MEGAN CAMPISI

rr\/ORAT0ARrAM?ACATT

Traducere din limba engleze $i noteIRINA-MARINA BORTOI

LITE RABucuregti

2020

t

SELECTIE DINtBreviar de pdcate osebite, mai mari si mai mici,

si bucatele lor nimerite

AduIter..,.....,...... ........... Stafide

BArfi.,,,..,,,.,.......,,......,.....,,.Tocani de rindunele-de-mare8etie..............................Crimi (la mAnie) .........

Vin fiertInimi de porc

Crimi (pentru apirare)..,. Inimi de iepure

.....,................. Prijituri cu miereGilceavi .,..............Plicinti cu miruntaie

Incendiere Plicinti cu rinichi

Invidie............,....... SmnntiniIscodire...,,......... Tarti cu creier de cocog

inalti tridare............. Fripturi de viti

Mnnie . ZgdrciMinciuni Seminfe de mu;tar

10 I MEGAN CAMPISI

Natt€rea unui copil din flori....,......,...........,.,.,,,.,StruguriOrbire...........,,,.,..,...........,.......,. Plicinti cu carne de porcOtrivire PlS.cinti cu carne de porumbelPicatul originar ............. PiinePreficitorie .....................,.... Budinci de smdntAni gi ouiPribegie,..,,......... .,.......,......, Terci de grluProfanare..........,,.........,;..................,...,....,............ BiscuiliRi2bunare..........,.,............r.,............................... SlngereteSacrilegiu . . . . . . . . . . . l . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Turti dulceSiluire (copil) Cap de miel in lapte de oaieSiluire (femeie).. ...............Cap de claponTridare........................... Cotlet de berbecu!

Zgercenie ....... Usturoi

AN,BOR,ELE GENEALOGICAL X'AMILIEI F,EGALE

REGELE HAROLD AL II-LEA - c. Constanza de Castilia

-fiici Maris.c. AIys Bollings

- fiici Bethany.c. Jenette Cheney

-: :i#:'"#.,'c. Katryna Parr

(c, Titus Seymaur

- fiici Miranda)

r. POF,UMBEL FF,IPT

PAinea e caldi inci sub qalul meu, iar inima lmirisuni prin coaja ei. Fug cit pot de repede, prin ;anfulde pe marginea drumului.

O nari lati, maronie mi se infige in fa!i, slobozindo suflare fierbinte de cal.

-Dii! strigi cirulaqul, ieqind de pe o alee litural-nici, minind iapa in agitalia strizii principale.

Animalul scuturi din cap dintr-o parte in alta, cuzibala fixati intre dinlii galbeni. Am calea blocati.

Prea la vedere, mi dojenesc eu, tocmai cind ies dinSan! pe partea netedi a drumului. imi indoi premiul,il vAr in adincitura dintre sani 5i tAsnesc pe lAngicalul indiritnic qi o cirutri cu fin.

- Dal Aia e! strigi brutarul.Nu indriznesc si mi intorc, ci o rup la fugi. O iau

pe o alee ingusti. La riscruce mi uit intr-o parte,

;ovii, apoi mi duc in cealalti, trecind pe lAngi unstaul qi o fieririe. Dar fiul brutarului care se line dupimine nu goviie. MAna lui imi inconioar; gatul 9i miarunci la pimAnt. Obrazul mi se lipegte de noroi. Vidcizmele fierarului prin uga deschisi. Respir greu de laalergat. imping piinea in sus cu miinile 9i rup collulcu din;ii. Mai bine sd mdnLnc, imi trece prin gAnd.

Dacd md duc Ia temnifd, mai bine sd am burta plind.

