Home >Documents >comuna Pistruieni

comuna Pistruieni

Date post:10-Jul-2016
Category:
View:29 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
prezentarea comunei Pistruieni
Transcript:

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA BUSINESS I ADMINISTRAREA AFACERILOR

CATEDRA TURISM I SERVICII HOTELIERERealizat: Capcelea Alina

Grupa: T-134

Profesor: Livandovschii Roman

Proiect

pe tema:Analiza-diagnostic social-economic a localitii Pistruieni n vederea includerii acesteia n circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Chisinau 2016Plan

Introducere.............................................................................................pag. 3Capitolul I. Scurt istoric al localitii rurale.....................................pag.5Capitolul II. Situaia social-economic a localitii rurale............pag.14Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale i antropice) ale localitii rurale........................................................pag.23Capitolul IV. Avantajele i deficienele dezvoltrii produsului turistic n localitatea rural..........................................................pag.28Capitolul V. Plan de aciuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rural.......................................................pag.31Concluzii i recomandri.......................................................................pag.33Bibliografie..............................................................................................pag.34Anexe........................................................................................................pag.35Itinerar turistic.......................................................................................pag.40Introducere

,,Copilo, pune-i mnile pe genunchii mei.Eu cred c venicia s-a nscut la sat.Aici orice gnd e mai ncet,i inima-i zvcnete mai rar,ca i cum nu i-ar bate n piept,ci adnc n pmnt undeva.Aici se vindec setea de mntuirei dac i-ai sngerat picioarelete aezi pe un podmol de lut.

Uite, e sear.Sufletul satului flfie pe lng noi,ca un miros sfios de iarb tiat,ca o cdere de fum din streini de paie,ca un joc de iezi pe morminte nalte.

L. Blaga - Sufletul satuluiSatul. Locul de refugiu al linitii. Curenie i pace sufleteasc. Gnduri ce curg mai lin. Verde i mult frumos n inim. Satul cu oameni chinuii i veseli, frumoi la suflet. Aici pn i inima bate mai ncet.

Ceea ce te face s crezi c venicia s-a nscut la sat este nsi diferena de ora. Stul de glcia traficului rutier, de zgomote de tot genul i zgomote politice, i gseti refugiu doar la sat. Nimic nu poate fi mai frumos dect o diminea nsorit n pragul casei printeti.

La sat, pn i oamenii sunt mai oameni.

Satul moare. Moare ncet, dar sigur. Case prin care bate vntul, cini care url n gol, copii hoinrind aiurea pe strzile pustii. Btrni i copii. Case btrneti, ziduri noi, ici-colo cteva grmezi de pietri, nisip, lsat pentru a finaliza construcia unei case ncepute acum 10 ani. La ua casei de cultur e pus lact, cultura nu mai are loc acolo unde munca nu se mai sfrete niciodat. Tot ce mai este viu e biserica, clopotul ei cheam duminica i n zilele de srbtoare pe toi localnicii pentru a se ruga de sntate, ploaie i pine pe mas. Altceva nimic nu-i mai dorete omul de la sat.Dar fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.Rasar in departare frumoasele imprejurari ale Pistruienilor. Imblinzit de soare, satul dormiteaza la o talpa de stinca. Batrinul Raut isi indeamna apele la vale. Aici, pe malul Rautului, se intindeau cindva cimpii manoase care bucurau lumea cu roade bogate, pasuni nemarginite, apa lina si racoroasa.

In mijlocul lor se inalta, ca o cetate, conacul cucoanei Olga Crusevan. Toate acestea iti fermecau ochiul si sufletul.

Chiar daca exista locuri mai frumoase, mai bogate, mai alese, pentru noi, pistruienii, el ne este cel mai scump. La noi apa din fintini e mai dulce, cerul e mai albastru, frunza e mai verde, soarele e mai stralucitor, fiindca aici e satul meu natal, e Patria mea.Capitolul I. Scurt istoric al localitii ruraleSatul Pistruieni are o asezare pitoreasca pe creasta unei stinci la poalele caruia isi duce apele la vale riul Raut.

La cotitura apelor se vad urmele primelor casute ale satului. Acestea au fost ridicate pe malul asa zisei Chiua, un mic afluent al riului Raut. Exista si o legenda in care se spune ca demult-demult, aici s-a adapostit boierul Pistrui atras de paminturi manoase.

El a adus sa lucreze mosiile numai oameni roscati, nesuferindu-i pe cei smoliti. De la boierul Pistrui si acei oameni a aparut denumirea asezarii- PISTRUIENI.

Au trecut ani, satul s-a construit si s-a ridicat in deal. Astazi sunt case frumoase si spatioase.

Sat pe malul drept al Rutului, mai jos de tefneti, vizavi de Ordei i automagistrala OrheiSoroca, n regiune de cmpie i relief colinar bogat n humus. Cea mai nalt ridictur e la hotar cu moia Sloveanca, ea are o nlime de 131 m deasupra nivelului mrii. Mai la vale pe Rut se vd n zare aezrile Brnzenii Vechi, Czneti, Chicani i Negureni. n arina satului rsar conturat 2 movile funerare strvechi, care ne vorbesc despre perindarea unor triburi migratoare n secolele XIIXIII.

Distane: pn n centrul raional 40 km, pn la staia de cale ferat Rogojeni 18 km, pn la Chiinu 100 km. Fondul funciar 1442 ha, inclusiv 1354 ha pmnt arabil, 24 ha fie forestier, 24,92 ha iazul. Suprafaa satului 78 ha, inclusiv Pistruienii 43 ha, Hrtopul i Moara 35 ha. Populaia 1176 de locuitori. Activeaz SRL Horkina-Com, Clas-Plod-Frukt, Brnzeni-Agro i ntreprinderea individual Cazacu Mihail; trei baruri Bunescu Nicolae, Evlonac i Agrospic-Service. Peste 380 de gospodrii individuale. Satul are ase izvoare, 50 de fntni.

Primrie, gimnaziu, cmin cultural, 2 biblioteci, centru de sntate, grdini de copii, cteva magazine i baruri. Comuna cuprinde i ctunul Hrtop, numit n anii 19241940 Pisturienii Noi.

