Aspecte
EKG in afectiuni extracardiace
• Tulburari
electrolitice
• Hipotermia
• Febra• Medicamente
• Boli
ale sistemului
nervos
central
• Boli
tiroidiene
• Boli
digestive
Tulburari electrolitice
• HiperpotasemiaK>5,5 mEq/l‐unde
T inalte, subtiri, ascutite
(cortul
ionilor
de potasiu
e mare, plin)Potasiu
pana
in 6,5 mEq/l‐
22% dintre
pacienti
nu
au semne
EKG Peste
6,5 mEq/l apar si modificari QRS largire
complex QRS‐
dig. diff. bloc de ramura
sau preexcitatie
Hiperpotasemia
• Se cauta
semnele
de bloc de ramura
in alte derivatii, undele
S si
modificarile
de ST‐T
secundare
ce
apar
in blocurile
de ramura
• Cu cat hiperpotasemia
creste
cu atat complexele
QRS sunt
mai
largi, bradicardice
sugerand
,,dying harts’’
Hiperpotasemia
Hiperpotasemia
• Peste
7‐8 mEp/l
unda
P se lareste
se aplatizeaza
sau
chiar
dispare
• Intervalul
P‐R (cand
unda
P este
vizibila) se prelungeste
• Peste
9‐10 mEq/l
apar
ritmuri
ventriculre
de scapare
care simuleaza
fibrilatia
atriala
lenta
• Peste
12‐14 mEq/l
apare
fibrilatia
ventriculara sau
asitola
• Ekg
cu ritm
idioventricular
Hipopotasemia
• Potasiu
sub 2,7 mEq/l
apar
anomalii
ale:‐segment ST ‐unda
T
‐unda
U• 3 modificari
importante:
‐subdenivelare
segm. ST>0,5mm‐unde
T aplatizate
(cort
gol)
‐unda
U mai
mare decat
unda
T ‐aritmii
ventriculare, bradicardii
Hipercalcemia
• Cauze:• Hiperparatiroidism
(primar
sau
tertiar)
• Mielom
multiplu
• Metastaze
osoase
• Sindroame
paraneoplazice
• Sarcoidoza• Exces
de vitamina
D (iatrogen)
Hipercalcemia
• Cresterea
nivelului
Ca seric
induce o accentuare
a contractilitatii
si
a excitabilitatii
inimii
• Scurtarea
segmentului
ST
• supradenivelare
a segmentului
ST in V1V2
• Prelungirea
intervalului
PR, complex QRS
ingust
• Uneori
–
blocuri
AV gr
II, III
• Efecte
asemanatoare
cu toxicitatea
digoxinei
(dg dif!)
Hipercalcemia
Hipocalcemia
• Calciu
ionic normal = 2.2 – 2.6 mmol/L.
• Hipocalcemie
moderata
= 1.9 – 2.2 mmol/L.
• Hipocalcemie
severa
= < 1.9 mmol/L.
• Cauze: hipoparatiroidism, deficit de vitamina
D, pancreatita
acuta, hipomagneziemie,
hipofosfatemie, exces
de diuretice
(furosemid), septicemie
• Simptome:
• Excitabilitate
neuromusculara, spasm carpopedal, tetanie, semn
Chvostek
si
Trousseu
pozitiv, convulsii.
Hipocalcemia:
• Prelungire
a segmentului
ST si
a intervalulului QT
• Unda
T poate
fi
normala, cu o forma ascutita si
uneori
negativa
• Sunt
asociate
deseori
HVS si
BRS
Hipocalcemie
Hipocalcemie
Hipotermia• Scaderea
temperaturii
corpului
34˚
22˚
• Cresterea
duratei
potentialului
de actiune
prin cresterea
platoului, cresterea
duratei
timpului
de depolarizare
si
de repolarizare
• Hipotermia
moderata
‐
afectarea
undelor
T
• Hipotermia
accentuata
modificari
si
QRS
• Aparitia
undei
Osborne‐deflexiune
pozitiva
in prima portiune
a segmentului
ST in derivatiile
DII, DIII, aVF, V5, V6
Hipotermia
• Temp. corpului
34˚
‐
bradicardii
‐
largirea
complexului
QRS
32˚
25˚
‐
fibrilatia
atriala
‐ritmuri
jonctionale
sub 25˚
‐
tulburari
de ritm ventriculare,
asistolie
Hipotermia
Hipotermia
Efectul
medicamentelor
asupra aspectului
EKG
• Frecventa
cardiaca:
‐crescuta
medic. simpatic
stimulante
‐scazuta
medic. vagal
stimulante, beta blocante
• PR alungit‐beta blocante‐blocanti
de calciu, adenozina
• Complex QRS alungit‐bloc.can.de
sodiu
(antiaritmic)
• QT interval alungit‐bloc.can.de
potasiu
‐scurtata
digitale
• Antiaritmicele:
• Clasa
IC. Propafenona
prelungeste
QRS si
interval QT‐tahicardii
cu complex larg
• Clasa
II‐beta blocante: scad
frecventa
sinusala, cresc
intervalul
PR, pot produce bloc sinoatrial
sau
atrio
ventricular
• Clasa
III‐sotalol,
