ilor pe stradăț

din uvi a ar'intie de la bunica eiș ț

din privirea sub ire prin 'aura cheii n camerele unde oamenii fac dra'osteț

7/21/2019 JURNAL


ncă altele făcute din /urnul %iffel i din /urnul ?abel iș ș

dintr+un vulcan hrănit la pieptul ei

din privirea nstelată a telescopului *ubble i din orbitele lui 9arte Saturn 7upiter.ș

cum ea stătea tocmai sus n ceruri deasupra ntre'ului univers

sub picioarele ei microcosmosuri viermuiau

i tot mai avea nevoie de o ultimă treaptăș

a a că – ce să facă –ș

i tăie de la mâna dreaptă de'etul micș

i asta era1ș

a a4uns1 – spune povestea –

dar ce putem ti noi 2%l ce+a zis- 0+a plăcut- fost mândru de ea-ș

u făcut dra'oste- Sau ea s+a răz'ândit-3

tot ce putem vedea

o scară 'i'ant sub care tinerii se pozează

o falie 'eolo'ică i cosmolo'ică de care savan ii se tot ntreabă către ceș ț

o instala ie postmodernă e$pusă la bienaleț

sau – când i când – picături de sân'e scur'ându+se din cer ș

dureros armonios

pe pavimentul ora ului i doar – e$clusiv – acolo undeș ș

femeile sin'ure mer' păcănind din tocurile lor –

toc+toc

toc+toc6

he st%ry has it

7/21/2019 JURNAL


/he princess eventuall: reached her loverNs toFer

she built a ladder from mammoth bones

but the bones she had FerenNt enou'h so

she had to ma@e another footstep from the stub of a last ci'arette

2she used to smo@e li@e craz: Fhile searchin' for her lover

lon' sFeat: ni'hts of nicotine and cou'hs3

and another footstep from her last pen

2it had served her Fell for lonel: self+auto'raphs3

and another footstep from her left foot hi'h+heel

2seven centimeters tall – clatterin' throu'h her oFn room

measurin' her posh solitude – the ri'ht one Fas alread: bro@e –

clic@+clac@ – clic@+clac@3

and another footstep from the score of a 8eonard CohenNs son'

and another footstep from ll:sesNs last line

Res 0 Fill Res

and another one so from the sFift dash of sunset 2or sunrise-

all the same3

and another from her e:e broFs froFnin' or despairin'

from a caterpillar she found in her corset

from her ban@ account number

from her 'randmaNs silver frin'e

from the thin 'aze peepin' into chambers Fhere people ma@e love

a couple more footsteps made from %iffel /oFer and ?abel /oFer and

from a volcano she @indled at her breast

from *ubbleNs starr: 'aze and from the orbits of 9ars Saturn 7upiter.

7/21/2019 JURNAL


7/21/2019 JURNAL


hetis

/hereNs somethin' bad around me –

somethin' li@e the post+modern screenin's of anti>ue tra'edies

that undefined feelin' after the /ro4an War screened after

the Second World War

/ro: after /ro: after ula'.

/he homecomin' is brea@in' loose spreadin' as fast as a virus.

/hose screenin's are filled Fith theories of doubt and of an'uish.

/here are no heroes –

onl: the re+interpretations can ooze such a sordid emptiness.

0 draF aFa: the curtains

0 desert all Feapons and beds

0 loo@ for Fhat Fe cannot re+interpret#

the curls of the sea rushin' forth upon a bod:

rushin' bac@ from a corpse.

=K octombrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


=L octombrie ;<=H

Sunt senzualitate. i voluptate. i nu e nimic mai pământesc i mai nepământesc aici. )nȘ Ș ș

senzualitate simt că nu ratez nimic. !ici concepte, nici idei, nici 'ândurile celorlal i. 5entru mine,ț

lini tea interioară, pacea, au forma senzualită ii. !u lasciv+vul'ar – departe de asta. Ci lasciv+ș ț

entuziast. %ntuziasmul vie ii. 5ofta de a+mi deschide buzele să respir faliile @armice n acela iț ș

timp cu ceea ce e dincolo.

0Nm a di''er

0 di' throu'h all m: @armic la:ers

to find m: love

relentlessl: undaunted

0Nm 'ettin' 'ood at it

improvin' m: transcendental s@ills

Fithout an: purpose

but the sea'ulls

;J octombrie ;<=H

7/21/2019 JURNAL


8iviu

mi+e dor de el

"ar eu nu sunt femeia care sa faca vra4i ca sa+i vina barbatul6 eu vreau sa vina el pentruca el vrea asta – altfel nu.

Cred ca viata mea e pe lama dintre a+i scrie ca mi+e dor de el si a nu+i scrie asta.

0i spun asta in fiecare zi – o simte si el, in mintea lui, o stiu.

J+K noiembrie ;<=H

9ă apucă iar stări de an'oasă. 9ă simt neputincioasă. !u mă simt n stare de nimic. Simto lichefiere. i vâ4âitul unui acvariu. 5arcă toate ac iunile mele sunt nenche'ate, parcă e totul oȘ ț

paradă din care nu iese nimic. Să fie o stare feminină- Cred că e 'enul de stare care i aduce pe bărba i i pe femei ntr+un bol comun dar care n acela i timp i desparte, i personifică. ( astfelț ș ș

de stare – când ai zice că femeia i bărbatul o trăiesc la fel, deci sunt totuna, pentru că ncă nu auș

luat 2nu pot lua3 decizii despre ce să facă să iasă din ea – i totu i, nu deciziile i direc iile neș ș ș ț

despart n femei i bărba i.ș ț

!u modul de ac iune, adică. Ci chiar momentul acela anterior ei. "e cumpănă i a teptare.ț ș ș

i totu i, nimic nu face un om mai specific, mai adunat n se$ul său, decât un astfel de moment.Ș ș

Cumpăna.

7/21/2019 JURNAL


7/21/2019 JURNAL


/arr – Calvino

/arr# modernitate timpurie, armonie, dizarmonie, cosmo'onie, nihilism, 8eviathan+balena

nde ar duce o cercetare despre astea- Care ar fi teza-

Calvino# ima'ine, e@phrasis, tarot, alchimie, hazard, limba4, cosmo'onie, literatura, povestea care continua mereu cu ce ramane de la ceilalti povestitori si care vine si completeaza povestea celorlalti – cele doua pachete de tarot dispuse la finalul celor ; carti – unul care are unloc 'ol inauntru, celalalt care nu are.

