Edgar Lawrence "E.L." Doctorow (1931-2015) a fost unuldintre cei mai importanli romancieri americani ai secolu-lui )O( S-a niscut in cartierul Bronx din New York, ffinddescendentul unei familii de evrei rugi. A absolvit KenyonCollege din Ohio 9i apoi a studiat, timp de un an, drama-turgia englezl la Columbia University. A scris douisprezece

romane, trei volume de povestiri gi o piesi de teatru. A debu-tat in 1950 cu romanul 'W'elcome to Hard Times, iar prinrrevolumele sale importante se numiri: Carteg lui Daniel (The

Book of Daniel, 1971), Ragtime (1975), cfutigitor al NationalBook Critics Circle Award, V'orld's Fair (1985), pentru care

a primit National BookAward, Billy Bathgau (1989), cfuti-gitor al National Book Critics Circle Award gi al PEN/Faulkner Award , Labirintul apehr (The Waterworks, 1994) gi

The March (2005), cfutigitor aI National Book Critics CircleAward gi al PEN/Faulkner Award. itr aceste romane, Ia fel ca

ln multe dintre operele sale, eroi fictivi sunt plasa;i, alituride personaje reale cunoscute, in diverse contexte istorice. Nara-

Eiunile lui Doctorow au fost apreciate pentru originalitateasi versatilitatea lot iar autorul a fost li"udat pentru indriz-neala;i imaginagia lui, Mai multe dintre romanele sale au

fost ecranizate in filme de succes, printre acestea numirin-&:-se Billy Bathgate 9i Ragtime. Academia Americani de Artegi Litere i-a acordat in 2013 lui E.L. Doctorow Medaliade Aur pentru Ficgiune, iar pregedintele Barack Obama l-anumit ,,unul dintre cei mai mari romancieri ai Americii".

E.L. DOCTOROW

Ragtime

Traducere din limba engleziANTOANETA RALIAN

w

296 E.L. Dactorow

Pe atunci, epoca muzicii ragtime apusese, odati. cu rlsu-flarea grea a mas,inii, de parci istoria n-ar fi fost decit omelodie cAntatl pe o pianini mecanicl. Am purtat unrizboi 9i l-am iagtigat. Anarhista Emrna Goldman a fostdeportati. Frumoasa si pltimaga Evelyn Nesbit gi.a pier-dut farmecul gi a clzut ln obscuritate. Iar Harry K. Thaweliberat din ospiciul de nebuni, mfugiluia in ffecare an laNewport la parada de Ziua Armistigiului. CUPRINS

9

103

197

177

1

in anul lg}2Tateaconstruit o casl pe creasta dealuluiBroadview Avenue, in New Rochelle, New York. O caslcu doui etaje, gindrill maronie, frontoane, bovindouri gi

o terasi acoperiti. Copertine virgate umbreau ferestrele.

Familia a intrat in posesia acestei clidiri semege intr-o ziinsoritS. de iunie gi s-ar fi zis cI ani de zile de acum incolocu togii se vor bucura numai de zile calde gi senine. Ceamai mare parte din veniturile Thtei proveneau din con-fecgionarea drapelelor, a materialelor de steaguri si a altoringrediente ale patriotismului, inclusiv artificii. La incepu-tul anilor 1900, patriotismul era un sentiment pe care teputeai bizui. Pregedinte era Teddy Roosevelt. Oamenii se

strAngeau ln numir mare fie in aer liber, penru parade,concerte publice, festinuri cu pegte prijit, picnicuri poli-tice, manifestagii sociale, fie in interior, in slli de miting,teatre de revistl, operi, baluri. Se pare ci nu exista vreosursi de divertisment care sI nu reuneascl furnicare ln-tregi de omenire. Tirenurile gi vapoarele si tramvaiele le

transportau din loc in loc. ,4sta era stilul de viagl, modulin care ffiiau oamenii. Pe atunci femeile erau mai trupese.

Se duceau si vadi flota, apirate de umbrele albe de soare.

Vara, toati lumea se imbrica in alb. Rachetele tenismeni-lor erau mari gi grele, dar fegele pungagilor gi escrocilor,

eliptice. Aveau loc numeroase intrigi sexuale. Nu existaunegn. Nu existau imigrangi. in dupi-amiezile de duminicS,

t3t2 E.L. Doctorout

dupi cini, Thta gi Mama se retrigeau sus si incuiau usa

dormitorului. Bunicul mo;iia pe divanul din salon.Iar Bi.ietasul, in bluza lui de marinar, se aseza pe rerasaacoperiti. gi alunga mqtele. Jos, la poalele povirnigului,Fratele mai mic al Mamei se urca in tramvai si se trambalapAni la capS"tul liniei. Era un tanlr singuratic, rerras, cuo mustall blondi, si pirea s5. intd.mpine dificultigi in des-coperirea propriului eu. La capitul liniei de rramvai se

