Interviu cu DumnezeuInterviu cu Dumnezeude Octavian Palerde Octavian Palermai 7, 2007 in mai 7, 2007 in High concepts

- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.- Ai vrea sa-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.- Daca ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.- Daca ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.- Timpul meu este eternitatea… Ce întrebari ai vrea sa-mi pui?- Timpul meu este eternitatea… Ce întrebari ai vrea sa-mi pui?- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?Dumnezeu mi-a raspuns:Dumnezeu mi-a raspuns:- Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca… iar apoi tânjesc iar - Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca… iar apoi tânjesc iar sa fie copii.sa fie copii.Ca îsi pierd sanatatea pentru a face bani… iar apoi îsi pierd banii pentru a-si Ca îsi pierd sanatatea pentru a face bani… iar apoi îsi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.recapata sanatatea.Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici Faptul ca se gândesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul nici viitorul.prezentul nici viitorul.Ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.Ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.

Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.Dumnezeu mi-a luat mâna si am stat tacuti un timp.Apoi am întrebat:Apoi am întrebat:- Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le - Ca parinte, care ar fi câteva dintre lectiile de viata pe care ai dori sa le învete copiii tai?învete copiii tai?- Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida rani profunde în - Sa învete ca dureaza doar câteva secunde sa deschida rani profunde în inima celor pe care îi iubesc… si ca dureaza mai multi ani pentru ca inima celor pe care îi iubesc… si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece.acestea sa se vindece.Sa învete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care Sa învete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin.are nevoie de cel mai putin.Sa învete ca exista oameni care îi iubesc dar pur si simplu înca nu stiu sa-Sa învete ca exista oameni care îi iubesc dar pur si simplu înca nu stiu sa-si exprime sentimentele.si exprime sentimentele.Sa învete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada în Sa învete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada în mod diferit.mod diferit.Sa învete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, Sa învete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei însisi.trebuie sa se ierte pe ei însisi.- Multumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai - Multumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?dori ca oamenii sa stie?Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:Dumnezeu m-a privit zâmbind si a spus:- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna.- Doar faptul ca sunt aici, întotdeauna.

INREGISTRAREA FENOMENULUI ELECTRIC DE LA NIVELUL CORDULUI

Există două posibilităţi de înregistrare a activităţii Există două posibilităţi de înregistrare a activităţii electrice:electrice:

Electrocardiograma Electrocardiograma – reprezintă înregistrarea – reprezintă înregistrarea grafică grafică a diferentelor de potential care iau nasterea diferentelor de potential care iau nastere prin prin depolarizarea si repolarizarea miocarduluidepolarizarea si repolarizarea miocardului din timpul din timpul unui ciclu cardiacunui ciclu cardiac,, într-un sistem de două axe, în într-un sistem de două axe, în funcţie de timp (înregistrare în plan).funcţie de timp (înregistrare în plan).

Vectocardiograma - VCG reprezintă înregistrarea vectorilor instantanei de depolarizare şi repolarizare în spaţiu. Prin unirea vârfurilor vectorilor multipli instantanei, în spaţiu, se obţine o buclă spaţială de vectocardiografie.

Curentul electric produs de cord in timpul ciclului cardiac este condus de catre tesuturile Curentul electric produs de cord in timpul ciclului cardiac este condus de catre tesuturile din jur catre suprafata organismului. Daca plasam electrozi in diferite segmente (trunchi, din jur catre suprafata organismului. Daca plasam electrozi in diferite segmente (trunchi, brate, gambe), potentialul electric generat poate fi inregistrat; aceasta inregistrare se brate, gambe), potentialul electric generat poate fi inregistrat; aceasta inregistrare se numeste numeste electrocardiogramaelectrocardiograma..

Diferenta de potential creste la interfata dintre miocardul activat Diferenta de potential creste la interfata dintre miocardul activat (depolarizat) si cel neactivat (aflat in repaus)(depolarizat) si cel neactivat (aflat in repaus)

Daca plasam 2 electrozi cuplati la un galvanaometru pe suprafata unei fibre Daca plasam 2 electrozi cuplati la un galvanaometru pe suprafata unei fibre miocardice aflata in depolarizare vor inregistra o diferenta de potential de sens miocardice aflata in depolarizare vor inregistra o diferenta de potential de sens pozitiv, care se va inscrie pe un traseu ECG ca o unda pozitiva (conditia A pe pozitiv, care se va inscrie pe un traseu ECG ca o unda pozitiva (conditia A pe imagine).imagine).

Daca fibra miocardica este complet Daca fibra miocardica este complet depolarizata sau complet repolarizata, depolarizata sau complet repolarizata, cei 2 electrozi nu vor inregistra nici o cei 2 electrozi nu vor inregistra nici o diferenta de potential. Pe ECG se va diferenta de potential. Pe ECG se va inscrie o linie izoelectrica (care exprima inscrie o linie izoelectrica (care exprima situatia de 0 potential) sau deflexiuea situatia de 0 potential) sau deflexiuea coboara catre linia izoelectrica (conditia coboara catre linia izoelectrica (conditia B).B).

O electrocardiograma ofera informatii despre:O electrocardiograma ofera informatii despre:

■■ Ritmul inimiiRitmul inimii

■■ Originea impulsului si propagarea (conducerea) acestuia prin masa Originea impulsului si propagarea (conducerea) acestuia prin masa miocarduluimiocardului

■ ■ Marimea cavitatilor corduluiMarimea cavitatilor cordului

■■ Pozitia inimiiPozitia inimii

■■ Extensia si localizarea unui infarct acut de miocard (IMA)Extensia si localizarea unui infarct acut de miocard (IMA)

■■ Efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor Efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor miocarduluimiocardului

■■ Efectele unor medicamente asupra activitatii corduluiEfectele unor medicamente asupra activitatii cordului

NUNU ofera date despre contractilitatea miocardului si despre functia de ofera date despre contractilitatea miocardului si despre functia de pompapompa

Aceste informatii se pot obtine prin Aceste informatii se pot obtine prin cateterism cardiac sau prin cateterism cardiac sau prin ecocardiografieecocardiografie

Care este importanta practica a inregistrarii unei Care este importanta practica a inregistrarii unei electrocadiograme?electrocadiograme?

Teoria Teoria DIPOLULUIDIPOLULUI■■ CCompară câmpul electric creat de un dipol artificial ompară câmpul electric creat de un dipol artificial

într-un mediu conductor, cu câmpul electric generat într-un mediu conductor, cu câmpul electric generat de cord. de cord.

■■ Prin dipol se înţelege un cuplul de sarcini electrice: Prin dipol se înţelege un cuplul de sarcini electrice: una pozitivă şi alta negativă. una pozitivă şi alta negativă.

■■ Porţiunea din miocard activată devine Porţiunea din miocard activată devine electronegativă, iar cea neactivată este electronegativă, iar cea neactivată este electropozitivă, creându-se astfel un dipol.electropozitivă, creându-se astfel un dipol.