Care ar fi teza-

• Erzsébet Bori, 'From a Tower, Darkly: Béla Tarr: A londoni férfi (The Man from ondon!, The"#n$arian %#arterly, &ol#me , )o* +-, ./rin$ 011

• Elzbieta B#slowska, '2inema as Art and 3hiloso/hy in Béla Tarr's 2reati4e E5/loration of 6eality',

A7ta 8ni4* .a/ientiae, Film and Media .t#dies, + (011-! +19++;

• "oward Feinstein, 'A Few <ords from Béla Tarr', .ara=e4o Film Festi4al 2atalo$#e, 011;

• 3eter "ames, 'The melan7holy of resistan7e: The films of Béla Tarr', >inoeye, &ol +, ss#e +,

.e/tember ?, 011+

• Andr@s B@lint >o4@7s, 'The <orld A77ordin$ to Béla Tarr #/dated 4ersion', >ino>#lt#ra, ss#e 9,

011

• Alfred Toth, 'A semioti7 .atan's tan$o', Mathemati7al .emioti7s, )o* 0?;, 011

• Carmo &alkola, 'Aestheti7s of &is#al E5/ressionism: Béla Tarr's 2inemati7 ands7a/es',

"#)A6is7"E BET6E +?* "8)A6GA CH&.>H, 011+

• #s &an .ant, 'The 2amera is a Ma7hine', MoMA Bela Tarr 6etros/e7ti4e 2atalo$#e, 011+

• Hope Deep Within - Bela Tarr's Werckmeister Harmonies (Gabe Klinger, December 2000, Senses of

Cinema)

• reser!ing Disor"er # Werckmeister Harmonies ($re" %amper, 200&, Chicago Reader )

• n" o the roa"# the ilms o Bela Tarr (onathan *omne+, ept-ct, 200&, Film Comment)

• Werckmeister Harmonies (.oran amar"/ia, $ebr1ar+ 200, Scope)

• 1tsi"e the Whale, $ilm o the 3onth# Werckmeister Harmonies (onathan *omne+, 4pril

200,Sight&Sound )

• The 3elanchol+ o *esistance, 5as/lo Kras/nahorkai (Waggish, 4pril &0, 200)

• Deep 6aters (*ichar" Williams, at1r"a+ 4pril &7, 200, The Guardian)

• Werckmeister harm8ni9k, 2000 (ac:1arello, 200;, Strictly Film School)

http://www.hungarianquarterly.com/no189/23.shtml


http://www.acta.sapientia.ro/acta-film/C1/film1-8.pdf


http://blogs.walkerart.org/filmvideo/2007/09/03/words-bela-tarr/


http://www.kinoeye.org/01/01/hames01.php


http://www.kinokultura.com/specials/7/kovacs.shtml


http://www.mathematical-semiotics.com/pdf/Satantango.pdf

http://www.epa.oszk.hu/01300/01368/00013/pdf/2001_191-218.pdf


http://blogs.walkerart.org/filmvideo/2008/03/17/gus-van-sant-light-bela-tarr/

http://www.sensesofcinema.com/contents/00/11/tarr.html

http://www.chireader.com/movies/archives/2001/0112/011221_2.html

http://findarticles.com/p/articles/mi_m1069/is_5_37/ai_85703624/pg_1

http://www.scope.nottingham.ac.uk/filmreview.php?issue=feb2003&id=692&section=film_rev

http://www.bfi.org.uk/sightandsound/review/1394/

http://www.waggish.org/2003/04/the_melancholy_of_resistance_laszlo_krasznahorkai.html

http://film.guardian.co.uk/features/featurepages/0,,938092,00.html


http://www.filmref.com/directors/dirpages/tarr.html#werckmeister








http://www.mathematical-semiotics.com/pdf/Satantango.pdf



http://blogs.walkerart.org/filmvideo/2008/03/17/gus-van-sant-light-bela-tarr/

http://www.sensesofcinema.com/contents/00/11/tarr.html

http://www.chireader.com/movies/archives/2001/0112/011221_2.html

http://findarticles.com/p/articles/mi_m1069/is_5_37/ai_85703624/pg_1

http://www.scope.nottingham.ac.uk/filmreview.php?issue=feb2003&id=692&section=film_rev

http://www.bfi.org.uk/sightandsound/review/1394/

http://www.waggish.org/2003/04/the_melancholy_of_resistance_laszlo_krasznahorkai.html


http://www.filmref.com/directors/dirpages/tarr.html#werckmeister



7/21/2019 JURNAL


• <otes on the camera o B=la Tarr# Damnation (&7>>) an" Werckmeister Harmonies(2000) ("ka/, $ebr1ar+ 2>, 200?)

• Werckmeister Hamonies (*oger bert, ept >, 200?, rogerebert.com)

• Ho6 to Watch Werckmeister Harmonies@ (Dan <orth, <o! 7, 200>, Spectacular Attractions)

• eeking r"er in Disor"er (Aan ohnston, 3a+ 2007, Unspoken)

• Werkmeister Harmonies (rikanth, &? ct 2007, Unspoken Cinema)

• 5es Harmonies Werckmeister (Bela Tarr) B+# karam/in ( la poursuite du !entC &; <o! 2007)

• "#$s%ordre corps ordinaires et figures politi'ues dans (es )armonies *erckmeister de+$la Tarr B+# stelle Ba+on (*aison 1bli:1e n&2, resses "e lEFni!ersit= aris-orbonne, mai 20&0)$*<%H

http://www.d-kaz.com/reviews/writing.php?id=34


http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20070908/REVIEWS08/70909001/1023

http://drnorth.wordpress.com/2008/11/09/how-to-watch-werckmeister-harmonies/

http://unspokenjournal.com/i-tarr/seeking-order-in-disorder/

http://unspokencinema.blogspot.com/2009/10/werckmeister-harmonies.html

http://alapoursuiteduvent.blogspot.com/2009/11/les-harmonies-werckmeister-bela-tarr.html



http://rogerebert.suntimes.com/apps/pbcs.dll/article?AID=/20070908/REVIEWS08/70909001/1023

http://drnorth.wordpress.com/2008/11/09/how-to-watch-werckmeister-harmonies/

http://unspokenjournal.com/i-tarr/seeking-order-in-disorder/

http://unspokencinema.blogspot.com/2009/10/werckmeister-harmonies.html

http://alapoursuiteduvent.blogspot.com/2009/11/les-harmonies-werckmeister-bela-tarr.html

7/21/2019 JURNAL


"on "e8illo – (mul căzător

+ Aomanul ca loc de ntâlnire i e$presie – 'rupul celor cu lzheimer i performance+ulș ș

+ rta n romanele lui

+ %venimentul i ?ill 8aFden 2mistificare sau nu3ș

+ Căderea

+ Cadrul filmic – nentâmplarea – sta'narea

+ 5erformance+ul i rememorarea evenimentuluiș

+ 8imba4ul lui

+ Aomanele lui i romanul american – Aoth – 5:nchon – *emin'Fa:ș

/arr – )n W* e o problemă a cosmo'oniei – a cosmosului ca armonie sau nu, a ncercăriide evadare din armonia bine+temperată 2e aceea o utopie, o constrân'ere sau o binefacere-3 – aima'inarului modern târziu care revine la resursele i revolu iile ima'inarului modern timpuriu – ș ț

universul lui Bepler. (mul n fa a armoniei – omul n fa a limitei – armonia ca limită i invers – ț ț ș

limita ca armonie n ima'inar.