22 ] MEGAN CAMPISI

May Owens. Temnicerul mi strigi si ies din celuli.Mi strigi odati cu toate celelalte fete care au venit inaceeaqi siptimini cu mine. Douizeci cu totul. Treifete care au fugit de la casele din alte orage, dar carenu au rude aici gi nici permis de cergetorie. Doui tirfefiri parale cu care si-l ungi pe gardist s; intoarciprivirea. Cinci hoale de buzunare. Opt escroace saumai riu de-atdt. Alti fati drigu!5, ca mine. A omorAtun cAine vagabond ca si aibi ce minca, dar s-a dove-dit ci animalul fugise de la un lord. Asta da ghinion.

Ieqim in gir indian intr-o diminea!5 de inceput deprimivari imbibati de cea!i. Umezeala mi se strecoariin oase, dupi celula in care atelia oameni incilzeauplScut aerul. Mergem in pas vioi pe mijlocul drumului,oprind trisuri pi cirufe, ficdndu-i pe cArufa$i si strigefuriogi. Tribunalul e alSturi, dar asta face parte dinpedeapsi. Toli ochii si ne vadi ruginea. Lumea strigi,zicindu-ne femei afurisite 5i Eve.

Mi-aq dori si le poli arita oamenilor cum egti pediniuntru tot aga cum ili arili fa!a. Atunci ar gti ci nusunt deloc afurisiti. Sau mi-aq dori si-mi vadi pirul 5isi vadi ci arati exact la fel ca pirul reginei, aceleagibucle negre. Atunci lumea ar tti ci sunt drigufi, lafel ca ea. Eu nu sunt o Evi. Eva nu s-a multumit setriiasci pe cimpiile cereqti impreuni cu Ziditorul.A sSrit pe pimAnt $i l-a ciutat pe Adam, strijerulcimpurilor 9i livezilor, l-a pus s-o conduci la pomulZiditorului gi i-a furat fructul. Dupi ce a mancat tot,mai pulin ultima imbucituri, pe care i-a dat-o luiAdam, Ziditorul a blestemat-o pentru tridarea ei ;i atrimis-o si fie stipina infernului. Ea este intruchipa-rea riului. E mai rea chiar decit luda, care l-a tridatpe fiul Ziditorului.

DEVoRATOAREA DE PACATE | 23

Temnicerul ne duce intr-o clidire eleganti, cu unacoperit atit de inalt ci nici cei mai inalli oameni nuI-ar putea atinge. Umplem o banci, douizeci de fetecare tremuri. Binuiesc ci unele dintre noi sunt femei.

Eu sunt femeie de doi ani, cu toate ci nu gtiu dacimi simt ca 9i cum ag fi. Pe de alti parte, nu gtiu cumar trebui si se simti o femeie. imi risucesc inelul'E sublire qi neregulat 9i nu-i de aur adevirat, dar mie

imi place si-mi inchipui ci este. E singurul lucru pe

care-l mai am de la tata. O amintire de la el.

-Acuma ce se intimplS? o intreb pe fata de langimine, cea care a mincat cdinele'

-Judecitorul ia o hotirAre, spune o fati murdari,care sti mai departe Pe banci,

A furat un Pocal de argint.- Registrator ii zice, spune temnicerul.- De ce registratorT intreb eu.

- Soarta mi-e pecetluitS, zice o fati ca un gobolan,

care a incercat s5-9i vAndi copilul din flori pe care

l-a niscut, incercAnd poate se scape, odati cu el, 9i

de numele pitat.- Da, dar trebuie pronuntati' ii spune cea murdari

gobolancei.- De ce ii spune registratorT incerc eu din nou. Inre-

gistreazi ce se intimPli?Temnicerul imi face semn si tac.

- Mie mi se pare o porcirie, rispunde incet gobo-

lanca, uitAndu-se cu un ochi la fiecare dintre noi, sivadi cine di din cap.

Celelalte o ignori, aqa ci las 9i eu privirea in p5-

mint.- Cind vine registratorul? il intreb eu pe temnicer,

dar el deja dd si se ridice in picioare.