TEORII CARE NE AJUTA SA INTELEGEM FORMAREA TEORII CARE NE AJUTA SA INTELEGEM FORMAREA UNDELOR EKGUNDELOR EKG

Câmpul electric creat de un dipol artificial. Curba de profil a dipolului. (după P. Dumitru).Un electrod plasat in campul (polul) + va inregistra o unda pozitiva, iar cel plasat in campul (polul) – o unda negativa.

■■ Dipolipolulul se mişcă, se deplasează în torace odată se mişcă, se deplasează în torace odată

cu depolarizarea progresivă a miocardului, în faţa cu depolarizarea progresivă a miocardului, în faţa

unor electrozi exploratori plasaţi în puncte fixe; unor electrozi exploratori plasaţi în puncte fixe;

înregistrarea înregistrarea ECG ECG este asemănătoare curbei de este asemănătoare curbei de

profil a dipolului de mai susprofil a dipolului de mai sus, adica este formata , adica este formata

din unde pozitive si negativedin unde pozitive si negative..

Teoria Teoria VECTORIALAVECTORIALA■ ■ O diferenţă de potenţial între zona depolarizată şi cea repolarizată creează o O diferenţă de potenţial între zona depolarizată şi cea repolarizată creează o FORFORŢŢAA

ccareare se deplasează şi se reprezintă ca un vector, caracterizat de se deplasează şi se reprezintă ca un vector, caracterizat de unun punct de punct de orgineorgine, , direcţiedirecţie,, sens sens si marime si marime. .

■■ Fiind expresia grafică a unor forţe, vectorii se pot însuma:Fiind expresia grafică a unor forţe, vectorii se pot însuma:

TEORII CARE NE AJUTA SA INTELEGEM FORMAREA TEORII CARE NE AJUTA SA INTELEGEM FORMAREA UNDELOR EKGUNDELOR EKG

- - doi vectori doi vectori cu aceeasi originecu aceeasi origine, , de sens contrar şi de de sens contrar şi de mărimi diferite se însumează algebricmărimi diferite se însumează algebric: se : se scscade ade vectorul vectorul mai mic din cel mai mare, rezultanta având sensul mai mic din cel mai mare, rezultanta având sensul vectorului mai marevectorului mai mare (schema a) (schema a)

- doi vectori - doi vectori cu aceeasi origine, de marime egalacu aceeasi origine, de marime egala, dar de , dar de sens opus, prin însumare se anulează, rezultanta fiindsens opus, prin însumare se anulează, rezultanta fiind zero zero (schema b)(schema b)

- doi vectori cu punct de origine comun, dar cu doi vectori cu punct de origine comun, dar cu direcţii direcţii si marimi si marimi diferite, se însumează după diferite, se însumează după regula paralelogramului forţelor, construit regula paralelogramului forţelor, construit prin ducerea unor paralele la vectori, din prin ducerea unor paralele la vectori, din capetele lorcapetele lor. D. Diagonala paralelogramului iagonala paralelogramului astfel format, reprezastfel format, repreziintntaa rezultanta R rezultanta R. In schema din dreapta: insumarea a 2 vectori (a) si a unei In schema din dreapta: insumarea a 2 vectori (a) si a unei multimi de vectori (b).multimi de vectori (b).

Teoria Teoria VECTORIALAVECTORIALA

Cordul, organ cu fibre musculare orientate în toate sensurile, cu pereţi inegali şi diferit orientaţi în spaţiu, aflat permanent în activare - depolarizare sau repolarizare, într-o anumită succesiune şi nu simultan va genera o multitudine de vectori care insumati vor da câţva vectori rezultanti. Acestia vor fi exploraţi prin ECG

In imagini: Vectorul rezultant al depolarizarii ventriculare: este orientat de sus in jos si de la dreapta la stanga. Urmareste axul anatomic, longitudinal al cordului.

Teoria Teoria UNGHIULUI SOLIDUNGHIULUI SOLID

■ Permite înţelegerea mai bună a reprezentării fenomenelor electrice în conducerile unipolare.

■ Presupunem o suprafaţă “S” explorată dintr-un punct E care este centrul unei sfere. Suprafaţa tăiată din sferă de conul unei suprafeţe "S" este unghiul solid, conceput în spaţiu, deci tridimensional.

■ Potenţialul electric cules din E are sensul polarităţii feţei care este orientată spre E.

■ Amplitudinea potenţialului înregistrat din E, va fi cu atât mai mare cu cât unghiul solid va fi mai mare.

■ Cu cât punctul E din care explorăm suprafaţa “S” este mai aproape de “S”, cu atât unghiul solid va mai mare şi invers, iar amplitudinea undei va fi mai mare sau mai mica

La La generarea grafoelementelor de pe EKG generarea grafoelementelor de pe EKG

participă participă urmatorii urmatorii vectorii finali:vectorii finali:

■■ de depolarizare atrialăde depolarizare atrială■■ de depolarizare septalăde depolarizare septală■■ de depolarizare ventricularăde depolarizare ventriculară■■ de repolarizare ventricularăde repolarizare ventriculară

Depolarizarea atrialăDepolarizarea atrială - - pornporneste este din nodulul sinusaldin nodulul sinusal..

▪▪ Atriul drept se depolarizAtriul drept se depolarizeaza primuleaza primul,, înaintea atriului stâng, cu 0,02 sec înaintea atriului stâng, cu 0,02 sec;; VVectorul va fi orientat conform poziţiei lui în torace, de la dreapta la stânga, ectorul va fi orientat conform poziţiei lui în torace, de la dreapta la stânga, de sus în jos şi dinapoi – înainte. de sus în jos şi dinapoi – înainte.

▪▪ Atriul Atriul stangstang se depolariz se depolarizeaza dupa eaza dupa 0,02 sec0,02 secVectorul Vectorul este este orientat aproape orizontal de la dreapta la stânga şi dinainte orientat aproape orizontal de la dreapta la stânga şi dinainte înapoi. înapoi.

▪▪ VVectorul rezultant ectorul rezultant al depolarizarii atriale este al depolarizarii atriale este diagonala paralelogramului diagonala paralelogramului format din aceşti vectori şi format din aceşti vectori şi esteeste orientat de la dreapta la stânga şi de sus în jos orientat de la dreapta la stânga şi de sus în jos

▪▪ Pe ECG, depolarizarea atriala este reprezentataPe ECG, depolarizarea atriala este reprezentata de unda de unda P P pozitivă pozitivă si si rotunjitărotunjită, în , în care prima jumătate care prima jumătate (panta ascendenta)(panta ascendenta) este dată de depolarizarea atriului drept, iar este dată de depolarizarea atriului drept, iar cea de a doua jumătatecea de a doua jumătate (panta descendenta) (panta descendenta), de depolarizarea atriului stâng., de depolarizarea atriului stâng.

DIRECTIA DEPOLARIZARII SI REPOLARIZARII ATRIALEDIRECTIA DEPOLARIZARII SI REPOLARIZARII ATRIALE

Imaginea din dreapta - FibrImaginea din dreapta - Fibrăă atrial atrialăă

Depolarizarea artiala Depolarizarea artiala curge de la endocard – curge de la endocard – prima portiune depolarizata spre epicard, inca prima portiune depolarizata spre epicard, inca pozitiv, sub forma de dipoli.pozitiv, sub forma de dipoli.