?alena – 8eviathan, balena lui 0ona, 9ob: "ic@. i ochiul balenei moarte privit deȘ

prota'oni ti. Ce se află n acea privire- "oar răul- ( ima'ine- ( ima'ine n'he ată a lumii- 5ânăș ț

la urmă, cosmo'onia dă ima'inea asupra lumii. % ima'inar n mi care, n prima lui dislocare. Sauș

n ochiul balenei stă haosul- Sau doar echivocul- %chivocul divin – cel n eles doar deț

"umnezeu.

/otul până la o implozie a ima'inarului. universului.

7/21/2019 JURNAL


0 told m: friends

0 shall leave this land 0 Fill isolate m:self

0 shall 'ive up on Fritin' – the seventh and last cha@ra of isolation

m: friends didnNt 4ud'e me

the: onl: 'ave me a 'rin a :aFn a froFn of an e:e broF

noF 0Nm collectin' all these

stuffin' them into a pilloF Fhere 0 la: m: head

'rins :aFns e:ebroFs froFns

on this pilloF 0 'o to sleep

above m: head there blooms

the thousand petals blac@ lotus

of isolation.

"e curând mi+am pus prietenii n fa aț

a tot soiul de ultimatumuri

2că o să mă las de facultate sau o să mă izolez

sau o să renun la scris – a aptea i ultima cha@ră a izolării3ț ș ș

prietenii mei nu m+au 4udecat –

măcar de+ar fi făcut+o1

ci au schi at numai#ț

un rân4et un căscat poate o ncruntare o sprânceană ridicată

aceste imbatabile reac ii blindate mai rapide decât viteza luminiiț

doar pe acestea le am

7/21/2019 JURNAL


tot colec ionez un'hiurile astea strâmte ale fiin ei prietenilor meiț ț

să umplu cu ele o pătură să+mi ină de caldț

să umplu cu ele o pernă pe care să+mi pun capul

rân4ete căscături sprâncene ncruntări

perna pe care mă culc

deasupra capului mi nflore teș

lotusul ne'ru cu o mie de petale

al celei de+a aptea cha@re a izolării.ș

8atel: 0Nve been puttin' m: friends in front of

all sorts of pathetical resolutions

2that 0Nd drop universit: or 0Nd isolate m:self

or 0Nd 'ive up on Fritin' – the seventh and final cha@ra of isolation3

m: friends didnNt 4ud'e me –

Fould the: have done that1 –

the: shoFed onl:#

a 'rin a smir@ a :aFn ma:be a froFn a raised e:ebroF

these >uic@er than li'ht speed bullet+proof reactions

0Nm noF left Fith all these

7/21/2019 JURNAL


0 @eep collectin' these ti'ht an'les of m: friendsN bein'

stuffin' them into a blan@et to @eep me Farm

stuffin' them into a pilloF Fhere 0 la: m: head

'rins :aFns e:ebroFs froFns

on this pilloF 0 'o to sleep

above m: head there blooms

the thousand petals blac@ lotus

of the seventh cha@ra of isolation.

(nl: deep sensualit: can stri@e so hard

noF that 0 find that the ur'e to tal@ to him doesnNt Fei'h heavier or li'hter than

other thin's

the ur'e to tal@ to him is e>ual to a 'limpse of the s@:

or to the passen'ers in the bus station

the topics FeNd discuss are e>ual to the ima'e of peopleNs shoes on the 'round

the loo@s FeNd e$chan'e are e>ual to the apartmentsN FindoFs

2be them dar@ or poor or solitar:3

the caresses the @isses the moans FeNd share are e>ual to an:one elseNs hands or mouths

or lips from the croFd

7/21/2019 JURNAL


7/21/2019 JURNAL


dar nu mai bine decât suferin aț

n care de fapt nici te vezi unde n locul chipului

ai o descărcare de ful'ere

care spală orice tic orice 'rimasă

pe orice cuvânt l coboară n pântec i+l azvârle n cerș

de trei ori trei

"ar acum stau i văd că i poza a nvă at să bată ca o inimăș ș ț

s+o falsifice cu atâta precizie ncât trebuie s+o supun la un test

le pun una lân'ă alta – poza mea i inima mea –ș

cea adevărată cedează

%u sunt fiara care n+a dresată să câ ti'e orice 4ocș

ncap n lucruri simple#

n frunze n coasta unui bărbat n aler'area mea

precum strămo ii mei huni nu văd decât stepa ntinsă dinaintea meaș

propria mea femeie

deposedându+mă acolo de se$ul meu

până ce din nou devin eu nsămi femeie i apoi ncap n coasta unui bărbatș

ca un vârf de suli ă ncapț

să+l străpun' să+i â nească apă i sân'eț ș ș

i miereș

"ra'ul meu

5rea de'rabă se termină omul pentru inima lui

7/21/2019 JURNAL


7/21/2019 JURNAL


!u mă mai pot ntoarce. !u mai vreau starea aceea de+a fi inută sub capac. 5arcă toatăț

via a a fost ca atunci pe Ceahlău – eu mer'ând n fa a, ritmat, alert, inhalând senzualitatea iț ț ș

darurile vie ii – iar restul criticându+mă că nu stau cu ei. 5arcă to i ncearcă să mă ină cu ei, subț ț ț

capac. %u sunt fiară. Vreau să aler', să aler'e răsuflarea mea n mine i pe pământ. %i măș

doftoricesc cu câte pu in, cu pu inuri adunate, cu locuri prea mici pentru mine, cu ceaiuri preaț ț

mici pentru alcoolul din mine. lcoolul i alcovul din mine. Sunt inută bibelou. ?ibelou iș ț ș

vulcan. ?ibelou care erupe. 5rea pu in când eu simt că trebuie să văd albastrul.ț

lcool, alcov, al cui- % un război al modurilor de+a sim i. 9ereu. !u talentele sauț

inteli'en ele se ncaieră, nu 'eniile fiecăruia, nici măcar cruzimea, ci via a din fiecare. 9odulț ț

unic n care vrei să sim i via a. 5e mine m+au tot doftoricit cu scenete de via ă prea mici,ț ț ț

liliputane pentru oceanul din mine. /o i cred că sunt bolnavă. !+am nimic. Simt altfel – primulț

simptom. Să sim i altfel e o 'ripă, un virus. ( carantină.ț

Ceilal i vor o 0una sau 0oana mpăiate. Vulcan mpăiat cu lavă din paie i rume'u .ț ș ș