Pistruienii au fost menionai n scris cel mai timpuriu la 10 noiembrie 1590, pe timpul domniei voievodului Petru chiopul. (Catalogul documentelor moldoveneti din Arhiva istoric central a statului, vol. 1, Bucureti, 1951). n acest document se preciza c la 10 noiembrie 1950 Petru voievod al Moldovei ntrete mnstirii Probota hotarul satelor Moreni i Dobrua de ctre satele Petecica, Rceti, Zahorna, Cotiujeni i Pistruieni, hotrnicite de sluga domnului Belici, vtavul, cu megieii, cci au ridicat pr Duma cu rzeii si, Domnul a zis. (Catalogul Documentelor Moldoveneti din Arhiva Istoric Central a Statului. Vol. I (13871620), Bucureti, 1957, p. 212). Peste 16 ani, la 26 martie 1602 Ieremia Movil, voievodul Moldovei, druiete lui Boul, vistiernic, jumtatea de jos i a cincea parte din jumtatea de sus a unui loc de pustie de la podul de piatr dintre Moreni i Pistruieni, numit acum Brnzeni, pe Rut, cu locuri de moar, cumprate de la Stan, fiul lui Cioban, cumnatul lui Ilea i de la alii cu 350 talere de argint (Catalogul Documentelor Moldoveneti, p. 265). Istoria silitii de asemenea e reflectat n culegerile Documente basarabene (vol. .XX) de L. Boga, n Surete i izvoade (vol. IX) de Gh. Ghibnescu, n Satul i trgul Teleneti din judeul Orhei de M. Costchescu, n culegerea Documente privitoare la trgul i inutul Lpunei de Aurel Sava (Bucureti, 1937) i n alte izvoare preioase de informaii.

n secolele XVIXVIII satul Pistruieni a avut mai muli stpni. Pn la 1590 motenitorul satului a fost vistiernicul Vasile Pistrui, iar mai apoi moia s-a aflat sub oblduirea mnstirii Probota din Iai. Anumite pri din moia satului au fost stpnite de boierii Comiescul i feciorii si Vlasa Brnz, Patracu i Simion; Friman Gavrila (1631), Vasile Mrzacul, vel cpitan de Soroca (1652), Istrate i Sultana Coroian, Ianny ambali i alii.

Aproximativ n 1730 n sat a fost construit Biserica Sfntul Nicolae, care a funcionat pn n 1831. n rezultatul rzboiului ruso-turc, la 16 mai 1812, inutul dintre Prut i Nistru a fost anexat la Rusia arist. Satul Pistruieni a nimerit sub stpnirea administraiei imperiale ruse. De la nceput era controlat de administraia inutului Soroca, iar mai apoi cea de la inutul Orhei. n conformitate cu recensmntul din 1850, n satul Pistruieni locuiau 1 familie de odnodvore, 48 de familii de rani, 5 burlaci, 95 de brbai i 122 de femei (A.N.R.M., f. 134, inv. 2, d. 254, f. 387388).

Pe unde mai greu, pe unde mai uor, aa s-a ajuns la nceputul sec. XX, ca Zamfir Arbore s ne informeze:

Pistruieni, sat n jud. Orhei, volostea Czneti. Are 78 case, cu o populaie de 928 suflete, rani romni; 302 vite mari. Prin sat trece oseaua Orhei. sunt livezi cu pomi. Dac dm crezare Dicionarului geografic al Basarabiei, editat de Zamfir Arbore n 1904 la Bucureti, rezult c pe atunci o familie rneasc avea la Pistruieni n medie 12 suflete.

Cu mare entuziasm au ntlnit ranii revoluia din februarie 1917 din Rusia. Toi vorbeau n acele zile despre sosirea slobozeniei. S-au implicat n lupta de eliberare naional susintorii Sfatului rii: Alexandru tirbu, Timofte Neagu, Nicolae Bobu, Gheorghe Potosovschi, Alexandru Guanu, Timofte Guu i alii. Dup votarea Unirii Basarabiei cu Romnia din 27 martie 1918 s-a nceput o nou via naional i democratic. n rezultatul realizrii reformei agrare de ctre Guvernul Romniei, 128 de rani din Pistruieni au primit 534 hectare de pmnt, inclusiv lotul colii alctuia 6 ha. (A.N.R.M., f. 111, d. 214, f. 135150).

Zburau anii, se derulau evenimentele. n satul de pe Rut lucra intens o moar de ap, din cariera de piatr oamenii extrgeau material de construcie pentru case i garduri, la conacul lui Ioan Cruevan poposeau cu faetoanele n ospeie boieri nstrii i nalte fee bisericeti.

Dicionarul statistic al Basarabiei, publicat n 1923 la Chiinu, ne explic: Pistruieni, plasa Teleneti: regiune de colin. Dealul Hrtop. Valea Rutului. Rul Rut. Cldiri 184. Locuitori brbai 423, femei 433, total 856. Gospodrie boiereasc, carier de piatr, 2 mori de ap, cooperativ agricol. coal primar mixt, pot rural, primrie.

Peste 10 ani, n 1933, coala primar era frecventat de 111 elevi din Pistruienii Vechi i Pistruienii Noi (Hrtop), instruii de trei nvtori Nicolae Bobu, Teodora Busuioc i Costea Costin. Rmneau nc necolarizai 46 de copii n vrst de 516 ani.

n 1940 Basarabia a fost anexat la URSS. Armata Roie a mutat Frontiera de la Nistru pe Prut, o parte din intelectuali speriai de invazia bolevic s-au refugiat n Romnia, iar peste un an a revenit la batin mpreun cu trupele romne ncadrate n Rzboiul de dezrobire i eliberare a Basarabiei de sub ocupaia sovietic. Rzboiul a fost o grea ncercare pentru ranii din Pistruieni. Ei au susinut administraia Romniei. Unii rani au fost mobilizai n Armata Romn, iar alii n 19441945 n Armata Sovietic.

n btliile celui de-al Doilea Rzboi Mondial au czut sau sunt pierdui fr veste: Efim Guu (19181944), Alexandru Bort (19181945), Petru Botnari (19241945), Pintilie Bunu (19041944), Alexei Burlacu (19241945), Ion Burlacu (19191944), Petru Burlacu (19211945), Simion Burlacu (19211945), Taras Calijschi (19081944), Grigore Ciobanu (19241945), Pavel Cogan (19121945), Ion Florea (19221945), Alexei Gubcovschi (19041945), Vasile Guu (19121945), Afanasie Moraru (19211944), Nicolae Moraru (19261945), Ion Potosovschi (1922 1944), Alexandru I. Roman (19131945), Alexandru P. Roman (19081945), Alexandru Rotaru (19041945), Ion Rotaru (19231945), Mihail Srbu (19201945), Andrei tirbu (19081945), Afanasie Ungureanu (19171945), Alexei Vieru (19041945), Petru Vieru (19121945).

Reinstaurarea regimului de ocupaie sovietic a adus satului mari daune materiale, morale i spirituale.

