VLADIMIRCOLN

ZECEPOVESTI PITICE...)

BASMEPrefald de Lucian Pricop

Ilustralii de Dana Popescu

EDITURACARTEX 2OOO

Bucuregti, 2015

ff

CUPRINS

Un jongler de lumificlionale (Lucian

Z,ece poveEti pitice... 9

inceputul....Povestea balenei celei mari qi a peqtiqorului viteaz 14Povestea cu fara cocoqilor.... Z0Povestea ariciului in{elept....... :........................... 25Povestea mdgSrugului inciplJinat .................:....................... 30Povestea motanului 1ene9........... 34Povestea ceasului cu inimd 39Povestea nucii,ldudiroase ........... 44Povestea crocodilului care plAngea ...._................ 47Povestea celor qapte rate............ 50Povestea ursului cafeniu 53...qi sfdrgitul 58

Basme (f953)......... 6tBob-de-GrAu ............. j... 63Buruiana neagrl glPovestea cAntecului.. 97Hans qi cele patru casteleMladen, fiul ursului.. ....121Puterea dragostei.... ....... l3g

Slava, fiica p6mdntului............ """"' 153

Tinerefe frri bdtrane{e 9i viald frri de moarte "' l7L

Corabia sdlbdticiunilor.............. """' 181

Acul qi foarfeca...... """' 200

Povestea fericirii """"" 215

Fierarul ndzdrdvan """" 234

ZECF' POVE$TI PITICE

iNcEPUTUL

- O poveste!

- Spune o poveste!

- De ce nu ne spui o poveste?Tudor gi Florica vor o poveste. Eu nu gtiu poveqti, dar imi

aduc aminte de prietenul meu, care... Gata! Tugesc ca si-mi dregglasul qi incep aqa:

- Trebuie si $titi, copii, cd in oragul nostru cumsecade, cuoameni cumsecade, locuiegte un om cumsecade...

* Nu mai spune! strigd Tudor. Frumos inceput, ce sd zic...

- Cum? Nu vd place inceputul?... Aga-i, nu sun6 prea bine,recunosc eu amirdt. Nu qtiu de ce-i atdt de greu si incepi opoveste... Ali bdgat cumva de seam6? $i voui vi-i greu?

- Da, nu-i uqor, incuviinleazd Florica. Dar, ce sd-i faci, maiincearci! Doar fbrd poveqti nu se poate...

- Trebuie sd gti{i, copii, ci in oragul nostru cumsecade, cuoameni cumsecade, triiegte un om tare cumsecade, mai cum -secade decdt toli oamenii cumsecade din tot oragul nostru cum-secade, strig atunci pe nerdsuflate gi aqtept s6-i vid b6t6nd dinpalme gi strig6nd: Bravo-o-o!

Dar Tudor qi Florica rdm6n liniqtili qi doar ofteazdincetiqor:- Nici aga nu-i cine gtie ce!

- Dar nu-i nimic, md imbirblteazl Florica. Spune maideparte...

11

*Dacd nu egti in stare si incepi ca lumea, intregeqte Tudor.

Mare lucru era sd spui gi tu: A fost odati un om tare cumsecade...

- Tii! strig eu, de tot ruqinat, cum de nu mi-a dat prin minte?...

A fost, aqadar... Stali nitel, stafi, cd iar nu merge!

- Dar ce mai e?* E c[ nu pot spune ,,a fost". Pricepeii? Omul de care vi

vorbesc ,,este". Acum.

t2

5T{"

-"Este odatd un om, imi sufl5 repede Florica, dar Tudor iilircc semn sdtacd gi-mi poruncegte scurt:

* Lasi inceputul! Mai departe.

- Ce sd fac? Am s6-l las, m[ invoiesc eu uqurat qi prind a

povesti mai departe: Omul de care vd vorbesc e cel care scrie toatepoveqtile pentru copii...

-Da?- Da. Dacd am si vi spun cine vine la el acas5, nici n-o sl

rrrir credeli. intr-o zi vine un arici...