Un electrod plasat pe epicard (torace) va Un electrod plasat pe epicard (torace) va ““priviprivi””, va fi plasat in camp electric pozitiv, , va fi plasat in camp electric pozitiv, deci va inregistra o unda pozitiva – unda Pdeci va inregistra o unda pozitiva – unda P

RepolariRepolarizarea atrilazarea atrila incepe din acelasi loc de unde a inceput si depolarizarea, adica de incepe din acelasi loc de unde a inceput si depolarizarea, adica de la endocard care se va pozitiva, in timp ce epicardul este inca negativ. la endocard care se va pozitiva, in timp ce epicardul este inca negativ.

Electrodul plasat in punctul B (epicard) se afla in camp electric negativ (priveste Electrodul plasat in punctul B (epicard) se afla in camp electric negativ (priveste partea negativa). Unda inscrisa este negativa.partea negativa). Unda inscrisa este negativa.

Unda negativa de repolarizare atriala notata cu T Unda negativa de repolarizare atriala notata cu T NU APARE PE ECGNU APARE PE ECG deoarece este mascata de complexul QRSdeoarece este mascata de complexul QRS

Pe EKG, dupa unda P Pe EKG, dupa unda P urmeaza segmentul PQ!!urmeaza segmentul PQ!!

DEPOLARIZAREA SI REPOLARIZAREA VENTRICULARA

Depolarizarea ventricularăDepolarizarea ventriculară începe cu:

▪▪ depolarizarea septului care are directia:- de la endocard către mijloc pentru septul stâng. Vectorul este orientat de la stânga la dreapta; - de la dreapta la stânga pentru septul drept. Vectorul rezultant al depolarizarii septale va fi orientat de la stânga la dreapta (vector 1)

▪▪ urmează depolarizarea ventriculară, mai intai vârful, apoi peretii laterali şi în final se depolarizează baza ventriculelor.

Depolarizarea pereţilor ventriculari se face de la endocard la epicard, cu vectori orientati - de la stânga la dreapta şi de sus în jos pentru ventriculul drept (vector 2)

- de sus în jos şi de la dreapta la stânga pentru ventriculul stâng (vector 3).

Vectorul mediu rezultant al depolarizarii ventriculare este orientat de la dreapta la stânga şi de sus în jos (sageta rosie).

În plan frontal,În plan frontal, depolarizarea ventriculară este reprezentată de complexul depolarizarea ventriculară este reprezentată de complexul QQRRSS în în carecare:: ▪▪ Q Q reprezintă depolarizarea septalăreprezintă depolarizarea septală;;

▪▪ R reprezintă depolarizarea vârfului ventriculR reprezintă depolarizarea vârfului ventriculelor;elor;▪▪ SS reprezintă depolarizarea marginilor laterale şi baza ventricul reprezintă depolarizarea marginilor laterale şi baza ventriculelorelor..

În plan orizontalÎn plan orizontal semnificaţia undelor din complexul qRs este determinată de semnificaţia undelor din complexul qRs este determinată de sensul vectorilor de depolarizare (septal, al ventriculului drept şi stâng), de mărimea sensul vectorilor de depolarizare (septal, al ventriculului drept şi stâng), de mărimea lor şi de poziţia electrodului explorator faţă de direcţia vectorului respectiv.lor şi de poziţia electrodului explorator faţă de direcţia vectorului respectiv.

▪▪ IIn n V1, V2V1, V2 se înregistrează se înregistrează complexul de tip epicardic dreptcomplexul de tip epicardic drept rSrS (r/s<1) în care (r/s<1) în care::-- unda unda r este datr este dataa de depolarizarea septului şi ventriculului drept de depolarizarea septului şi ventriculului drept;;-- unda unda S este datS este dataa de depolarizarea ventriculului stâng. de depolarizarea ventriculului stâng.

▪▪ IIn n VV55, V, V66 se înregistrează se înregistrează complexul de tip epicardic stâng,complexul de tip epicardic stâng, qR sau qRsqR sau qRs (r/s<1) în care (r/s<1) în care::- - q este dat de depolarizarea septalăq este dat de depolarizarea septală;;-- R de depolarizarea ventriculului stâng R de depolarizarea ventriculului stâng;;- - s de depolarizarea bazei ventriculului drept şi conul arterei pulmonare. s de depolarizarea bazei ventriculului drept şi conul arterei pulmonare.

▪▪ În În V3, V4V3, V4 se înregistrează un complex se înregistrează un complex RSRS de tip echidifazic (R/S=1) de tip echidifazic (R/S=1)

Reguli de inscriere a undelor functie de Reguli de inscriere a undelor functie de pozitia vectorilor fata de electrodul explorator:pozitia vectorilor fata de electrodul explorator:

- cand un vector de depolarizare - cand un vector de depolarizare ““vinevine”” catre electrod, acesta catre electrod, acesta va inscrie o unda pozitiva (priveste fata pozitiva, inca va inscrie o unda pozitiva (priveste fata pozitiva, inca nedepolarizata);nedepolarizata);

- cand un vector de depolarizare are directie opusa (- cand un vector de depolarizare are directie opusa (““fugefuge”” de de electrodul explorator) se va inregistra o unda negativa. In fapt, electrodul explorator) se va inregistra o unda negativa. In fapt, electrodul explorator priveste acum fata depolarizata, negativa electrodul explorator priveste acum fata depolarizata, negativa a miocarduluia miocardului

In imagine:In imagine:

▪▪ Electrozii plasati in Electrozii plasati in V1 si V2V1 si V2 vor inregistra un vor inregistra un complex epicardic dreptcomplex epicardic drept, in care:, in care:- r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2).- r este dat de depolarizarea septului si a VD (vectorii 1 si 2). Ambii vectori se Ambii vectori se indreapta catre electrodul explorator si au marimi mici. Vor inscrie o unda indreapta catre electrodul explorator si au marimi mici. Vor inscrie o unda mica si pozitiva.mica si pozitiva.

- S este data de depolarizarea VS (3). Cei 2 electrozi - S este data de depolarizarea VS (3). Cei 2 electrozi ““privescprivesc”” si ei VS, dar si ei VS, dar vectorul de depolarizare vectorul de depolarizare ““fugefuge”” de electrodul explorator. Unda S de electrodul explorator. Unda S este mai este mai

mare pentru ca VS dezvolta forte mai mari, deci vectori mai mari comparativ mare pentru ca VS dezvolta forte mai mari, deci vectori mai mari comparativ cu cu VDVD

▪▪ Electrozii plasati in Electrozii plasati in V5 si V6V5 si V6 vor inregistra un vor inregistra un complex epicardic stangcomplex epicardic stang, in care:, in care:

- q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale - q este data de depolarizarea septala. Vectorul mic (1) al depolarizarii septale ““fugefuge”” de V de V55 si V si V66;se va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa.;se va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa.