Epidemiile, foametea i deportrile staliniste au cules i ele multe jertfe din rndurile populaiei satului. Ct lume a murit n cei 2 ani cumplii de foamete, 19461947, astzi nu-i poate spune nimeni cu precizie. Dar dup prerea unor istorici, n satul Pistruieni au murit de foamete peste 160 de oameni. Lista celor deportai forat n regiunea siberian Kurgan a fost dat publicitii n vol. 4 al serialului Cartea Memoriei. Destine ncarcerate. Iat aceast list sngernd:

Eugenia Agachi, Stepanida Agachi, Vasile F. Agachi, Vasile V. Agachi, Elena Burlac, Eufrosinia Burlac, Fiodor Burlac, Nadejda Burlac, Vasile Burlac, Vladimir Burlac, Ana Crulicovschi, Constantin Crulicovschi, Simion Crulicovschi, Alexandru Guan, Ana Guan, Efim Morrescu, Feodosia Morrescu, Valeria Morrescu, Olimpiada Rotaru.

La 17 iulie 1949 n satul Pistruieni a fost organizat colhozul n numele lui A. Mikoian. Avea 541,5 ha de pmnt 3,6 ha de grdini, 85 cai, 40 oi. La 26 august 1949 n colhoz au fost inscrise 227 de gospodrii din 235 cte erau n sat. Primul preedinte a fost ales Nicolae Drgne, iar primul contabil a lucrat Mihail Klepotovski.

Trecut n componena sovietului stesc Ordei, Pistruienii mpreun cu ctunul Hrtop (Pistruienii Noi) au format o mare gospodrie colectiv colhozul Maiak (Farul), care, fiind nzestrat cu tehnic, n 1973 obinuse un venit de 484 mii rub. i o rentabilitate de 56%. n acea perioad fusese tiat malul pietros i abrupt al Rutului i construit ntre Ordei i Pistruieni un pod trainic. S-au zidit coli, cmine culturale, puncte medicale i cree n ambele sate.

Apoi, ca i pretutindeni, agricultura regimului socialist a dat faliment, satele Ordei i Pistruieni s-au divizat n dou primrii separate. ranii, mproprietrii cu pmnt i cota valoric, i lucreaz ogoarele n mod individual sau sunt asociai n gospodrii agricole cu terenuri consolidate.Personalitati remarcabile:

Din Pistruieni au ieit pe und naional mai multe talente pronunate de scriitori i savani. Aici s-a nscut Bogdan Istru (13 aprilie 191425 martie 1993), poet, prozator, publicist i traductor, membru corespondent al AM (1984). Culegerea Academica vol. 1 i face urmtoarea prezentare:

A nvat la coala Normal de nvtori din Cmpulung i la coala Normal Superioar din Iai (19321940), devenind nvtor. A absolvit Institutul Pedagogic de Stat Ion Creang din Chiinu (1957). Mai muli ani a lucrat nvtor n satele din Basarabia. ntre anii 1936 i 1939 colaboreaz la revista coala Basarabean i la Viaa Basarabiei. n 1940 a rmas sub ocupaia sovietic. S-a ncadrat n susinerea i consolidarea regimului comunist. Redacteaz revista Octombrie. A participat activ la ndoctrinarea populaiei cu ideologia marxist-leninist, a contribuit la studierea procesului literar, la aprecierea i popularizarea literaturii moldoveneti. A ngrijit i a editat o serie de culegeri colective: Muguri (1957); Cartea poeziei (1969, 1978); Lumina inimii (1979) etc.

Olga Cruevan-Florescu (19001975) este o personalitate notorie. i face studiile la Gimnaziul Mariinsk i la Facultatea de Litere a Universitii din Odesa. A susinut doctoratul cu tema Clasele sociale n Rusia (Lausanne i Bucureti). Dup al Doilea Rzboi Mondial a activat la Bucureti. A colaborat la periodicele romneti i franceze: Universul literar, Convorbiri literare, Gndirea, Le Jurnal, Les Novelles Litteraires .a., publicnd versuri originale, traduceri i publicistic. Cunotea unsprezece limbi strine i s-a recomandat ca o excelent traductoare din i n limbile englez, francez, rus etc. A tradus n limba francez din opera scriitorilor romni: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Cobuc, Al. Vlahu, Tudor Arghezi .a. Tot ei i aparine traducerea romn n versuri a romanului Pan Tadeusz de A. Mickiewicz. A fost premiat de Academia francez i de Academia Englez. I s-a conferit premiul La Guiterne pentru poezii originare n limba francez; premiul Academiei de tiine a fostei URSS pentru lucrarea n limba rus Valori literare n documentele societilor secrete din secolul XIX n Rusia i alte meniuni.

Spre apusul vieii a publicat dou volume de versuri: Grupul anului: Suit bucolic (1970) i Roata anului: Alt suit bucolic (1973).

A compus frumoasele poezii Moia, Vara, Tata, Soul .a., n care zugrvete cu duioie meleagurile natale. Despre Pistruieni ea scrie: Satul meu, leacul meu cu miros de ocoale,/ ara mea cu norodu-i blajin, aipit,/ Vei vedea doi boieri dui de-un gnd cuminit/ Spre hotarul brzdat la rspntie-n vale,/ Unde se vor muli copacii roditori,/ Porumbu-n ssiac i vinn poloboace,/ i turmele ce pasc pe deal n sfnt pace. (vezi: Moldova Suveran, 2000, 18 iulie). Anton Moraru. Doctor habilitat n istorie. Profesor universitar. Specialist n istoria modern i contemporan a romnilor, publicist i analist politic, fondatorul Criticologiei istorice contemporane. S-a nscut la 23 octombrie 1937, n s. Pistruieni, jud. Orhei.

n 1953 a absolvit coala de cultur general din s. Ordei. A urmat cursurile Tehnicumului de Bibliotecari din or. Soroca (19541957). ntre 1957 i 1962 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie.

A activat n calitate de asistent la Universitatea de Stat A. Russo din Bli (19621965), lector superior la Universitatea de Medicin N. Testemianu din Chiinu (19651966).

n 19661969 i fcae studiile de doctorantur la Universitatea T. evcenco din Kiev, susinnd teza de doctor n istorie la 13 iunie 1969, iar n 1984 i susine teza de doctor habilitat n aceeai instituie. Din 1978 este confereniat universitar, iar n 1987 i se confer titlul de profesor universitar.

Prorector pentru activitatea tiinific la Universitatea Real-Umanistic, la Universitatea de criminologie i la Universitatea de Stat din Cahul (din 1998 pn n anul 2004).

A publicat peste 200 de lucrri tiinifice: cri, studii monografice, articole, programe pentru nvmntul istoric preuniversitar i universitar, inclusiv: Iistoria romnilor: Basarabia i Transnistria: 18121993 (1995), lucrare ce a acoperit un imens gol n istoriografia noastr la acel moment i a devenit un adevrat abecedar istoric pentru o ntreag generaie de elevi, studeni [] (Ion Negrei), Istoria satului Bravicea (n colab., 1995, ed. a 2-a n 1997), Anul 1918 ora astral a neamului romnesc (n colab., 1998), Istoria sindicatelor din agricultur i industria prelucrtoare a Republicii Moldova (n colab., 2000), Istoria Sindicatului educaiei i tiinei din Republica Moldova (n colab., 2005), tiina istoric n contextul intereselor politice (2003), Metodologia istoriei (2007), De ce moldovenii sunt romni? (2008), Integrarea european: retrospectiv istoric (2008) etc.

