ÎNVĂŢAREA UMANĂÎNVĂŢAREA UMANĂ

““Specializarea noastrSpecializarea noastrăă ca specie ca specie este specializarea este specializarea îîn n îînvnvăţăţare(…), are(…), iar educaiar educaţţia, invenia, invenţţie a omului, ie a omului, îîl l

face pe cel ce face pe cel ce îînvanvaţăţă s săă dep depăşăşeasceascăă simpla simpla îînvnvăţăţare”(J.Bruner, 1970)are”(J.Bruner, 1970)

Învăţarea – o caracteristică a Învăţarea – o caracteristică a lumii viilumii vii

capacitatea organismelor vii de a capacitatea organismelor vii de a răspunde la particularităţile mediului răspunde la particularităţile mediului prin modificări structurale şi prin modificări structurale şi funcţionale adecvate putem să funcţionale adecvate putem să identificăm forme elementare de identificăm forme elementare de învăţare chiar în lumea plantelor învăţare chiar în lumea plantelor ( redresarea frunzelor unei plante ( redresarea frunzelor unei plante spre lumină). spre lumină).

Învăţarea este procesul prin care o anumită Învăţarea este procesul prin care o anumită activitate ia naştere ori se transformă într-o situaţie, activitate ia naştere ori se transformă într-o situaţie, cu condiţia ca esenţa schimbării să nu poată fi cu condiţia ca esenţa schimbării să nu poată fi explicată pe baza maturizării, a tendinţelor explicată pe baza maturizării, a tendinţelor înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare înnăscute de a răspunde sau a altor stări temporare ale organismului – Hilgard, Bower – 1966ale organismului – Hilgard, Bower – 1966Învăţarea este constituită de procesele de achiziţie Învăţarea este constituită de procesele de achiziţie sau de schimbare internă a unei persoane care sau de schimbare internă a unei persoane care stimulată de dorinţa şi voinţa de dezvoltare stimulată de dorinţa şi voinţa de dezvoltare construieşte reprezentări noi, explicaţii coerente şi construieşte reprezentări noi, explicaţii coerente şi durabile ale lumii sale plecând de la percepţia durabile ale lumii sale plecând de la percepţia materialelor, a stimulilor din mediu, de la materialelor, a stimulilor din mediu, de la interacţiunea între datele interne şi cele externe şi interacţiunea între datele interne şi cele externe şi de la priza de conştiinţă personală – Legendre - de la priza de conştiinţă personală – Legendre - 20052005

DEFINIŢII ALE ÎNVĂŢĂRIIDEFINIŢII ALE ÎNVĂŢĂRII

““Capacitatea de a învăţa, atât a omului cât şi a animalului este una Capacitatea de a învăţa, atât a omului cât şi a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alături de reproducere şi dintre cele mai remarcabile acte naturale, alături de reproducere şi ereditate” (Woodwoth, M., 1965)ereditate” (Woodwoth, M., 1965)

Învăţarea trebuie să schimbe individul într-un anumit mod;Învăţarea trebuie să schimbe individul într-un anumit mod; Schimbarea trebuie să se producă ca rezultat al experienţei;Schimbarea trebuie să se producă ca rezultat al experienţei; Schimbarea trebuie să se manifeste în comportament şi să modifice Schimbarea trebuie să se manifeste în comportament şi să modifice

potenţialul adaptativ al individului (Fontana, 1965)potenţialul adaptativ al individului (Fontana, 1965) Schimbarea , oricât de simplă trebuie să se producă prin Schimbarea , oricât de simplă trebuie să se producă prin

experienţă(nu prin maturizare sau dezvoltare) şi trebuie să aibă experienţă(nu prin maturizare sau dezvoltare) şi trebuie să aibă stabilitate în timp.stabilitate în timp.

Învăţarea desemnează Învăţarea desemnează

„achiziţii de comportament „achiziţii de comportament nou”, „modificări în nou”, „modificări în

comportamentul existent al comportamentul existent al subiectului”, „îmbunătăţiri în subiectului”, „îmbunătăţiri în efectuarea acţiunii, obţinute efectuarea acţiunii, obţinute

îndeosebi prin exerciţii, pentru îndeosebi prin exerciţii, pentru adaptarea sa nuanţată la adaptarea sa nuanţată la

mediu”mediu”

Definirea învăţării în sens largDefinirea învăţării în sens larg

““prin învăţare se înţelege trecerea unui sistem instruibil dintr-o prin învăţare se înţelege trecerea unui sistem instruibil dintr-o stare iniţială Ao, de neinstruire (slabă organizare, absenţa stare iniţială Ao, de neinstruire (slabă organizare, absenţa experienţei necesare pentru abordarea eficientă a “situaţiilor experienţei necesare pentru abordarea eficientă a “situaţiilor problematice”, absenţa unor informaţii, a unor operaţii etc.) într-o problematice”, absenţa unor informaţii, a unor operaţii etc.) într-o formă finală An, de instruire, care permite realizarea unor obiective formă finală An, de instruire, care permite realizarea unor obiective specifice de reglare” (Golu, M., 2002)specifice de reglare” (Golu, M., 2002)