5ompeiul din ei se teme. 5ompeiul din ei i scoate la iveală col ii – mor ii aceia contorsiona i.ș ț ț ț9or ii aceia au e$istat dinaintea erup iei – 5ompeiul lor i+a avut mereu – la discre ie, laț ț ț

ndemână, să+ i scoată ochii cu ei. Când ncerc să mă e$prim, apare pe chipul lor, n trupul lor, nț

'estul lor se$ual – mortul contorsionat. 0ar eu – ca vulcan i lavă – trebuie să mă supun, să+iș

nvelesc cu materia incandescentă care se va răci i va mpietri sub forma lor, devenind astfel iș ș

eu un mort contorsionat. !u cur'erea vie i fierbinte, liberă i maiestuoasă, ci un strat de lavăș ș

ntărită – mai tii că aceea a fost lavă 2liberă i maiestuoasă3- !u, nu mai tii, tii doar că e unș ș ș ș

strat, o epidermă, o suprafa ă. sta mi+au făcut – mi+au transformat esen a 2alcoolul i alcovul3 nț ț ș

suprafa ă – ce frivolă e, nu- e frivolă, e doar aparen ă. 0ar dedesubt, mortul contorsionat din eiț ț

zâmbe te – a reu it. %l i poate dormi somnul – el e col al hazardului.ș ș ș ț

Vulcanul din mine e i Vulcanus i Venus. !u e doar so ul faur n elat ci e i so ia careș ș ț ș ș ț

n eală. "ar e i faur i femeie. 8ava mea i cuprinde pe ceilal i i – la fel ca Vulcanus din %neidaș ș ș ț ș

– i transformă n arme, n scuturi. 9ă apăr prin ei. )n fond, nu mai po i după atâta vreme săț

despar i stratul de lavă răcită de mortul contorsionat. Sunt unul i acela i – alcool i alcov. Seț ș ș ș

n eală lava i mortul unul pe celălalt. Se trădează i se n eală ca să+ i demonstreze modul de aș ș ș ș ș

sim i via a.ț ț

9ă 'ândesc să scriu o poveste – sau să inserez asta n ceva ce de4a scriu – despre un omcare+ i n eală iubita doar pentru a+i demonstra 2obstinat3 că el are un alt mod de+a sim i via a.ș ș ț ț

5rintr+un alt pântec, prin mi cările i mân'âierile altui pântec. 5robabil că de aici vine 'elozia iș ș șinvidia umane. Când invidiezi felul n care un altul poate reverbera modul n care via a se simteț

n el.

"upă ce am scris asta, nu mă mai simt lavă – a câ ti'at teren oceanul din mine. (ceanulș

pârâu. Cu pe ti repezi, a'ili, metalici, culoarea aceea calmă i atot tiutoare – chiar că am impresiaș ș ș

că acea culoare cunoa te tot. 5oate min i- 5oate – dar nu are rost, nu e timp pentru asta.ș ț

7/21/2019 JURNAL


% afară o lume care are următoarele cuvinte# blind date, starbuc@s, se4ur, tinder, li@e, cheer up. i ncă altele asemenea. i replici n rom+'leză cu accent rom+'lez – 0 sFear, nice, no bi'':.Ș Ș

Câte lături poate stoarce lumea asta din ea – lumea asta are un ochi ca un co din care cur'eș

puroi. ?lind date. )mi vine să repet e$presia asta doar pentru a 'usta 4e'ul ei. % o e$presie care i+ar fi plăcut lui ?ec@ett – i+ar fi plăcut pentru că l+ar fi dez'ustat. 5iesele din ziua de azi sunt ca un

blind date – acela e principiul scenelor lor, al situa iilor lor. 9izeria. 9izeria frustrărilor i aț ș

sin'urătă ii 2care ele n sine sunt pure3 dar care – puse ntr+un blind date, n momentul când acestaț

e acceptat i asumat – i maltratează puritatea. !u pentru că duce sin'urătatea spre disperare – ș ș

sau spre nevoia de celălalt ori cum ar fi 2chiar i blind6 date3 – ci pentru că i dă acest nume.ș

ceastă e$presie care sintetizează lumea actuală.

"on "e8illo – (mul căzător

Cum arată lumea când nimeni nu e de fa ăț

0nevitabil, ntr+o discu ie despre literatura americană, spectrul predilect este autonomiaț

acesteia fa ă de literatura europeană. %ste ea de o „for ă n sine” – sau este doar satelitul natural alț ț

culturii bătrânului continent- Se poate ea sus ine sau rămâne o 8olită ncercând să+ i inăț ș ț

echilibrul n pantofii mimetici ai mamei- ceste ntrebări au aprins nu doar polemicile

europenilor, ci n primul rând, din secolul al M0M+lea, ele au alimentat refle$iile intelectualilor

americani despre propria con tiin ă istorică i valorică.ș ț ș

7/21/2019 JURNAL


cum, desi'ur, aceste refle$ii i ntrebări nu sunt suficiente prin ele nsele pentru i aș ș

nnobila o identitate 2nu doar pentru a o schi a3 sau pentru a+i da „ridurile” de e$presie i deț ș

profunzime. %ra – i este – nevoie de o anumită depă ire a unui pra' n modul de+a sim i i de+aș ș ț ș

reprezenta. "e un loc n care acestea două – sim irea i reprezentarea, contopite – ies din matcă iț ș ș

revin asupra lor nsele. uzim i folosim cuvinte precum specific na ional, culoare locală,ș ț

mentalitate proprie – cărora li se adau'ă evenimentele marcante ale istoriei unei ări, modalită ileț ț

de ac iune, felul n care civiliza ia ei se prezintă n lume n raport cu celelalte civiliza ii. "ar toateț ț ț

acestea, lăsate de capul lor, chiar dacă puse n con4unc ie, nu câ ti'ă laurii culturii – cer ceva maiț ș

mult. Viziunea. 8uneta i ochiul din spatele lunetei pentru a privi cerul. % necesitatea 2ira ionalăș ț

i deloc materială3 a unei superiorită i fa ă de sine nsă i. unei limite mereu 'erminatoare. 20ar ș ț ț ș

laurii aici nu presupun vreo scriere infatuată a culturii cu C mare – putem foarte bine să scriem iș

să concepem acest termen cu c mic – deoarece o cultură i prime te 'loria n momentul n careț ș

i depă e te i+ i lăr'e te le'itim 'rani ele, adică atunci când le dă cititorilor sau receptorilor eiș ș ș ș ș ș ț

acel 'ust de 'lorie n continuarea lecturii – prin crea ie sau analiză critică – după ce ea s+aț

ncheiat3.