Precum si altii:*Ion Srbu (n. 9 noiembrie 1948), doctor habilitat n filosofie, profesor universitar, academician de onoare al Academiei Ecologice din Romnia, preedinte al Asociaiei filosofilor din RM.

*Afanasie A. Chiria, liceniat n filologie, profesor de limb i literatur romn, organizator iscusit al nvmntului din Pistruieni, directorul colii n anii 19581984.

*Valeriu Capszu, doctor n economie, confereniar universitar, eful Catedrei tiine Economice, USM.

*Maria Mihalcenco, licentiata in economie, primarul comunei Pistruieni*Vladimir Cru, liceniat n matematic, directorul gimnaziului din Pistruieni, profesor de fizic i matematic. Deine gradul didactic II din 1995, gradul didactic I din 2003, iar gradul didactic managerial II din 2001.

*Ion Tbic, agronom, conductorul gospodriei rneti din s. Pistruieni, deputat n Parlamentul Republicii Moldova n 19901994.

*Alexandru Begu, sociolog, politolog, om politic, filosof, funcionar public.

*Alexandru Roman, doctor habilitat n istorie, profesor universitar, funcionar public.

*Ion eremet, liceniat n istorie, profesor de istorie, ofier n rezerv.

*Svetlana Croitoru, actri la Teatrul Televiziunii Naionale, regizor, specialist n Departamentul Relaii Internaionale, redactor-prezentator la Moldova-1.

*Aurelia Moraru, efa bibliotecii publice.*Vera Capszu-Bgu, liceniat n economie.

*Veronica Rotaru Seremet, licentiata in filologie romina, profesoara de limba si literature romina la gimnaziul din s. Pistruieni, grad didactic superior.

*Silvia Stratila-Cocieru, licentiata in filologie romina, profesoara de limba si literature romina la Liceul Teoretic V. Alecsandri din Chisinau.*Ana Chiriac, licentiata in matematica, profesoara la liceul din Telenesti, grad didactic superior.

*Lidia Mogoreanu, asistenta medicala.Capitolul II. Situaia social-economic a localitii ruraleFirea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa.Gradinita

Gradinita este o pepiniera de crestere a tinerei generatii. Gradinita a activat la inceput in imobile inchiriate,iar din 1978 activeaza intr-o incapere bine amenajata si cu conditii bune pentru procesul de instruire. Pe parcursul anilor a activat ca sefa de granita Tabiica Ana, Potosovschii Anastasia, Neagu Emilia Ion, iar in prezent in fruntea institutiei se afla Florean Galina.

Personalul gradinitei este competent si cu stagiu de munca bogata. In aceasta nobila categorie de oameni, creionind destinele a zeci, sute poate chiar si mii de discipoli este si educatoarea Potosovschii Anastasia. Exista in fiecare dintre noi un loc care reprezinta adevarul nostru eu. Pentru D-na Anastasia locul acesta a fost dedicat copiilor si cartilor, care constituie virful si inaltimea vietii sale pamintesti. La educatia tinerei generatii D-na Anastasia contribuie de 29 ani. Din 1990 este educatoare la grupele pregatitoare, pregatindu-i pe copii pentru a pasi pragul scolii cu cunostintele necesare. In educatia copiilor isi pune toata dragostea, asteptindu-i pe copii in fiecare dimineata in pragul gradinitei cu mult drag si conducindu-i in lumea miraculoasa a povestilor si a cunostintelor. Aici mai activeaza educatoarea Tiganescu Ira, care are o experienta bogata in domeniu. Dragostea mare fata de copii o are si dadaca Sochirca Tamara, care de 19 ani este mereu in preajma copiilor adunati gramajoara in jurul ei ca in jurul mamei. Caldura sufletului sau o daruie copiilor si dadaca Boiarschii Lilia mai bine de 14 ani. Iar la straja sanatatii copiilor se afla sora medicala Botnari Eleonora.

Iar pentru o mai buna functionare a gradinitei care pune pilonul de baza in procesul formarii personalitatii fiecarui copil, in vara anului 2008 la initiativa primariei a avut loc o reparatie capitala sustinuta financiar de catre Consiliul raional Telenesti.

Fig. Nr.1 Gradinita PistruieniGimnaziul Prima scoala a fost inchiriata in vecinatatea casei parintesti a lui Bogdan Istru, care apoi construieste o scoala noua intre 1924 1927. Unde au fost invatatori familia Vasile si Dorina Busuioc, Gr. Turea, Cuiban, Filip Dubin etc.Invatatorul care a pus baza invatamintului in Pistruieni a fost Nicolae Bobu. El a indrumat pe multi elevi dotati la invatatura in Romania, printre care Anton Istrate, Feodor Rotaru, Mihail Ungureanu. Unii din ei au ramas sa locuiasca in Romania, altii sau intors si au muncit aici. Un exemplu elocvent este Mihail Ungureanu care a deschis prima scoala in satul Hirtop, unde a fost invatator. Din 1968 in fruntea scolii sa aflat Chirita Afanasie, care a construit actuala scoala frumoasa si spatioasa, iar din 1982 si pina in prezent se afla Caraus Vladimir. Gimnaziul dispune de 9 sali de clasa, cabinete de fizica, chimie, educatie tehnologica, are biblioteca, o sala de sport bine amenajata, o cantina cu o capacitate de 100 locuri, lot experimental 0.25 ha, cabinet experimental si cazangerie. Salile de clas sunt luminoase, spatioase, amenajate estetic gratie dirigintilor de clase.

Din cele 15 cadre didactice, doi detin grad didacti I : Caraus Vladimir directorul gimnaziului si Seremet Veronica profesoara de limba romina cu un stagiu de munca de 51 ani. Profesorii: Caraus Maria, Rotaru Raisa, Mogoreanu Mihail si Gupca Lidia detin gradul didactic II care au un stagiu de munca 35-40 ani si isi aduc cu mare aport la educarea tinerei generatii. Pe cararusele cunostintelor ii poarta pe copii invatatoarele claselor primare Gutu Maria, Durnescu Zinaida, Mironov Nadejda si Bargan Aurica. La procesul de instruire participa si profesorii: Cirja Valentina, Moraru Veronica s.a.

