Page 1
8/6/2019 Guci C., Comuna Furca
http://slidepdf.com/reader/full/guci-c-comuna-furca 1/5
APA~E ODRTA PE LUflA--.~;~.--
INAREVIs'rA POPULARA
A
ROMANILOR DIN IMPERIUL OTOMAN
Allanamentul tit Turcia " pl.st,1 I I Abonamentul In Rominla fi str.in.tate
.Pft . .. f t" ( ." "_uid) • . • • • 2(1 Pe"ft~an lei nm,(. • • • • . 6.-
'''' Ii ,.ttli pjulltk'i • • • .'. . . . : t o .Fe6" , . . " . • • • , • ~ • • 3-
UN NUMAR 50-bani (21/ % piastri)
, PEf'lT~U 1\1IU",CIU~1 ,50 BAf'lL..(21/2PIAST~I) Lalf'lIA
N(U'1fsnoiptele fiWffte C(mtunie(fril~,,la"R~fU:~ie Rdrutl Domnului
,•. (JO/Hnfdd.pru/uor fa Lkercl R(m.li;' db. Ritolla. . ~~~d fi lO t ee
e« , " e r a fa ..4dnaiftutr",U! SI'I "".,. fld~lI~ 1I';"'t"." ~~. d-l",' Q. Z. Zuoa~
pro/rsM" fa :r.MM,1 .,...mIln din n';.tulia (lIIanastir); uir fH'Jn.tn" ~niG 'Ii",..iiiwiitute cl-ZuiT. M ,.onaers,... " BICC1'r~ti. (Jalea YictorUri.40.
~ ~ ~. -
TE'~E ARD
St. Clumett secretar
C.~N.Adam
B.Ghl$),u '..D-na E. Pdcletatu'
ACTIE: '~•
ULEI. Di~ector~ I ' o. Z. Zuca•.~'cimlriistratorN.G~Petrescu .
. , F~APostolesbu .
qj\ , .V ~ 'Coristantinesc'u
loan Vuloaga
SUMARUL: lmport'lD~a teatrului in cultura nationalll, D. (JosttIul~.-
,I Mola (FabuJl.l, N. "afar'". - St"~n&al Bi~1l(~aveUI.). G. Z. Zuea.-
ImDar" .. Da~uJ'ilol', din Rev. SA.oli.tBtf'a•...:,_Unei colege (poezie), E. l"ocI~ta""-
maJ..animaf atllciiu Coe Acltlt".-Hristoln ,'Curmargilu, OOC8t . Carcvota. - Co-
muna )1'111'0.,C. Gun. - Llndzitlu (pOE"ztE') , O. ,.. IIttllftlnM.. - Serjoultura,' If.
G,."".- Leoti. pracUoA. (litera fJ) T. C06m,,'".-Omlu mult aDaltu "cu barbA
J IIiP.... te l'blbt. glar (anecdotA, 8. B. Doioe din Trao.nvaoia, Y. OOftftU-
_, te pr&otlct, N. Q. ftottWOII.- Mi,e... ea culturalll 1&nol,.leee Di tute,
,uletlrl, Informatiunl. .
Page 2
8/6/2019 Guci C., Comuna Furca
http://slidepdf.com/reader/full/guci-c-comuna-furca 2/5
51
OMANESTI
FURCA
Printre eomunele romanest! din ~inutul Zagor este ~iFurea pendinte de casaua Conlta vilaetul Ianina. Situata tntr'una
din vaile Pindului, lang! linia de demarcatie dintre vilaetul
Ian ina ~i Monastir ~i la 0 dspartare de doua ceasuri ~i juma-
tate de ora~elul romanese Samarlna, aceasta comuna este In-
conjurata de toate partile de livezi, carl mai cu searna in lunile
lui Mai ~i Iunie ti dau un aspect tncantator. Spre nord la mica
departars de sat este 0 padure in forma de arc numlta leagan.