intindea un cAmp mllstinos, cu ierburi de baltl inalte.Aerul era sirat. Fratele mai mic al Mamei, ln costumul luide pinzi, albi gi pil5rie de paie, isi sufleca pantalonii sipfuea desculq prin mocirla silcie. Plsirile de mare se spe-riau gi i;i luau zborul. in povestirea noastri acesrea erauzilele in care \7inslow Homer si-a pictat tablourile. Pe g5r-

murile dinspre rislrit plutea inci. o anumiti lumin5..Homer a pictat lumina. Lumina care proiecta asupramirii o umbr5. neguroasi, amenintitoare si striluceaglacial pe stAnci gi in baltoacele de pe coasta Noii Anglii.Aveau loc naufragii inexplicabile gi vasele erau trase cuodgonul la girm. Prin clidirile farurilor si in barl"cile cui-blrite in vegetagia mai silbatici de pe plaji se perreceauIucruri ciudate. De-a lungul intregii Americi, sexul si moar-tea erau aproape de nedeosebit. Femei fugite de acasi. mu-reau in incremenirea extazului. Povesti senzationale eraumusamalizate si familiile instirite cumpi-rau tlcerea repor-terilor. Dar anumite lucruri puteau fi citite printre rAnduriin jurnale si reviste. La New York ziarele clocoteau de gtiridespre impuscarea celebrului arhitect Stanford \flhite decitre Harry K. Thaw, excentricul mosreniror al unei averidobindite din cocs 9i cli ferate. Harry K. Thaw era sogullui Evelyn Nesbit, renumita frumuse;e care fusese cXndva

amanta lui Stanford -White. Omorul avusese loc in gri-dina de pe acoperigul Madison Square Garden, de pe26th Street, o clS.dire spectaculoasi, lungl de la un colE

la celllalt al strizii, construiti din cirlmidi galbeni gi

Ragtime

teracoti,, proiectati chiar de \)7hite in stil sevillan. Era inseara premierei unui spectacol de varietlgi numit MamzelleChampagne, si in timp ce rupa cAnta si dansa, excentriculmostenitor, care purta in acea noapte de vari o canoderide paie si o manta neagri., gtea, a scos un pistol si a trastrei gloante in capul celebrului arhitect. Pe acoperig. S-auiscat,tipete. E*ly" a lesinat. La v6.rsta de cincisprezece anifusese modelul unui arrisr bine-cunoscur. Purta lenjeriealbi. De obicei, sogul ei o bltea cu cravasa. O datl a in-tAlnit-o, din intAmplare, pe Emma Goldman, revolugio-nara. $i Goldman a biciuit-o, dar cu vorba. Se pare, totugi,ci. existau negri. Existau imigrangi. Si, cu toate ci. ziarelenumeau impugcarea lui \)7hite Crima Secolului, EmmaGoldman gda cI era doar anul 1906 si cI mai urmaunoulzeci si patru de ani.

Fratele mai mic al Mamei era indrlgostit de EvelynNesbit. Urmirise indeaproape scandalul starnit in jurulnumelui ei 9i ajunsese Ia concluzia ci moartea amantuluiStanford \7hite si intemnitarea sogului Harry K. Thawo lisasera in situatia in care ar fi avut nevoie de consolareaunui tinir amabii din clasa mijlocie, cu buzunarele goale.Tot timpul se gAndea la ea. Era indrigostit cu disperare,i;i prinsese pe perete, in camera lui, un desen de CharlesDana Gibson, decupat dintr-un ziar si intitulat ,,Erernaintrebare". O infrtisa pe Evelyn din profil, cu plrul eibogat, gi o guvigi sclpati, cizuti pe obraz in forma unuisemn de intrebare. Ochiul cu privirea plecatl era adumbritde o bucll cilzutl" c re-i juca pe frunte. VArfirl nasului i se

arcuia delicat in sus. Gura ii era ugor bosumflati. GAtullung i se mlldia ca o pasi.re gata s5-gi ia zborul. EvelynNesbit pricinuise moarrea unui birbat si distrusese viagaaltuia, agadar Fratele mai mic al Mamei ajunsese la con-cluzia cl nu exista pe lume nimic mai de preg, nimic caresi valoreze mai mult decdt imbrl;i;area ginga;elor ei brage.

1,4 E.L. Doctorou

Dupi-amiaza se estomPase intr-o ceali albistruie.Apele fluxului se adunau in urmele lisate de tilpile lui pe

nisip. S-a aplecat;i a ridicat un specirnen perfect de scoi-

ci, o varietate rari pe glrmul vestic din Long Island Sound.