In scoala activeaza Asociatia Parintilor si Pedagogilor Copiii secolului XXI, fondata la 9 martie 2004. Gimnaziul se claseaza pe locuri de frunte la olimpiadele raionale pe obiecte. In cadrul concursului cea mai pregatita institutie de invatamint pentru anul de studii, gimnaziul a ocupat locul doi, fiind mentionat cu un premiu de 1500 lei. Deasemenea gimnaziul a cistigat un proiect Cu caldura se invata mai bine, finantat de SUA in valoare de 20000 $. Aici este si un parc bine amenajat unde se inalta monumentul eroului Gredinschii Alexandru Ion.

Prin rezultatele elevilor se oglindeste munca asidua a Dlui director si meritele tuturor profesorilor.

Fig. Nr. 2 Gimnaziul PistruieniPunctul medical

Activitatea punctului medical a inceput in imobile inchiriate,iar din 1989 isi are sediul sau. Punctul medical este spatios cu sala de proceduri, farmacie si cabinete bine amenajate.

In prezent la punctul medical activeaza doua doamne energice si responsabile de sanatatea pacientilor sai: Mogoreanu Lidia si Burlacu Aleona.

Timpul este stofa din care este alcatuita viata si sa nu o risipim in zadar caci anii, odata departati nu se mai intorc. De unde incepe acest mister care naste lumina dintr-o farima de raza??? Am inteles un lucru: toate vin si pornesc de la el, Omul in halat alb, care a depus juramintul lui Hypocrate si-l respecta cu strictete ani la rind.

Un astfel de om este dna Lidia, mereu la datorie de 45 ani. Oricind nu ar fi fost chemata la patul bolnavului, pe orice vreme de zi sau de noapte, chiar si atunci cind ea insusi era bolnava, nu a uitat nici pe o clipa de sfinta datorie a profesiei sale. In privirile ei citim toata dragostea si clipele cele mai frumoase cind si-a vazut pacientii cu lacrimi de fericire in ochi. Profesia de asistenta medicala, este o munca grea care necesita multa competenta si cunostinte avansate. Pe umerii acestor persoane cade un volum mare de lucru. Asistenta de familie este responsabila de ingrijirile de sanatate de la nastere pina la sfirsitul vietii.Biblioteca publica

Unul dintre centrele culturale, care propaga cartea si intelepciunea slovei scrise din satul Pistruieni este biblioteca ea este casa cartilor si bastina inteleptilor. Biblioteca ofera cititorului sursa de a afla calea spre afirmare, aici gasesti indrumare spre lectura veritabila si valoroasa, spre cartile virstei. Ea nu este doar o colectie de carti, ea este un loc de intilnire in societate. Aici se intilnesc culturile, ideile si oamenii. Acest loc este deschis oricui. Ea este un templu grandios in care se tezaurizeaza spiritul unui popor.

Biblioteca a fost fondata in anul 1956. La deschiderea bibliotecii au contribuit cu carti biblioteca raionala, bibliotecile din satele Ordasei si Brinzeni. La inceput ea era amplasata in casa de cultura, in prezent isi are localul ei spatios si bine amenajat cu o suprafata de 100m2, cu 3 camere, cu 3 mese in sala de lectura si un fond bogat cu literatura de referinta de la fondatia SOROS. Prima sefa a bibliotecii a fost Elena Chirtoaca. Din 1975 si pina in anul 1991 in functia de sefa a bibliotecii sa aflat dna Balan Ana, care a contribuit foarte mult la propagarea cartii, la ridicarea nivelului de cultura a consatenilor, fiind o profesionalista in sensul direct al cuvintului. Din 1991 si pina in prezent in functia de sefa a bibliotecii se afla dna Morari Aurelia. Este o femei plina de optimism, energie si curaj, ceea ce o ajuta enorm sa-si atinga scopurile bine fixate . Pina in prezent ocupa acelasi post din simplul motiv ca-si iubeste munca si nimeni n-ar putea-o face mai bine. Insistenta dumneaei face ca biblioteca sa reinnoiasca, adica sa devina un punct mai atractiv pentru cititori. Biserica Desi in sat nu exista o biserica, in prezent se pune temelia unui lacas sfint.Prima piatra la temelie a fost pusa pe 4 iunie 2009, la slujba caruia a participat Patriarhul Moldovei Vladimir si alti 30 de preoti.Primaria

Aspectul estetic al fiecarei localitati il constituie cladirile de menire sociala, care sunt amplasate pe teritoriul sau. Primaria satului Pistruieni isi are sediul intro cladire mare si frumoasa, amenajata cu gust. In aceasta cladire primaria activeaza din 1985. Primul primar a fost Caraus Maria, care a contribuit foarte mult la prosperarea satului, fiind o fire energica, optimista si cu spirit de initiativa. Din 1990 si pina in 2007 in fruntea primariei a fost Chirita Andrian. Din 2007 activeaza in functie de primar dna Mihalcenco Maria. Tot personalul primariei este competent si cu un mare stagiu de munca. Dna Croitoru Maria se afla in functia de secretar al consiliului, Tudor Negruta activeaza ca inspector cadastral de 17 ani, iar in contabilitate activeaza doua doamne competente, energice si constiincioase: Bargan Maria contabil sef si Mariana Armas.

Zi de zi acesti functionari prin munca asidua se straduie sa satisfaca cerintele consatenilor.

fig. Nr. 3 Primaria PistruieniO viata daruita oamenilor

Timpul zboara cu viteza cosmica si deseori sensul existentei noastre il apreciem prin faptele si realizarile care au prins radacina in inimile semenilor nostri de-a lungul anilor.

Aceste realizari se reflecta in faptele primarului Mihalcenco Maria. Doamna Maria vede lumina zilei la 20 noiembrie 1965 in satul Pistruieni, a absolvit gimnaziul din Pistruieni (1981), Tehnicumul Industrial Economic din Chisinau (1984), facutatea de economie a USM (1988). A activat in functie de contabil-sef, contabil revizor la diferite intreprinderi si organizatii de stat, inclusiv la Directia Financiara raionala Telenesti, Departamentul Control Financiar si Revizie din Orhei, Departamentul Control Financiar si Revizie al intreprinderii Petrom - Moldova etc.Din 2007 activeaza in functia de primar al comunei Pistruieni. Zi de zi in fata primarului sint puse diferite obiective, pe care in masura posibilitatilor se straduie sa le indeplineasca. Ziua de munca pentru primar este foarte agitata, consatenii se adreseaza cu diferite probleme, intrebari, iar primarul ii asculta cu rabdare si se straduie sa le satisfaca cerintele. Pe parcursul acestor 3 ani multe realizari frumoase sau indeplinit,multe proiecte au fost cistigate pentru imbogatirea aspectului satului si pentru binele consatenilor:

a fost implimentat un proiect privind reparatia drumului spre satul Hirtop pe o distanta de 3 km in suma de 956000 lei;

a fost reconstruita fintina arteziana din satul Hirtop; a fost facuta reparatie capitala a gradinitei in suma de 250000 lei;

a fost achizitionat un microautobus in suma de 240000 lei;

a fost asfaltata curtea scolii, investitie in suma de 50000 lei;

la scoala a fost amenajat un cabinet metodic si dotat cu toata tehnica necesara;

au fost achizitionate 6 computatoare pentru gimnaziu, etc.