-Da?- Da. ink-alta un urs, in cealalti o balend, in fiecare zi vine

c:iite-un animal sau cdte o pasire, de sti cu el la taifas. Nu qtiu derrnde a invSlat el graiul animalelor, dar vorbeqte cu aricii qi urgii,il$a cum vorbim noi acum...

- Adici romAneqte? wea sd qtie Tudor.

- Nu, am vrut sd spun cd se inlelege cu aricii qi cu urgii la feltlc bine cum ne inlelegem noi trei. Cu aricii vorbeqte ariceqte, cuturqii urseqte, cu balena baleneqte qi, aqa mai departe, cu fiecarepe limba lui! Afl5 tot ce li se intAmplS qi le scrie apoi p5laniile pe

lbi de hdrtie, cdrora le d[ drumul pe fereastri. Foile zboard, se

irnpriqtie prin {ard, qiatunci titicii qi mdmicile, bunicii gi bunicilelc gdsesc, le citesc qi-apoi vi le povestesc...

- $i tu, ai prins qi tu vreo foaie de h6rtie? intreabi Florica.

-Am prins gi eu c6teva...

- Pdi tu nu eqti nici tdtic, nici mdmicd, nici bunic, nicihunic5...

- Nu sunt, e adevdrat, dar o si fiu. $i, dupi cum vedeli, mdpregdtesc de pe acum temeinic pentru treaba asta... Acu, vorba e,

vreli sd gtifi ce scrie pe foile pe care amizhlttit sd pun mdna?

-Vrem! Sigur cd wem!* Ei, atunci ticeli din gurd qi ascultatri zece poveqti pitice, dar

adevdrate,Cd,vezi bine, de n-ar fiNici eu nu le-aq povesti!

13

POVESTEA BALENEI CELEI MARI SI APE$Tr$ORULUT VTTEAZ

A fost odati o balenS. O baleni mare, care inota prin cele mai

mari oceane. De diminea{dpdnd seara inota, iar pe seari se culca,

adormea gi visa. Nu era o baleni rea, dar era cam prea infumurati.StaJi si vedeli!

intr-o zi, cum inota prin cel mai mare ocean dintre toate

oceanele, se intdlni cu un pegtigor mic, mic cAt degeful mic de la

o m6nd micd.

- Ho-ho! Ce pegte mic! rdse balena. Md qi mir cum de nu {i-efrici sd ino{i prin oceanul 6sta! Doar e cel mai mare dintre toate...

'- De ce sd-mi fre fricS? rispunse pegtiqorul, care eraviteaz.

- Ce? Nu fi-e frici?... Dar de mine Ji-e cam fric5, aqa-i?

- Nu, spuse pegtigorul. Nici de tine nu mi-e fric6...

Yai, tare s-a mai supdrat balena! A inceput sd dea cu coada

prin apd gi sd stropeascd atdt de cumplit, de-ai fi zis cdtoatd apa

are si sard afari din ocean gi n-o si mai rdmdnd pic de api in cel

mai mare ocean dintre toate oceanele.* i1i ar6t eu !ie! a strigat balena qi, nici una, nici doui, ha!! a

inghitit peqtiqorul.

Vede{i, asta n-a fost frumos din partea ei. $i de aceea a qi fostpedepsitd. AveJi pu{inticd r[bdare gi-o sd aflali tot, tot, chiar aqa

cum s-a-ntdmplat. intocmai !

l4

Daci s-a trezit in burta balenei, pegtigorul n-a mai vdzutttitttic. Era acolo la fel de intuneric cum se face cAnd inchizirtttrAndoi ochii. Ia incercali s6-i inchideli! Aqa-i ci nu vedeJittitnic?

Peqtiqorul, insd, era viteaz. Mdcar cI se afla in intuneric, nus-u speriat gi, micar ci nu vedea nimic, a strigat cu glasul luisrrb[irel:

- M-ai inghi{it tu, dar mie nu mi-e fric6!

$i, cdt era de mare, s-a cam speriat balena, auzindu-i glasul.* Ia te uitd la el! qi-a spus. Tot nu tace.

