ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ PENTRU ADULŢI

TRAINERUL

Ce este mai important?

materialul prezentatsau

trainerul.

Ce este mai important?

scenariulsau

actorul.

Trainerul:

ROLUL TRAINERULUI:

“şef de orchestră” care trebuie să fie atent la toţi “instrumentiştii” – menţine direcţia şi controlul întregului ansamblu.

ghidează participanţii să înveţe cel mai folositor pentru fiecare.

nu oferă sau sugerează concluziile ci mai degrabă încurajează participanţii să analizeze experienţele trăite şi experienţele şi cunoştinţele anterioare.

Trainerul trebuie să aibă în vedere pe tot parcursul procesului de învăţare 10 faţete ale procesului în acelaşi timp:

1. Ce s-a spus până în momentul respectiv.

2. Cum se leagă partea pe care urmează s-o prezinte cu ceea ce s-a spus deja.

3. Conexiunea între ceea ce s-a spus şi ce urmează trebuie să fie uşoară şi logică.

4. Care este punctul cheie al fiecărui capitol.

5. Cum primeşte audienţa mesajul. A fost înţeles, merge mai departe; Dacă sunt multe lucruri neclare ce tehnică

foloseşte:

întrebări; exerciţii de grup; mai sunt exemple - din partea trainerului:

- din partea audienţei; desene; diagrame.

5. Ce tehnică este mai bună pentru sublinierea punctului cheie.

6. Integrarea nevoilor participanţilor pe parcursul trainingului.

8. Respectarea designului din punct de vedere al timpului.

9. Confortul sălii de curs, temperatura, locurile.

10.Unde se află cu desfăşurarea agendei: se apropie pauza; s-au îndeplinit obiectivele.

Trainerul trebuie să îndeplinească aceste roluri ştiind când să sară de la unul la altul şi când să le îndeplinească simultan.

ROLURILE FORMATORULUI:

intermediază între cunoaştere şi experienţă;

catalizator al procesului de dezvoltare de competenţe;

supervizor;

facilitator.

Ce trebuie să ştie un formator?

să analizeze nevoile grupului ţintă şi să identifice nevoile de formare;

să definească obiectivele de învăţare;

să transmită abilităţi unui grup ţintă în mod interactiv cu un scop definit;

să elaboreze un plan de activităţi / formare;

să adapteze informaţia la nevoile grupului ţintă;

Ce trebuie să ştie un formator?

să mobilizeze grupul;

să folosească un limbaj simplu;

să comunice / să primească feed-back / să genereze feed-back;

să formeze competenţe;

să fie capabili să se autoevalueze / formeze continuu.

ÎNVĂŢAREA CLASICĂ vs ÎNVĂŢAREA EXPERIENŢIALĂ

FORMARE sau PREDARE?

Facilitator sau Expert

Practică sau Teorie

(Inter)Activ sau Pasiv

Lucraţi sau Priviţi-mă!

Ce aţi face sau Iată cum se utilizează?

ÎNVĂŢAREA ELEVULUI / ADULTULUIPEDAGOGIE

(elevul în clasă)EDUCAŢIA ADULTULUI

(adultul)

ROL PARTICIPANT

urmăreşte instrucţiunile; recepţionează pasiv; primeşte informaţia; responsabilitate minimă în

procesul de învăţare.

oferă idei bazate pe experienţă;

interdependenţă; participare activă; responsabilitate în procesul de

învăţare.

MOTIVAŢIA PENTRU

ÎNVĂŢARE

externă: (determinată de societate: familie, tradiţie, religie etc.);

elevul nu vede beneficiarul imediat.

din interiorul său; vede imediat posibilitatea de

aplicare.

ALEGERE CONŢINUT

controlată de profesor; elevul nu are posibilitatea de a

alege.

centrată pe experienţa directă; pe rezolvarea de probleme

(exprimate de participant).

METODE informaţii prezentate de profesor.

cunoştinţe şi experienţe împărtăşite.

RESPECT – adulţii învaţă mai bine de la formatorii care îi respectă şi îi tratează ca adulţi;

RELEVANŢĂ – ceea ce învaţă adultul trebuie să fie relevant, să aibă importanţă pentru viaţa şi munca sa;

APLICABILITATE – ceea ce învaţă adultul trebuie să aibă aplicabilitate practică imediată;

PRINCIPIILEfacilitării procesului de învăţare la adult

ÎNVĂŢARE PRIN EXERSARE – adulţii reţin aproximativ 20% din ceea ce aud, 40% din ceea ce aud şi văd şi 80% din ceea ce fac sau descoperă singuri;

ADULŢII AU MAI MULTĂ ÎNCREDERE ÎN CEEA CE DESCOPERĂ EI ÎNŞIŞI decât în informaţiile prezentate de alţii;

PROCESUL DE ÎNVĂŢARE ESTE mult mai eficient atunci când se desfăşoară ACTIV decât atunci când este un proces pasiv.

PRINCIPIILEfacilitării procesului de învăţare la adult

CONUL EXPERIENŢEI

CICLUL ÎNVĂŢĂRII(David Kolb)

EXPERIENŢA CONCRETĂ

se pune accent pe implicarea personală;

te bazezi mai mult pe sentimente decât pe o abordare sistematică a situaţiilor şi problemelor;

te bazezi pe capacitatea de a fi deschis noilor experienţe şi de a te adapta schimbărilor.

