BILL BRYSON, ndscut in SUA, a lucrat ca jurnalist gi a fost rector al UniversitdliiDurham din Marea Britanie. Este autorul mai multor jurnale de cdldtorie gi alunui bestseller de gtiintrd popularizatd,, A Short History of Nearly Everything, carea fost distins cu Aventis Prize 9i Descartes Science Communication Prize. LaEditura Polirom, de acelagi autor au mai apirut Acasd. O istorie a viesii private(2012) Oi De cealaltd parte a lumli. Cdldtorind prin Australia (2014).

Bill Bryson, A Walk in the Woods

Copyright @ Bill Bryson 1997All rights reserved

@ 2015 by Editura POLIROM, pentru edilia in limba romdnd

Aceasti carte este protejatd prin copyright. Reproducerea integrali sau partiale, multi-piicarea prin orice mijloace 9i sub orice formd, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunereain format electronic sau audio, punerea la dispozila publici, inclusiv prin internet sauprin relele de calculatoare, stocarea permanentd sau temporarl pe dispozitive sau sistemecu posibiiitatea recuperdrii informa;iilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi altefapte similare sdvirgite flri permisiunea scrisi a detrinitorului copyrightului reprezintio incdlcare a legislatriei cu privire la'proteclia proprietilii intelectuale gi se pedepsescpenal gilsau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Foto coperti: @ Jeffery Campbeii,/Dreamstime.com

www,polirom.ro

Editura POLIROMIasi, B-dul Carol I nr.4; PO. BOX 266,700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1,sector 4, 04003i, O.P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei:

BRYSON, BILL

O plitnbare tn pddure: redescopterind America pe cdrdrile Munpilor ApaIaSi / Bill Bryson;trad. de Marius-Adrian Hazaparu. - Ia$i: Polirom, 2015

ISBN print: 978-973-46-5126-9ISBN ePub: 978-973-46-5308-9ISBN PDF: 978-973-46-5309-6

l. Hazaparu, Marius-Adrian (trad.)

9 13 (7 3) (23 Munf i Apalaei)82L.t1l-992

Printed in ROMANIA

BILL BRYSON

O PLIMBARtrIN PADURN

Redescoperind Americape cdrbrile Mun{ilor Apalagi

Tiaducere de Marius-A drian Hazaparu

POLIROM20t5

Capitolul 1

Nu mult dupd ce m-am mutat cu familia intr-un origel din NewHampshire, m-am nimerit pe o cdrare ce dispdrea in pidurea de lamarginea oragului.

Un indicator anunta cd nu era vorba despre o cirare oarecare,

ci despre faimosul Appalachian Tiail. intinzindu-se pe vreo 3.500 de

kilometri de-a lungul coastei de est a Americii, prin seninii gi

ademenitorii Munqi Apalagi, poteca aceasta e mama tuturor dru-metriilor lungi. Numaibucata din Virginia e de doud ori mai lungddecit Pennine Way. Din Georgia pind in Maine, poteca strdbate14 state, trecind prin munqi dolofani gi atrigdtori care chiar prinnumele lor - Blue Ridge (Culmea Albastri), Smokies (MunliiFumurii), Cumberlands (Jinuturile Cumbrilor), Catskills (PiriulLincailor), Green Mountains (Muntii Verzi) 9i White Mountains(Munlii Albi) - parci te inviti la o plimbare. Cine ar putea sd

pronunte cuvintele ,,Marii Muntri Fumurii" sau ,,Valea Shenandoah"gi sd nu simtd o dorintrd nepotoliti - aga cum a spus cindva natu-ralistul John Muir - ,,de a pune o piine gi o livrd de ceai intr-o traistdveche gi de a siri gardul din spatele casei"?

$i iat-o in fala mea, ivitd pe neagteptate, $erpuind periculos de

seducdtor prin pldcuta comunitate din New England in care eu abia

mi stabilisem. Mi se pirea ceva aga de extraordinar - ideea cd aq

putea sd plec de acasd gi sd merg pe jos 2.900 de kilometri prinpddure pind in Georgia sau s-o iau in directria cealalti 9i si mi calirpe asprii gi coltrurogii White Mountains pind la legendara provd amuntelui Katahdin plutind in mijlocul pddurii la 700 de kilometrispre nord intr-o silbiticie pe care pufini auvdzut-o. O voce iniun-trul meu mi-a spus: ,,Sund migto. Hai s-o facem!".

8 gill Bryson

Mi-am alcdtuit o listd de motive. M-ar aduce din nou in formidupd ani de trinddveali. Mi-ar fi de folos - nu eram foarte sigur ince fel anume, dar eram sigur totugi - sd invdtr si-mi port singur degrijd in silbd.ticie. Cind bdiejii in pantaloni de camuflaj 9i gepci devinitoare se adund la restaurantul Patru Agi vorbind despre lucruriinspiimintdtoare fdcute sub cerul liber, nu m-ag mai simqi ca qnpapdJapte. Voiam gi eu putrin din infumurarea pe care o capetiatunci cind potri si privegti spre orizontul indepirrar cu ochi casculptatri in granit gi si rostegti rar, birbitte$te: ,,Da, m-am cdcat inpddure''.

$i mai era un motiv gi mai convingdtor de-a pleca. in MuntriiApalagi se afl5 una dintre cele mai mari piduri cu arbori de esentrdtare - un vestigiu al celei mai bogate qi mai diversificate suprafetreimpidurite care a binecuvintat vreodatd zona cu climd tempe-ratd. -, iar pidurea aceasta este in pericol. Dacd tempe ratura globalicregte cu patru grade Celsius in urmdtorii 50 de ani, cum e foarteposibil, atunci intreaga regiune silbaticd a Apalaqilor mai jos deNew England ar putea deveni savand. Deja copacii mor inrr-unnumdr care nu se cunoagte exact, dar, oricum, este inspdimintdtorde mare. Ulmii 9i castanii au dispirut de muk, falnicul tsuga gicornii infloritri sint pe ducd, iar molizii rogii gi brazii Fraser, hicorii,sorbii 9i artrarii argintii i-ar putea urma. in mod clar, dacd,exista unmoment propice pentru a md aventura in aceasti silbiticie unicd,acum era acel moment.

Aga cd m-am hotdrit s-o fac. Mai nesibuit, mi-am anunfat inten-tria - le-am spus prietenilor gi vecinilor, l-am informat increzetorgi pe editorul meu gi i-am anuntat pe toti cei care md cunogteau.Apoi am cumpirat nigte cdrtri gi-am stat de vorbd cu oameni carefdcuserd traseul pe de-a-ntregul sau partial gi treptat am ajuns sd-midau seama cd asta era cu mult peste * cu mult peste - tot ceea cemai incercasem pind atunci.

Aproape tofi cei cu care am vorbit $tiau vreo poveste inspdi-mintd.toare in care era vorba despre o cunogtinfi naivd ce pornisepe traseul ista plind de sperantre gi cu bocanci noi 9i se inlorseseimpleticindu-se dupd doud zile, cu un linx bine ancorat in cap saupicurindu-i singe dintr-o mineci goald qi Soprind cu glas rigugit,,Ursul!" inainte de a se cufunda inrr-un leqin chinuit.

O plimbare tn pddure 9

Pddurile erau pline de pericole - gerpi cu clopo;ei, mocasini de

api gi cuiburi de gerpi-mocasini; lincai, urgi, coiotri, lupi 9i mistreEi;

@rdnoi tecinifi, dezechilibratri de cantitdlile enorme de rachiu de

porumb contrafdcut gi generaliile de sex complet neortodox; sconqi,

ratoni gi veverile turbate; furnici de foc nemiloase 9i nesitulamuscd neagri; iederi otrivitoare, scumpie, salamandre veninoase;

chiar 9i cite un elan rdticit, innebunit fdrd cale de scdpare de un

vierme parazit care-$i face cuib in creierul lui 9i-l amete$te in aga

hal, incit acesta se apuci sd-i fugireascd pe bietrii drumetri pe pajigti

izolate gi insorite pind la lacurile glaciare.

Ji se pot intimpla lucruri de-a dreptul de neinchipuit acolo. Am

auzit de un tip care iegise din cort sd se pige in toiul noplii 9i atunci

s-a ndpustit asupra lui o bufnitrd mioapi- ultima datd cind bdrbatul

gi-a vdzut scalpul, acesta atirna in nigte gheare frumos conturate

pe fundalul lunii pline - qi de o tindrl care a fost treziti din somn

simlind o gidiliturd unduitoare pe burtd, iar cind s-a uitat in sacul

de dormit, a vdzut un garpe-mocasin cuibirindu-se la cald, intre

picioarele ei. Am auzit patru pove$ti diferite (relatate de fiecare

dati cu chicoteli) despre turigti 9i urgi care au impdrlit acelaqi cortpentru citeva momente pline de confuzie gi agitatrie; despre oameni

care au fost pulverizati pe nea$teptate (,,N-a mai rdmas din el decit

o urmd de arsur5") de fulgere de mirimea unui om, prinqi fiind de

vreo furtund stirniti din senin pe o creastd mai inaltd; despre

corturi strivite de copaci sau purtate in pripdstii de quvoaie de

ploaie qi paraqutate in vdi adinci sau inghilite de vreo viiturd puter-

nic6; despre drumetri firi numdr a cdror ultimd experientri a fost

un cutremur insotrit de gindul nducitor: ,,$i acum ce p...".

Daci citeam nigte cdrgi u$oare de aventuri, nu-mi trebuia prea

multi imaginalie ca si-mi inchipui imprejurdri in care ag fi fost

inconjurat de lupi care, imboldili de foame, se apropie tot mai mult,

m-ag fi impleticit gi mi-ag fi sfigiat hainele de pe mine fiind mugcat

de furnici de foc sau ag fi incremenit la vederea unei tufe insufletrite

inaintind spre mine, ca o torpild prin ap5, inainte sd fiu dat de-a

berbeleacul de un mistret mare cit o canapea, cu nigte ochi reci ca

nigte mdrgeie, un guilat sfredelitor 9i o pofti neostoitd se mu$te

din carnea rozalie, grdsutrd gi molcutrd de ordqean.

10 Bill Bryson

Apoi, in pidure mai pindeau $i toare bolile lumii _ GiardiaIamblia, encefalita ecvini de est, febra pitati a Muntrilor stincogi,boala Lyme, Helicobacter pylori, Ehrlichia chffiensis,schisrosomiazis,brucelozd 9i shigellozi, ca sd nu dau decit citeva exemple. Encefalitaecvind de est, cauzatd, de pigcitura unui 1in1ar, atacd creierul gisistemul nervos central. Daci egti foarte norocos, potri spera sd-tripetreci restul vietrii proptit intr-un scaun cu o bave;icd la git, darde reguld este letald. Nu existi nici un leac cunoscut. Nu mai putrinimpresionanti e gi boala Lyme, care se transmite prin mugcdturaunei cdpuge mai mici decit gdmdlia unui ac. Dacd nu e depistatd,poate persista in stare latentd in corpul uman ani de-a rindul inaintesd explodeze inrr-un caleidoscop de boli. Boala asta e pentru celcare vrea sd experimenteze totul. simptomele incep cu dureri decap, oboseald, febrd, frisoane, dificultdli de respiratrie, ametreali gidureri crunte in extremitdli, apoi continui cu aritmii cardiace,paralizie faciald, spasme musculare, deficientre mentale severe, pier-derea controlului asupra functriilor fiziologice qi - deloc surprin-zdtor in situalia datd - depresie cronicd.

Apoi mai e gi familia de organisme, despre care se cunoagtefoarte pugin, a hantavirusurilor, care colcdie in aburul microscopicde deasupra fecalelor goarecilor gi qobolanilor gi ajung in sistemulrespirator uman prin aspirarea de cdtre ghinionistul ce-9i viri nasulprea aproape de ele - sd zicem, intinzindu-se si doarmd intr-un locde unde tocmai au zbughit-o niqte goareci infectali. ln 1993, unsingur focar de hantavirus a omorit 32 de oameni in sud-vestulstatelor unite, iar in anul urmrror boala a fdcut prima victimi peAppalachian Tkail, cind un excursionist a contractat-o dupd ce adormit inrr-un ,,addpost infestat de rozdtoare". (Toate addposturilede pe traseu sint infestate de rozitoare.) Dintre virusuri, numaicel al rabiei, Ebola Ei HIV sinr cu sigurangd letale. Nici in acestecazuri nu existi tratament.

in sfirgit, pentru ci vorbim de America, existd. gi posibilitateapermanentd de a fi omorit. Din 1974, celputrin nour excursionigti -numirul real depinde de sursa pe care o consulgi gi de cum definegtiexcursionistul - au fost ucigi pe acest traseu. Doud tinere aveau sdmoard chiar in timp ce eram gi eu acolo.

O plimbare tn pddure 11

Din varii motive practice, care in principal au legdturd cu iernilelungi gi aspre din nordul statului New England, nu sint prea multeluni pe an in care traseul poate fi parcurs. Daci pornepti de la

capitul nordic, de la Mount Katahdin din statul Maine, trebuie sd

agtepgi pind la sfirgit de mai sau pini in iunie si se topeasci

zdpezile. Daci, in schimb, pleci din Georgia 9i te indreptri spre nord,

trebuie sd-tri programezi excursia in aga fel incit s-o inchei inaintede jumltatea lunii octombrie, cind reincep ninsorile. Cei mai mullicdlitoresc de la sud la nord primdvara, perioada ideali pentru a

evita argila din toiul verii gi cele mai enervante gi mai contagioase

dintre insecte. Intentria mea era sd pornesc din sud la inceput de

martie. Am rezewat gase sdptimini pentru prima etapd.

Interesant este ce lungimea Appalachian Trail nu se cunoaqte

cu exactitate. Serviciul Parcurilor Natrionale din SUA, care iese inmod constant in evidenld in diverse moduri ingrijoritoare, reu-

$e$te intr-o singurd brogurd sd spund ci lungimea traseului e de

3.468 de kilometri 9i de 3.540 de kilometri. in ghidurile oficiale

Appalachian Trail, un set de 11 cirli, fiecare ocupindu-se de un

stat sau de o sectriune anume, apar lungimi diferite -3.450 de kilo-metri, 3.455 de kilometri, 3.474 de kilometri gi ,,peste 3.460 de

kilometri". in 1993, Conferintra Appalachian Trail, autoritatea de

administralie, a stabilit lungimea potecii ca fiind de exact 3.454,77

kilometri, apoi a schimbat-o pentru vreo doi ani cu formularea mai

vagi ,,peste 3.460 de kilometri", dar recent a revenit cu o precizie

iniretitoarela lungimea de3.476,50 kilometri. in 1993, trei oameni

au parcurs intregul traseu cu o roatd de mdsurat distantre, rezultindlungimea de 3.484,06 kilometri. Cam in aceeagi perioadi, o mdsu-

rdtoare atentd bazatd pe un set complet de hd4i ale Serviciului de

prospectare geologicd al Statelor Unite a stabilit cd distantra este de

3.409,07 kilometri.Sigur e cA este un drum lung 9i cd din orice capdt ai porni nu e

ugor. Ca iniltrime, virfurile de pe Appalachian Trail nu au nimic

deosebit - cel mai inalt, Clingmans Dome din Tennessee, ajunge

la putrin peste 2.000 de metri -, dar sint destul de mari gi de multe.

Sint mai mult de 350 de virfuri cu indltrimi de peste 1.500 de metri

de-a lungul traseului gi incd vreo mie prin preajmd. intr-o slptimind

12 Bill Bryson

poti si traversezi 50 de muntri cit Snowdon-. in total, itri ia camcinci luni 9i cinci milioane de pagi ca sd stribatri pe jos traseul dela un capdt la celdlalt.

gi bineintreles cd pe Appalachian Trail trebuie si cari in spatetot ce ai nevoie. Poate pd.rea la mintea cocogului, dar pentru minea fost pugin $ocant sd-mi dau seama cd aceastd cdlitoiie n-avea sdfie nici pe departe ca o plimbare prin Lake District, unde te pornegtidimineatra cu un rucsac in care ai nigte mincare la pachet gi un exem-plar din wainwright, iar la sfirgitul zilei cobori de pe dealuri qi teretragi intr-un han primitor. Aici dormi sub cerul liber $i-tri gitegtisingur mincarea. Pugini oameni reu$esc si ia cu ei sub 1g kilogramegi, cind cari dupd tine o asemenea greutate, credeli-mi, nici mdcarpentru o clipd n-ai cum sd uitri de ea. Una e sd mergi pe jos 3.500 dekilometri gi cu totul ahceva si parcurgi aceiagi 3.500 de kilometricdrind in spate un gifonier intreg.

Prima mea strdfulgerare despre cit de descurajatoare avea si fiemisiunea asta am avut-o atunci cind m-am dus la magazinullocal,Dartmouth co'op, ca sd-mi cumpdr echiparnentul. Fiul meu rocmaice se angajase part-time acolo, aga cd primisem indicatrii stricte sdmd port frumos. Mai concret, nu trebuia si spun sau sd fac vreotimpenie, sd probez ceva care ar fi presupus sd-mi arit burta, sdspun ,,i1i batri joc de mine?,, cind voi fi irrfor*"t cu privire la pre;ulvreunui produs, sd fiu ostentativ de neatent cind vinzdtorul imi vaexplica procedura corecti de intretrinere sau ingrijire a unui produsgi, mai presus de orice, sd nu probez cevaaiurea, cum ar fi o ciciuldde schi de dami, incercind sd par amuzant.

Mi s-a spus sd-l caut pe Dave Mengle, pentru ci el insugi fhcuseo buni bucatd a rraseului pe jos gi era un fel de enciclopedieambulantd in privintra activititrilor in aer liber. Mengle, un tipamabil gi respectuos, putea vorbi probabil patru zile cap-coadd, cupasiune, despre orice aspect privind echipamentul de drumetie.

* Snowdon este cel mai inalt munte din Jara Galilor, cu o altitudinede i.085 de merri (n. tr.).

O plimbare in pddure 13

N-am mai fost niciodatd atit de impresionat gi de uluit in acelaqi

timp. Am petrecut o dupi-ami azdintreagd cotrobdind prin produ-

sele lui. imi spunea lucruri de genul:

- Ei bine, cortul Ssta are o folie exterioard de pinzd groasi de

70 de denieri, rezistentdlaabraziune gi cu tresdturd antirupere. lnschimb, qi voi fi sincer cu tine in privintra asta - 9i se apleca spre

mine gi-mi vorbea mai incet, pe un ton grav gi sincer, deparcdmi-arfi mirturisit cd ar fi fost surprins cindva intr-o toaletd publici cu

un marinar -, tivurile sint mai degrabd cusute simplu, nu prinse

cu benzi in bie, gi are gura cam strimtd.Cred cd, intrucit i-am pomenit de faptul cd am ficut ceva dru-

melii in Anglia, el a presupus cd mi pricep cit de cit. N-am vrutsi-l ingrijorez sau sd-l dezamdgesc, aqa cd, atunci cind imi punea

intrebdri de genul ,,Ce pirere ai despre betrele de cort din fibrd de

carbon?", dddeam din cap cu un mormiit trist, in semn de recu-

noa$tere a faptului cd pirerile asupra acestei vegnic spinoase pro-

bleme sint imp54ite, gi spuneam:

- $tii, Dave, n-am reugit niciodatd sd md decid in privintra

asta - tu ce crezi ?

Am dezbdtut impreund qi am reflectat cu multi seriozitate la

meritele relative ale chingilor laterale de compresie, ale buzuna'relor cu capac, alebuzunarelor pentru coltrari, la diferenlele dintre

sistemele de transfer al greutilii, sistemele de ventilaqie, plasele

suspendate gi ceva care se numea propo4ia decupajului occipital.

Am fdcut asta cu fiecare obiect. Pind gi in privintra unui set de gititdin aluminiu am vorbit despre greutate, compactitate, dinamicd

termicd. gi utilitate generali, care-1i pot tine mintea ocupad ore ingir. Printre toate astea am vorbit mult gi despre drume;ii in general,

cel mai mult despre riscuri precum cdderi de stinci, intilniri cu urqi,

primusuri explodate gi mugcdturi de garpe, pe care el le-a descris

cu ochii umezitri de un soi de induiogare, inainte sd revini la subiect.

Pe lingd toate astea, a vorbit mult despre greutate. Mie mi s-a

pirut un fleac cdruia i se acordd prea multd importantrS sd alegi un

sac de dormit in loc de altul doar pentru ci cintdregte cu 85 de

grame mai putrin, dar, pe misurd ce echipamentul se tot aduna injurul nostru, am inceput sd intreleg cum gramele se transformi in

74 Biil Bryson

kilograme. Nu md agteptasem sd cumpir atir de multe lucruri -aveam deja bocanci, un briceag militdresc Ai o husd din plasticpentru hartd,, care se atirni de git cu un gnul aqa ci imi inchipuisemcd sti.team destul de bine la capitolul dsta -, dar, cu cit vorbeammai mult cu Dave, cu atit imi dddeam mai bine seama ca fhceamcumpd.rdturi pentru o intreagd expeditrie.

Cele doui mari gocuri au fost cd totul era foarte scump _ defiecare dati cind Dave dispdrea in depozit sau se ducea sd verificeo clasificare in denieri, eu mi. uitam pe furig la pretruri gi md ingro_zeam - 9i cd fiecare articol de echipament pdrea si aibd nevoie dealt articol de echipament. Dacd itri cumpdrai un sac de dormit, aveainevoie gi de un sac de compresie. Acesta costa 29 de dolari. Mi sepd.rea ceva tot mai greu de digerat.

Cind, dupd multi chibzuintrd serioasd, m-am decis asupra unuirucsac - un Gregory foarte scump, ultimul rdcnet, adici genul acelade lucru pentru care nu are sens si te zgircegti -, mi-a spus:

- $i-acum ce fel de curele vrei pentru d.sta?

- Poftim? am intrebat eu, dindu-mi deodati seama cd md aflamin pragul acelei boli cunoscute sub numele de surmenaj al cumpi-rdtorului.

Nu aveam de gind si spun voios: ,,Dd-mi vreo gase din alea,Dave. A, iau gi opt din astea - la naiba, pune 12. Cd doar o viatriavem, nu?". Mormanul de provizii care adineauri ardta pldcut deabundent 9i palpitant - roate noi, toare ale mele ! - pdrea dintr-odatdimpovirdtor gi extravagant.

- Curele, mi-a explicat Dave. $tii, din alea ca sd-tri legi saculde dormit gi alte lucruri.

- Dar nu se vinde cu tot cu curele? am spus eu pe alt ton, maicalm.

- A, nu.

$i-a aruncat privirea spre un perete cu produse gi gi-a dus undeget la nas.

- Evident, o sd ai nevoie gi de o husi de ploaie.Am clipit.

- O husi de ploaie? De ce?

- Ca sd fie apirat de ploaie.

O plimbare tn pddure 15

- Rucsacul nu e impermeabil?S-a strimbat ca gi cind ar fi flcut o distinclie extrem de delicatd.

- Ei bine, nu chiar sut5 la sutd...Asta mi s-a pirut din cale-afari.

- Pe bune? Producdtorului nu i-a dat prin cap cd oamenii s-arputea sd vrea sd-qi ia rucsacurile cu ei afard din cind in cind ? Poate

chiar si meargd in drumetrie cu ele. $i, oricum, cit costi rucsacul

asta ?

- 250 de dolari.

- 250 de dolari I iti bati joc - dar m-am oprit gi-am schimbattonul. Dave, vrei si spui cd eu dau 250 de dolari pe un rucsac care

nu are curele gi nu e nici impermeabil?A incuviinlat din cap.

- Mdcar are fund?Mengle a zimbit jenat. Nu-i stdtea in fire sd critice sau si devini

agasat in lumea bogatd gi promil5toare a echipamentelor de camping.

- Curele avem in gase culori diferite, s-a oferit el sd md ajute.

Pind la urmd am cumpdrat echipament cit si pot angaia cu

normi intreagd un sat de qerpagi - un cort de trei sezoane, o saltea

de dormit autogonflabili, oale gi cratitre care se pun unele-n altele,

tacimuri pliabile, farfurie gi cani de plastic, un complicat purificatorde api acfionat de o pompd, saci de compresie de toate culorile,bandi de etangare, trusd de petice, sac de dormit, cordeline, bidoanepentru apd, pelerini de ploaie, chibrituri rezistente la apl, husdprotectoare pentru rucsac, un breloc busold/termometru cam de

fitre, un primus pliabil care, sincer, pirea periculos, o butelie de gaz

9i incd una de rezervd, o lanternd hands-free pe care o porti pe cap

ca pe o lampi de miner (asta mi-a pldcut foarte mult), un cutitoicu care sd omor urgi gi l5rdnoi, izmene gi bluze termice, patrubentitre gi multe alte lucruri, pentru unele trebuind sd mi intorc ai

sd intreb la ce foloseau exact. Am spus stop cind a venit vorba sicumpir o folie de sol de firmi care costa 59,95 dolari, qtiind ciputeam si iau cu cinci dolari o prelatd pentru gazon de la K-mart.Am refuzat gi o trusd de prim-ajutor, o trusd de cusut, o trusA

pentru mugcituri de garpe, un fluier care costa 12 dolari gi olopdtricd portocalie din plastic cu care s5-tri ingropi fecalele, pe motivcd acestea nu erau necesare, ci erau prea scumpe sau de-a dreptul

16 BiII Bryson

ridicole. Lopara portocalie in special pdrea sd strige: ,,Ageamiu!Pdmpildu! La o parte, vine dl Bobocel!,,.

Apoi, ca sd termin odatd gi sd-mi iau de-o grijd, m-am dus lalibriria locali gi mi-am cumpdrat cdrli - Ghidul excursionistului, Lapas pe Appalachian Trail, mai muhe cdrEi despre animale qi plantesdlbatice gi despre gtiingele naturii, o istorie geologicd a traseuluiscrisi de un autor cu un nume delicios, V. Collins Chew, gi setulcomplet, mai sus menlionat, al ghidurilor Appalachian Tkail, con_stind in 11 volume brogate 9i 59 de h64i de diferite mdrimi, stilurigi scdri, acoperind intreaga poteci, de la Springer Mountain laMount Katahdin, la pretrul ambilios de 233,45 dolari setul. Cindmd indreptam spre iegire, am zdrit o carte intitulati ctnd atacdursul: despre cauze Si cum sd-l euitdm, am deschis-o la intimplare,am dat peste fraza ,,Acesta e un exemplu elocvent al tipului deincident in care un urs negru vede o persoani gi decide sd incerces-o omoare gi s-o mdnince,, gi-am pus-o gi pe asta in cogul decumpirituri.

Am dus roate astea acasd gi le-am cdrat la subsol ficind maimulte drumuri. Erau atit de multe lucruri, aproape toate fiindu-minefamiliare din punct de vedere tehnologic, incit teaba asta pereadeopotrivi palpitanti qi descurajatoare, dar mai mult descurajaioare.Mi-am pus pe cap lanterna frontald, de-al dracului, am scos cortuldin husa lui de plastic ai l-am monrat pe podea. Am desfbcutsalteaua de dormit autogonflabili gi-am impins-o iniuntru, apoinoul sac de dormit. Apoi m-arn tirit iniuntru gi am stat acolo destulde mult ca si probez spatiul acela complet nou pentru mine, scump,inchis, cu un miros nou, ciudat, care avea sd devinl curind casamea departe de casi. Am incercat sd-mi imaginez cd stau intins nuintr-un subsol, lingd huruitul reconfortant, prietenos gi blind alcazanului de incilzire, ci afard., intr-o trecdtoare din nigte munliinaltri, ascultind zgomotul vintului gi al copacilor, urletul singuratical unor fdpturi ca nigte ciini, goapta aspri cu accent de munteandin Georgia spunind: ,,Hei, Virgil, am dat de unul aici. Mai 9titriunde-i fringhia?". Dir n-am putut.