$i, ca s6-l faci si tacd, incepu si se t5vdleascd prin ocean.Sirrea, se cufunda, inota pe spate gi se risucea ca un burghiu. Alircut gi ce-a qtiut qi ce n-a qtiut qi, intr-un tdrzil, istovitS, a tras curllcchea.

- Nu mi-e fric6! striga pegtigorul celviteaz.Ar fi vrut balena sd-l mai sperie, dar nu gtia nici ea cum. Nu-i

rrgor sd sperii un pegtigor atdt de viteaz! $i atunci, cum obosise

nkavdntot sirind qi risucindu-se, balena gi:a pus capul pe un valrnai mare gi-a adormit.

Darpegtiqorul se obiqnuise intre timp cu intunericul din burtabalenei, gi acum cerceta inchisoarea uriaqd in care se afla. $i ce

n-a gisit acolo! in burta balenei zdceatotce voiai. inghilise zecebutoaie cu m5sline gi noud colaci de salvare, o grebl6, trei pantofidesperecheali qi de felurite mirimi, o carle de aritmetici gi o ma-

Sind de aragaz, ba chiar gi o pompi de biciclet[. Nu mi intrebafiLrnde gdsise toate astea, ci nu qtiu. Poate c[zuseri din vapoarele celernari, care plutesc pe cel mai mare ocean dintre toate oceanele,sau poate le cumpdrase de la vreo cooperativd.... Sigur nu pot sivd spun.

Tot ce qtiu e cd pegtigorul n-avea ce face cu tot depozitul pe

care-l adunase balena. Altceva c5uta el. $i, pentru ci se spune cicine cautS gisegte, iati, gdsi qi peqtigorul ceea ce ciuta: un ciocan

;i un cui gros.

l5

5?tr""

l6

Atunci, fhri sd stea mult pe gdnduri, peqtigorul celviteaz a

rr;rucirl ciocanul, a apdsat vArful cuiului in burta balenei gi-a

irre c;rut sd bat[.Vai de mine! Ce s-a int6mplat? a strigat balena, trezindu-se

rlrrr somn. Te pomeneqti ci am inghi{it un afurisit de ldn\ar...l)ar, pdni s6-gi dea ea seama ce gi cum, pegtigorul f6cuse o

prrrrrii qi se strecurase afard, strigAnd voios:Rimdi cu bine, balen6. $i, de speriat, sd gtii ci tot nu m-am

r;rcliat...Tu erai? ardcnit balena gi, micar c[ o durea burta, a vrut sd

st' rcpcadd dupa el.

Dar afunci avdzut cd, prin gaura pe care o fficuse peqtigorul,

rrplr celui mai mare ocean dintre toate oceanele incepea si-irriivileascd in burtd qi pricepu ci-i in primejdie sd se scufunde.

Sporiati de-a binelea il 15si incolo pe peqtiqorul care-i fdcuse

lrrrclucul qi incepu si inoate, cdut0nd ceva cu care si astupe gaura.

- Vail Vai! plAngea balena. Sunt o balen[ atdt de mare 9i uite

cc-arn pdfit...

inoti incoace, inotd incolo gi gdsi o bucatd de lemn. O ludrcpede, o potrivi in dreptul giurii gi vdzu cd o astupase de minune.

- uf]Dar abia risuflase, ci se pomeni lAngi ea cu un vapora$.

('irpitanul ii frcu semn cu luneta qi strigi cAt putu de tare:

-Balen6,hei, baleni! Fd bine 9i d6-ne inapoi bucata de lemn,

cir s-a desprins din vaporaqul nostru...

- ZFLrfl ofti balena. N-am qtiut, vi rog si md iertaJi! $i-i diduciipitanului bucata de lemn.

ii trecuse pasimite infumurarea qi, cum o pilise o datd cu

pcqtigorul celviteaz, se ardta acum bine crescuti gi indatoritoare.l)ar mi se pare cd era cam prea tdrzirt...

Vaporaqul se depirtd repede (se vede treaba c5 cei de pe

vapora$ erau tare zo(li) qi, pldngdnd, balena incepu sd caute iarigiun dop pentru gaura prin care niv5lea apa celui mai mare ocean

tlintre toate oceanele.

17