Cam acesta ar fi modul lui ?loom de+a pune problema – iar n acest caz suntem nevoi i săț

concedem abordării sale, daimonice, căci nu e$istă alte instrumente de contorizare a dezvoltării iș

propa'ării unei culturi. 2"oar dacă, n mod nefericit, am considera că totul e miza publicită ii i alț ș

americanismului militant3.

stfel descrie autonomia acestei literaturi – de i termenul autonomie ar fi aici oarecumș

impropriu, mult prea infuzat cu scandări politice.

)ntr+un fel, n secolul MM, literatura americană a avut un "+"a: pe bătrânul continent#

poe ii, romancierii i nu n ultimul rând critici i teoreticienii americani s+au impus definitiv, nuț ș ș

au rebour fa ă de cultura europeană, ci n permanentă comunicare cu aceasta 2numai dacă neț

'ândim la /S %liot i %zra 5ound3.ș

Con tiin a nu e doar suma evenimentelor sau a oamenilor trecu i prin ciurulș ț ț

evenimentelor. )nsă, ele i au partea lor# cu atât mai mult cu cât vorbim de o merică ce aș

devenit un focar al lumii actuale – politic, social, economic. )ntr+un fel, i s+a acordat microfonul –

lucru care se răsfrân'e i asupra culturii. Centrul ac iunii, să zicem a a, devine i centrul refle$iei,ș ț ș ș

7/21/2019 JURNAL


al cuvântului i al 'ândului. !u e nicidecum supralicitare fa ă de literatura americană – nici vreunș ț

soi de partizanat abscons. "e i o ntrebare i o critică rămân# nu cumva europocentrismul doar i+ș ș ș

a mutat sediul de la 5aris la !eF Ror@-... "ar aceasta ar fi o altă discu ie.ț

)n materie de evenimente – EQ== e cel care a dat nota specifică, tu a finală mericii. !uș

mai putem 'ândi merica fără EQ==, ima'inea ei n lume se reverberează prin acest eveniment –

n toate sensurile, i bune i rele. "acă la baza oricărei comunită i se află un momentQactș ș ț

primordial constitutiv, ei bine, aici lucrurile se ntâmplă cumva pe n sens opus – la ceea ce se

credea a fi desăvâr irea societă ii americane n anii ;<<<, survine acest moment fatidic, punândș ț

pecetea, deschizând lumea către secolul terorismului 2terorism care vine tocmai să conteste i săș

acopere orice soi de europo sau americocentrism cu o bur>a de cenu ă3.ș

"ar rezisten a- 5rin ce e$primă "on "e8illo rezisten a literarăQculturală – n afară deț ț

faptul de+a consemna lumea de după- 5rin ceea ce a devenit pandantivul său – arta

contemporană. sta n primul rând. )n romanele sale, arta contemporană prevalează – n 9ao 00

chiar din titlu care provine de la printurile seriale ale nimeni altuia decât nd: Warhol cu chipul

lui 9ao 2n acela i stil ca ultra+cunoscutele de4a printuri cu 9ar:lin 9onroe3I n Cosmopolis,ș

printr+un flash mob care apare la finalul romanului – corpuri culcate pe stradăI n 5unctul (me'a,

prin acel ntrepătrundere de video art i film, n care Verti'o 2monstru sacru al cinemato'rafiei3ș

este dilatat de la durata normală pentru a parcur'e ;K de ore, cu fiecare scenă ncetinită 2un prile4

pentru "e8illo de+a medita asupra ima'inii i a timpului3. !ici n (mul căzător "e8illo nu+ iș ș

dezminte pasiunea pentru mi cările artei contemporane – romanul primind prezen a episodică dar ș ț

pre'nantă a unui artist 2care+ i spune /he &allin' 9an3 i care creează n !R un performance nș ș

care reproduce ima'inea celor ce se aruncau din turnurile străpunse de avioane. n act cu atât

mai intri'ant i 'reu de suportat de neF:or@ezii ncă prea vulnerabili la eveniment.ș

?inen eles, ntrebarea multora 2printre care par ial mă ncadrez3 este n ce măsură artaț ț

contemporană poate transmite ceva, arta+contemporană+atât+de+slabă+de+n'er+ i+săracă+n+șsimboluri- "e ce tocmai ea să fie elementul de con4unc ie al romanelor lui "e8illo- =3 5entru că,ț

a a cum este ea, reu e te să fie un receptor perfect al lumii acesteia. Chiar prin 'ăselni ele ei, prinș ș ș ț

scenetele pronun ate snob „performance”, prin ticluirile i ncropirile i n4'hebările ei 2iar acesteț ș ș

cuvinte mărturisesc cu e$actitate pulsul artei vizuale3 care – dacă nu izbutesc altceva – măcar fac

să transpară ticluirea i ncropirea i n4'hebarea din sufletul „omului recent” cum l numeaș ș

7/21/2019 JURNAL


5atapievici. Căci e vorba de suflet, nu de spirit. "e psihism i psihoze, cuvinte de care lumeaș

actuală e amorezată până peste cap. !u ridicarea sufletului – sursum corda – ci 'ăselni aț

sufletului.

Your emotions lure you right to the brink of action, yet at the very last moment you might

change your mind. Sometimes it takes a serious wake-up call to motivate you to make a commitment

and swing into motion, but not today. You have an opportunity to make significant progress if you can

just push past your own self-imposed limits. Take a small step. Follow it with another, and another.

Carpe diem!

ou may get cold feet and change your mind about making a bold move with someone special in your

love life today. Now that you know this is possible, do what you can to capitalize on the opportunity in

front of you: Perhaps you have certain fears that hold you back, or you're simply not sure if your

approach is the right one: Brush away those doubts because you have a perfect opportunity to raise

the bar on a budding relationship now, as long as you don't talk yourself out of it!

0 tried to built m: home inside m:self

atomic shelter and shell

those thin's 0Nve never learned e$pose me full: and ruthlessl:

donNt teach me those thin's donNt ta@e aFa:

m: s@:

7/21/2019 JURNAL


Cavaler 7edi unde e tiș

eu am visat toate visele i am proiectat n detaliu microscopic iubireaș

tiu cum ar trebui să arate pulsul când tu ai a4un'e acasăș

tiu debitul sân'elui când am conspira mpreunăș

sau densitatea viselor pe care le+a avea când am dormi unul lân'ă altul –ș

toate calculele sunt corecte i atot tiutoareș ș

deci lipsite de demnitatea umană

de+a 're iș

2demnitatea umană de a –3

stropesc fiecare zare cu o umoare a mea

ceea ce va cre te acolo va iubi mai iuteș

va n ela ca prima dată luminaș

ochiul.

