Home >Documents >Ingrijirea Pacientilor Cu Hernie Inghinala

Ingrijirea Pacientilor Cu Hernie Inghinala

Date post:30-Nov-2015
Category:
View:2,588 times
Download:20 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • INGRIJIREA PACIENTILOR CU HERNIE INGHINALA

  • 1. DEFINIIE Hernia este caracterizata prin exteriorizarea spontana, pariala sau totala, temporara sau permanenta a unui organ din cavitatea peritoneala sau a nveliului sau printr-un punct sau zona mai slaba a peretelui abdominal, previzibila anatomic ale crei stri de deficienta morfologica si funcionala se pot agrava in afara oricrui traumatism printr-o predispoziie speciala, congenitala sau ctigat.Hernia inghinala este o boala frecventa, ntlnit mai ales la brbai, caracterizata prin ieirea pariala sau totala a unui organ printr-un orificiu al canalului inghinal sub tegumentele intacte.

  • . ETIOLOGIE SI PATOLOGIEFactori predispozanti: Ereditatea; Condiiile de alimentaie; Condiiile de mediu si munca (munca fizica grea); Starea tonusului muscular a peretelui abdominal pelvin (hipotoniile musculare).Factorii favorizanti sunt reprezentai de eforturile mici, repetate, din bronitele cornice, stricturile sau eforturile de mictiune ale bolnavilor, obezitatea si sarcinile repetate.Factorul determinant esenial este efortul depus de majoritatea bolnavilor in perioada activa a vieii care rupe echilibrul dinamic dintre presiunea intraabdominala care are tendina de a impinge viscerele mobile in afara si rezistenta peretelui abdominal, care se opune acestei tendine continue. Acest efort poate fi mic si brutal (muncitori in fora) sau mai mic si repetat si realizeaz apariia herniei in punctele si zonele de rezistenta mica a peretelui abdomino - pelvin numite puncte sau zone heraiare.

  • TABLOU CLINICa. Semne funcionale generale:Jena epigastrica discreta;Uneori greuri (traciuni de mezoceri);Tulburri de tranzit, predominnd constipatia; Tulburri de mictiune.b.Semne funcionale locale:Apar in mers, in ortastatism prelungit, in efort. Se caracterizeaz prin:Senzatie de greutateTractiuneUneori jena dureroasa localaHerniile cu gatul foarte ingust sau herniile mici prin distensie pot fi doreroase. Herniile foarte voluminoase, cu orificul herniar foarte larg, sunt de cele mai multe ori foarte bine tolerate.

  • . Semne fizice:Bolnavul este examinat iniial in:OrtastatismRepausDup un efort (tuse, mers) care face sa apar (sau sa se mreasc) o hernie spontan redusa prin decubit.La inspiraie "tumora herniara" poate fi:RotundaAlungitPirifarmaMuetilobataLa palpare apreciem consistenta care in funcie de coninut poate fi:Elastica-renitenta (intestin)Moale-paroasa, neregulata (epiploon)Uneori sensibila (mezoce)Examenul bonlavului culcat pune in evidenta:Reductibilitatea herniei- prin presiune blanda progresiva ncepnd de la fundul sacului se reintroduce coninutul in cavitatea abdominala (manevra taxis);Repartiia herniei la efort de tuse si expansiunea in efort continuat este un semn clasic;

  • NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ACAVITII ABDOMINALECANALUL INGHINALEste un traiect situat intre straturile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale a peretelui ventral abdominal care las sa treac la brbat cordonul spermatic si la femeie ligamentul rotund.Traiectul sau este oblic ndreptat in jos, nainte si nuntru, paralel cu arcada femurala si situat pe linia ce unete un punct situat la 1-1,5 cm de spina iliaca antero-superioara cu spina pubisului; msoar 4 cm la brbai si 4,5 cm la femeie.

  • PERETELE DORSALPrivit dinspre faa peritoneala prezint trei zone limitate de trei denivelri ca trei coarde formate din uraca pe linia mediana, cordonul fibros al arterei ombilicale mai in afara si crosa arterei epigastrice cel mai lateral.Aceste trei formaiuni anatomice delimiteaz pe peretele peritoneal dorsal, trei gropite (fasete):faseta inghinala interna (limitata de uraca si cordonul arterei ombilicale);faseta inghinala mijlocie (intre ombilicala si crosa arterei epigastrice);faseta inghinala externa (situata lateral de epigastrica).In zona mediala a peretelui dorsal, peritoneul este intarit de urmtoarele formaiuni fibroase sau tendinoase situate in planuri suprapuse dinainte -inapoi.Pelierul dorsal al orificiului dorsal al canalului inghinal, ligamentul Calles format din expansiunea aponevrotica a oblicului extern de partea opusa;Tendonul conjunct (unirea tendoanelor de inserie a muchiului oblic intern si transvers);Ligamentul Henle si marginea externa a muchiului drept abdominal

  • Poriunea din aceasta zona a fasetei inghinale mijlocii cuprinsa intre tendonul conjunct (medial), ligamentul Hesselbach (lateral) si bandeleta ilio pubiana (candal) formeaz zona sau punctul slab al peretelui dorsal al canalului inghinal; este locul de electie pe unde se formeaz herniile inghinale directe.In zona laterala a peretelui dorsal, in afara crosei arterei epigastrice, peritoneul este dublat de fascia transversalis, intarita la rndul ei de ligamentul Hesselbach (lateral), care limiteaz si mrete candal orificiul profound al canalului inghinal limitat lateral de fascia iliaca.La nivelul fasetei inghinale externe, prin orificiul profund al canalului inghinal se formeaz herniile inghinale oblice externe, al cror sac si coninut coboar in canal, nuntrul tunicii fibroase a cordonului format din evaginarea in jurul cordonului, a fasciei transversalis.In concluzie, zona de formare a herniilor inghinale (zona herniara) este situata la nivelul peretelui dorsal al canalului inghinal, care prezint doua puncte slabe: la nivelul faselor mijlocii si la nivelul orificiului profund al canalului inghinal (faseta externa).