““proces evolutiv de esenţă informativ-formativă, constând în proces evolutiv de esenţă informativ-formativă, constând în dobândirea (recepţionarea, stocarea şi valorificarea internă) de către dobândirea (recepţionarea, stocarea şi valorificarea internă) de către fiinţa vie – într-o manieră activă, explorativă – a experienţei proprii fiinţa vie – într-o manieră activă, explorativă – a experienţei proprii de viaţă şi, pe această bază, în modificarea selectivă şi sistematică a de viaţă şi, pe această bază, în modificarea selectivă şi sistematică a conduitei, în ameliorarea şi perfecţionarea ei controlată şi continuă conduitei, în ameliorarea şi perfecţionarea ei controlată şi continuă sub influenţa acţiunilor variabile ale mediului ambiant” (Golu, P., sub influenţa acţiunilor variabile ale mediului ambiant” (Golu, P., 2001)2001)

Învăţarea în sens restrânsÎnvăţarea în sens restrâns

““prin învăţare înţelegem activitatea pe care individul prin învăţare înţelegem activitatea pe care individul uman o desfăşoară sistematic, într-un cadru socialmente uman o desfăşoară sistematic, într-un cadru socialmente organizat, în vederea asimilării de informaţii în forma organizat, în vederea asimilării de informaţii în forma cunoştinţelor, a elaborării unor ansambluri de operaţii şi cunoştinţelor, a elaborării unor ansambluri de operaţii şi deprinderi, precum şi a unor capacităţi de înţelegere, deprinderi, precum şi a unor capacităţi de înţelegere, interpretare şi explicare a fenomenelor din natură şi interpretare şi explicare a fenomenelor din natură şi societate” (Golu, M., 2002)societate” (Golu, M., 2002)

Definiţia învăţării cuprinde trei aspecte Definiţia învăţării cuprinde trei aspecte importante:importante: - relaţia cu mediul; - relaţia cu mediul; - modificări manifestate în - modificări manifestate în comportament;comportament; - persistenţa în timp a - persistenţa în timp a comportamentuluicomportamentului

Modificările de comportament datorate Modificările de comportament datorate învăţării trebuie să aibă un caracter învăţării trebuie să aibă un caracter

individual, să se realizeze prin experienţa individual, să se realizeze prin experienţa individuală, să fie de natură centrală, să individuală, să fie de natură centrală, să

antreneze activitatea scoarţei cerebral, să se antreneze activitatea scoarţei cerebral, să se păstreaze şi după dispariţia stimulului care păstreaze şi după dispariţia stimulului care le-a dat naştere, deci să aibă un caracter le-a dat naştere, deci să aibă un caracter

stabil, de durată, să fie permanentstabil, de durată, să fie permanent

A A ÎÎNVNVĂŢĂŢA A ÎÎNSEAMNNSEAMNĂĂ::a crea obisnuinţe( W.James);a crea obisnuinţe( W.James);a schimba semnificatia pe care o dam propriei experiente(Chevrier s.a.)a schimba semnificatia pe care o dam propriei experiente(Chevrier s.a.)a se comporta( B.F. Skinner);a se comporta( B.F. Skinner);a actiona( P.L.Galperin, A.N.Leontiev);a actiona( P.L.Galperin, A.N.Leontiev);a se adapta( E.Durkheim);a se adapta( E.Durkheim);a anticipa si a interioriza(P.L.Galperin);a anticipa si a interioriza(P.L.Galperin);a reusi si a intelege(J.Piaget);a reusi si a intelege(J.Piaget);a constientiza(J.Bruner);a constientiza(J.Bruner);a interactiona cu ceilalti, cu mediul inconjurator, cu profesorul( L.Allal);etc.a interactiona cu ceilalti, cu mediul inconjurator, cu profesorul( L.Allal);etc.a-ti insusi procese mentale superioare(B.S.Bloom);a-ti insusi procese mentale superioare(B.S.Bloom);a-ti insusi procese cognitive(J.Bruner);a-ti insusi procese cognitive(J.Bruner);a-ti insusi scheme sau structuri cognitive(J.Piaget);a-ti insusi scheme sau structuri cognitive(J.Piaget);a-ti insusi concepte(L.S.Vigotski);a-ti insusi concepte(L.S.Vigotski);a-ti insusi forme(W.Kohler);a-ti insusi forme(W.Kohler);a-ti insusi/forma reprezentari(G.Bachelard);a-ti insusi/forma reprezentari(G.Bachelard);a-ti insusi conexiuni, a face conexiuni(G.Tiberghien);a-ti insusi conexiuni, a face conexiuni(G.Tiberghien);a-ti insusi cunostinte relationale(retele conceptuale) si cunostinte procedurale(scheme de actiune)a-ti insusi cunostinte relationale(retele conceptuale) si cunostinte procedurale(scheme de actiune)( J.F.Richard).( J.F.Richard).a asculta de reguli;a asculta de reguli;a merge la scoala;a merge la scoala;a fi incadrat intr-un sistem de influente organizate;a fi incadrat intr-un sistem de influente organizate;a te lasa condus de un adult mai varstnic si mai intelept;a te lasa condus de un adult mai varstnic si mai intelept;a explora medii.a explora medii.