Mai la vale se intind tarinele, apoi padurile de pini seculari,
earl constituesc bogatia ~i frumusetea tinutului. Casele cons-truite in psatra ~i var, unele cu doua etagii ~i acoperite cu
plael de ardezii dan acestei comune mai mult aspectul de
ora~eI, nu de sat.Furca este prima comuns cu care tncepe seria comunelor
romanestl de pe coastele Pindului. Nu se stle cu siguranta data
fondarei ei, asupra originei numelui tnsa exista la popor :urma-
toarea versiune: Primii locuitori sl-au facut drept Iocuinte niste
-eolibe, batand in pamant furci peste carl au pus grinzi iar pe
deasupra paie. De acl si-a luat numele de Furca.Sunt batrani carl spun ca cornuna n'a fost in totdauna
nude este astazi. Inainte vreme era a~ezata la 0 departure de
aproape un ceas mai la rasarit, Dar acolo fllnd prea multi serpl
.. I pe IAnga.aceasta drumul 'care conducea la Ianina trebuind
sa. treaea. pe Langa dealul numit GareLea ~i Verglu, deal care
inzapezindu-se in timpul ernei cauza moartea multor trecatori,
loeuitorii au mutat loculntele lor langa deal. ~i azi inca de
multe ori tn cursul ernei locuitorii es in numar mare de curata•
drumul de zapad! a~a ca mal ca nu se aud acum nenorocirieauzate de tnsapestre.
nainte Furca numara peste trei mii de locuitori. Jafurile
eo . e de eltpitanii de ho~i greci tnsa, au silit pe multi oameni
at s" ipiraseasca cu familii cu tot patria ~i sa se re-lte locurl mal adaposttte de invazia acestor capltan].
e lecati s'au a\1ezat prin par~ile Naseli~~i, iar altHAni aprcape de Bitolia, fundand comuns ro-
••• ,; '1j~r\WIIa.llt. E igratiunea e ved ca a fost a a de mare
Page 3
8/6/2019 Guci C., Comuna Furca
http://slidepdf.com/reader/full/guci-c-comuna-furca 3/5
dln Ia ina. a fo t n voit
pol un ordin prin care nu numal ca
i rar de acl tnalnt , dar inc! se constrang
tnt area la caminul lor. Copie dupa ac t or in sepa.na azi d catre familia Sufleri. P ca.t a fo t 0-
mult! din cei carl n'apucassra sa o departeze mult de
au fost adusi cu sila tn com una. Azi, de ~i au trecut
multi de la emigrare ~i de ~i populatia creste din zi In zi
F rea numara abia 0 mie opt sute suflete.
Multa vreme cornuna .a fost proprietatea lui Ali Pasa, care
~i avea un reprezentant al sau tntr'o casa numlta saraia, un
edificiu frumos ~i spatios, care exlsta ~i azi. Reprezentantul
proprietaruJui tratand pe locuitori ca sclavl, pentru a scapa deaceasta stare foarte umilitoare pentru ei, Furchlatll prin cotl-
zatiuni au putut strange 0 suma tnsemnata de bani, cu carl
au trimis la Constantinopol pe fruntasul Ianull Sufleri. Acesta
a reusit en multa greutate sa obtina rescumpararoa comunei,
a~ a in cat azi Furca ell tot tinutul care depinde de dansa este
a Furchiatilor.
Proba ea Furca trebue sa fie comuna romaneasca din tim-
puri imemorabile, este faptuI ca multe localitatl din imprejurimi
poarta nume curat romane. A~a in apropiere este colina zisa.Vesari, apoi rantana Oatilan. Pe maluI unui raule] nu departe
de comnna este celina nurnita Castrle, unde se observa aparenta
nnei fortarete naturale. D-l loan Caraglani, profesor la Universi-
tatea din Iasl, spune, ca aceasta Castrle este 0 adevarata forta-
real3. romana, a le carei ruini se vad inca. Faptnl aeesta tmi da
speranta , cD.va veni 0 vreme cand un studiu mai arnanuntit,
a localitatilor, a diferitelor ruini de fortarete, va da mijloacele
necesare pentru a rupe valul, care acopera trecutul nostru al?3.
de pu~in eunoscut ~i ne va conduce la cunoasterea istorieineamului nostru.