24 I MEGAN CAMPISI

Registratorul intri pe o uSi lituralnici. Se duce la omasi inalti din lernn gi se urci pe un scaun inalt dinlemn. Pentru o clipi, arati ca un copil care urci petaburetul tatilui, iar rasul vine inainte si-l pot opri.Temnicerul $i registratorul se uiti cu o privire aspriincoace, dar eu imi iau o mini linigtiti, iar celelaltefete nu mi dau de gol, nici micar gobolanca. Mi simtprost ci am privit in jos mai devreme.

- Chasy Stow? vorbegte registratorul.Temnicerul ii face semn fetei si se ridice. Vagabondaj

gi practicarea cergetoriei firi permis.- Sunt din Chester Town, spune Chasy foarte incet.-Aici nu suntem in Chester Town, spune registra-

torul, firi si ridice micar privirea.-Dar nu era nimic de lucru gi nu puteam si rimin

acasil incearci Chasy.PAni gi eu itiu ci motivul nu conteazd. Cei firi o

locuin;a stabili sunt considerali vagabonzi gi culegide pe stradi de citre gardist, dacd nu au un permisspecial de la regini.

Ochii registratorului r5mAn pe pergamentul s;u.- Poli aduce doi martori de incredere care si vor-

beasci pentru dumneata?E o prostie si intrebi aga ceva.

-Aici nu suniem decAt noi, ii spun celei care a min-cat ciinele. Numai temnicerul, gi care sunt $anselesi fie fratele ei?

Registratorul bate cu un ciocinel de lemn in masi,iar eu inchid gura.

Registratorul pronunfi pedeapsa lui Chasy, dupicum a spus fata murdari ci va face.

Va fi biciuiti gi apoi arsi prin zgdrciul urechii, cuun fier incins, gros cAt degetul mare.

DEVoRAToAREA DE PACATE 25

- Iar daci mai apari vreodati in fala acestui tribu-nal, continui registratorul, vei fi spanzurati in gtreangpani la moarte.

$i asta e o prostie. Cdnd e omul spanzurat altfeldecat in $treang $i pani la moarte? Dar nu le spuncelorlalte. O spun doar in capul meu. Apoi mi doie-nesc. GAnduri urite: Devoratoarea de pdcate o sd

mdndnce pdstdrnac pe mormdntul meu.

Registratorul ne ia pe rind, una cAte una, Uneleprimesc spanzur;toarea, altele biciul. Fata cu chipde gobolan urmeazi si fie arsi de vie. Registratorulnu se uiti la nici una dintre noi. Nu pune intrebiri,decit daci avem martori de incredere care si vorbeascipentru noi, ceea ce gtie foarte bine ci. nu avem, Defiecare dati cind intreabi asta, imi apare in piept,acolo unde se imbini coastele, o cilduri in formi destea. La a tasea sau a $aptea oari, sunt deja furioasi,iar eu nu-s minioasi din fire. Vreau si nu mai intrebeaga ceva. Sau micar si se uite la noi.

- May Owens, strigi el.

- Da, spun tare, Iuindu-mi prin surprindere gi pe

mine insimi gi pe temnicer, care imi arunci o priviredoienitoare.

Dar am reu$it. L-am ficut pe registrator si ridiceprivirea.

Se uiti lung. Se holbeazi, mai degrabi, iar ochii i se

prefac in nigte cute intunecate. Celelalte fete inallicapetele din pricina ticerii, smulse din cine gtie ce

visiri in care s-au cufundat.- May Owens, repeti registratorul, de data asta

trecand peste fiecare literi, rostogolindu-le pe limbi.N;scuti Daffrey.

- Sunt Owens, spun eu, pe un ton mai aspru decitmi-am propus,

26 I MEGAN CAMPISI

Degetele mele se duc drept la inelul tatei. Habarnu am de unde gtie registratorul numele de familie almamei. Nici micar nu clipegte. Doui luni mici gi negre,care privesc gi privesc. Poate mi vede pe diniuntru,aga cum mi-am dorit mai devreme, ca intr-o vrijitorie.