Învăţarea ca produsÎnvăţarea ca produs învăţarea poate fi definită şi din perspectiva

produselor ei drept un ansamblu de rezultate exprimate în termeni de noi cunoştinţe, noţiuni, idei norme, priceperi, deprinderi, modalităţi de gândire, de expresie şi de acţiune, atitudini, comportamente etc.

nu sunt rezultate ale învăţării acele modificări de comportament care au loc în funcţiile receptoare şi efectorii, care se produc deci la periferia analizatorilor (deformare globilor oculari când privim un obiect), care se produc la fel la toţi reprezentanţii speciei, ca urmare a maturizării sau degenerării unor organe(formarea sau dispariţia muşchilor), care persistă atâta timp cât persistă şi excitantul care le-a produs, dispariţia acestuia soldându-se cu dispariţia lor (modificări produse de consumul de alcool, droguri etc.), care nu aduc nimic nou, dimpotrivă sunt simple reproduceri sau repetiţii ale celor anterioare.

Învăţarea ca procesÎnvăţarea ca proces faza de receptare/înregistrare a informaţiei (cunoştinţelor)

presupune: starea de atenţie a elevului; perceperea şi înţelegerea stimulului/informaţiei, diferenţierea

acestora de alţii, sau părţile lui de alte părţi; codificarea stimulului pentru a uşura folosirea lui;

faza de înţelegere/însuşire constă în esenţializarea informaţiilor (punctarea ideilor principale, cu aprecieri şi concluzii care marchează trecerea la o nouă idee) şi obţinerea unei performanţe specifice (elevul este capabil să demonstreze că a învăţat ceva) şi reprezintă intervalul de timp în care are loc învăţarea;

faza de stocare/memorare este formată din volumul memoriei imediate (operative), de până la câteva minute şi din cel al memoriei de lungă durată, fără limite de timp. În această fază sunt esenţiale câteva condiţii:

organizarea repetiţiilor, prin formularea scopurilor sub forma unor sarcini speciale de învăţare;

precizarea timpului necesar; dozarea optimă a numărului de repetiţii, pentru a evita „iluzia

învăţrii” dar şi „saturaţia învăţării”; faza de actualizare este pusă în evidenţă în situaţiile în care cel ce

a învăţat trebuie să utilizeze conţinutul fie în mod spontan, fie într-un anume scop. Ea presupune procese de recunoaştere şi reproducere a informaţiilor verbale şi transferul de învăţare prin reactualizarea deprinderilor intelectuale.

Mecanismele neurodinamice ale învăţăriiMecanismele neurodinamice ale învăţării Mecanisme neurofiziologiceMecanisme neurofiziologice intervin structural şi intervin structural şi

funcţional asigurând un fundament specific activităţii de funcţional asigurând un fundament specific activităţii de învăţare, idendificabil la nivelul blocurilor integrative învăţare, idendificabil la nivelul blocurilor integrative ale creierului. În literatura de specialitate este ale creierului. În literatura de specialitate este specificată prezenţa a trei blocuri integrative: specificată prezenţa a trei blocuri integrative:

talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic şi talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic şi formaţiunea reticulată au rol în stimularea şi activarea formaţiunea reticulată au rol în stimularea şi activarea nespecifică a creierului, în crearea unei stări optime de nespecifică a creierului, în crearea unei stări optime de vigilenţă;vigilenţă;

proiecţia corticală a analizatorilor cu funcţii în stocarea proiecţia corticală a analizatorilor cu funcţii în stocarea şi prelucrarea informaţiilor realizează sinteza complexăşi prelucrarea informaţiilor realizează sinteza complexă

scoarţa cerebrală cu rol în programarea activităţii, scoarţa cerebrală cu rol în programarea activităţii, compararea intenţiilor cu rezultatele obţinute, compararea intenţiilor cu rezultatele obţinute, executarea unor funcţii motorii, logice, mnezice, executarea unor funcţii motorii, logice, mnezice, creatoare;creatoare;

Mecanisme neurochimiceMecanisme neurochimice pun în evidenţă pun în evidenţă faptul că transmiterea influxului nervos de la faptul că transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul are fundamente structurale un neuron la altul are fundamente structurale de natură biochimică şi electrochimică.de natură biochimică şi electrochimică.

Experimental au fost identificate 30 substanţe Experimental au fost identificate 30 substanţe chimice denumite convenţional substanţe chimice denumite convenţional substanţe neurostransmiţătoare, cu rol în realizarea neurostransmiţătoare, cu rol în realizarea învăţării – acetilcolina, colinesteraza, învăţării – acetilcolina, colinesteraza, serotonina, dopamina etc.Alături de ionul de serotonina, dopamina etc.Alături de ionul de sodiu şi potasiu aceste substanţe determină sodiu şi potasiu aceste substanţe determină cantitatea şi calitatea influxului nervos în cantitatea şi calitatea influxului nervos în strânsă legătură cu o altă categorie de strânsă legătură cu o altă categorie de substanţe numite neuromodelatoare, care au substanţe numite neuromodelatoare, care au rolul de a stimula sau de a frâna acţiunea rolul de a stimula sau de a frâna acţiunea primelor în funcţie de natura situaţiilor care primelor în funcţie de natura situaţiilor care intervin la nivelul sistemului nervos central. intervin la nivelul sistemului nervos central.