Loeuitorii din Furca sunt stabili afarl1 de trei patru fa-
• de celnici (mari proprietari de oi) cari orneasa la Grebena
I batt lisAodu··,i familiile lor in sat se expatriaza prine mal ell eaml tn Romania, unde prin sa.rgl1in~a~i
tao unll Ituattunl bunicele. A~a buna oara suntFurca, N. Bnjanopol etc. Cu durere,
onU dintre c icarl Iucr azl In tara
lee neamul din care fae parte ~i
Page 4
8/6/2019 Guci C., Comuna Furca
http://slidepdf.com/reader/full/guci-c-comuna-furca 4/5
ii in 0 i ,alui g ace cia unui paraeli ,g e·
in om nia a vara iRomani au Iu da
lui no rt h rca ode atea zi 1 e J i ureas
e eo a a en tn aj on coalei iblserlcei rom! P I,
aea dar primii oe singareaza inima prin purtarea lor anti-
r Aoeasei, eei de ea goria D-Iui Gh urea merita reeu-
00 iota noastra.Loeoitoni io Forea e ocupa co agrleultura, eu cresterea
. e O~ mnl i not mesertast ~i putini de tot se oeupa ~i eo
eomerci L Croitoria in pedal era multi vreme la Fnrca una
d 0 meseriJ e eele mai lucrative. Croitori romanl lneran mai
to toate comunele greeelfti din eazalele Conita, asellta Ifi Gre-
bena. Fieeare eroltor i,i avea satele sale ramase ea on fel de
mOftenlre de la tata. sao Ifi nimeni altul nu putea sa eoasa
Dlei cA t de mie lueru in sat lara avisul prealabil al croitomlni
comonel,Azi aeeast3 meserle e to multi deeadere Ia Furehiati de
oareee uob po~in prevlzltori au luat de prin satele gre~j
nee iei, earl tnvltoiod bine me~t~ogu) ao Inat loco) eroltortloe
Bmdo' Tilferii carl tnainte tnv3.Ftn croitoria din lipsa de
ocupa "e SUD nevoi~i acum a'~l calftiga hrana prin strlinitate
tn "mil doi ani peste Jte388 zed de tlnerl din Furea an
eeat In America,
Crolf.orii, cari au mai rlmas as in sat an sezonul tn
Be oenpl eo agrieultura, dar pamAntnl fHnd pn~in pro-
dDC~W' aeeast5. oenpa Ie este po~in eereetata.
C o a orca a e In tmprejnrimi molt loe de pi nne..va a . t a' te Be giseau prtn moo ivan aproape
.n earl azi abia maiglsese eel mult 30()0.
o 1 ambele ci
Page 5
8/6/2019 Guci C., Comuna Furca
http://slidepdf.com/reader/full/guci-c-comuna-furca 5/5
~ll!'llBe" chihzul eu patrlotll
lumse luate.
GUCI C. din Furca
LANDZITUL
tata mare,
Fa simi vindie di langoare,
Pana s'vina prirnaveara
Dulce, eu lilice iara.
S'avdu cucul nica-lnoara,
Dumnrdzale , cum t~-oara,
~i scriata pitrunicjie
Cand [ia veara sihariche
~i d'apoia fa eu:mine
o tu Doarnne cum stir tine
CONSTANTIN T. BELIMACE
S E R I C I C l l L T U R A l e A C R E S 1 ' E R E A V E R M U L U I D I M A T A S E
Arma.namea dit Turchie easte miletea nat eama inaintata tru
tRVef , industril ~i tehnuri di eat tute alante rnile]i eu carl baneadza
4e4dUQ. Dumnidza li deade multe har r s'di multu niea miletea noas-- I
seoase oamefii invitatl, tihnitl cu aname, pramafteta avdzati te
Capt! ,'fac pramatiftaliche eu capitajiu multu mare. Carvanar]i
cu aname, carl adjungea cu carvanile a lor pana tru Nimtie,
cu cIte milie di 01 , te umpJea campul, munta]! s'va-
it. Thesalia, Janina, Monastir ~'pana tru Arbinsie di iAtea
~ ~ •• :r,maN !al' .'arAdI , i s i s'hariseasca, multi di dase [i rtspandza]i
eee rl, avoc ti, suntu ~ 'pAni1 azi Arman]. Industria
1IP.2!~''..~;IIlIlll.~HSi vil ntzl, chilim urt, tif ticuri, ~aiae, disadsi, capitefii,
1 Iacrur idi lA.nl es du m ana rnu]i rijlei arm ane .
• • lU l 1 :U 1 ;A l ~ . ic lue re locului fu p~ r1 'iis it~ di A rmAfii.
multu pit munti, vr idi fu-
A i v m ~li dl t Mi 1 ni , dit
m n . l l i tin I n n