- R – este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare - R – este data de depolarizarea VS (vector 3). Acest vector mare “vine”, se “vine”, se indreapta catre electrodul exploratorindreapta catre electrodul explorator, deci va inscrie o unda ampla si pozitiva., deci va inscrie o unda ampla si pozitiva.

- S – este data de depolarizarea ventriculului drept.

Vectorul acestuia este mic si fuge de electrodul explorator, deci va inscrie o unda de amplitudine mica si negativa

Depolarizarea ventriculara s-a facut de la endocard spre epicard, sub forma de dipoli Depolarizarea ventriculara s-a facut de la endocard spre epicard, sub forma de dipoli care au sensul de la A la B. Un electrod plasat pe membre va privi fata epicardica, deci care au sensul de la A la B. Un electrod plasat pe membre va privi fata epicardica, deci va fi plasat in camp electric pozitivva fi plasat in camp electric pozitiv

REPOLARIZAREA VENTRICULARAREPOLARIZAREA VENTRICULARA

Repolarizarea ventriculară se face de la epicard la endocard (în sens invers Repolarizarea ventriculară se face de la epicard la endocard (în sens invers depolarizării).depolarizării).

Un electrod plasat in punctul B se afla in camp electric pozitiv, deci va inscrie o unda Un electrod plasat in punctul B se afla in camp electric pozitiv, deci va inscrie o unda

pozitiva. Unda de repolarizare ventriculara se noteaza cu pozitiva. Unda de repolarizare ventriculara se noteaza cu TT

TRASEUL ECG TRASEUL ECG NORMALNORMAL

■ Un traseu ECG este format din unde, segmente Un traseu ECG este format din unde, segmente si complexe de unde: si complexe de unde:

- unda P- unda P- segmentul PQ- segmentul PQ- complexul QRS- complexul QRS- segmentul S-T- segmentul S-T- unda T- unda T- +/- unda U- +/- unda U

■■ UUndele situate ndele situate deasupra liniei izoelectricedeasupra liniei izoelectrice sunt sunt numite numite undeunde sau sau deflexiuni pozitivedeflexiuni pozitive. . CeleCele situate situate sub linia izoelectricăsub linia izoelectrică sunt sunt denumite denumite unde negativeunde negative

Pe un traseu ECG normal exista Pe un traseu ECG normal exista 3 unde pozitive3 unde pozitive::- unda P – semnifica depolarizarea atriala- unda P – semnifica depolarizarea atriala- unda R a complexului QRS – semnifica depolarizarea varfului ventriculelor in - unda R a complexului QRS – semnifica depolarizarea varfului ventriculelor in

plan frontal;plan frontal;- unda T – repolarizarea ventriculara- unda T – repolarizarea ventriculara

Si Si 2 unde negative:2 unde negative:

- unda Q – depolarizarea septului in plan frontal- unda Q – depolarizarea septului in plan frontal- unda S – depolarizarea peretilor laterali si a bazei ventriculelor, - unda S – depolarizarea peretilor laterali si a bazei ventriculelor, în plan frontalîn plan frontal..

■■ SegmentulSegmentul esteeste o linie izoelectrica si reprezinta o linie izoelectrica si reprezinta porţiunea de la sfârşitul unei unde până porţiunea de la sfârşitul unei unde până la începutul undei următoare. la începutul undei următoare.

Pe un traseu se inscriu 3 segmente:Pe un traseu se inscriu 3 segmente:- segmentul - segmentul PQPQ – de la sfarsitul undei P pana la inceputul undei Q sau R daca – de la sfarsitul undei P pana la inceputul undei Q sau R daca

Q Q lipseste. Se mai numeste si segment PR. lipseste. Se mai numeste si segment PR. Semnifica conducerea atrio-Semnifica conducerea atrio-ventricularaventriculara

- segmentul - segmentul ST - ST - de la sfarsitul undei S pana la inceputul undeide la sfarsitul undei S pana la inceputul undei T- segmentul TP – diastola generala. Este- segmentul TP – diastola generala. Este considerat lini considerat liniaa izoelectrică, de izoelectrică, de

referinţăreferinţă

■■ IIntervalntervalulul este porţiunea cuprinsă este porţiunea cuprinsă intreintre începutul unei unde începutul unei unde si si începutul undei începutul undei următoareurmătoare. C. Cuprinde o undă sau unde şi un segment.uprinde o undă sau unde şi un segment.

TRASEUL ECG TRASEUL ECG NORMALNORMAL

- intervalul PQ sau PR cuprinde unda P si segmentul PQ. Se mai numeste si atriograma.

- intervalul QT – cuprinde complexul QRS, segmentul ST si unda T. Semnifica depolarizarea si repolarizarea ventriculara. Se mai numeste si ventriculograma;

- intervalul RR – constituie un ciclu cardiac

Determinarea voltajului (a amplitudinii) si a duratei undelor pe un Determinarea voltajului (a amplitudinii) si a duratei undelor pe un traseu ECGtraseu ECG

Orice electrocardiograf este dotat cu un sistem de etalonare, care ne spune care Orice electrocardiograf este dotat cu un sistem de etalonare, care ne spune care este relatia dintre voltaj si amplitudinea in mm a unei unde. Standard, in ECG este relatia dintre voltaj si amplitudinea in mm a unei unde. Standard, in ECG

la 1 mV corespund 10 mm. la 1 mV corespund 10 mm. 1 mV = 10 mm. 1 mV = 10 mm. Deci 1 mm = 0,1 mVDeci 1 mm = 0,1 mV

De regula, hartia ECG are un caroiaj caracteristic. Fiecare casuta este un patrat cu De regula, hartia ECG are un caroiaj caracteristic. Fiecare casuta este un patrat cu latura de 1 mm. latura de 1 mm.

RELATIA POTENTIAL DE ACTIUNE – ECGRELATIA POTENTIAL DE ACTIUNE – ECG ►►►

Exista si hartie la care o casuta pe verticala are 2 mm, deci Exista si hartie la care o casuta pe verticala are 2 mm, deci 0,2 mV0,2 mV

Pentru a determina amplitudinea unei unde se determina Pentru a determina amplitudinea unei unde se determina numarul de casute pe verticala si se transforma in mV, numarul de casute pe verticala si se transforma in mV, conform relatiei de mai sus.conform relatiei de mai sus.

De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta se inscrie pe De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta se inscrie pe 3 casute. Deci are 3 mm, adica 0,3 mV3 casute. Deci are 3 mm, adica 0,3 mV

Pentru calculul duratei unei unde sau a unui segment trebuie sa cunoastem Pentru calculul duratei unei unde sau a unui segment trebuie sa cunoastem viteza de derulare a hartiei.viteza de derulare a hartiei.

De cele mai multe ori aceasta este de 25 mm/secunda, mai rar de 50 mm/sec.De cele mai multe ori aceasta este de 25 mm/secunda, mai rar de 50 mm/sec.

Daca: intr-o secunda se inscriu 25 mm, atunci unui milimetru ii corespunde o Daca: intr-o secunda se inscriu 25 mm, atunci unui milimetru ii corespunde o durata de 0,04 secunde.durata de 0,04 secunde.