7edi @ni'ht Fhere are :ou

0Nve dreamt all the dreams and 0Nve pro4ected love in detail microscopicall:

0 @noF hoF the pulse should loo@ Fhen :ouNd come home

0 @noF m: bloodNs debit Fhen FeNd conspire to'ether

or the densit: of m: dreams Fhen FeNd sleep close to each other

the math is correct and all+@noFin'

7/21/2019 JURNAL


voided thus of the human di'nit:

of ma@in' mista@es

2the human di'nit: of3

0Nm spra:in' m: humors on each corner of the earth

Fhat Fill 'roF there Fill love more sharpl:

Fill deceive li@e the first time the li'ht

the e:e.

%rceress

0Nve been livin' in the Forld for some time noF –

the Filder son's the dar@er spells from before

FerenNt the: providin' me Fith a moral consciousness-

!oF 0Nm livin' in a photo – it becomes me –

7/21/2019 JURNAL


but no Fa: better than sufferance

in Fhich actuall: the others donNt even see :ou Fhere instead of :our face

:ou have a thunderstorm

that Fashes aFa: ever: stitch ever: 'rin

ta@in' ever: Ford doFn into the Fomb and throFin' it up into the s@:

three times three

but noF 0Nm livin' here and 0 can see the photo learned beatin' li@e a heart

fa@in' it so accuratel: that 0 need to put it throu'h a test

0 put those tFo ne$t to one another – m: heart and m: photo –

the real one brea@s

0Nm the beast never tamed to Fin at ever: 'ame

0 find m: home in simple thin's#

in leaves in the rib of a man in m: runnin'

li@e m: *un ancestors 0 see onl: the steppe laid open in front of me

m: oFn Foman

unse$in' me there

until once a'ain 0 become a Foman m:self and then 0 nestle

in the rib of a man

li@e a spear 0 nestle

7/21/2019 JURNAL


to rash inside him flushin' Fater and blood

and hone:

9: dear

/oo abruptl: a manNs bod: ends for his heart

over the top of his head there should be a tree and an e''

the e:es of another –

the dar@er spells the sFifter thunderstorms

time did not record them but li'ht did so

then let li'ht floF –

8e+am spus prietenilor

că o să plec departe o să mă izolez

poate o să mă las de scris – a aptea i ultima cha@ră a izolăriiș ș

prietenii mei nu m+au 4udecat

doar au schi at# un rân4et un căscat o sprânceană ncruntatăț

nu+mi rămâne decât să le colec ionezț

n ara ndepărtată să umplu cu ele o pernă pe care să+mi pun capulț

rân4ete căscături sprâncene ncruntări

perna pe care mă culc

7/21/2019 JURNAL


deasupra capului mi nflore teș

lotusul ne'ru cu o mie de petale

al celei de+a aptea cha@reș

a izolării.

Diua asta anul trecut

acum mi+l nchipui mer'ând pe stradă cu altcineva

i nu e 'elozie ceea ce simtș

ci senza ia adâncă de evenimente plăpânde mpră tiate n universț ș

sunetul acestor evenimente cum picură pe pământ sau pe ne'hină

dezarticulat

homunculi presăra i prin universț

venind dintr+o dimensiune n care nu e$istă mâini nici 'uri

să poată mbră i a sau să+i po i mbră i aț ș ț ț ș

a a cum i ei doi sunt acum călători inter'alactici prin timpul meuș ș

n+au nici mâini nici 'uri

doar o ventuză prin care naintează ncet iș

despart ntunericul n mai ntuneric

i ventuza asta e chiar sufletul meu.ș

/his da: last :ear

noF 0 ima'ine him Fal@in' the streets Fith someone else

and it isnNt 4ealous: Fhat 0Nm feelin'

but the deep sense of feeble events scattered throu'hout the universe

7/21/2019 JURNAL


the sound of these events as the: drop on 'ood soil or on Feed

disarticulated

homunculus spread throu'hout the universe

comin' from a dimension Fhere there are no hands nor mouths

to embrace another or to be embraced

4ust li@e noF those tFo are time+travellers throu'h m: time

the: have no hands nor mouths

4ust a valve to proceed sloFl: and

to part dar@ into dar@er

and that valve is m: soul itself.

9: calendar is made out of moments of 4ealous:

the: seem most proficient at structurin' ever:thin'

best mementos for Fhat and Fhen

the Finter sprin' the Finter summer the Finter autumn

the Finter other

0 han' him li@e a luc@: charm in the 9a: blossomed tree

the heart shuffled in the ri'ht dec@

m: solitaire beat

7/21/2019 JURNAL


Cristul lui Velas>uez, namuno

Aaiul literar e luminat de flăcările stilistice ale 0adului

Sunt unele subiecte 'reu de tatonat n ziua de azi – atât n crea ie, cât i n critică. iț ș Ș

probabil că avântul reli'ios este cel mai spinos dintre toate. Căci e dificil de e$primat n plan

literar venera ia fa ă de "umnezeu i, n acela i timp, să faci acel te$t să fie unul viabil stilistic – ț ț ș ș

adică o operă literară ncadrată n norme. e$ulta că "umnezeu e bun sau că "umnezeu e lumina

absolută din păcate nu e suficient, oricât de adevărate ar fi lucrurile acestea pentru un cre tin iș ș

pentru trăirea cre tină. !u e suficient pentru că nu e literar, ci e teolo'ie, i poate chiar o teolo'ieș ș

in'enuă de tipul babelor evlavioase despre care pomenea u ea. )ntr+un fel, literatura pune preaȚ ț

pu in la suflet aceste adevăruri ale inimii, dacă ele nu mbracă o e$presie cu un anumit standard,ț

de o anumită inută stilistică, cu un 4oc de ima'ini i de ima'inar, cu un labirint de referin e, deci,ț ș ț

cu o ele'an ă n care percep ia reli'ioasă e aproape vidan4ată i devenită tributară mai multț ț ș

inteli'en ei. 5oate pentru că intelectualii preferă 4ocuri i eni'me i deci preferă să fie „min i i”,ț ș ș ț ț

plasând minciuna mai sus de adevărul simplu i pur 2"umnezeu e lumină3 – arătând căș

n elăciunea literară sin'ură poate aduce adevărul. Cu alte cuvinte, Aaiul literar e luminat deș

flăcările stilistice ale 0adului.

William ?la@e considera că e firesc că lui 9ilton i+a ie it mai bine reprezentarea 0aduluiș

decât cea a Aaiului n 5aradise lost, de vreme ce descrierea celui de+al doilea implică cevasiropos, pe când primul presupune un ntre' carnaval al cuvintelor, talentul i turul de for ă alș ț

poetului.