Avea forma unui degetar, cu spirale trandafirii gi chihlim-

barii;i, sub soarele voalat de cealI, cu sarea care i se usca

pe glezrle, tAnirul nu a gisit altceva de frcut decit si-gi dea

capul pe spate gi sI soarbi infima picituri de api de mare

din clugul scoicii. Pescirugii i se roteau deasupra capului,

scoland sunete ca de oboi, gi in spate, dincolo de intinde-

rea mla;tinoasi gi de ierburile inalte, clopotul indepirtat al

tramvaiului de pe NomhAvenue iEi dinginea avertismenill.

in orag, biiega;ul in costum de marinar devenise brusc

nelinigtit gi incepuse si misoare cu pagii lungimea terasei.

$i-a apisat degetele piciorului pe talpa scaunului balansoar

cu speteaza din rlchiti impletiti. Ajunsese la acel stadiu

de cunoa;tere;i de ingelegere pe care adulgii nu se atteaPt;

si"-l giseasci la un copil gi, in consecingi, nu-l recunosc.

Citea zilnic ziarele gi era la curent cu disputa dintrejucltorii profesion\ti de baseball ;i un om de gtiingi care

pretindea ci mingea curbi e o iluzie oPtici. Intuia ci cir-cumstangele viegii lui de familie operau impotriva nevoii

pe care o resimgea el de a vedea cAt mai multe lucruri 9i de

a cutreiera prin cAt mai multe locuri. De pildi, il stiPenea

un interes colosal in legituri cu activitatea 9i cariera luiHarry Houdini, artistul care se elibera din orice fel de

incitugare. Dar nu fusese niciodati dus la vreun spectacol

al acestuia. Houdini era cap de afig in topul spectacolelor

de varietigi. Publicul siu era alcituit din oameni nevoia;i -comisionari, vAnzitori ambulangi, poligigti, copii. Viala luise derula absurd. Colinda lumea intreagi acceptAnd si fie

incitqat in fel gi chip gi apoi eliberindu-se. A fost legat

cu o fringhie de un scaun. S-a eliberat. A fost legat cu

languri de o scari. S-a eliberat. I s-au pus cituge la miini,ghiulele la picioare, a fost legat intr-o cimagi de forgi 9i

Ragtime

tncuiat lntr-un dulap. S-a eliberat. S-a eliberat din seifurile

blncilor, din butoaie bitute tn cuie, din saci de po;ticusugi la guri, din lada unui pian Knabe ciptugitl cu tabla

de zinc, dintr-o minge de fotbal uriagi, dintr-un boilergalvanizat, dintr-un birou cu capac rulant, dintr-o pieligide cirnat. Eliberirile lui erau niucitoare pentru cI nici-odati nu deteriora sau nu pirea sI deschidi recipienteledin care iegea. Cortina era dati la o parte, gi iatlJ, cam

gifonat, dar triumfhtor, alituri de containerul care se pre-supusese ci tl conginuse. Mulgumea publicului. Se elibe-

rase dintr-un bidon uriag de lapte umplut cu api. Se

eliberase dintr-un vagon de exil in Siberia. Dintr-un cru-cifix chinezesc destinat torturilor. Dintr-un penitenciardin Hamburg. Dintr-un vapor cu deginugi, englezesc.

Dintr-o inchisoare din Boston. A fost legat cu languri de

cauciucurile unui automobil, de rogi de moari, de un tun,gi s-a eliberat. Cu cituge la miini, a sirit de pe un pod inMississippi, in Sena, in Mersey, 9i a apirut la suprafagiftcind semne cu mAna. A aternat cu capul in jos gi incor-setat in ci.magi de forgi, legat de macarale, avioane, aco-

perigurile clidirilor inalte. A fost aruncat in ocean bigatintr-un costum de scafandru, umplut cu greutigi ;ideconectat de la tubul de oxigen, gi s-a eliberat. A fostingropat de viu intr-un mormAnt ;i nu a putut si se eli-bereze - a trebuit sI fie salvat. L-au dezgropat in grabl.Pimintul e prea greu, a mirturisit cu respira;ia tiiati.Unghiile ii erau insAngerate. Din ochi ii curgeau flrimede girani. Culoarea ii pierise din obraji ;i nu se putea linepe picioare. fuistentul lui a vomitat. Houdini horciia gi

scuipa, tugea cu singe. L-au curigat gi l-au transportat la

hotel. Astizi, la aproape cincizeci de ani de la moartea lui,publicul arnator de eliberiri e gi mai numeros.

Biiegagul stltea la capitul terasei acoperite si fixa omuscl mare, albastri, ce ffaversa sticla geamului intr-unfel care o facea si pari ci urci dealul, venind dinspre

r5

t6 E.L. Doctorow

North Avenue. Muscoiul gi-a luat zborul. Un automobilurca dealul, venind intr-adevlr dinspre North Avenue.CAnd s-a apropiat, avizrtt ci era un Pope-Toledo negru,

de 45 cai putere. Biiatul a stribitut terasa in fugi gi s-a

postat in capul scirii. Magina a trecut de casa lor, a emis

un zgomot puternic gi s-a ciocnit de stAlpul de telefon.Biiegagul a fugit ln casi gi ;i-a strigat piringii afla1i sus.

Bunicul s-a degteptat cu o tresirire. Bliatul s-a intors lngoani pe terasl. $oGrul;i pasagerul coborAseri in stradigi se uitau la automobil: era o magini cu rogi gi pneurimari gi spige de lemn smilguite in negru. in fall radia-torului avea faruri de alami, gi pe aripi limpi de alami,laterale. tpigeria era moale, cu ciucuri, gi cite doui por-tiere se deschideau pe fiecare laturi. Automobilul nu pireasi se fi avariat. $ofeml pura livrea. A ridicat capota, pliind-ospre spate, gi un ;uvoi de abur alb a gAgnit afari, guierAnd.

CXgiva oameni se zgiiau la ma;ini din cu4ile lor. DarTata, aranjindu-gi langul ceasului pe vestl, a iegit pe

tronrar, si vadi daci poate fi cu ceva de ajutor. Proprietarulma;inii era Harry Houdini, faimosul artist in persoanl. igi

perrecea ziua colindind in magini prin'W'estchester. Avea

de gAnd si-gi cumpere o casi. A fost invitat iniuntru, siagtepte pAni se ricegte radiatorul. I-a surprins pe toli cu

atitudinea sa modesti, aproape incolori. Arita deprimat.Succesele lui atrlseseri o sumedenie de rivali in lumeavarietigilor. in consecinlS, se vedea nwoit sI se gAndeasci

la performange din ce in ce mai primejdioase. Era unbirbat scund, bine chdit, evident un adet, cu mlini pu-ternice; mugchii bragelor gi ai spatelui se reliefau sub

costumul de tweed gifonat, care, degi bine croit, era nepo-

trivit pentru o asemenea zi. Termometrele indicau peste

patruzeci de grade. Houdini avea un p5r dezordonat,aspru, pieptlnat cu cirare la mijloc, ;i ochi albagtri, Iim-pezi, foarte vioi. Se arita extrem de deferent fagi de Mama

Ei de Thta Ei vorbea cu neincredere despre profesiunea lui.

Ragtime 17

Ceea ce li se pirea celor doi un lucru de bun-sim1. Biie-

;agul se holba la el. Mama a cerut servitoarei si aduciiimonadi, pe care Houdini a baut-o recunoscator. inincipere era ricoare datoriti tendelor de la geamuri.

Ferestrele erau inchise ca si impiedice pitrundereazilpu-gelii. Houdini ar fi dorit si-gi descheie gulerul. Se simEea

coplqit de mobila grea, masivi, de draperiile;i covoarele

intunecate, de pernele de mltase orientall, de abajururile

din sticllverde. Pe un fotoliu era intinsi o piele de zebri.

Urmlrind privirea lui Houdini, Thta i-a povestit ci impug-

case zebra intr-o expedigie de vAnitoare in A-frica. Thta era

un explorator amator, de o considerabili notorietate'

Fusese pregedintele Clubului Exploratorilor din New

York, ciruia ii ftcea anual o donalie. De fapt, in cnteva zile

urma si plece din nou pentru a purta emblema clubu-

lui in cea de-a treia expedigie Pearyl in Arctica. Vrelisi spuneli, a intrebat Houdini, ci plecagi cu Peary la Po-

lul Nord? Cu ajutorul lui Dumnezeu, a rispuns Thta.

S-a lisat pe speteaza fotoliului 9i gi-a aprins un trabuc.

Houdini a devenit volubil. A inceput si se invirteasci"

prin cameri. Vorbea despre calitoriile lui, despre turneele

sale prin Europa. Dar Polul Nord! a exclamat el. futa e

ceva! Probabil ci sunteli foarte bun daclv'a ales Peary

intr-o asemenea expedilie. Apoi gi-a intors ochii albaqtri

spre Mama: $i nu-i ugor ca, totodati, si gii aprins 9i focul

ciminului. Avea farmec. A zimbit, ;i Mama, o femeie

blondi, voinici, gi-a plecat privirile. Pe urmi Houdinia executat cAteva scamatorii ugoare, cu obiecte aflate la

indemAni, ca si-l amuze pe bi,iegag. Cind a plecat, toatifamilia l-a condus la ugi. Thta gi Bunicul i-au strAns mina.

' Robert Edwin Peary (1 856-1 920), explorator american, a susgi-

nut ci a fost primul om care a ajuns la Polul Nord (6 aPrilie 1909).

Performanga sa, contestati de Ia lnceput, continul si stArneasci

controverse ;i astlzi.