Pentru o viteza de 50 mm/sec., unui mm ii corespund 0,02 secunde.Pentru o viteza de 50 mm/sec., unui mm ii corespund 0,02 secunde.

De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta are o durata de 0,08 sec, De exemplu, unda P de pe traseul din dreapta are o durata de 0,08 sec, deoarece se inscrie pe 2 casute.deoarece se inscrie pe 2 casute.

INREGISTRAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAMEINREGISTRAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME

Un electrocardiograf este un inregistrator de inalta viteza a Un electrocardiograf este un inregistrator de inalta viteza a variaţiilvariaţiiloror de curent electric de curent electric generate de inima, pe care le amplifica si le transforma generate de inima, pe care le amplifica si le transforma în deplasări mecanice. în deplasări mecanice.

În principiu un astfel de aparat este alcătuit din:În principiu un astfel de aparat este alcătuit din:- - electrozi şi cabluri electrozi şi cabluri carecare stabilesc legătura dintre câmpul electric cardiac şi stabilesc legătura dintre câmpul electric cardiac şi

aparat;aparat;- - sistemul de amplificare electronic;sistemul de amplificare electronic;- - comutatori de derivaţii;comutatori de derivaţii;- - sistemul de înregistrare care diferă după tipul aparatului sistemul de înregistrare care diferă după tipul aparatului - - pe hârtie pe hârtie

termosensibilă, mecanosensibilă, cu cerneală, pe un tub catodictermosensibilă, mecanosensibilă, cu cerneală, pe un tub catodic, pe , pe ecranul unui computerecranul unui computer;;

- - un sistem de derulare a hârtiei.un sistem de derulare a hârtiei.

Câmpul electric produs de inimă, poate fi înregistrat prin plasarea unor electrozi Câmpul electric produs de inimă, poate fi înregistrat prin plasarea unor electrozi în diferite puncte ale corpului.în diferite puncte ale corpului.

O derivatie reprezinta un raport spatial dintre cele 2 puncte in care se plaseaza O derivatie reprezinta un raport spatial dintre cele 2 puncte in care se plaseaza electrozii.electrozii.

O derivatie are:O derivatie are:

- doua puncte de aplicare a electrozilor in care se inregistreaza potentialul - doua puncte de aplicare a electrozilor in care se inregistreaza potentialul electric generat de inima, care pot fi localizate in diverse puncte ale electric generat de inima, care pot fi localizate in diverse puncte ale corpului omenesc;corpului omenesc;

- un ax de inregistrare sau un ax (o linie) al derivatiei care este o dreapta ce - un ax de inregistrare sau un ax (o linie) al derivatiei care este o dreapta ce uneste cele 2 puncte de inregistrare. Orice derivatie are un sens pozitiv si unul uneste cele 2 puncte de inregistrare. Orice derivatie are un sens pozitiv si unul

negativ.negativ.

Exista mai multe tipuri de derivatii:Exista mai multe tipuri de derivatii:

■■ derivaţii directe derivaţii directe - - epicardice, endocardiceepicardice, endocardice, , în care electrozii se plasează în care electrozii se plasează direct pe epicard sau endocard în timpul unor operaţii pe cord.direct pe epicard sau endocard în timpul unor operaţii pe cord.

■■ derivaţii semidirecte derivaţii semidirecte - - esofagiene, bronşiceesofagiene, bronşice

■■ derivaţii indirecte – cele mai utilizate în practica medicalăderivaţii indirecte – cele mai utilizate în practica medicală, , în care electrozii în care electrozii se plasează la distanţă faţă de cord se plasează la distanţă faţă de cord - - pe membrepe membre, pe torace., pe torace.

DERIVATIILE ECGDERIVATIILE ECG

După numărul electrozilor exploratori utilizaţi în ECG se disting:După numărul electrozilor exploratori utilizaţi în ECG se disting:

1)1) derivaţii bipolare derivaţii bipolare in care ambii electrozi sunt exploratoriin care ambii electrozi sunt exploratori

2)2) derivaţii unipolarederivaţii unipolare in care doar un electrod este explorator in care doar un electrod este explorator

■■ In plan frontal se utilizeaza cel mai frecvent 6 derivatiiIn plan frontal se utilizeaza cel mai frecvent 6 derivatii

- 3 derivatii - 3 derivatii bipolare standardbipolare standard (DS) (DS)

- 3 derivatii - 3 derivatii unipolare ale membrelorunipolare ale membrelor ( (DUM)DUM)

■■ In planul orizontal se utilizeaza cel mai frecvent tot 6 derivatii. Se numesc In planul orizontal se utilizeaza cel mai frecvent tot 6 derivatii. Se numesc derivatii derivatii unipolare precordiale.unipolare precordiale.

DERIVATIILE ECGDERIVATIILE ECG

DERIVATIILE BIPOLARE STANDARDDERIVATIILE BIPOLARE STANDARD

Derivaţiile bipolare - au fost imaginate de Einthoven.

Explorează activitatea electrică a cordului în plan frontal din două puncte situate la egală distanţă faţă de cord, un electrod legându-se la polul negativ, celălalt la polul pozitiv al galvanometrului:

■ Derivaţia I: BD (-) – BS (+);

■ Derivaţia II: BD (-) – PS (+);

■ Derivaţia III: BS (-) – PS (+);

La baza formării lor stă legea a II-a lui Kirchoff conform căreia suma diferenţelor de potenţial într-un circuit închis este egală cu zero (D I + D II + D III = 0), dacă toate trei derivaţiile ar fi considerate în acelaşi sens.

Regula lui Einthoven - a inversat polaritatea in D II, legând mâna dreaptă la polul negativ al galvanometrului şi gamba stângă la polul pozitiv. Ecuatia devine:

D I + D III = D II

Axul derivaţiei bipolare este o linie imaginară care uneşte cei doi electrozi exploratori. Cele trei axe delimitează un triunghi echilateral (triunghiul Einthoven) – în centrul caruia se gaseste inima.

Fiecare latură a triunghiurilor are o jumătate negativă şi una pozitivă în legătură cu sensul polarităţii derivaţiei respective.

Derivaţiile bipolare - standard

■■ Derivaţia I: BD (-) – BS (+); Derivaţia I: BD (-) – BS (+);

■■ Derivaţia II: BD (-) – PS (+);Derivaţia II: BD (-) – PS (+);

■■ Derivaţia III: BS (-) – PS (+);Derivaţia III: BS (-) – PS (+);

Triunghiul echilateral format de cele 3 derivatiiTriunghiul echilateral format de cele 3 derivatii

Derivaţiile unipolareDerivaţiile unipolare – au un singur electrod explorator – au un singur electrod explorator,, iar cel de-al 2-lea este iar cel de-al 2-lea este indiferent.indiferent.