Multe lucruri frumoase sau facut in acesti ani, multe isi asteapta indeplinirea in timpul apropiat, iar primarul se straduie sa indreptateasca increderea consatenilor care o cunosc si o apreciaza mult.Gospodarie taraneasca

La 17 iulie 1949 n satul Pistruieni a fost organizat colhozul n numele lui A. Mikoian. Avea 541,5 ha de pmnt 3,6 ha de gradini, 85 cai, 40 oi. La 26 august 1949 n colhoz au fost inscrise 227 de gospodrii din 235 cte erau n sat. Primul preedinte a fost ales Nicolae Drgne, iar primul contabil a lucrat Mihail Klepotovski.

Trecut n componena sovietului stesc Ordei, Pistruienii mpreun cu ctunul Hrtop (Pistruienii Noi) au format o mare gospodrie colectiv colhozul Maiak (Farul), care, fiind nzestrat cu tehnic, n 1973 obinuse un venit de 484 mii rub. i o rentabilitate de 56%. n acea perioad fusese tiat malul pietros i abrupt al Rutului i construit ntre Ordei i Pistruieni un pod trainic.

Apoi, ca i pretutindeni, agricultura regimului socialist a dat faliment, satele Ordei i Pistruieni s-au divizat n dou primrii separate. ranii, mproprietrii cu pmnt i cota valoric, i lucreaz ogoarele n mod individual sau sunt asociai n gospodrii agricole cu terenuri consolidate.

In prezent exista doua gospodarii agricole taranesti: Mihalcenco Iurie Vladimir si Tabiica Ion Vasile .

*** Pe teritoriul satului se afla o cariera de piatra, dar si alte edificii precum moara, oloinita, 3 magazine, un punct de colectare a laptelui s.a.

Indeletnicirile satenilor

Principala indelitnicire a satenilor este agricultura. In afara de aceasta, unii mai practica si alte meserii cum ar fi: fiereri,moase, timplari, sobari, zidari,cizmari, ca de exemplu: fierar Bagu Gheorge;

timplari Pintilie Sirbu, Boris Sirbu, etc.Traditii si obiceiuri specifice localitatii:

A vorbi despre bastina, despre satul in care te-ai nascut inseamna a vorbi, in primul rind de gospodarii din sat, marinimosi si ageri, dar care stiu a-si pastra echilibrul in orice moment, in orice situatie s-ar afla. Si omul traieste in mica sa patrie pe care I-a harazit-o Domnul, respectind legile naturii si a cartii sfinte, legile scrise si nescrise. Ocrotind bogatia satului adunata de secole cu multa migala de batrinii nostril, datinile si obiceiurile lui.

* Cu o deosebita placere povestesc satenii despre sezatorile si horele care se petreceau, cum se adunau fete si baieti la sezatori si lucrau, dar si cintau si se veseleau,iar la hore fata era scoasa de un baiat la hora.

* Invierea Domnului este o sarbatoare sfinta. Postul se tine si se tine cu strictete, iar sarbatoarea era asteptata de toti. Un obiceu frumos este spalatul cu ou alb, unul rosu si bani., pentru a fi curati, sanatosi si bogati. Un alt obicei era scrinciobul si ciocnitul oualelor, care isi pierde din semnificatie in prezent.

* Nasterea Domnului este o sarbatoare frumoasa cu colindele si uraturile sale, care se pastreaza cu sfintenie de generatia tinara. Tinerii se aduna in cete, se costumeaza si colinda gospodariile satului.

* Sarbatoarea Sfintului Andrei, este o sarbatoare a tinerilor. Fetele fac vraji pentru asi afla ursitul, iar baietii fura portile la fetele de maritat si acest obicei este pastrat si dus mai departe.

* Pastele Blajinilor ii aduna pe toti la mormintele buneilor si strabuneilor, astfel tinerii cinstesc memoria raposatilor si o vor duce mai departe generatiilor viitoare.

* Sarbatoarea Inaltarea Domnului este deosebita pentru pistruieni, deoarece este si hramul satului si bucuria aceasta o impart cu toti oaspetii, iar satul este ca un stup de albinute, facindu-se hora in sat.

* Duminica Mare este specifica prin curatarea fintinilor din sat. In aceste zile barbatii se aduna in grupuri si ii ajuta pe proprietarii fintinilor, care le sunt lasate mostenire de la strabunei, prin cimpuri, sau chiar in sat pentru a le curati, iar gospodinile ii servesc pe toti cu placinte gustoase.

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale i antropice) ale localitii rurale

Potentialul turistic al satului Pistruieni este unul foarte bogat dar si variat deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Rautului fiind cel mai mare afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut. Riul Raut, afluent pe dreapta al Nistrului, izvoraste in apropierea satului Radiul-Mare, r-nul Donduseni, curge spre sud est si se varsa in Nistru linga satul Ustia (r-nul Dubasari), lungimea 286 km, suprafata bazinului 7760 km2. In cursul sau Raut isi schimba de doua ori directia (linga Balti si Floresti). In unele sectoare valea Rautului atinge latimea de la 3 km (linga Balti) pina la 9 km (linga Orhei). In aceste sectoare Rautul are numeroase balti, in mare parte desecate. Intre Floresti si Cazanesti (r-nul Telenesti) Rautul intretaie un sir de stinci calcaroase, formind cheiuri adinci si inguste. Afluentii principali sunt: pe dreapta Copaceanca, Rautel, Solonet, Iligaci, Ciulucul - Mare, Ciulucul de - Mijloc, Ciulucul-Mic, Molovata, Cula, Vatici, Ivancea, Risca; pe stinga Cubolta, Cainari, Camenca, Dobrusa, Sagala, Cogilnic, Ivanos si Draghinici.

Raut are un regim hidrologic variat, viituri de primavara si de vara. Debitul mediu variaza intre 8-15 m3/sec. Riul ingheata in decembrie si se dezgheata la sfirsitul lui februarie. Apele Rautului sunt bune pentru irigatii numai la nord de satul Cazanesti, pescuit si cresterea pasarilor de apa. In valea Rautului se cultiva plante furajere si legume, alimentatie mixta. Pe Raut sunt situate orasele Balti, Floresti, Orhei. In baza Rautului se afla rezervatia naturala Orheiul Vechi si landsaful natural Trebujeni. La poalele stincii din strafundurile pamintului pornesc cele trei izvoare cu apa cristalina si rece, care potolesc setea consatenilor si oaspetilor care viziteaza satul de sute de ani, apa carora se revarsa in riul Raut.