Învăţarea prin sentimente – sunt importante:- experienţele specifice;- relaţionarea cu ceilalţi;- empatia.

OBSERVAŢIA REFLEXIVĂ

oamenii înţeleg ideile şi situaţiile privindu-le din diverse perspective;

vă bazaţi pe răbdare, obiectivitate şi analiză atentă fără a vă implica în acţiune;

vă veţi folosi de propria judecată şi de informaţiile pe care le deţineţi pentru a vă forma o opinie.

Învăţarea prin observare şi ascultareSunt importante:

- observarea atentă înainte de a avansa concluzii;- abordarea situaţiei din cât mai multe perspective;- înţelegerea semnificaţiei lucrurilor.

CONCEPTUALIZAREA ABSTRACTĂ

implică înţelegerea problemelor şi situaţiilor prin intermediul logicii şi ideilor mai degrabă decât a sentimentelor;

se bazează pe planificare sistematică; se dezvoltă teorii şi idei care vor sta la baza rezolvării

problemelor.

Învăţarea prin gândire – sunt importante:- analiza logică a ideilor;- planificarea sistematică;- acţiune bazată pe înţelegere profundă.

EXPERIMENTARE ACTIVĂ

învăţarea capătă o formă activă;

abordarea practică a situaţiei şi preocupare pentru gradul de realism al soluţiilor;

se doresc rezultate concrete.

Învăţarea practică – sunt importante:

- capacitatea de a obţine rezultate;- asumarea riscurilor;- capacitatea de a influenţa oameni şi situaţii.

KOLB - CICLUL ÎNVĂŢĂRII ŞISTILURI DE ÎNVĂŢARE

Patru tipuri de stiluri de învăţare – combinaţie a celor patru stiluri fundamentale

1. ACTIVUL

2. REFLEXIVUL

3. PRAGMATICUL

4. TEORETICIANUL

PRAGMATICUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Conceptualizarea Abstractă şi Experimentarea activă. Cei care folosesc cu precădere acest tip de învăţare sunt eficienţi în găsirea utilităţii practice a diverselor idei şi concepte teoretice. Pragmaticul are capacitatea de a rezolva probleme şi de a lua decizii. Este înclinat mai degrabă către aspecte tehnice, decât spre elemente care ţin de relaţii inter-personale şi sociale. Acest tip este comun specialiştilor din domenii tehnice / tehnologice.

uşurinţă în rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor;

raţionament deductiv; capacitate de definire a problemelor.

REFLEXIVUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Experienţă Concretă şi Observaţia Reflectivă. Cei care folosesc acest tip de învăţare sunt capabili să judece situaţiile concrete din perspective foarte diverse. Aprobarea lor se va bata mai mult pe observare atentă decât pe acţiune imediată. Reflexivul este atras de situaţiile în care trebuie să genereze cât mai multe opţiuni şi soluţii. Are un interes pentru cultură şi îi place să adune cât mai multe informaţii. Creativitatea şi sensibilitatea specifice reflexivilor sunt un atu în cariere legate de cultură, divertisment, servicii.

imaginaţie; înţelegerea celorlalţi; recunoaşterea problemelor.

TEORETICIANUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Conceptualizarea Abstractă şi Observaţia Reflectivă. Cei care preferă acest tip de învăţare sunt eficienţi în înţelegerea unei mari varietăţi de informaţii şi punerea lor în formă concisă, logică. Teoreticianul este mai puţin interesat de oameni decât de idei şi concepte abstracte. În general, pune caracterul logic al unei informaţii mai presus decât gradul săi de utilitate. Acest tip de învăţare este important în cariere ştiinţifice.

planificare; creare de modele; definire de probleme; dezvoltare de teorii.

ACTIVUL

DESCRIERE PUNCTE TARI

Combină Experienţa Creativă şi Experimentarea Activă. Activii sunt cei care “învaţă făcând”, preferă proiectele / acţiunile concrete / practice, le place să-şi asume riscuri şi să se bazeze pe intuiţie. Este un stil important în cariere dinamice cum sunt cele din vânzări şi marketing.

finalizarea acţiunilor; bun conducător; asumarea riscurilor.

EXEMPLU:Cum învaţă o persoană să umfle baloane

Adulţii învaţă mai bine atunci când:

sunt luate în considerare cunoştinţele, experienţele şi efortul pe care-l depun iar ceea ce învaţă este relevant pentru instruirea, experienţa şi nevoile lor;

comunicarea se face în ambele direcţii (există un dialog între facilitator şi participanţi); sunt angajaţi în activităţi şi discuţii de grup relevante;

sunt apreciaţi pentru participare, aplicând în practică ceea ce au învăţat;

facilitatorul respectă regula 20 / 40 / 80 în dezvoltarea şi facilitarea procesului de instruire;

Adulţii învaţă mai bine atunci când:

pot să controleze procesul învăţării; nevoia este imediată; se pot implica şi sunt implicaţi activ în training; pot face schimb de experienţă; pot să reflecteze; primesc feed-back; mediul este relaxant.