RRegulegulaa generală generală dede formare formare: : - - electrodelectrodulul explorator se leagă explorator se leagă intotdeauna intotdeauna la borna pozitivă a la borna pozitivă a

galvanometrului galvanometrului - - electrodelectrodulul indiferent se leagă la borna negativă indiferent se leagă la borna negativă si este si este plasat la distanţă faţă plasat la distanţă faţă

de cordde cord,, cât mai la periferia câmpului electric cât mai la periferia câmpului electric.. - linia derivaţiei unipolare este o linie imaginară care uneşte electrodul - linia derivaţiei unipolare este o linie imaginară care uneşte electrodul

explorator cu centrul electric cardiac (cu borna centrala).explorator cu centrul electric cardiac (cu borna centrala).

Derivaţiile unipolare ale membrelorDerivaţiile unipolare ale membrelor ( (Wilson – GoldbergerWilson – Goldberger) )

Baza teoretică - legea I a lui Kirchoff

- Electrodul explorator este plasat pe rând pe braţul drept (R), pe bratul stâng - Electrodul explorator este plasat pe rând pe braţul drept (R), pe bratul stâng (L) şi pe piciorul stâng (F); (L) şi pe piciorul stâng (F);

- Electrodul indiferent este plasat in borna centrala, unde potenţialul electric - Electrodul indiferent este plasat in borna centrala, unde potenţialul electric este zeroeste zero

Orice derivaţie unipolară care utilizează borna centrală pentru Orice derivaţie unipolară care utilizează borna centrală pentru electrodul indiferent este notată cu “V”.electrodul indiferent este notată cu “V”.

Deci, derivatiile unipolare ale membrelor sunt: Deci, derivatiile unipolare ale membrelor sunt: VR, VL, VFVR, VL, VF

Derivaţiile unipolare

DERIVATIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELORDERIVATIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELOR

Wilson a construit borna centrala prin unirea într-un punct comun, a conductorilor unirea într-un punct comun, a conductorilor celor trei puncte de explorare R, L, şi F, pe celor trei puncte de explorare R, L, şi F, pe care l-a legat la polul negativ al care l-a legat la polul negativ al galvanometrului.galvanometrului.

Goldberger a propus eliminarea legăturii Goldberger a propus eliminarea legăturii dintre electrodul indiferent şi membrul a dintre electrodul indiferent şi membrul a cărui derivaţie unipolară o înregistrăm.cărui derivaţie unipolară o înregistrăm.

Deoarece derivatiile unipolare ale membrelor sunt amplificate (potentialele culese Deoarece derivatiile unipolare ale membrelor sunt amplificate (potentialele culese sunt prea mici), denumirea prescurtata a acestor derivatii include un A. Prin sunt prea mici), denumirea prescurtata a acestor derivatii include un A. Prin urmare cele 3 derivatii unipolare ale membrelor sunt: urmare cele 3 derivatii unipolare ale membrelor sunt: AVRAVR (derivatie amplificata (derivatie amplificata cu borna centrala a bratului drept), cu borna centrala a bratului drept), AVLAVL (derivatie amplificata cu borna centrala (derivatie amplificata cu borna centrala a bratului stang) si a bratului stang) si AVFAVF (derivatie amplificata cu borna centrala a piciorului) (derivatie amplificata cu borna centrala a piciorului)

DERIVATIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELORDERIVATIILE UNIPOLARE ALE MEMBRELOR

Axul sau lAxul sau linia derivaţiei unipolare este o linie imaginară care uneşte electrodul inia derivaţiei unipolare este o linie imaginară care uneşte electrodul explorator cu centrul electric cardiac, reprezentând bisectoarele unghiurilor triunghiului explorator cu centrul electric cardiac, reprezentând bisectoarele unghiurilor triunghiului echilateral Einthoven. Fiecare linie de derivaţie are echilateral Einthoven. Fiecare linie de derivaţie are o o polaritate pozitivă - care este polaritate pozitivă - care este aproape de electrodul explorator şi o jumătate negativă – la distanţă de electrodul aproape de electrodul explorator şi o jumătate negativă – la distanţă de electrodul explorator. explorator.

Executand o miscare de translatie si aducand liniile derivatiilor bipolare si Executand o miscare de translatie si aducand liniile derivatiilor bipolare si unipolare ale membrelor in centrul unui cerc obtinem un cerc unipolare ale membrelor in centrul unui cerc obtinem un cerc tăiat de 6 tăiat de 6 axe din 30 în 30axe din 30 în 30 de grade - de grade - sistemul hexaxial al lui Bayleysistemul hexaxial al lui Bayley-- Pallares Pallares - - Cabrerra.Cabrerra.

Acest sistem este util pentru proiectia vectorilor rezultanti si calculul axului electric al Acest sistem este util pentru proiectia vectorilor rezultanti si calculul axului electric al unei unde.unei unde.

Derivatiile unipolare toracice – derivatiile precordiale

■■ IInregistrează activitatea electrică nregistrează activitatea electrică în plan orizontalîn plan orizontal

■■ EElectrodul explorator lectrodul explorator se plaseaza se plaseaza în puncte precise ale regiunii precordialeîn puncte precise ale regiunii precordiale şi şi se se leagaleaga la la borna pozitivă a galvanometruluiborna pozitivă a galvanometrului

■■ Electrodul indiferent este legat la borna centrala si se pune la polul negativ al Electrodul indiferent este legat la borna centrala si se pune la polul negativ al galvanometrului galvanometrului

■■ Prin convenţie internaţională s-au admis şase puncte toracice de fixare a electrozilor în Prin convenţie internaţională s-au admis şase puncte toracice de fixare a electrozilor în derivaţiile precordiale notate cu V1…V6, în care “V” înseamnă derivaţie unipolară cu derivaţiile precordiale notate cu V1…V6, în care “V” înseamnă derivaţie unipolară cu borna centrală, iar cifra 1…6, locul de plasare pe torace:borna centrală, iar cifra 1…6, locul de plasare pe torace:

V1 – în spaţiul IV intercostal parasternal dreaptaV1 – în spaţiul IV intercostal parasternal dreapta

V2 - în spaţiul IV intercostal parasternal stângaV2 - în spaţiul IV intercostal parasternal stânga

V3 – la mijlocul liniei ce uneşte V2 cu V4V3 – la mijlocul liniei ce uneşte V2 cu V4

V4 - în spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stângaV4 - în spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stânga

V5 – pe o linie orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară ant. V5 – pe o linie orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară ant.