Cam a a i este. "ar, să nu luăm acest lucru doar n sens demonic, de parcă literatura ar fiș ș

o conspira ie infernală. 8iteratura, atunci când se ntâlne te cu mistica, trebuie să capete propor iiț ș ț

7/21/2019 JURNAL


supra+pământe ti – altminteri, nici una nici cealaltă nu s+ar sus ine. )mbinarea dintre literar iș ț ș

mistic are nevoie de o e$a'erare a trăirii estetice i reli'ioase. i, mai mult, mai punctual, deș Ș

idiosincrazia n perceperea divinului. Cu alte cuvinte, care e modul specific, ultra+personal iș

intim n care i apare "umnezeu- "e ce este el "umnezeul tău n plan literar, cum se desprindeț

el de percep ia maselor cre tine- 0ar aici, idiosincrazia atin'e verti'inos buza prăpastieiț ș

blasfemiei – sublimul estetico+mistic face casă bună cu erezia, dar convertind+o, transpunând+o n

altceva.

5entru a mă ru'a, n sensul cel mai nalt, mai acut, trebuie să depă esc o anumită barierăș

n care ru'a mea e ca a celorlal i 2căci, poate că "umnezeu e ntâiul estet pentru că el cere oț

personalizare totală a invoca iei3. tin' sublimul n măsura n care l las să 'ermineze năuntrulț

meu i+i aduc toate trăsăturile a a cum l+a vrea eu. 5oate că aici e i o manipulare a reli'iosului.ș ș ș ș

/răirea i e$presia estetico+mistice, la namuno, sunt nevoite să treacă – nu chiar prinș

0nfern – dar, n tot cazul, prin istoria culturii.

/otu i, această idiosincrazie reli'ioasă nu e ceva mali'n, o simplă ncăierare ntreș

subtilită i hermeneutice, ci ea aduce caracterul personal al divinului 2momentul n care o ru'ă iț ș

câ ti'ă intensitatea3. )n fond, idiosincraziile sunt bune pentru crea ie – nu e$istă un cre tinism deș ț ș

tip ?iederme:er cu după+amieze tihnite n familie sorbindu+ne tacticos ceaiul ntr+o cameră n

care, de pe pere i, ne+ar zâmbi placid portretele vvelor din 5ateric. Cre tinismul nseamnă iubireț ș

i suferin ă ce na te iubirea 2suprema aventură i supremul chin3. "urere ce declan ează n omș ț ș ș ș

nivelul ma$im de specificitate, identitatea cu sine nsu i, descoperirea a ceea ce e ti iș ș ș

transformarea acestora n iubire. "eci, ori sublim ori deloc.

)nsă, ntr+un ntre' poem de sute de pa'ini nu po i să ai de la un cap la altul doar sublim.ț

%l trebuie 4ucat, nuan at.ț

%ste poemul lui namuno o mărturie cre tină-... Sau doar un e$emplu al acelui cre tinismș ș

eretic unamunian- (ricum, nu e un poem n sensul n care să+l reci i 2fiind dificil la lectură,ț

proli$ chiar3, ci mai curând e un poem pe care să+l analizezi estetic.

Ca ima'ini reli'ioase similare literaro+e@phrastice# Cristul lui *olbein din 0diotul i Sf.ș

Sebastian din Confesiunile unei mă ti – alte idiosincrazii. 9oduri de+a ne apropia de 0isus.ș

7/21/2019 JURNAL


0isus – ima'inea emblematică a cre tinismului i ima'inea misterioasă a culturii. 7un' lș ș

transpune ntr+un arhetip, namuno nu e nici el departe – doar că ncearcă să+i dea corporalitate

năuntrul percep iei noastre. 0isus – don ui4ote.ț

Cristul lui Velas>uez – chiar titlul e$primă tezismul lui namuno. % Cristul lui – al lui – Velas>uez, al spaniolilor, al Spaniei. n soi de monopol i de zămislire a unui Crist intim.ș

n Crist care n lumea picturală a lui Velaz>uez răspunde tuturor piticilor, meninelor,

clovnilor i răufăcătorilor. 5este toată această de'rin'oladă a societă ii spaniole baroce, se nal ăș ț ț

acest Crist sobru i maiestuos, re'al n postura sa pe cruce. n Crist care totu i i el are inutaș ș ș ț

unui actor ce s+a sacrificat teatrului societă ii. n fel de – „5entru voi am venit, pentru voi m+amț

ntrupat i m+am lăsat răsti'nit i am nviat” 2arătătorul de la mâna dreaptă3.ș ș

estul arătătorului – dându+ i sufletul, 0isus arată nvierea prin acel 'est – prin 'estul deș

implicare a celuilalt, a omului.

7/21/2019 JURNAL


0Nm no lon'er afraid Fhen others tell me the: are lonel:

0 can listen to them for da:s – rollin' around m: fin'ers the lionNs open fan's

20 havenNt saved from their clutch neither the truth nor the lie3

m: faces in the Forld chan'e i'nite become dots that 'rumble

0 paint their lips in red

0 havenNt saved from their clutch neither truth nor lie

onl: the faint line of compromise –

0 Fas born too late to meet those to Fhom 0 could have Fhispered all these

alas the: are either too old or too cold

deep in their 'rave in the 5Tre 8achaise Fal@ of fame –

9: ever'reen beautiful dead 0 send these Fhispers to :ou

as a lullab:

as a plastic sur'er: that fi$es to :our bones

instead of fleshless le's a mermaid fish tail

or a centaur bod:

instead of a human s@ull a 9inotaur head

and upon m: head a croFn made from the bones of m: husband (siris

8etNs flee bac@ into the lab:rinth to find our Fa: out

of this damn obno$ious solitude

7/21/2019 JURNAL


carr:in' betFeen our lips

instead the faint line of compromise

the semen that Fould re@indle us into the Forld

simultaneousl:

in the most lonel:

oh+so+lonel: centur:.

!u+mi mai e teamă când ceilal i mi spun că sunt sin'uriț

pot să+i ascult oricât –

nvârtind ntre de'ete col ii descle ta i ai leuluiț ș ț

2n+am salvat dintre ei nici adevărul nici minciuna3

fe ele mele n lume se schimbă se inflamează devin puncte care mârâieț

le pictez buzele n ro uș

nu au ntre ele nici adevărul nici minciuna

doar linia sub ire a compromisului –ț

9+am născut prea târziu ca să+i ntâlnesc pe cei cărora a fi putut să le optesc toate asteaș ș

din păcate sunt fie prea bătrâni fie prea reci

n mormântul lor din 5Tre 8achaise Fal@ of fame –

&e i+frumo ii mei mor i vă trimit aceste oapteț ș ț ș

ca pe un cântec de lea'ăn

7/21/2019 JURNAL


ca o opera ie estetică ce fi$ează pe oasele voastreț

n loc de picioare descărnate o coadă de sirenă

sau un corp de centaur

n loc de craniu un cap de 9inotaur

*ai s+o ter'em mpreună napoi n labirint să 'ăsim ie ireaș ș

din nenorocita asta de sin'urătate 're oasăț

ntre buzele noastre

n loc de linia sub ire a compromisuluiț

cu sămân a care ne+ar rena te n lume pe to iț ș ț

simultan

să ne nmul im să descântăm pământul.ț

7/21/2019 JURNAL


ula'