Mecanisme bioelectrice Mecanisme bioelectrice sunt implicate în egală sunt implicate în egală măsură în orice activitate de învăţare.măsură în orice activitate de învăţare.

ritmul „alfa” este prezent în stările de veghe, ritmul „alfa” este prezent în stările de veghe, atunci când individul este concentrat asupra atunci când individul este concentrat asupra unor situaţii importante, privite, însă, doar la unor situaţii importante, privite, însă, doar la nivelul desfăşurării lor externe, fenomenale, nu nivelul desfăşurării lor externe, fenomenale, nu la nivelul esenţei acestora. la nivelul esenţei acestora.

ritmul „beta” apare în condiţiile în care ritmul „beta” apare în condiţiile în care gândirea este activă, orientată şi concentrată gândirea este activă, orientată şi concentrată direct asupra rezolvării unor probleme direct asupra rezolvării unor probleme (demonstraţia, descoperirea etc.) sau a unor (demonstraţia, descoperirea etc.) sau a unor situaţii problematice (de exemplu în timpul situaţii problematice (de exemplu în timpul parcurgerii metodei problematizării). parcurgerii metodei problematizării).

ritmurile „teta” şi „delta” intervin atât în ritmurile „teta” şi „delta” intervin atât în stările inconştiente cât şi în cazul unui somn stările inconştiente cât şi în cazul unui somn profund.profund.

Note definitorii ale conceptului de Note definitorii ale conceptului de învăţareînvăţare

omul învaţă pe tot parcursul vieţii;omul învaţă pe tot parcursul vieţii; pentru a învăţa omul trebuie să se implice într-o situaţie pentru a învăţa omul trebuie să se implice într-o situaţie

experienţială;experienţială; se învaţă numai cunoştinţele/comportamentele eficiente;se învaţă numai cunoştinţele/comportamentele eficiente; ceea ce este un rezultat al învăţării este utilizat ori de câte ori ceea ce este un rezultat al învăţării este utilizat ori de câte ori

situaţia o cere;situaţia o cere; cunoştinţele, comportamentele învăţate trebuie să fie incluse în cunoştinţele, comportamentele învăţate trebuie să fie incluse în

structura de personalitate, adică să fie interiorizate şi utilizate structura de personalitate, adică să fie interiorizate şi utilizate ori de câte ori situaţia o cere; această interiorizare duce la ori de câte ori situaţia o cere; această interiorizare duce la dezvoltarea personalităţii;dezvoltarea personalităţii;

este un proces informativ-formativ, adică ea este în acelaşi timp este un proces informativ-formativ, adică ea este în acelaşi timp şi cunoaştere, achiziţie de informaţii şi sursă de noi structuri şi cunoaştere, achiziţie de informaţii şi sursă de noi structuri pentru individ;pentru individ;

este legată de activitatea unui anumit substrat material, a este legată de activitatea unui anumit substrat material, a creierului care de-a lungul evoluţiei filogenetice devine organul creierului care de-a lungul evoluţiei filogenetice devine organul specializat al primirii, păstrării şi prelucrării informaţiilor; specializat al primirii, păstrării şi prelucrării informaţiilor;

are o desfăşurare procesuală, discursivă, ce parcurge anumite are o desfăşurare procesuală, discursivă, ce parcurge anumite trepte şi faze;trepte şi faze;

nu se reduce la memorare (veriga eferentă prin care sunt nu se reduce la memorare (veriga eferentă prin care sunt recepţionate şi stocate informaţiile), ea implică şi operaţii de recepţionate şi stocate informaţiile), ea implică şi operaţii de prelucrare, valorizare internă a datelor experienţei achiziţionate.prelucrare, valorizare internă a datelor experienţei achiziţionate.