V6 – pe aceeaşi orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară medieV6 – pe aceeaşi orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară medie

Derivaţiile V1 şi V2 sunt situate în dreptul inimii drepte, V3 şi V4 în dreptul Derivaţiile V1 şi V2 sunt situate în dreptul inimii drepte, V3 şi V4 în dreptul septului şi V5, V6 în dreptul inimii stângiseptului şi V5, V6 în dreptul inimii stângi

Mai rar se mai folosesc:Mai rar se mai folosesc:

- - derivaţia V7 – electrodul explorator este situat la intersecţia liniei axilare posterioare cu orizontala ce trece prin V4;derivaţia V7 – electrodul explorator este situat la intersecţia liniei axilare posterioare cu orizontala ce trece prin V4;

- - derivaţia V8 – electrodul explorator situat la intersecţia verticalei ce trece prin vârful omoplatului stâng cu aceeaşi orizontală ce trece derivaţia V8 – electrodul explorator situat la intersecţia verticalei ce trece prin vârful omoplatului stâng cu aceeaşi orizontală ce trece prin V4 ;prin V4 ;

- - conduceri precordiale drepte: V3R, V4R, V5R, V6R – electrozii fiind plasaţi pe partea dreaptă a toracelui, simetric faţă de conduceri precordiale drepte: V3R, V4R, V5R, V6R – electrozii fiind plasaţi pe partea dreaptă a toracelui, simetric faţă de conducerile precordiale corespunzătoare de pe hemitoracele stâng; conducerile precordiale corespunzătoare de pe hemitoracele stâng;

- - VE – electrodul explorator e plasat subxifoidianVE – electrodul explorator e plasat subxifoidian

MĂRIMEA (AMPLITUDINEA) ŞI SENSUL UNDELOR MĂRIMEA (AMPLITUDINEA) ŞI SENSUL UNDELOR DEPIND DE PROIECŢIA VECTORULUI UNDEI RESPECTIVE DEPIND DE PROIECŢIA VECTORULUI UNDEI RESPECTIVE

PE LINIA DERIVAŢIEI. PE LINIA DERIVAŢIEI.

1.1. Un vector care se proiectează pe parteaUn vector care se proiectează pe partea::

- - pozitiva a derivaţiei va determina inscrierea unei unde pozitive in respectiva pozitiva a derivaţiei va determina inscrierea unei unde pozitive in respectiva derivaţiederivaţie;;

- negativ- negativă a derivaţiei va determina înscrierea unei unde negativeă a derivaţiei va determina înscrierea unei unde negative

Să presupunem ca vectorul A din imagine este Să presupunem ca vectorul A din imagine este vectorul rezultant al depolarizării atriale, care are vectorul rezultant al depolarizării atriale, care are o orientare de sus în jos şi de la drepta la stânga, de o orientare de sus în jos şi de la drepta la stânga, de obicei între 30 şi 70 grade.obicei între 30 şi 70 grade.

Acest vector se proiecteaza pe partea pozitiva a Acest vector se proiecteaza pe partea pozitiva a derivaţiilor Dderivaţiilor DI, DII si DIII. RezultI, DII si DIII. Rezultă că în aceste ă că în aceste derivaţii se va inscrie o unda pozitiva pentru derivaţii se va inscrie o unda pozitiva pentru depolarizarea atriala. depolarizarea atriala. Este unda P.Este unda P.

Conform proiecţiei, amplitudinea undei P este Conform proiecţiei, amplitudinea undei P este maximă in derivatia DII şi minimă in DIII.maximă in derivatia DII şi minimă in DIII.

Daca am continua proiecţia şi pe unipolarele Daca am continua proiecţia şi pe unipolarele membrelor am constata ca unda P este pozitiva şi membrelor am constata ca unda P este pozitiva şi în AVL şi AVF, iar în AVR este negativă.în AVL şi AVF, iar în AVR este negativă.

MĂRIMEA (AMPLITUDINEA) ŞI SENSUL UNDELOR MĂRIMEA (AMPLITUDINEA) ŞI SENSUL UNDELOR DEPIND DE PROIECŢIA VECTORULUI UNDEI RESPECTIVE DEPIND DE PROIECŢIA VECTORULUI UNDEI RESPECTIVE

PE LINIA DERIVAŢIEI. PE LINIA DERIVAŢIEI.

2. Un vector care are o direcţie paralelă2. Un vector care are o direcţie paralelă cu o derivaţie va duce la inscrierea unei unde cu o derivaţie va duce la inscrierea unei unde de amplitudine maxima in derivaţia respectivade amplitudine maxima in derivaţia respectiva

Din imagine se vede ca amplitudinea maxima a proiecţiei vectorului A este Din imagine se vede ca amplitudinea maxima a proiecţiei vectorului A este în DII. Acest lucru se datorează poziţiei vectorului faţa de DII. Este orientat în DII. Acest lucru se datorează poziţiei vectorului faţa de DII. Este orientat aproape paralel cu DII. aproape paralel cu DII.

3. Un vector care cade perpendicular3. Un vector care cade perpendicular pe o pe o derivaţie inscrie in acea derivaţie un punct (0 derivaţie inscrie in acea derivaţie un punct (0 potenţial), o linie izoelectrica, sau daca vectorul potenţial), o linie izoelectrica, sau daca vectorul este suficient de mare, un complex echidifazic.este suficient de mare, un complex echidifazic.

In imagine, proiecţia vectorului A în DIII este In imagine, proiecţia vectorului A în DIII este foarte mica pentru ca A are o poziţie aproape foarte mica pentru ca A are o poziţie aproape perpendiculară pe DIII. perpendiculară pe DIII.

I.I. Citirea ECG începe cu stabilirea ritmului. In condiţii fiziologice, ritmul inimii trebuie sa Citirea ECG începe cu stabilirea ritmului. In condiţii fiziologice, ritmul inimii trebuie sa

fie fie sinusal. sinusal. Caracteristicile ritmului sinusalCaracteristicile ritmului sinusal sunt: sunt:

1.1. Unda PUnda P: s: săă existe, s existe, săă preceda QRS preceda QRS şi să fie pozitivă în cel puţin două dintre şi să fie pozitivă în cel puţin două dintre derivaţiile standard ale planului frontal;derivaţiile standard ale planului frontal;

Explicaţie: - dacă există undă P înseamnă ca se depolarizează atriile;Explicaţie: - dacă există undă P înseamnă ca se depolarizează atriile;- dacă precede complexul inseamnă ca se depolarizează mai întâi - dacă precede complexul inseamnă ca se depolarizează mai întâi atriile şi apoi ventriculele;atriile şi apoi ventriculele;- dacă este pozitivă inseamnă ca vectorul de depolarizare atrială are o - dacă este pozitivă inseamnă ca vectorul de depolarizare atrială are o

direcţie normală, deci vine din nodulul sinusaldirecţie normală, deci vine din nodulul sinusal

2.2. Intervalul PQIntervalul PQ sau PR (dacă nu există undă Q) să fie cuprins între sau PR (dacă nu există undă Q) să fie cuprins între 0,12 – 0,200,12 – 0,20sec.;sec.;

3.3. Distanţele P–P = R-R Distanţele P–P = R-R şi să fie egale de la un ciclu la altul;şi să fie egale de la un ciclu la altul;

4.4. Frecvenţa cardiacăFrecvenţa cardiacă să fie cuprinsă intre 60 – 100 batăi/min; să fie cuprinsă intre 60 – 100 batăi/min;

■■ Este obligatorie prezenţa tuturor acestor criterii pentru Este obligatorie prezenţa tuturor acestor criterii pentru a afirma că este ritm sinusala afirma că este ritm sinusal. .

■■ Dacă toate criteriile sunt prezente, dar frecvenţa cardiacă este Dacă toate criteriile sunt prezente, dar frecvenţa cardiacă este mai mare de 100 b/minmai mare de 100 b/min, , vorbim devorbim de tahicardie sinusalătahicardie sinusală. .