amiodarona,
dofetilide‐ prelungesc
interv. QT fara
prelungirea
QRS‐cresc
interv. JT
• Clasa
VI‐blocanti
de calciu‐scad
frecventa
sinusala(verapamil
si
diltiazem)
si
cresc
conducerea
atrioventriculara
• De pus ekg
cu torsada, cu bloace
Intoxicatia digitalica• Prelungesc
intervalul
PR
• Determina
o inclinare
in jos
a segmentului
ST care ii da
aspectul
mustatii
lui
Salvador Dali
• Scad
amplitudinea
undei
T • Scurteaza
intervalul
QT
• Apar
aritmii
specifice:‐
bigeminism
ventricular
‐
tahicardi
ventriculare‐
tahicardi
atriale
cu bloc
‐
bloc atrioventricular
gradul
I, II si
III• Ritm
idioventricular
accelerat
Intoxicatia digitalica
amiloidoza
• Unde
Q
• Aspecte
de hipertrofie
ventriculara
• Aspect de hipertrofie
atriala, biatriala
Caz clinic
• 35 F, sincopa
adusa
la departamentul
de urgenta
• Febra, palida, frisoane
in ultimele
48 de ore, TA 110/70 mmHg, av
36/min
EKG:
Caz clinic
• 40 F, departament
urgenta
dispnee
acuta
• TAS 100 mmHg , av
100/min
• Anamneza: vacanta
exotica, avion
Hipertiroidism
• Tahicardie
sinusala• Incidenta
crescuta
de tahiaritmii
atriale, in primul
rand FIA (20‐25%)
• 50% dintre
pacientii
cu tireotoxicoza
au AV>100/min• Tireotoxicoza
severa
poate
evolua
cu tahicardii
atriale
la o rata >
200/min• Modificarile
EKG in tireotoxicoza
sunt
in principal legate de
cresterea
activitatii
sistemului
nervos
simpatic
si
de efectele stimulante
ale hormonilor
tiroidieni
asupra
miocardului
• Tesutul
atrial
este
foarte
sensibil
la efetele
hormonilor
tiroidieni, de unde
si
preponderenta
tahiaritmiilor
atriale
in aceasta
patologie
• !! La pacientii
cu tahicardii
sau
FIA inexplicabile
trebuie
determinate TSH si
fT4, pentru
a cauta
o posibila
tireotoxicoza
• Tahiaritmiile
aparute
pe
fondul
tireotoxicozei
trebuie
tratate
cu betablocante
Hipertiroidism
Hipotiroidism
• Bradicardie
sinusala
• Voltaj
redus
al tuturor
undelor
P, QRS, T, unde T negative, intervale
PR si
QT prelungite
• Tratamentul
eficient
duce la reducerea
sau disparitia
modificarilor
EGK, odata
cu
ameliorarea
clinica
Hipotiroidism
Hipotiroidism – dupa initierea tratamentului
Bolile sistemului nervos
• Afectiunile
SNC modifica
in general repolarizarea atriala
si
ventriculara, prin
afectarea
influentei
vegetative asupra
inimii• Afectiunile
care modifica
frecvent
EKG sunt:
hemoragia
subarahnoidiana, AVC ischemic, interventiile
chirurgicale, traumatismele
cerebrale, electrosocul• Modificari
de segment ST (supra/subdenivelare),
unde
T negative, prelungirea
intervalului
QT, artimii
(bradicaride
sinusala, tahicardii
sinusale,
extrasistole, tahicardii
ventriculare)
Bolile digestive
• EKG‐ul
contribuie
in mica masura
la dg clinic al bolilor
digestive, dar
permite
diagnosticul
diferential
dintre
unele
boli
digestive si
bolile cardiovasculare
(ex. Ne
permite
un dg diferential
rapid intre
pancreatita
acuta/ulcerul
perforat
si IMA)
• ! Oricare
dintre
bolile
digestive care evolueaza
cu stare de soc, varsaturi, diaree
poate
produce
modificari
EKG nespecifice
sau
poate
releva semnele
electrice
ale unei
cardiopatii
latente
Pancreatita acuta
• Denivelari
ale segmentului
ST, unde
T bifazice
sau negative – simuland o ischemie
miocardica
acuta,
infact
miocardic
subendocardic
• Este
posibila
implicarea
inflamatiei
pericardice
si chiar
subepicardice
prin
atac
enzimatic
sau/si
necroza
grasa
de vecinatate; alte
explicatii: reactia circulatiei
coronariene
la starea
de soc, tulburari
electrolitice
secundarea
varsaturilor, deshidratarii
• Revenirea
modificarilor
EKG odata
cu normalizarea valorilor
amilazei
si
lipazei
serice
Va multumesc pentru atentie!