Apoi, din senin, strigi: ,,Winnie Fletcher", iar far-mecul se destrami. Privim toate, uimite, la registrator.

- Winnie Fletcher!Registratorul se uiti la temnicer, care se uiti la noi.

Winnie Fletcher se ridici, nesiguri.- Ai furat punga unui birbat. Ai martori de incre-

dere care si vorbeasci pentru dumneata?Dupi ultima pronunlare, registratorul iese pe ace-

eagi ugi lSturalnici. Temnicerul ne face semn si neridicim.

- Dar eu n-am primit pedeapsi, ii spun, N-am pri-mit nici micar firidelegea. Doar m-a numit. $i mi-aaruncat privirea aceea.

Ne intoarcem la temni!;, in amiaza murdari giumedi,

- Cu mine cum rimAne? il intreb iar pe temnicer,cind trec pe lingi el, in uga celulei.

E1 ridici din umeri, de parci s-ar spila pe mAinide toati problema, qi pleaci. Mi uit la celelalte fete.

- Cu mine cum rimine?Fetele imi eviti privirea, a$a cum am evitat-o toate

pe a gobolancei.

E aproape mai riu decit o condamnare, si nu ainici una. Fetele care urmeazi si fie spinzurate vor fispinzurate peste trei zile.

-Voi fi qi eu spdnzurati odati cu ele? intreb printregratii, dar temnicerul parci s-a ficut de piatri. Si mipregitesc?

DEVoMToAREA DE PACATE | 27

Nu ci am avea cum si ne pregitim prea mult.Winnie ii figiduiegte pantofii uneia dintre tArfe, daciii devoreazi picatele. Daci nu sunt bogafi, intemnifaliiau parte de Devorarea Simpli, rezervati celor care nuse pot spovedi inainte si moari. Tirfa nu e de acord.

- Dar sufletul tiu e deia pierdut, insisti Winnie.N-are ce riu si-!i faci. Nu e mult. Doar holia asta $inigte minciuni, iur.

Cealalti tarfi scuturi din cap inainte ca Winniesi intrebe micar.

-Nici un om nu se poate uita la o devoratoare de

picate. Nimeni n-o atinge. Cum si muncesc daci numi vede gi nu mi atinge nimeni?

$obolanca are mai mult succes. ii oferi un bancelei care a mincat cAinele ca si-i duci un medalionsurorii ei. ii promite inci un ban de la sori-sa, dupice va primi medalionul.

-Abia toamna viitoare o si fie, o avertizeazi ceacare a mXncat cAinele.

Va rimine in temni!; toati primivara 9i vara, citare s5-i ia familiei sale s5-i pliteasci amenda.

- Nu se strici pAni atunci, zice gobolanca despre

medalion qi-l pune in mAna celei care a mincat cAinele.

Eu zimbesc la gluma ficuti, dar ochii ei trec peste

ai mei firi si-i vadi.

imi petrec ziua urmitoare gAndindu-mi la tata.Cum stitea el pe pat, cu petura albastri 9i peticititrasi peste el, scuturindu-se gi tremurind din tot cor-pul dupi ce qi-a tiiat mina, reparAnd moara oraqului.Cum l-am chemat pe doctor si vini, dar doctoruldoar l-a m;surat cu privirea gi a zis ci n-am eu banipentru nimic din ce ar trebui si-i faci. Cum tata m-arugat si-i spun ce vid pe fereastri 9i nu l-a deranjat

28 ] MEGAN CAMPISI

si-i descriu fiecare lucru pe careJ bigam de seami,ca de pildi norii care igi schimbau forma in timp ce seperindau. Cum nu m-am indurat si chem devoratoareade picate, iar apoi a fost prea tarziu. intr-o dimineafi,in timp ce incilzeam laptele, tata s-a ficut mic de totqi s-a indepirtat de sine, lisAnd in urmi doar o coaji9i pe mine singuri-singuricS. Umbra lui a rimas incasi siptimAni intregi. Nu era intunecati ca o umbri,ci doar un loc go1, de forma tatei. O vedeam cu coadaochiului gi mi intorceam ttiind ci tata ar trebui si fieacolo. Dar cind mi uitam, nu era nimic.

Cel mai greu era ci nu aveam cui si-i povestescimpresiile mele, de pildi daci vedeam un piianjencAnd imi cliteam miinile la chiuveti. Sau cum puteamsi fac valuri fluturind marginile ceargafurilor uscate,in sus gi in ios, in sus gi in fos.

Am incercat s5-i vorbesc despre impresiile melevecinei noastre, Bessie. La inceput s-a aritat bine-voitoare cind m-am dus prima dati la ea si stimde vorbi, rizAnd, numindu-mi, la fel cum o ficea gimama, o gasculif i guralivi, Dar pe misuri ce treceauzilele, o surprindeam incovoindu-se putin cind mivedea ci vin. Zilele s-au preficut in siptimdni, iaracum, cAnd veneam, ofta zgomotos, de parci s-ar fitemut c; n-ag fi auzit-o daci ofta mai incet.

Am incercat si vorbesc cu mitra cireia ii plicea sivineze printre buruienile din gridina mea lisati inparagini. Sau vorbeam cu siculelul cu lavandi pe caremama il !inuse pe policioara de deasupra Semineului.Mi impiedicam in propriile picioare doar ca si-i salutpe pulinii oameni care veneau inci dupi rufe. Ca si iiaud zicind ,,i!i mullumesc frumos" 9i si spun, la rin-dul meu, ,,pentru putin". Uneori vorbeam cu hainelelor in timp ce le spilam, de parcS ar fi fost oamenii

DEVoRATOAREA DE PACATE | 29

care le purtau. Dar imi era dor de rispunsurile pe carele primeam. Aqa ci, degi gtiam ci nu se bucuri si mivadi, a$teptam lAngi obloane, iar cAnd Bessie iegeain gridina de zarzavat, mi duceam in fugi la ea si-iimpirtigesc vegtile.

Apoi, intr-o zi, stitea acolo in genunchi, cu qase

morcovi murdari lingi ea. Un morcov, imi amintesc,arita scurt 9i deformat ca un detet rupt. Mi dusesemsi-i spun despre o cioari care ciugulea un petic vechide piele. Dar ea s-a ridicat inainte si ajung micar lapartea cu pielea.

- Nu, n!, nu, gata. E prea mult, a strigat ea. Nu suntmama ta. Ii am pe Lee gi pe Tom de care si mi ingri-jesc. Nu gi pe tine.

- Dar sunteli vecina mea, am zis eu.

- Mi-am ficut din plin datoria de vecini fafi de tine.Cuvintele ei m-au izbit din plin.- Ce ili trebuie lie sunt rude, qi ai o mullime colo jos,

la riu. Du-te la acolo cu pilivrigeala ta, cu povegtiledespre ce a mai adulmecat un caine in dimineata astagi ce nor are formi de miel.

Rudele erau ultimul lucru de care aveam nevoie.

Doui dimineli mai tarziu, fetele condamnate laspinzuritoare ies din temnili. Temnicerul nici nuclipe5te cind intreb:

- Cu mine cum rimine?Doar citeva dintre noi riminem in celuli. E mai

bine aga, din pricina oalei de noapte. E doar una sin-guri, iar cAnd celula e plini, oala se umple atit derepede ci trebuie si ne pigim intr-un colg. Daci a9 figtiut inainte cat pigat e intr-o temniii, a9 fi adus gilelisil adun. Sunt locuri care cumpir5 pigat vechi. Mamagi cu mine il foloseam la albitul rufelor, iar piuarii, ca

30 I MEGAN CAMPISI

s; curele lina noui. $i vopsitorii care lucreazi cu dro-bugor il folosesc, dar nu gtiu la ce.