  • EXAMENE PARACLINICETeste screeningHemograma: Normala in herniile necomplicate;Hemoconcentratie in hernia inghinala strangulata;VSH - normal; Glicemie;Radioscopie cardio - pulmonara Uree sanguina:Normala in herniile necomplicate;Crescut in hernia inghinala strangulata. Examene radiologice:Radiografia abdominala simpla in ortostatism evideniaz imagini hidroaerice. In herniile strangulate sunt obligatorii:tranzit baritat;irigoscopie si irigrafie;cistografia si cistoscopia.Sunt necesare de efectuat doar in cazul herniilor voluminoase pentru a aprecia natura coninutului.

  • TRATAMENTTratamentul cuprinde trei aspecte:a.profilactic;b.curativ;c.al complicaiilor, a. Tratamentul profilacticProfilaxia herniilor, consta in tratament tonifiant al musculaturii abdominale prin exrcitii fizice ca:Mersul pe jos, drumeia, unele sporturi cum ar fi calaria, scrima, gimnastica si mai ales notul.0Tratamentul balnear in staiuni ca: Predeal, Pltini, Covasna, Govora;Hidroterapie in staiuni ca: Felix, Eforie Nord;Evitarea si tratarea complicaiilor;Evitarea si tratarea tulburrilor in mictiune;Climatoterapie in cazul slbirilor accentuate pentru refacerea rapida in greutate si a forei fizice;Tratarea obezitii prin regim alimentar corespunztor si o activitate fizica educativa;

  • INGIRIJIRI PRE SI POSTOPERATORII PREGTIREA PREOPERATORIE Actul operator constituie pentru bolnavii spitalizai un eveniment deosebit fata de care manifesta teama si ingrijorare.Asistenta medicala fiind in contact pennanent cu bolnavii este datoare sa participe la pregtirea pentru operaie respectnd recomandrile fcute de ctre medic, incurajandu-i si castigandu-le Increderea. O buna pregtire preoperatorie preintampina diferite accidente ce ar putea surveni in timpul operaiei sau imediat dup operaie.Pregtirea preoperatorie a bolnavilor are mai multe etape:Pregtirea preoperatorie generala;Pregtirea preoperatorie locala; Pregtirea preoperatorie spec

  • In pregtirea preoperatorie speciala:dezbrac hainele bolnavului cu grija pentru a nu traumatiza bolnavul si pentru a nu-i accentua durerile sau i se vor tia hainele;la indicaia medicului, o asistenta medicala va executa golirea, splarea gastrica, golirea vezicii urinare cu sonda Demeure la femeie, in cazul interveniei pe micul bazin, va fi atenionat pentru mictiune voluntara;protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si vor fi puse in noptiera bolnavului, iar bijuteriile vor fi predate familiei sau administraiei spitalului cu proces verbal;la indicaia medicului anestezist, asistenta medicala va respecta doza si ora injectrii medicatiei preanestezice, va administra un hipnotic Opium, cu Morfina, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital si un vagolitic Atropin.

  • INGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE BOLNAVILORPregtirea materialelor in vederea reanimrii postoperatoriiIn vederea pregtirii materialelor si reanimarea postoperatorie, va pregti materialele pentru perfuzii, seringi, ace, garou, soluii de perfuzat, aspiratorul si sondele, materialele pentru tratamentul medicamentos, analeptice cardio - vasculare si respiratorii, alcool, pregatirea borcanelor necesare cu suporturi pentru aspiraie, drenaj pleural, verifica sursa de oxigen.Pregtirea materialelor pentru supravegherea bolnavilorAsistenta medicala va pregti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatura pentru terapia intensiva. Transportul bolnavului operat va fi efectuat cu cruciorul pregtit cu ptura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aezat in poziie de decubit dorsal, cu capul intr-o parte, invelit pentru a nu raci. Transportul se efectueaz silenios, cu blndee, fara zdruncinturi, care pot fi factori socgini.Supravegheaz: pulsul la carotida, eventuala vrstura, apariia cianozei, perfuzia daca se continua in timpul transportului si drumurile.

  • INGRIJIRI INDIVIDUALIZATEPlanul de ngrijire al bolnavuluiGeneralitiRolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas n efectuarea acelor activiti care contribuie la nsntoirea acestuia (sau la o moarte uoar), activiti pe care individul le-ar face fr ajutor dac ar avea puterea, voina sau condiiile necesare de a face aceasta, n aa fel nct, individul s-i recapete starea de independen ct mai repede posibil."Codul pentru asistentele medicale" descrie de asemenea 4 responsabiliti, care definesc direciile importante i anume:1. promovarea sn

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended