POUL ANDERSON

oRIoN vA RASAnITraducere din limba englezd

de Horia Nicola Ursu

?ororr*

CUPRINS

Notaautorului... ....9Prolog. ......11Capitolulunu.. ....24Capitoluldoi.. ....45Capitolultrei.. ....73Capitolulpatru ....85Capitolulcinci. ...103Capitolulgase.. ...111Capitolulgapte. ...739Capitotutopt.. ...tSSCapitolulnou5. ... 188

Capitolulzece. ...21.6Capitolulunsprezece ....247Capitoluldoisprezece..... .....280Capitolultreisprezece..... .....310Capitolulpaisprezece..... .....331Capitolulcincisprezece... .....359Capitolulgaisprezece ....407Capitolulgaptesprezece... .....436Capitoluloptsprezece..... .....463CapitolulnouXsprezece.. ......485Capitoluldoudzeci ......517Capitoluldoudzecigiunu ......540Capitoluldouizecigidoi .......573CapitoluldouHzecisitrei .......593Capitoluldoudzecigipatru .....633Capitoluldoudzecigicinci. .....666Capitoluldoudzeciqigase ......684Capitoluldoudzecigiqapte .....695

PROLOG

1

A fost odati un om pe nume Mael cel RoS.r, care sdldg_luia in Ar-Mor. linutul acesta se afla la capdtul apuseanal Brezhului, care,la rAndul sdu, era situat la margineadinspre apus a Domeniului. Vdzut de aici, Ostrovul Clrescpirea a strdluci cdtre rdsdrit, aproape de linia orizonfului,fiind adesea ascuns de copaci, de dealuri ori de nori. Nupdrea a fi mai mare decat o jumrtate de lund ptind. Cu toateacestea, locuitorii linutului il priveau cu un respect evra-vios care uneori le lipsea ceior ce-l vdzuseri de-_aproape,semef gi impunitor.

La urma urmei, aceia triiau de multd vreme sub stdpA_nirea lui. oamenii clanurilor erau printre ei in hecari zi.Peninsula Breizheg se alipise Domeniului cu mai pu{in deun secol ffminte de naqterea lui MaeL qi nu ca urmare a uneicuceriri sAngeroase, ci prin semnarea unor tratate. in afaraoragelor peninsulei, bdrbalii din neamul aerogenilor erauarareori intAlnifi, iar de femeile lor nici,r, ," po*"nise. invorbirea de fiecare zi, aceibdrba(i

"rur rrr*ifi sfin{i gi se

credea cd aveau puterea de a face minuni.Casa lui Mael se indlfa pe o culme care era, in anotim_

purile prielnicg plinX de flori purpurii gi aurii. La poalelecolinei se afla o pldure, iar mai jos, in vale, se zdreau ogoa_re,livezi gi o mullime de colibe. Tot ce putea cuprindl cuprivirea de-acolo, de sus, ii aparfinea lui Mael; elimpreunicu fiii sdi, cu supuqii sii gi cu odraslele lor gospoiireautotul: caii, turmele, recolta qi lemnul pddurii, vAnatul gipeqtele din ape.

1"2 / pouleNoERSoN

Mael era adesea plecat de-acasi, cdci rangul sduii impu-

nea anumite indatoriri. Mestromorul, care domnea peste

Ar-Mor, ii acordase increderea sa, sPre a veghea si fie pace

gi a judeca neinlelegerile din finut. in decursul vizitelor sale

ir,.Ltut"u Kemper, Mael ajunsese sH-l cunoascd pe coordo-

nator, Talence Donal Ferlay, cel trimis de cdtre Ostrovul

Ceresc spre a-i sfltui pe cArmuitori qi a se asigura cI sfa-

turile acestea erau urmate.Cei doi s-au inleles bine dintru inceput' Mael era sin-

cer gi deschis, iar Donal, mai rezervat' Dar MaeI gtia prea

bine ci un membru al celor treizeci de clanuri era o fiinfX

mai plind de taine decAt un simplu muritor' in vreme ce'

la r6ndul sdu, Donal era convins c5 un om a cdrui familie

fusese inridicinatd in acel linut cu mult timp inainte ca

Ostrovul Ceresc si se arate pentru intAia oari pe cer qtia

cu siguranld mult mai multe decAt pirea Ia prima vedere'

Nu e deci de mirare c[ se furlelegeau bine' in plus' fiecare

se simfea dator si afle cAt mai multe despre celilalt' Aqa-

dar, stiteau mult de vorbi cAnd se intAlneau, ba chiar li se

intAmpla sd se mai 9i imbete impreuni cAteodatd'

Trecurd astfel cAliva mi q,, intr-o bun|zi,la silaqul lui

Mael veni un cildre!. Era Donal'

Era pe la inceputul primdverii 9i se mai zlreau' ici qi

colo, p&ce dezdpaddpe pdm6ntulintunecat' Apele repezi

de munte bolboroseau-la vale, strilucind, iar o livadd afla-

td pe-aproape incepuse si inmugureascl' Umbre de nori

b#rzd,iude la un orizont Ia altul cerulpalid, iar vAntul care

mAna acei nori era umed gi ricoros, aducAnd bujori in obra-

jii infiorafi. Ciori negre FPau, agitAndu-se incoace gi-ncolo'

Tofi bdrbalii .u* "tu.,

de fald se adunari Ia poarti

pentru a-l intAmpina Pe nou-venit' Mael iqi luase cu sine

lancea. Nu cu mult timp in urm[, o asemeneavizitd' at h

prevesti! cu siguranld, necazuri 9i i-ar fi ficut pe localnici

,e-qi udrrtt" pufinele arme de foc^gi orice obiect ascufit care

ar fi pufut servi pentru apdrare. in acele zile ins6' Ostrovul

Orion oa rdsdri I 13

Ceresc igi trimitea fulgerele impotriva oricdror pirafi orirandili; aga se face cd mestromoruf dregdtorii gioamenii>ai de incredere nu avuseserd prea mult de furcd pentrua elimina orice urmi de nelegiuire. Lancea lui Mael erameniti doar pentru indeplinirea traditionarului ritual debun venit. VdzAnd cine era cdlireful, igi infipse lancea inpamant qi se inclinS, in vreme ce insotitorii sdi se intrebau.-ine era necunoscutul cdruia i se uco.du atAta respect.

Nu mai avuseseri pAni atunci prilejul sX inthheascdun membru al clanuriloy dar era imposibil si se ingele inprivinfa identiti,tii lui Donal. Chiar gi veqmintele sale _ ocamag[ largd., purtatd pe sub haina cdptugitd, niste panta_loni strAmfi gi o pereche de cizme ,..rri" _ erau altfeicroitedecAt hainele lor simple, din lAnd qi in. pAnd qi materia_lul era mai fin. La cingdtoarea ornamentatd, aldturi de unpumnal, atArna un pistoi, iar la oblAncul geii spAnzura opugci; erau arme de foc rapide gi moderne. pe umir, hainaIui purta insemnele argintii ale rangului, iar pe mAnecastAngd era cusutd o emblemd albastrd cu o stea aurie. Dar,mai presus de orice, {inuta sa era cea care ii proclama iden_titatea. Era inalt gi zvei! cu chip prelung, nas sublire gi ochimari, cenugii. Tenul ii era palid, iar pdrul negru, printrecare se iveau ici-colo guvi{e cdrunte, de_abia dac5_i aco_perea urechile. Deqi era proasplt bdrbierit, dupd obiceiulneamului siu, se vedea limpede c4 daci ar fi purtat barbd,aceasta ar fi fost deasi. Era mAndru, dar nu ingAmfat, gizAmbea prietenegte cAnd iqi ridica mAna in semn de salut.

- Un sfAnt! qoptird f[ranii, uimi(i. Un sfAnt de la Iledu_cief un sfAnt de acolo!

unii dintre ei intinserd mana cdtre ostrovul Ceresc. Dinel rdmisese acum doar o umbrd palidl, cici soarele era lardsrrit, iar lumina zilei il ficea intotdeauna sd pileascd. Cutoate acestea, mulli dintre localnici, care nu igi p5rdsiserdniciodatd locurile natale, inci mai credeau cd Deu insugi iltrimisese pe cer, unde stitea ca o luni nemigcatd, pentrua_i

14 / poureNDERSoN

impiedica pe oameni sd aducd din nou pe pim6nt judecata

de Apoi.

-Acesta este Talence Donal Ferlay, Ie explicd Mael'

Cuvintele lui le adAncisera respectul, stArnindu-le chiar

sentimente de veneralig cXci gtiau cu tolii cd din clanul Fer-

lay seniorii celorlalte doudzeci gi noud de clanuri alegeau

cipitanul pentru Ileduciel.Mael se intoarse citre cdldre!.

- Domnia Ta va binevoi oare a-mi cinsti casa? Sper ciaqa va fi, qi nu doar pentru o singurX zi'

Eraunb[rbatvoinic,inciudavArsteicareiiimblAnzisepufin apuc[turile, furcdrunlindu-i firele fepoase ale b[rbii'

Donal incuviinfi.

- i,ti mulgumesc, sPuse el. M-ai invitat de multe ori aici'

f[gdduindu-mi vAn[tori bogate.

Vorbeau in francey, cXci omul Clanurilor cunogtea prea

putin dialectul brezhoneg, iar localnicii nu prea infelegeau

limba angley.

- O tapia^Ani, atAt voi sta, dacd nu cumva i1i voi fi o

povard. Dar nu mai mult! Yezibt, mX-ndrept cHtre Tournev'

Mael recunoscu numele oraqului din Valea Loi' care se

afla chiar sub Ostrovul Ceresc; Tournevul qiimprejurimile

lui erau unica regiune a Domeniului pe care aerogenii o

conduceau in mod direct.

- Mi-am dus Ia bun sfArqit misiunea avutd aici 9i a

sosit timpul sX imi asum alte indatoriri, in altX parte' Dar

cred c5, intAi de toate, a9 merita pufind odihni 9i desfitare,

zdnbiDonal.

- Cu-adevdrat le merifi, ii rlspunse Mael'

Nu era o laudi lipsitd de temei. Donal flcuse, intr-ade-

vir, multe pentru a stimula comerlul cu exteriorul, adu-

cAndprosperitateainAr-Mor.SprijinisedintotsufletulConsvatorul din Kemper, unde era sdlaqul gtiin{ei noi 9i

vechi gi unde tinerii promildtori erau trimiqi 1a invdfdtura.

Orion oa rdsdri I lS

Mael li se adresd alor sdi in limba lor, poruncindu_le sXaibd grijd de calul lui Donal gi de catArul ce_i cira bagaje_le. Omul clanurilor descdlecd gi merse pe jos i*pr"rrrrle

".,gazda sa, urmAnd-o pAnd dincolo de poartd.Clddirile din piatrd acoperite cu orane formau un careu

de apdrare ce avea in colluri foiqoare de pazd.ln curteaingrijitd se desfdgurase, pAni nu de mult, intreaga via{d afermei. Dar in acele zile de pace animalele erau addpostitealtundev4 iar grajdurile fuseserd transformatein atiiere gidepozite sau se adiugaserd spafiului de locuit, mirindu-l.lntr-o ordine aproximativd, femei gi copii se adunaserd de_alungul zidurilor spre a-l saluta pe nou-venit. T5ceau, clcinu prea gtiau ce sI facd. In linutul acesta, politeturile nuerau un lucru obignuit. Ceva insd tot ar fi trebuit si spund,cdci, iatd, un sf6nt venise sd-i viziteze!

- Uqurel! zise Mael cu voce tundtoare. punefi_vd petreab5, scoatefi tot ce avem mai bury pregitili .rn orpilpentru desear5!

Vorbele lui readuser5 voiogia pe chipurile celor prezentr,stamind chiar gi chicoteli. cainii incepurd si latre, iar pisi-cile o zbughirS iute din calea oamenilor grdbifi.

O femeie chipegi, ale c5rei cosi{e argintii coborau pestepieptarul rochiei, rlmase 1ocului. LAngi ea stdteau rrrteirtde doisprezece ani gi o fatd de gaptesprezece.

- Talence Donal Ferlay, spuse Mael, iat-o pe sotia mea,Josse.

Nou-venitul se inclind politicos, in semn de salut.

- Fiicele gi fiii nogtri mai vArstnici sunt la casele 1or, darvom trimite sd-i cheme. Acegtia sunt mezinul meu, Tadeg,gi fiica mea cea mai tAndrd, Catan.

Privirile lui Donal zdbovirdasupra tinerei fecioare. Fatase imbujor5, plecAndu-gi ochii de un albastru-inchis. Aveaun trup frumos, iar trisdfurile ei pXreau a fi ale unei femeidin randul clanurilor. CAnd ii veni randul sd rosteascd vor-bele de bun venit, vocea ii era atdt de pieritd, incat ceilalli

18 / POULANDERSON

Ceresc. Perimetrul acestora cuprindea trtregul Franceteq, FIan-

dra Rhinul lanful Pryny, munlii Jura, cea mai mare parte

a Angleylannului qi un col! din Eria (degi aerogenii nu se

arXtaser5 domici si-gi extindi suveranitatea asupra micilorregate risipite pe acele insule). Spre vest, Domeniul cuprin-

dea intregul golf Gascoyn, pinl la Ocean. Domeniul era

alcdtuit dintr-o mulfime de state, fiecare cu propria geo-

grafre,industrie gi istorie, propriul guvem 9i propriile legi,

tradilii gi dialecte - sau chiar limbi. Bdrbalii murmurausurprinqi, femeile exclamau, iar copiii strigau de bucurie

cAnd Donal incepea sd le povesteasci toate cAte vilzuse.