Nu md mai aflasem intr-un astfel de spa;iu de pe vremea cindimi flceam ascunzlrori din pdturi qi mese pliabile, pe la 9 ani. Era

O plimbare tn pddure 17

destul de confortabil gi, odatd ce te obignuiai cu mirosul - despre

care am crezut, in naivitatea mea, cd in timp va dispdrea - 9i cu

faptul ci materialul ficea ca totul in interior si capete o nuangd

verzuie, bolndvicioasd, ca lumina pe care o emite ecranul rada-

rului, nu era chiar aga de rdu. Poate pulin claustrofobic, mirosindcam ciudat, dar intim gi rezistent.

N-avea sd fie aga de riu, mi-am spus. Dar in secret gtiam cd miingelam.

Capitolul 2

in dupi-amiazazilei de 5 iulie 1983, trei supraveghetori adultri

gi un grup de copii gi-au instalat tabdra intr-un loc bine-cunoscutde lingi Lacul Canimina, in inmiresmata pidure de pini din vestul

Qu6becului, la vreo i30 de kilometri nord de Ottawa, in parculprovincial La V6rendrye. Au pregdtit cina 9i dupi aceea, asa cumspune la manual, gi-au sigilat mincarea intr-o pungd gi-au dus-o inpidure la vreo 30 de metri mai incolo, unde au agdtrat-o deasupra

solului intre doi copaci, ca sd nu ajungd urqii la ea.

Pe la miezul noptrii, un urs negru a inceput sd dea tircoaletaberei, a ochit punga cu mincare gi-a dat-o jos urcindu-se in unuldin copaci 9i rupind o creangd. A furat mincarea gi a plecat, dar s-a

intors peste o ord, de data asta intrind in tabirS, atras de mirosulademenitor de mincare gdtitd care intrase in hainele gi pdrul excursio-

nigtilor, in sacii lor de dormit gi in materialul corturilor. Avea sd

fie o noapte lungi pentru grupul de la Canimina. Ursul a intrat intabdrd de trei ori intre miezul noptii ti 3.30 dimineatra.

Imaginali-vd, dacd vretri, cum e sd stai singur pe intuneric, intinsintr-un cort micul, despdrtrit de aerul rece al noptii doar de citriva

microni de nailon tremuritor, ascultind cum un urs de 200 de

kilograme umbld prin preajmd. Imaginatri-vd ci il auziEi cum mor-miie incet gi adulmeci cine gtie ce, cd aazigi zdngdnitul caserolelor

rdvdgite gi clefiiturile ursului, pagii lui apdsatri gi respiragia grea,

figiitul cortului cind il atinge in trecere. Imaginatri-vi guvoiul fier-binte de adrenalinS, furniciturile acelea neplicute de pe bratre

atunci cind, brusc, impinge brutal cu botul labazacortului, fragilulvostru addpost care se zgilliie alarmant atunci cind cotrobiie prinrucsacul pe care l-atri rezemat negijent la intrarea in cort - qi vd

aducetri dintr-odatd aminte ci in buzunar este un baton de Snickers.

Urgilor tare le mai place Snickers, aga ali auzit.

20 Biil Bryson

Iar mai apoi gindul negru - o, Doamne ! _ cd poate ati luarbatonul de snickers induntru gi ci e pe undeva pe-aici, la picioarelevoastre sau sub voi - 6, la naiba, aici e I capul mormSitor impungeincd o datd cortul, de data asta aproape de umerii vogtri. Se clatin6gi mai tare. Apoi linigte, o linigte foarte lungd, 9i _ stai, $$S$$t...da ! - sentimentul de eliberare imposibil de exprimat in cuvinre,atunci cind vi dagi seama ci ursul s-a retras spre celdlalt capdt altaberei sau s-a intors in pd.dure, tirgiindu-9i picioarele. vi spun depe-acum. Eu n-ag putea suporta asta.

Imaginatri-vd agadar cum trebuie sd fi fost penrru bietul DavidAnderson, de 12 ani, cind, la 3.30 dimine afa, la a treia incursiune,dintre toate corturile, al sdu a fost sfiqiat deodati, dintr-o lovituri,cu ghearele, iar ursul, innebunit de mirosul intens, omniprezentde hamburger, si-a infipt adinc cortrii intr-un membru ."r" ," trdgeaigagoi 9i l-a tirit prin tabird gi apoi in pidure pe bdiat, care tripa gididea din miini gi din picioare. in cele citeva momenre cit le-a luatcelorlaltri excursionigti sd iasi din echipament - 9i imaginatri-vd cume si iegi din sacul de dormit care a devenit dintr-odatd voluminos,sd pui mina pe o lanternd gi pe ceva ce poate fi folosit drept biti,sd desfaci fermoarul cortului cu degete neputincios de neindemina-tice gi sd iei urma animalului -, in acele citeva momente, bietulDavid Anderson era deja mort.