FORMELE ÎNVĂŢĂRIIFORMELE ÎNVĂŢĂRII

morală

afectivă

operaţională cognitivă

motrică

verbală

perceptivă

,conţinut

învăţarea perceptivăînvăţarea perceptivă se referă la ceea ce percepem şi semnifică o se referă la ceea ce percepem şi semnifică o antrenare şi o exersare a funcţiilor perceptive, conţinutul ei fiind vizual şi antrenare şi o exersare a funcţiilor perceptive, conţinutul ei fiind vizual şi auditiv (litere, cifre, semne de circulaţie, figuri geometrice, sunete şi auditiv (litere, cifre, semne de circulaţie, figuri geometrice, sunete şi structuri muzicale, semnale luminoase şi sonore etc.)structuri muzicale, semnale luminoase şi sonore etc.) - - învăţarea verbalăînvăţarea verbală constă în învăţarea unui material verbal, conţinutul constă în învăţarea unui material verbal, conţinutul ei este format din structurile semantice şi logico-gramaticale ale unei limbi ei este format din structurile semantice şi logico-gramaticale ale unei limbi (limba maternă sau o limbă străină). Ea constă în descoperirea (limba maternă sau o limbă străină). Ea constă în descoperirea semnificaţiei cuvintelor în relaţie nemijlocită cu datele intuitive, concrete semnificaţiei cuvintelor în relaţie nemijlocită cu datele intuitive, concrete şi nu poate fi redusă la simpla memorarea unui material verbal;şi nu poate fi redusă la simpla memorarea unui material verbal;- - învăţarea motorieînvăţarea motorie constă în modificarea comportamentului motor (a constă în modificarea comportamentului motor (a mişcărilor) implicând o creştere a preciziei şi fineţii coordonărilor sau a mişcărilor) implicând o creştere a preciziei şi fineţii coordonărilor sau a schemelor preexistente, fie stabilirea de noi coordonări senzorio-motorii. schemelor preexistente, fie stabilirea de noi coordonări senzorio-motorii. Conţinutul ei este format din mişcări simple sau grupuri de mişcări (scrisul, Conţinutul ei este format din mişcări simple sau grupuri de mişcări (scrisul, înotul, mersul pe bicicletă etc.);înotul, mersul pe bicicletă etc.); - - învăţarea cognitivăînvăţarea cognitivă reprezintă procesul de formare a sistemului de reprezintă procesul de formare a sistemului de noţiuni;noţiuni;- - învăţarea operaţionalăînvăţarea operaţională se finalizează cu formarea structurilor se finalizează cu formarea structurilor operatorii ale proceselor cognitive (gândire, memorie, imaginaţie);operatorii ale proceselor cognitive (gândire, memorie, imaginaţie); - - învăţarea afectivăînvăţarea afectivă este procesul prin care învăţăm să trăim anumite este procesul prin care învăţăm să trăim anumite stări afective (emoţii, sentimente, pasiuni);stări afective (emoţii, sentimente, pasiuni); - - învăţarea moralăînvăţarea morală are drept conţinut normele şi regulile morale ale are drept conţinut normele şi regulile morale ale

moralei moralei

FORMELE ÎNVĂŢĂRIIFORMELE ÎNVĂŢĂRII

PRIN IDENTIFICARE

PRIN TRANSFER

PRIN REPRODUCEREPRIN RECUNOAŞTERE

PRIN DISCRIMINARE

PRIN REPETARE

ASOCIATIVĂ

MOD DE OPERARE

învăţarea asociativăînvăţarea asociativă – unităţile materialului supus – unităţile materialului supus învăţării sunt legate între ele printr-o simplă învăţării sunt legate între ele printr-o simplă asociere;asociere; - - învăţarea repetitivăînvăţarea repetitivă - materialul de învăţat este - materialul de învăţat este repetat, fără a stabili o legătură logică între unităţile repetat, fără a stabili o legătură logică între unităţile lui sau între el şi cunoştinţele anterioare;lui sau între el şi cunoştinţele anterioare; - - învăţarea prin transfer, generalizareînvăţarea prin transfer, generalizare – rezultatele – rezultatele ei sunt extinse asupra întregii categorii de ei sunt extinse asupra întregii categorii de probleme;probleme; - - învăţarea prin discriminareînvăţarea prin discriminare – se realizează prin – se realizează prin diferenţierea unităţilor de învăţare;diferenţierea unităţilor de învăţare; - - învăţarea prin recunoaştereînvăţarea prin recunoaştere - unităţile de - unităţile de învăţare sunt recunoscute; învăţare sunt recunoscute; - învăţarea prin imitaţie- învăţarea prin imitaţie – unităţile de învăţare sunt – unităţile de învăţare sunt reproduse conform unui model;reproduse conform unui model; - - învăţarea prin identificareînvăţarea prin identificare – unităţile de învăţare – unităţile de învăţare sunt identificate.sunt identificate.

FORMELE ÎNVĂŢĂRIIFORMELE ÎNVĂŢĂRII

CREATIVĂ

PROGRAMATĂ

EURISTICĂ

ALGORITMICĂ

ORGANIZAREASTIMULILOR

învăţarea algoritmicăînvăţarea algoritmică – se învaţă – se învaţă succesiunea, ordinea strictă a unor operaţii;succesiunea, ordinea strictă a unor operaţii; - - învăţarea euristicăînvăţarea euristică – se învaţă prin – se învaţă prin încercare şi eroare, prin tatonări;încercare şi eroare, prin tatonări; - - învăţarea programatăînvăţarea programată – permite celui – permite celui care învaţă parcurgerea programului de care învaţă parcurgerea programului de instruire într-un ritm propriu;instruire într-un ritm propriu; - - învăţarea inteligentăînvăţarea inteligentă – se învaţă prin – se învaţă prin organizarea logică a materialului;organizarea logică a materialului; - - învăţarea prin descoperire şi învăţarea învăţarea prin descoperire şi învăţarea creativăcreativă – se învaţă prin combinarea şi – se învaţă prin combinarea şi recombinarea materialului de învăţat;recombinarea materialului de învăţat;