Fig. nr. 3 Izvorul O alta resursa turistica naturala importanta este o grota care are cca 20000 de ani, unde au fost gasite semne din perioada paleolitica. Aceasta grota a servit drept adapost pentru locuitorii satului in perioada celui de al II-lea Razboi Mondial.

Stincile sunt o priveliste minunata, iti da senzatie ca te afli in munti la inaltimi impresionante.

*In ceea ce priveste resursele turistice antropice, aici veti gasi o gama foarte variata.

La intrarea in sat se gasesc cele 3 fintini, fiind ingrijite de catre consateni multe decenii la rind. Unele din ele sunt inca cu colacul din piatra.

In anii 60, riurile Cainari, Cubolta si Raut au fost construite 17 hidrocentrale mici cu o capacitate totala de 1.3mii kw. Pe Raut la hotarul dintre satul Pistruieni cu Brinzeni a fost cinstruita o astfel de hidocentrala, care asigura cu energie electrica aceste sate,inclusive Ordasei.

Cu parere de rau din aceasta hidrocentrala a ramas doar numele si cladire,ea numai functioneaza din lipsa de finante. Si chiar asa aici vii foarte multi vizitatori si chiar oameni de stiinta, facind diferite estimari si pronosticuri. Carierele de piatra sunt bogatia satului, care asigura satenii cu un loc de munca si care sunt o sursa sigura de venit pentru bugetul familiilor. Indeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub indrumarea gospodinei casei.Capitolul IV. Avantajele i deficienele dezvoltrii produsului turistic n localitatea rural

Dezvoltarea turismului rural in aceasta ca si orice alta localitate rurala implica o serie de factori atit benefici cit si negativi, care au un impact si o influenta directa asupra comunitatii rurale.

Avantaje: sezonalitatea forei de munc din turismul rural, efect care poate fi influenat de existena saue lipsa altor sfere ce folosesc fora de munc sezonier (n special, agricultur, silvicultura i piscicultura) i n ce msur acestea sunt complementare activitii turistice rurale; creare de locuri de munca; diminuarea migratiei populatiei locale cu posibilitatea repopularii zonelor rurale;

imbunatatirea nivelului de trai al populatiei;

formarea si perfectionarea profesionala;

atenuarea discriminarilor intre sexe si alte categorii sociale;

imbunatatirea coexistentei sociale si culturale;

cresterea oportunitatilor de interactiune soaciala;

utilizarea forei de munc feminine, parial chiar a copiilor, n satele i staiunile rurale poate fi compatibil cu alte responsabiliti domestice (activiti casnice, artizanat, centre de folclor etc.); dezvoltrii interna a localiti sau a unei regiuni rurale; reducerea dezechilibrelor regionale; dezvolatrea infrastructurii locale;

turismul rural poate i trebuie s constituie un mijloc de conservare a frumuseii cadrului natural sau a zonelor rurale de interes turistic, ntrind ideile de protecie a mediului natural i zonelor istorice, care s-au dovedit a fi insuficient valorificate n trecut prin simpla lor existen;

poate asigura o motivare economic pentru construirea de drumuri i alte ci de comunicaie sau transport turistic care s asigure accesul, n primul rnd, al turitilor i, nu n ultimul rnd, al populaiei rezidente, spre obiectivele turistice din mediul rural; creterea respectului pentru religia comunitii locale din partea turitilor; dezvoltarea de piee noi pentru meteuguri tradiionale i alte forme de art;

renaterea ocupaiilor tradiionale de art rural; contiin crescnd fa de modul tradiional de via pretutindeni n lume; adoptarea aspectelor pozitive din valorile i conduitele turitilor; mobilizarea intern a populaiei dinamice pentru a tri i/sau activa n comunitatea gazd. Dezavantaje: construcia de imobile cu utilizarea unor stiluri arhitecturale netradiionale;

sustrageri de obiecte fabricate sau de art de ctre turiti;

cenzurarea unor legende sau fapte istorice pentru a nu ofensa turitii; pierderea spiritualitii fa de locurile i locaurile sfinte dominat de turiti; presiune asupra meteugurilor tradiionale de a fi nlocuite cu alte produse la cererea turitilor;

sporirea criminalitii;

o dezvoltarea rapid a turismului rural, n care construcia de structuri de primire turistic rurale depete capacitatea infrastructurii locale de preluare a scurgerilor reziduurilor, va avea consecine negative asupra mediului nconjurtor;

in condiiile unor fluctuaii sezoniere ale preurilor alimentelor, acestea pot crete n mod exagerat n zonele rurale supuse dezvoltrii turistice printr-o presiune sporit a cererii;

pericol de deplasare de la independen la dependen economice;

noi obiceiuri nefaste , inclusiv alimentare (de exemplu, fast food); pierderea demnitii drept urmare a unui comportament servil fa de turiti;

reducerea nivelului moralitii personale;

dominarea comunitii de ctre persoane venite din afar, etc.Capitolul V. Plan de aciuni privind valorificarea resurselor turistice din localitatea rural

Satul Pistruieni, este un sat cu un potential turistic bogat, care trebuie valorificat

printr-un plan foarte bine conturat. Aici sunt posibile de implementat foarte multe

actiuni si masuri, precum sunt: Reconstructia si reamenajarea conacului boierului Crusevan; Reamenajarea mosiei Olgai Crusevan;

Restauratia casei Bogdan Istru;

Amenajarea grotei;

Amenajarea fintinilor;

Amenajarea celor 3 izvoare;

Plantarea unei livezi pe platoul care s-a format la o distanta de aproximativ 500 m de la stinci; Amenajarea unui loc de scaldat; Amenajarea unei parcari; Amenajarea unor spatii verzi; Amenajarea unor zone pietonale;

Restauratia monumentului eroului Alexandru Gridinschii;

Amenajarea unor zone puntru ciclisti,etc.Surse de finanarePromovarea programelor i proiectelor necesit eforturi financiare considerabile, care pot fi obinute din cele mai diverse surse:

Bugetul de Stat al Republicii Moldova

Ministerul Culturii i Turismului

Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale

Agenia Silvic de Stat Moldsilva Bugetele Primriei Locale Bugetele Consiliului Raional Telenesti Finanri de la Agenii Turistice

Finanri din Fonduri naionale (Fondul Ecologic Naional)

Finanri din Fonduri i Instituii internaionale

Alte finanri

Mijloacele financiare se folosesc n conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern i cu legislaia n vigoare.