%u sunt o persoană introvertită nu tiu ce să discut cu oameniiș

la mese

cei ca mine ar trebui nchi iș

ntr+un private jet i plimba i prin lumeș ț

n diverse capitale culturale unde să vorbească doar la lansările lor

doar despre căr ile lorț

apoi bă'a i rapid n limuzină i du i la un coc@tail sau la un vernisa4 la 9o9aț ș ș

să li se pună n mână o cupă de ampanie i să fie părăsi i ntr+un colș ș ț ț

unde să stea sin'uri cu privirea n 'ol – 5un la cale o nouă carte ar spune invita iiț

i ar continua să+i suprave'heze de la depărtare –ș

apoi spre seară la un hotel de lu$ unde ar fi condu i la o camerăș

să nu li se lase cheile pe mână să nu transmită mesa4e ncifrate recep ionerilor ț

!eF Ror@ 5aris 9ilano ?erlin

i parcurile lor decupate de ferestrele distante i mici ale ncăperilor ș ș

unde se in conferin ele de presăț ț

i unde ziari tii ar tăbăr pe ei –ș ș

Ce impresie i+a făcut 8acan- Cum l+ai cunoscut pe "eleuze-ț

)mpărtă e ti viziunile lui "errida- – i tu – !u !u i !uș ș ș ș

7/21/2019 JURNAL


apoi o serată caviar left pentru reeducare

pricepe odată# câteva cuvinte din cartea ta ar trebui să dispară –

"umnezeu i nsin'urare i medita ie i altele asemenea –ș ș ț ș

"a cei ca mine ar trebui nchi iș

ntr+un private jet i purta i prin lume n turneuș ț

să fie e$emplu pentru al ii nu carecumva să facă la felț

să stea sin'uri ntr+un col cu privirile n 'olț

n ferestrele decupate fără teorii fără violen ăț

decupate de ploaie n parcuri

n trecători.

7/21/2019 JURNAL


Cândva mi depozitam demnitatea n lucruri

apoi pierzând+o mi+am depozitat ima'inile n lucruri

apoi pierzându+le – nici măcar pe acelea –

ci nimicul meu până când nici pe el nu l+am mai avut

dar continuam să depozitez să pompez n lucruri

ceva – ce- –

iar ele ncepeau să fie din ce n ce mai rumene mai frumoase

să+mi dea napoi totul – talentul ima'inile demnitatea

suferin aț

de+atunci am devenit o intă vie ntr+oț

lume prea frumoasă atât de frumoasă.

)mi plac oamenii la care nu se vede c+au fost vedetele liceului

premian ii clasei tinerii promi ătoriț ț

mi plac cei din care timpul i via a au spălat toate insi'nele iv: lea'ueș ț

le+au scos aceste că ti de baseball le+au smuls botni eleș ț

dar i+au lăsat fără să tie ce anume să mu teș ș

doar urlă la lună

7/21/2019 JURNAL


timpul i via aș ț

care au spălat acel Funder@ind din ei au lăsat copilul

mi plac acei oameni la care parcă nici nu tii de unde vinș

din ce epocă

par că vin direct din dam

secole au străbătut cu picioarele prin praf

Străine intră i te descal ăș ț

lasă+ i praful n casa mea n patul meuț

să cântăm mpreună la lună.

!u tiu cum să+mi spun povesteaș

ea se mi că atât de rapid iar eu ar trebui să mă mi cș ș

mai iute decât ea să+i pot cuprinde

toate 'urile să suflu prin ele

cel care mă vei iubi

iube te+mă mai iute decât povestea mai iute decât mine n 4urul eiș

să nu fie nevoie să mă 4ustific

7/21/2019 JURNAL


9ă plimbam diminea ă prin parc – ace, 'hinde, aerul acela plin i curbat, din când nț ș

când, câ iva care făceau 4o''in', dar aerul era ndea4uns de rumen i 'eneros ncât acest cuvântț ș

2„4o''in'” – termen odios – nu musai prin semnifica ie3 să nu z'ârie, ima'inea să se păstrezeț

intactă. i totu i, mă 'răbeam spre ie irea din parc, căci sim eam că nu dau n toate acestea decâtȘ ș ș ț

de un strat butaforic. Straniu dar insuficient. i atunci, de pe o alee, am auzit stri'ătele unuiȘ

bărbat. n 'ardian venea dintr+acolo, plictisit, cu mâinile n buzunar, semn că nu era nici un

pericol. )n mi4locul aleii respective, un bărbat stătea i declama. ( mică statuetă – un omule cuș ț

mâna dreaptă ntinsă n fa ă cu o carte de format mic, iar mâna stân'ă mpinsă n spate cuț

de'etele contorsionate. Contorsionate ca atunci când ai emo ii i vrei ca de'etele să capteze nț ș

ncordarea lor i fine ea a ceea ce spui. i n felul acesta se rotea dintr+o parte n alta, către oseaș ț Ș ș

a'lomerată de peste 'ard, apoi către parcul 'ol. "eclamând din acea carte. "oar că nu erau

cuvinte cele care răzbăteau, ci 'ân'ăvitul unui surdo+mut. eamătul acela tipic nvelit n plumb

tocit, cu litere ciuruite, nsă cu un ritm viu, caden at – mai că sim eai verva retorică din spateleț ț

acelor sunete. )n ele'eam ce spunea – i nu pentru că ini ial acolo fuseseră cuvinte 2n cartea dinț ș ț

mâna lui, bunăoară, cuvinte erau13, ci pentru că sim eam modul n care el i făcea loc ntre vorbe,ț ș

n care se depunea pe sine peste ele.

"e re'ulă, despre astfel de oameni avem impresia că recită din ?iblie. "ar poate era o

edi ie de buzunar de matematică i el declama te$tul unei teoreme de 'eometrie non+euclidianăIț ș

sau poate era o cărticică ce avea un fra'ment din 9ob: "ic@ 2unul n care se spune cum vede

hab balena3. (rice ar fi fost, 'estul acelor de'ete contorsionate, ncordate, se lupta să redea cât

mai e$act – ca ritm, ca inten ie – mesa4ul, ceva din el nsu i.ț ș

!u m+am identificat cu acest om, era totul viu dintr+odată ncât nu voiam să for ez nota cuț

identificări sau revendicări 5ur i simplu după o perioadă lun'ă n care cei din 4ur mi au fostș

Date post:	09-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	anca-dima
View:	225 times
Download:	0 times

JURNAL

Documents