Acum imaginali-vi cd citiqi o cane de non-fictriune plind deasemenea povegti - povegti adevirate relatate la rece - chiar inaintede-a porni singur intr-o drume;ie in silbiticia Americii de Nord.cartea la care mi refer este ctnd atacd" ursul: despre cauze si cum sd-Ievitdm, scrisd de un profesor canadian pe nume Stephen Herrero.Dacd mai e gi altceva de addugat pe acesr subiecr, in cazuldsta chiarnu vreau sd gtiu. in nopgile lungi de iarni din New Hampshire, invreme ce zapada se ageza in troiene afard., iar nevasti-mea dormealinigtitd lingd mine, eu stiream in pat cu ochii cit cepele, citindrelatiri detaliate despre oameni mugcatri prin sacul de dtrmit, tragijos din copaci, ba chiar urmiriqi firl nici un zgomor (nu gtiam cda$a ceva era posibil!) in timp ce se plimbau negriurori pe poteciacoperite de frunze sau iqi rd.coreau picioarele in piriiage de munte.Oameni a cdror unici grege ald fatald. a fost sd-gi dea pe pdr cu opicituri de gel parfumat, sd. mdnince carne suculenti, si-gi pund

() plimbare tn pddure 27

irr buzunarul de la tricou un baton de Snickers pentru mai tirziu,sii facd sex, eventual si aibi menstruatie sau orice aminunt care a

stirnit simEurile olfactive ale unui urs infometat. Ori, cd tot venivorba, a ciror gregeali fatald.a fost pur gi simplu ci au avut foarte,lirarte mult ghinion - la o cotiturd au dat nas in nas cu un masculrrrorocdnos care bloca poteca, scuturind din cap, ori au intrat fdrdsii-gi dea seama pe teritoriul unui urs prea bdtrin sau prea leneq ca

sii vineze o pradd mai iute.E important sd mengionez fdrdintfuziere ci existi putrine ganse

(:a un urs sd atace pe Appalachian Trail. in primul rind, ursul ame-rican cu adevirat inspiimintdtor, grizzly - Ursus horribilis, cum aIost atit de inspirat gi de corect denumit -, nu-qi are habitatul lacst de Mississippi, ceea ce e o veste bund, pentru cd urgii grizzlysint mari, puternici 9i cumplit de irascibili. Cind Lewis 9i Clarks-au aventurat in sdlbdticie, au descoperit ci nimic nu-i speria mbitare pe indieni ca ursul grizzly, gi pe buni dreptate, din momentcc puteai ciurui un grizzly cu sdgegi - pini ardta ca un porc spinos -li el tot se apropia de tine. Pini 9i Lewis gi Clark, cu tot cu pu$tileIor mari, au fost uluiEi 9i tulburatri de faptul ci potri si tragi asupraunui grizzly o salvd de gloanle flrd sdJ clintegti din loc.

Herrero relateazd un incident care ilustreazdbine natura aproapeirrdestructibild a unui grizzly. E vorba despre un vinitor profesionistdin Alaska pe nume Alexei Pitka, care a urmi.rit prin zdpadd unrnascul mare gi in cele din urmi l-a ripus cu un glontr bine trintit,tlrept in inimd, trigind cu o pugci de calibru mare. Probabil cd Pitkalr fi trebuit sd aibd cu el un cartona$ pe care si scrie: ,,intii asigurd-ter:a ursul e mort. Abia apoi lasd arma jos". S-a apropiat precaut gi aa$teptat un minut sau doud si vadi dacd ursul mai face vreorrrigcare, iar cind a constatat ci nu mai migci, arezemat arma derrn copac - mare greqeald - gi s-a apropiat ca sd-9i revendice premiul.Numai bine ce-a ajuns, cI ursul s-a ridicat brusc, gi-a infipt coltriiin capul lui Pitka, ca gi cum l-ar fi sirutat pitimag, gi dintr-o singurismuciturd i-a smuls faqa.

in mod miraculos, Pitka a supravieguit. ,,Nu gtiu de ce amrezemat de copac blestemata aia de pugci", a spus el mai tirziu. Delhpt, a spus: ,,Mrffff mmmpg nnnmmm mffffffn", cdci nu mai aveabuze, dinli, nas, lirnbd sau altceva din aparatul vocal.