Le vorbea gi despre Ileduciel, dar acest subiect era multdeasupra puterii lor de in(elegere, iar oamenii se temeau

intru cAtva s5 aduci vorba despre asta.

Cu timpuf localniciiincepuri sd tin5la omul clanurilor.

Oricare i-ar fi fost puterile, oricAte ar fi cunoscutin plus fald

de oamenii obignuifi, ceea ce el le ardta era latura sa uman5;

iar ca om, era bun, poate chiar prea onest. Mai presus de

orice, ii cinstea pe Mael gi Josse, iar aceast[ cinste avea sile aducd noroc tuturor celor din jur.

Donal o cduta pe Catan in fiecare zi qi in curAnd cei doifurd.vdzuli cum se plimbau finAndu-se de mAnd pe cAm-

piile proaspdt inflorite; ba chiar mai mult: la scurtd vreme

dupl aceea, ea incepu sX igi petreaci noplile in odaia lui.Asemenea legdfuri erau un lucru obignuit in unele regi-

uni, iar Brezhul era una dintre acestea. Nicio familie nu

s-ar fi incumetat sd-i dea fiului o so{ie pAnS cAnd aceas-

ta nu se dovedea vrednicd qi, de multe ori, clsdtoriile se

fdceau de-abia dupi ce primul copil era deja ndscut 9i se

ldmureau cu tofii cd e sdn[tos. O legiturd cu un sfAnt nuputea sd ducd niciodati pAni intr-acolo, cici oamenii dinrAndul clanurilor nu se cdsitoreau decAt intre ei; insH asta

putea si dureze mulli ani. Fie cI avea sd se intAmple aq4

fie cd nu, familia fetei era bucuroasi, cXci de-aici puteau

rezulta alianle de bun augur cu aerogenii. CAnd legdtura

Orion oa rdsdri I 79

urrna sd ia sfArgit, mul1i aveau sd ceari mAna fetei, gata sdprimeasci in casa lor fructul precedentei iubiri.

Mael igi datora o mare parte a bunistirii sale faptuluici unul dintre bunicii lui fusese vosmaer pir euelh,,ind,care trecuse odinioari prin acest finut. Fiica ndscutd dinlegdfura pe care o avusese cu o fatX din pdrfile acestea semiritase cu mogtenitorul unei ferme bogate, luAnd_o ina_intea altor fete din familii mai de vazr. Asemenea uniunierau incd desful de rare in Brezh.

Dar se pdrea cd Talence Donal Ferlay nu o considera pefiica lui Mael o simpld distracfie, nici Catan nu umbla dupiomul clanurilor doar de dragul rangului acestuia. Neves-tele care ii vedeau pe cei doi impreuni oftau, chicoteau gibArfeau la nesfArqit pe seama lor.

Veni insi gi amurgul, intr-o zi cAnd cei doi stdteau sin_guri la poalele unui mdr inflorif iar petalele parfumatestriluceau palid in penumbra albdstruie a apusului, in vre_me ce mirosul verii se fdcea simfit tot mai tare. EI igi pusemainile pe goldurile fetei, privind cum cele dintai stele sereflectau in ochii ei, gi-i spuse:

- MAine voi pleca tr sfArqit.

- $tiu, gopti ea coborAndu-gi privirea. Dar de ce tocmaimAine?

- Fiindcd trebuia sd stabilesc o datd gi si o respect.Altfel, n-ag mai pleca niciodatd.

Ea igi ridicd o mAnd tremurAndi qi ii mAngAie obrazul.- Chiar trebuie si pleci?B5rbatul igi indreptd spatele gi zise:

- Am o datorie. Prea putini dintre tinerii nogtri ir:rfelegacest lucru, spuse el dupd o scurtl ezitare. Ei cred cd Dome_niul a devenit atotputernic qi cd lor nu le-a mai r6mas decatsi petreacd. Dar nu-i adevdrat. Italya, EspayO barbarii dedincolo de Rhin, geeanii, mauraii gi cine qtie cAli altii nespulberd toate certitudinile pe care 1e-am avut... Nu, nupot rdmAne aici. Onoarea mi s-ar risipi ca fumul.

20 / roureNDERSoN

- Atunci de ce nu pot sd te insofesc? insistd ea.

- Ji-am mai explicat. Am o datorie fali de sofia mea.

$i fafd de tine... Ai fi pierdutd, instrXinatd qi te-ar mdcina

un dor nebun de casa ta, care e aici.Ticu din nou, c[utAndu-gi cuvintele.

- $i-apoi, eu nu mai sunt tAndr. Nu pot sta in calea

vielii tale care abia incepe.

- Ah, iubitule! Tu eqti via{a mea.

Se aruncd in brafele lui, plAngAnd.El o strAnse la piept, ingropAndu-qi fala in pletele ei

inmiresmate.

- Me voi intoarce cAt de des voi pute4 atAta vreme cAt

voi mai fi in via{X.

La jumdtatea iernii, Catan aduse pe lume un fiu. ii prsenumele ales de tatil s5u: Iern.

Avu parte de o mullime de pefitori, dar ii tefuzd, pe

rAnd, preferAnd sd rdmAn[ alHturi de tatdl ei, pe pdmAn-

turile acestuia, ocupAndu-se de treburile care-i reveneau/

crescAndu-gi fiul cAt de bine putea 9i trdind cu adevlratdoar pentru a-l revedea pe Donal.

Pe misurd te creqtea, Iem simfea cd tatdl lui era o intru-chipare a puterii gi a misterului. ti aducea daruri gi-lirtrebacum o mai ducea, dar cea pentru care venea de fapt acolo

era mama tui. insX b5iatul nu-i simfea cu adevdrat lipsa,

c[ci erau destui birbafi in jur care s5-i lini loc de tat[:bunicul gi unchii lui.

Acegtia il invilari tot ce trebuie sd qtie un biiat, ba chiar

mai mult, avAnd in vedere din cine se trdgea. il luar[ cu ei

in cildtorii prin intregul Ar-Mor, ducAndu-l sd vadi st6ncile

ca nigte col1i gi satele cuibdrite pe malul mdrii, ba chiar 9i

porful din Kemper, unde ancorau coribii venite din cealalti

Orion aa rdsdri I 27

margine a lumii. Era un finut bAntuit de trecut. Ruinele dinzilele negre de altddatd pAndeau la fiecare pas, dar prin-tre ele se zdreau gi construcfii de dinaintea ]udecdtii. Une_le erau chiar mai vechi: un zid medieval, un mormAnt dinEpoca de PiatrS, menhire, dolmene qi cromlehuri, mdrfuriiale trecerii unor popoare demult stinse, zdclnd toate subumbra ocrotitoare a ostrovului Ceresc. unele dintre acesteapurtau firsemne mai tArzii, sculptate de cei care triiseri inacele locuri: un chip de celt, un personaj romary o cruce acredinciogilor lui Zhesu-Crett. Iern era prea mic pentru ainlelege cu adevdrat ce era cu ele, dar ii inoculard un anumesimf al trecerii timpului care, precurn un vArtej, luase cu sineoameni, nafiuni gizei, spulberAndu-le pentru totdeauna agacum sunt imprdqtiate toamna frunzele uscate.

De altfel era un copil inteligent, vesel gi indrigit de to{i.RecunoscXtor pentru aceasta qi pentru multe altele,

Donal avea grijd ca gospoddria lui Mael sd prospere incontinuare, pe mdsurd ce Brezhul era totde restul Domeniului.

Trecurd gapte ani pAnH cAnd, intr-o zi,igi ceru fiul.

mai strAns legat

el se intoarse gi

ac

Se ldsa intunericul. Ploaia biciuia zidurile, rdpdindpe acoperiguri. O singuri lampd fusese aprinsd in odaie,lisAnd colgurile incdperii in penumbrd. Era rdcoare. Donalprivea lacrimile indureratei Catan. Ea rdmdsese la fel deproaspitd gi de frumoas5, dar chipul birbatului erabrdzdatde riduri adAnci gi pdrul ii albise complet.

- N-am cuvinte pentru a-!i spune cAt de rdu imi pare,ii spuse el.

- Cu toate astea, vrei sd mi-l ieil zise ea hohotind deplAns.