Concluzii i recomandriDragostea de tara isi are inceputul in pragul casei parintesti, in cintecul de leagan si in zimbetul mamei, in izvorul cu apa dulce, in floarea de cires, in bobita cu miros de busuioc, in meii zburdind pe toloaca.

Chiar daca satul de bastina este mic, in clipele de zbucium sufletesc el iti este mai aproape, mai drag, mai inteles decit orasul in care traiesti de ani de zile, pentru ca de el , de sat si de oamenii lui ne leaga amintirile copilariei,sfintencurate. Fiecare om se mindreste cu bastina lui si cu consatenii lui.

Firea muncitoare a moldovenilor i-a ajutat si pe oamenii din sat sa se ridice, sa construiasca edificii de menire sociala frumoase si spatioase, ca tinara generatie sa aiba o copilarie fericita si plina de bucurii.

Pe teritoriul satului exista o gradinita de copii, o scoala frumoasa si spatioasa, biblioteca, casa de cultura, punct medical,magazine si o primarie spatioasa, unde activeaza oameni cu inima mare si daruiere de sine.

Din Pistruieni au ieit pe und naional mai multe talente pronunate de scriitori i savani, care sunt: Bogdan Istru, Anton Moraru, Olga Crusevan, Alexandru Roman, Ion Sirbu, Valeriu Capsizu, Svetlana Croitoru, etc.Potentialul turistic al satului Pistruieni este unul foarte bogat dar si variat deoarece este asezat pe o stinca din partea dreapta a Rautului fiind cel mai mare afluent al Nistrului si al 3-lea riu ca lungime, din spatiul dintre Nistru si Prut, la fel ca si stincile, grota, cele trei izoare si multe altele.

Bogatia satului Pistruieni sunt oamenii lui buni la suflet si frumosi la chip, frumusetea stincii, a apei riului Raut, a izvoarelor si fintinilor de la intrarea in sat si se mindresc cu totii ca s-au nascut si locuiesc pe acest coltisor de rai...Bibliografie:

1. Catalogul Documentelor Moldoveneti din Arhiva Istoric Central a Statului. Bucureti, 1957, vol. 1, p. 212;

2. Gheorghe Ghibnescu. Surete i izvoade, vol. IX, Iai, 1914, p. 124;

3. A.V. Sava. Doumente primitoare la trgul i inutul Orheiului, Bucureti, 1944, p. 135.;

4. A.V. Sava. Doumente primitoare la inutul Lpunei, Bucureti, 1397, p. 136-137;

5. Leon T. Bogu. Documente Basarabene, vol. XX, Chiinu, 1938, p.180-190;

6. Moldova n epoca feudalismului, vol. VII, partea I, Chiinu, 1975, p. 362;

7. Timofei Neaga. Un sat de laud// Cuvnt Moldovenesc, 1935, 20 octombrie, p. 2;

8. Activitatea asociaiei culturale Astra basarabean de la nfiinare (1926-1930). Ch.., 1930;

9. Bezviconi Gh. Boerimea Moldovei dintre Prut i Nistru, vol. II, Bucureti, 1943;

10. Gona A. I. Satul n Molova medieval. Instituiile. Bucureti, 1986;11. Enciclopedia Sovietica Moldoveneasca, Enciclopedie, Chisinau, p.230;

12. Literatura si Arta Moldovei, Enciclopedie, Chisinau, 1985, p.271;

13. Localitatile Moldovei, Chisinau;

14. Nomenclatura localitatii.

Itinerarul TuristicChisinau-Pistruieni-Chisinau

Segment de Turisti:turisti dornici sa vada maximum de lucruri in minimum de timp (persoane de orice virsta, nationalitate sau religie)

Numar de turisti:10Durata excursiei: 14 ore1.Fisa tehnica a itineraruluiCaile de accesTimpii circuitului

Etapele Mijlocul de accesKilometraj De calatorieDe oprire si viziteProgramul escalelor

1. Chisinau-PistruieniMaxi- taxi100 km2 h20 min2 h

2. PistruieniMaxi- taxi10 km1.30 h8.30 h10 h

3. Pistruieni-ChisinauMaxi- taxi100 km2 h20 min2 h

2.Planul metodicNr.OraTraseulExcursieiDurata deparcursProgramul

12345

08:00-08:30Locul de intilnire al grupuluiReuniunea grupului.Prezentarea succinta a celor mai importante obiective ce urmeaza a fi vizitate

208:30-11:00Chisinau-Pistruieni2 hRelatarea locurilor care vor fi intilnite in timpul parcursului.Popas la Orhei.

3 11:10- 11:50Grota10 minVizitarea Grotei care are cca 20000 de ani, cu semne din perioada paleolitica.AceastaGrota a servit drept adapost pentru locuitorii satului in perioada celui de-al II-lea razboi mondial.

412:05-12:50Trei Izvoare15 minDin strafundurile pamintului pornesc cele Trei Izvoare cu apa cristalina si rece, care potolesc setea consatenilor si oaspetilor de sute de ani. Timp pentru poze

513:00-15:00Riul Raut10 minPopas la Riul raut cu servirea prinzului intr-o gospodarie taraneasca situata pe malul Riului.Participarea la activitatile gospodaresti

615:00-15:30Stincile15 minStincile sunt o priveliste minunata, iti da senzatie ca te afli in munti la inaltimi impresionante.Timp pentru poze.

715:30-16:00Carierile de piatra5 minCarierele de piatra sunt bogatia satului, care asigura satenii cu un loc de munca si care sunt o sursa sigura de venit pentru bugetul familiilor.

816:00-16:30Trei Fintini10 minLa intrarea in sat se gasesc cele 3 fintini, fiind ingrijite de catre consateni multe decenii la rind. Unele din ele sunt inca cu colacul din piatra.

916:30-17:00Platoul10 minStincile se indeparteaza de mal la vre-o 500m distanta si aici s-a format un platou, pe care il timpul celui de-al II Razboi mondial, era folosit drept aerodrom pentru avioane.

1017:00-19:00Asistarea la tesutul covoarelor la o gospodina din sat15 minIndeletnicirea principala a pistruienilor a fost si este tesutul covoarelor si lancerilor. Turistii pot asista la tesut sau chiar pot incerca acest proces, sub indrumarea gospodinei casei.

1119:00-21:00Pistruieni - Chisinau2 hIntoarcerea spre Chisinau. Schimb de opinii.

PAGE 2

of 54/54
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR” CATEDRA „TURISM ŞI SERVICII HOTELIERE” Realizat: Capcelea Alina Grupa: T-134 Profesor: Livandovschii Roman Proiect pe tema:Analiza-diagnostic social-economică a localităţii Pistruieni ” în vederea includerii acesteia în circuitul turistic rural al Republicii Moldova
Embed Size (px)
Recommended