Învăţarea şcolarăÎnvăţarea şcolară

““activitate cu valoare psihologică şi pedagogică, activitate cu valoare psihologică şi pedagogică, condusă şi evaluată în mod direct sau indirect de condusă şi evaluată în mod direct sau indirect de educator, care constă în însuşirea, transformarea, educator, care constă în însuşirea, transformarea, acomodarea, ameliorarea, reconstrucţia, fixarea acomodarea, ameliorarea, reconstrucţia, fixarea şi reproducerea conştientă, progresivă, voluntară şi reproducerea conştientă, progresivă, voluntară şi relativ independentă a cunoştinţelor, şi relativ independentă a cunoştinţelor, priceperilor, deprinderilor şi atitudinilor” (Neacşu, priceperilor, deprinderilor şi atitudinilor” (Neacşu, i., 1990)i., 1990)

““activitate concretizată în receptare, descoperire, activitate concretizată în receptare, descoperire, asimilare, aplicare a cunoştinţelor sau de asimilare, aplicare a cunoştinţelor sau de exersare în vederea formării deprinderilor potrivit exersare în vederea formării deprinderilor potrivit cu gradul şi tipul şcolii”(Moise, C., 1996)cu gradul şi tipul şcolii”(Moise, C., 1996)

Caracteristicile învăţării şcolareCaracteristicile învăţării şcolare Planificare riguroasă şi explicită a asimilării de Planificare riguroasă şi explicită a asimilării de

cunoştinţe, deprinderi şi atitudini în vederea cunoştinţe, deprinderi şi atitudini în vederea dezvoltării intelectuale şi sociale în conformitate cu dezvoltării intelectuale şi sociale în conformitate cu anumite finalităţi;anumite finalităţi;

Manipularea de către o persoană(grup de persoane) Manipularea de către o persoană(grup de persoane) a unor dimensiuni ale mediului la care acestuia i se a unor dimensiuni ale mediului la care acestuia i se cere explicit să se adapteze;cere explicit să se adapteze;

Proiectarea şi afirmarea explicită a unor categorii de Proiectarea şi afirmarea explicită a unor categorii de comportamente adaptative care se cer individului ca comportamente adaptative care se cer individului ca răspuns la influenţele exercitate metodic;răspuns la influenţele exercitate metodic;

Formularea explicită a unor exigenţe de structurare a Formularea explicită a unor exigenţe de structurare a personalităţii în concordanţă cu un model;personalităţii în concordanţă cu un model;

este un proces dirijat din exterior (în general de adulţi) care este un proces dirijat din exterior (în general de adulţi) care tinde, spre etapele finale ale şcolarităţii, să devină un proces tinde, spre etapele finale ale şcolarităţii, să devină un proces autodirijat;autodirijat;

este un proces strict controlat prin mijloace specifice (teme este un proces strict controlat prin mijloace specifice (teme pentru acasă, note, calificative, teze, examene), dar care cu pentru acasă, note, calificative, teze, examene), dar care cu timpul tinde să devină autocontrolat;timpul tinde să devină autocontrolat;

are un pronunţat caracter secvenţial, exprimat în treceri are un pronunţat caracter secvenţial, exprimat în treceri succesive de la starea de relativă neinstruire la ce de succesive de la starea de relativă neinstruire la ce de instruire, parcurgerea mai multor secvenţe(de învăţare, de instruire, parcurgerea mai multor secvenţe(de învăţare, de verificare, de refacere a celor insuficient sau eronat învăţate);verificare, de refacere a celor insuficient sau eronat învăţate);

dispune de un caracter gradual, adică de stabilire a unor dispune de un caracter gradual, adică de stabilire a unor sarcini didactice cu grade progresive de dificultate( treceri de sarcini didactice cu grade progresive de dificultate( treceri de la simplu la complex, de la neesenţial la esenţial, de la la simplu la complex, de la neesenţial la esenţial, de la senzorio-motor la abstract, de la recunoaştere la reproducere senzorio-motor la abstract, de la recunoaştere la reproducere etc.);etc.);

are un pronunţat caracter informativ- formativ (asimilând are un pronunţat caracter informativ- formativ (asimilând informaţii elevul îşi elaborează diverse variante de răspuns, informaţii elevul îşi elaborează diverse variante de răspuns, îşi formează un comportament plastic, suplu, uneori chiar îşi formează un comportament plastic, suplu, uneori chiar imprevizibil, dar în acord cu necesităţile individuale).imprevizibil, dar în acord cu necesităţile individuale).

Învăţarea cognitivăÎnvăţarea cognitivă Cuprinde cunoştinţe şi semnificaţii fiind structurat pe 3 Cuprinde cunoştinţe şi semnificaţii fiind structurat pe 3

nivele:nivele:- Factual – concepte singulare – a defini, a identifica, a Factual – concepte singulare – a defini, a identifica, a

inventaria, a cataloga etc.inventaria, a cataloga etc.- Înţelegere – asamblează două sau mai multe concepte – a Înţelegere – asamblează două sau mai multe concepte – a

descrie, a compara, a diferenţia etc.descrie, a compara, a diferenţia etc.- Aplicaţie – pune două sau mai multe concepte împreună Aplicaţie – pune două sau mai multe concepte împreună

pentru a forma unul nou – a explica, a aplica, a analiza etc.pentru a forma unul nou – a explica, a aplica, a analiza etc.Produse ale învăţării cognitiveProduse ale învăţării cognitive- Reprezentări generale, semnificaţii, concepte, principiiReprezentări generale, semnificaţii, concepte, principii- Rezolvare de probleme, gândire creativă, teorii, cunoştinţe Rezolvare de probleme, gândire creativă, teorii, cunoştinţe