Sosesc mai multe fete. Oala de noapte di din noupe dinafari. Multe hoate in grupul nou, printre caregi patru surori care au lucrat la bucitiria regali qi

care aveau o afacere infloritoare pe lAngi, vinzdndmincarea rimasi de pe mesele reginei Bethany, cAndaceasta venea, insoliti de curtenii ei, in ora9.

in anotimpurile de trecere, primivara gi toamna,regina Bethany 9i curtenii ei vin cu barjele in sus pe

riu, din oragul mare, ca si locuiasci aici. Cu totii ie;imsi o vedem cind sosegte cu servitorii gi doamnele ei decompanie 9i cufere peste cufere. Asta inseamni munciqi bani. Dar oragul se umfli cumva intr-un fel inco-mod, drumurile sunt ticsite de oameni, cirule gi cai,de actori care dau reprezentalii despre ultimele noutilidin regat, de cildirari gi vAnzitori de mirunliguricare igi ridici tarabele, de vagabonzi gi cergetori carehoiniresc pe strezi, ca in poezia:

l-auzi, i-auzi, ce hdmdie duldii,Venit-au cersetorii iar Ia tdrg,Devoratoare de pdcate, tnsetogali de rdchie,

$i menestreli inveSmdntafi ca poamele in pdrg.

Cele patru surori care au lucrat in bucitirie sunto mici societate in sine, stind de vorbi gi rAzAnd 9iuneori tinandu-se in brale una pe alta in timp cepl6ng. Eu stau lingi ele, ca 9i cum ag face parte dingrupul lor. Mi face si simt ci am prieteni. Lor nupare si le pese.

- Si vinzi resturi de mincare nu era impotriva legiipe vremea mamei, zice sora cea mare intr-o diminea!i.Venea la pachet cu sluiba!

DEVoMToAREA DE PACATE 31

-Toati lumea simte acuma strAnsoarea, se plAnge

una dintre surorile mai mici. Regina le pune pe doam-nele de la curte s;-gi pliteasci singure intrelinerea,si ftili - vorbeqte cu cele dintre noi care nu ftiu -,bucatele, luminirile, chiar gi lemnele de foc. Cu toateci sunt in serviciul reginei. Regina cea ranchiunoasi!

-Taci, Lila! o cearti sora cea mare.

-Astea-s vorbe de spus in gind, sugerez cu voce tare.- Gemma a vizut-o pe regini cAnd a infipt un culit

in mina unei domnile fiindci i-a zimbit favorituluieil Lama i-a ie$it pe partea cealalti gi s-a infipt inmasi, spune Lila.

-Tot nu se spun asemenea lucruri daci nu vrei si !ise reteze limba 9i s-o vezi atArnati de zidul castelului,spune cea mare.

- O nunti ar rezolva iute problema, zice alti sori.Gata cu favorifii.

- Daci luptele pentru m6na ei nu ne bagi in altrizboi, se plAnge cea mare.

- Oh, gandili-vi la o nunti regali, spune Lila. O gri-madi de bani gi o grimadi de bucate.

-Trag nidejde ci n-o sI se mirite cu un striin,spune cea mare. Avem gi noi acilea birbali destui. Dela miazizi pini la apus gi sus la miazinoapte.

- La miazinoapte nu-s striini? zic eu. Toati lumeagtie ci birbalii de la miazSnoapte poarti fuste, numininci altceva decit budinci in siculef 9i se impre-uneazi cu orice, birbat, femeie, pini 9i cu oile.

Surorile continui de parci n-ag fi glisuit.-itri mai aduci aminte de pretendentul tAnir, cu

ciorapii rogii? spune mezina, fi toate se pun pe rAs.

Apoi un oftat se atterne peste grup, gi se ghemuiescunele intr-altele ca porumbilele in cotet.