sistematizatesistematizate

Învăţarea psihomotricăÎnvăţarea psihomotrică

Cuprinde abilităţi, deprinderi motoriiCuprinde abilităţi, deprinderi motorii Are trei niveluri:Are trei niveluri:- Imitaţia – prezenţa instructoruluiImitaţia – prezenţa instructorului- Exerciţiul – activitate în absenţa instructoruluiExerciţiul – activitate în absenţa instructorului- Obişnuirea – demonstrarea abilităţii la socitarea Obişnuirea – demonstrarea abilităţii la socitarea

expresă a instructoruluiexpresă a instructoruluiProduse ale învăţării psihomotoriiProduse ale învăţării psihomotorii- - Deprinderi locomotorii, manuale, manipulatorii, abilităţi verbale,

grafice, posturale, gesturi etc.- Produse complexe – deprinderi tehnice, artizanale, artistice etc.

Învăţare afectivăÎnvăţare afectivă

Formarea atitudinilor, trăirile afectiveFormarea atitudinilor, trăirile afective Se realizează la trei niveluri: conţtientizarea, Se realizează la trei niveluri: conţtientizarea,

diferenţierea şi integrareadiferenţierea şi integrarea Verbe tipice: arată, exprimă, acceptăVerbe tipice: arată, exprimă, acceptăProduse ale învăţării afectiveProduse ale învăţării afectiveStări afective simple – dispoziţii afective, gusturi, preferinţe etc.Stări afective simple – dispoziţii afective, gusturi, preferinţe etc.Atitudini, discriminări şi judecăţi de valoareAtitudini, discriminări şi judecăţi de valoare

Învăţarea socialăÎnvăţarea socială

urmăreşte formarea dimensiunii moral-urmăreşte formarea dimensiunii moral-axiologice, motivaţionale, social-axiologice, motivaţionale, social-comportamentale a personalităţii şi având comportamentale a personalităţii şi având loc numai în contexte interpersonale şi de loc numai în contexte interpersonale şi de grup ea apare ca re-învăţare. grup ea apare ca re-învăţare.

are scopuri umaniste, pregăteşte pentru are scopuri umaniste, pregăteşte pentru viaţa socială.viaţa socială.

în acest tip de învăţare este implicată în acest tip de învăţare este implicată întreaga personalitate, atât dimensiunea întreaga personalitate, atât dimensiunea dinamico-energetică (temperamentul) cât şi dinamico-energetică (temperamentul) cât şi cea efectorie (aptitudinile) şi reglatorie cea efectorie (aptitudinile) şi reglatorie (caracterul). (caracterul).

CriteriiCriterii INVĂŢARE DIDACTICĂINVĂŢARE DIDACTICĂ ÎNVĂŢARE SOCIALĂÎNVĂŢARE SOCIALĂ

IntenţionalitatIntenţionalitat - scopuri şi obiective privind - scopuri şi obiective privind formarea dimensiunii intelectual-cognitive formarea dimensiunii intelectual-cognitive a personalităţiia personalităţii

- scopuri şi obiective privind - scopuri şi obiective privind dimensiunea moral-axiologică şi social dimensiunea moral-axiologică şi social comportamentală a personalităţiicomportamentală a personalităţii

ConştientizareConştientizare - scopurile şi obiectivele sunt - scopurile şi obiectivele sunt stabilite în mod deliberat de educator şi sunt stabilite în mod deliberat de educator şi sunt acceptate, asumate şi interiorizate de elevacceptate, asumate şi interiorizate de elev

- scopurile şi obiectivele sunt de cele - scopurile şi obiectivele sunt de cele mai multe ori aleatorii, iar la vârste mici nu sunt mai multe ori aleatorii, iar la vârste mici nu sunt conştientizateconştientizate

Condiţii de Condiţii de desfăşuraredesfăşurare

- instituţionalizat, în şcoală, - instituţionalizat, în şcoală, cu completare individuală, singularăcu completare individuală, singulară

- neinstituţionalizat, dar numai în - neinstituţionalizat, dar numai în contexte interpersonale de grupcontexte interpersonale de grup

SpecialiştiSpecialişti - cu persoane specializate pe - cu persoane specializate pe nivele de vârstă, profile, specialităţinivele de vârstă, profile, specialităţi

- fără specialişti(prezenţa lor este - fără specialişti(prezenţa lor este întâmplătoare) întâmplătoare)

ConducereaConducerea - este proces condus formal, - este proces condus formal, de organisme abilitate, a căror decizii sunt de organisme abilitate, a căror decizii sunt obligatoriiobligatorii

- conducere informală(opinia publică); - conducere informală(opinia publică); pot exista programe naţionale, dar nu beneficiază de pot exista programe naţionale, dar nu beneficiază de ele toţi indiviziiele toţi indivizii

OrganizareOrganizare - organizare sistemică - organizare sistemică (sistemul de învăţământ)(sistemul de învăţământ)

- aleatorie- aleatorie

PlanificarePlanificare - pe cicluri şi nivele de - pe cicluri şi nivele de învăţământ, ani şcolari, semestre, zile, oreînvăţământ, ani şcolari, semestre, zile, ore

- neplanificată- neplanificată

ConţinutConţinut - selectat din ştiinţă, pe baza - selectat din ştiinţă, pe baza unor criterii stabiliteunor criterii stabilite

- structurat logic şi didactic- structurat logic şi didactic- caracter obligatoriu- caracter obligatoriu

- neselectat, provine din practica socială- neselectat, provine din practica socială- prezentat global- prezentat global- accesibilizare relativă- accesibilizare relativă- neobligatoriu- neobligatoriu

DesfăşurareDesfăşurare - formă tipică = procesul de - formă tipică = procesul de învăţământ, lecţiaînvăţământ, lecţia

- forme atipice- forme atipice

Control-Control-evaluareevaluare

- formală, desfăşurată de - formală, desfăşurată de specialişti; vizează cunoştinţe, deprinderi specialişti; vizează cunoştinţe, deprinderi şcolareşcolare

- vizează comportamentul moral, prin - vizează comportamentul moral, prin aprobare/dezaprobareaprobare/dezaprobare

FinalităţiFinalităţi - absolvenţi- absolvenţi - persoane integrate social- persoane integrate social

CONDIŢII ALE ÎNVĂŢĂRII CONDIŢII ALE ÎNVĂŢĂRII ŞCOLAREŞCOLARE

Factori biologici:- ereditatea

- vârsta- dezvoltare fizică

- stare de sănătate etc.

Organizare şcolară:- conţinuturi

- strategii didactice- forme de organizare a

învăţării-personalitatea şi competenţa

educatorului- clasa de elevi

- relaţiile elevilor cu educatorul etc.

Factori socio-culturali:familiamediul culturalmediul economiccomunitatea locală etc.

Factori psihologici:- cunoştinţe anterioare-dezvoltarea proceselor cognitive- motivaţie, afectivitate, voinţă- atitudini- stil de învăţare etc.

INVATAREA SCOLARA

Principii/legităţi ale invatariiPrincipii/legităţi ale invatarii(1) (1) Legea motivaţieiLegea motivaţiei – reflectă acţiunea generatoare de energie, – reflectă acţiunea generatoare de energie, de susţinere a tempoului învăţării prin resurse/impulsori externi de susţinere a tempoului învăţării prin resurse/impulsori externi şi/sau interni, de selecţie a priorităţilor, de raţionalizare a şi/sau interni, de selecţie a priorităţilor, de raţionalizare a eforturilor şi timpului alocate, de depăşire a obstacolelor, eforturilor şi timpului alocate, de depăşire a obstacolelor, barierelor, frustrărilor, insatisfacţiei şi dependenţelor, de barierelor, frustrărilor, insatisfacţiei şi dependenţelor, de facilitare a internalizării valorilor învăţării academice.facilitare a internalizării valorilor învăţării academice.

(2(2) Legea conexiunii inverse) Legea conexiunii inverse - asigură regularitatea şi puterea de - asigură regularitatea şi puterea de acţiune a feedbackului, consistenţa reprezentărilor acţiune a feedbackului, consistenţa reprezentărilor corecte/imaginilor de referinţă, calitatea realizării progreselor, a corecte/imaginilor de referinţă, calitatea realizării progreselor, a reuşitei versus nerealizărilor, eşecurilor şi erorilor, configurând, reuşitei versus nerealizărilor, eşecurilor şi erorilor, configurând, pe cale de consecinţă, soluţii, intervenţii, corectări, ameliorări.pe cale de consecinţă, soluţii, intervenţii, corectări, ameliorări.

(3(3) Legea repetiţiei) Legea repetiţiei – explicativă pentru logica, frecvenţa, tipul şi – explicativă pentru logica, frecvenţa, tipul şi natura exerciţiilor de reluare/reiterare a învăţării, a activării natura exerciţiilor de reluare/reiterare a învăţării, a activării mecanismelor de tip „linii de nivel K” (K.Haase şi M. Minsky, mecanismelor de tip „linii de nivel K” (K.Haase şi M. Minsky, 1998), specifice: a) proceselor mnezice de bază, intermediare1998), specifice: a) proceselor mnezice de bază, intermediareşi de nivel înalt ; b) episodice/pe termen scurt, mediu şi lung ; c) şi de nivel înalt ; b) episodice/pe termen scurt, mediu şi lung ; c) topologice, semantice, numerice, spaţiale, temporale etc.topologice, semantice, numerice, spaţiale, temporale etc.(4) (4) Legea transferuluiLegea transferului – aplicabilă şi explicativă pentru crearea – aplicabilă şi explicativă pentru crearea mobilităţii pozitive(specifice versus nespecifice, orizontale vs. mobilităţii pozitive(specifice versus nespecifice, orizontale vs. verticale), a calităţii învăţării transformative sau a celei verticale), a calităţii învăţării transformative sau a celei accelerate (Ross şi Nicholl, 1991; Randall, 1996;Silberman, accelerate (Ross şi Nicholl, 1991; Randall, 1996;Silberman, 1998).1998).