■■ Dacă toate aceste Dacă toate aceste criteriicriterii sunt prezente sunt prezente,, dar frecvenţa cardiacă este dar frecvenţa cardiacă este mai mică de 60mai mică de 60 bb/min vorbim de/min vorbim de bradicardie sinusalăbradicardie sinusală. .

Citirea Citirea şi interpretarea unei electrocardiogrameşi interpretarea unei electrocardiograme

Citirea Citirea şi interpretarea unei electrocardiogrameşi interpretarea unei electrocardiograme

II. II. Se stabileşte apoi, Se stabileşte apoi, alura ventriculară sau frecvenţa cardiacăalura ventriculară sau frecvenţa cardiacă (heart rate) (heart rate)..

Se Se determindetermină distanţa în milimetri parcursă între două unde R apropiate. Dacă viteza de derulare a ă distanţa în milimetri parcursă între două unde R apropiate. Dacă viteza de derulare a hârtiei este de 25 mm/sec, un milimetru este parcurs în 0,04 hârtiei este de 25 mm/sec, un milimetru este parcurs în 0,04 sec. Să presupunem, de sec. Să presupunem, de

exemplu, R-R = 18 exemplu, R-R = 18 mm. Această distanţă este parcursă mm. Această distanţă este parcursă deci în 18 x 0,04 sec = 0,72 sec. Ca să aflăm deci în 18 x 0,04 sec = 0,72 sec. Ca să aflăm care este frecvenţa care este frecvenţa cardiacă, trebuie să vedem de câte ori această distanţă R-R se cuprinde într-un minut. cardiacă, trebuie să vedem de câte ori această distanţă R-R se cuprinde într-un minut. Deci, Deci, împărţim 60 de secunde la 0,80 secunde = 83 cicluri cardiace/minutîmpărţim 60 de secunde la 0,80 secunde = 83 cicluri cardiace/minut sau sau bătăibătăi/min./min.

Frecvenţa cardiacă se poate aprecia şi printr-o metodă mai rapidă. Se identifică o undă R care se Frecvenţa cardiacă se poate aprecia şi printr-o metodă mai rapidă. Se identifică o undă R care se

suprapune peste o linie verticală groasă a traseului ECG. Apoi se numără suprapune peste o linie verticală groasă a traseului ECG. Apoi se numără 300, 150, 100, 75, 60, 50300, 150, 100, 75, 60, 50 pentru fiecare din liniile groase care urmează. Frecvenţa se determină în funcţie de unda R imediat pentru fiecare din liniile groase care urmează. Frecvenţa se determină în funcţie de unda R imediat următoare, care se suprapune peste una din liniile groase ale graficului sau între acesteaurmătoare, care se suprapune peste una din liniile groase ale graficului sau între acestea ..

În condiţii normale, în repaus frecvenţa cardiacă este de 70-75 bÎn condiţii normale, în repaus frecvenţa cardiacă este de 70-75 b/min la adulti si mai /min la adulti si mai crescuta la copiicrescuta la copii: nn: nn= 130-150; copil peste 1 an =100-130; copil peste 5 ani =100-110 b/min= 130-150; copil peste 1 an =100-130; copil peste 5 ani =100-110 b/min

TAHICARDIA SINUSALĂTAHICARDIA SINUSALĂ

Accelerarea frecvenţei cardiace Accelerarea frecvenţei cardiace >> 100 b 100 b/min/min

ECG normalECG normală. DII. Tahicardie sinusalăă. DII. Tahicardie sinusală

TAHICARDIA SINUSALĂTAHICARDIA SINUSALĂAccelerarea frecvenţei cardiace Accelerarea frecvenţei cardiace >> 100 b 100 b/min/min

CauzeCauze generale: generale: stimularestimulareaa simpatică simpatică, emo, emoţii, efort fizic, febră, droguri, hipertiroidismţii, efort fizic, febră, droguri, hipertiroidism, , anemii, hemoragiianemii, hemoragii, infecşii, patologie cardiacă (vezi, infecşii, patologie cardiacă (vezi si si Factorii care influenteaza

FRECVENTA DE GENERARE A STIMULILOR, adica functia cronotropa, curs 3))

Consecinţe pe EKG Consecinţe pe EKG : scurtarea duratei ciclului cardiac, mai ales a diastolei: scurtarea : scurtarea duratei ciclului cardiac, mai ales a diastolei: scurtarea segmentelor, intervalelor si segmentelor, intervalelor si foarte pufoarte puţţin in aa undelor. Unda P devine mai amplă undelor. Unda P devine mai amplă si mai ascuţită, iar T aplatizată.si mai ascuţită, iar T aplatizată.

Creşterea frecvenţei peste 180 bCreşterea frecvenţei peste 180 b/min/min afecteaza sever umplerea ventriculară afecteaza sever umplerea ventriculară ceea ce va duce la scăderea debitului cardiac. ceea ce va duce la scăderea debitului cardiac.

BRADICARDIA SINUSALĂBRADICARDIA SINUSALĂScăderea frecventei cardiace sub 60Scăderea frecventei cardiace sub 60 b/min b/min

CauzeCauze generale: generale: stimularea parasimpatic stimularea parasimpatică (vagotonieă (vagotonie==tonus vagal crescut), bradicardia tonus vagal crescut), bradicardia sportivilor de performanţă, sportivilor de performanţă, hipotiroidism, hiperpotasemia, hipotermie, intoxicaţia cu hipotiroidism, hiperpotasemia, hipotermie, intoxicaţia cu digitală, tratament cu beta-blocantedigitală, tratament cu beta-blocante, patologie cardiac, patologie cardiacăă

Consecinţe pe EKGConsecinţe pe EKG: alungirea segmentelor, a intervalelor si mai putin a undelor: alungirea segmentelor, a intervalelor si mai putin a undelor

Bradicardie sinusalăBradicardie sinusală. DII.. DII.

BRADICARDIA SPORTIVILOR DE PERFORMANŢĂBRADICARDIA SPORTIVILOR DE PERFORMANŢĂ

În repaus, FC este în jur de 50 bÎn repaus, FC este în jur de 50 b/min. De ce?/min. De ce?

Prin antrenament, la sportivi crePrin antrenament, la sportivi creşte forţa de contractie pentru a pompa volume mai şte forţa de contractie pentru a pompa volume mai mari de sânge (debit cardiac mai mare). În repaus, acest debit nu mai este necesar şi mari de sânge (debit cardiac mai mare). În repaus, acest debit nu mai este necesar şi receptorii vasculari stimulaţi de distensia vaselor declanşează reflexe depresoare care receptorii vasculari stimulaţi de distensia vaselor declanşează reflexe depresoare care readuc debitul cardiac la valori de repaus prin scăderea frecvenţei si a debitului readuc debitul cardiac la valori de repaus prin scăderea frecvenţei si a debitului sistolic.sistolic. Aceste reflexe sunt mediate de nervul vag. Aceste reflexe sunt mediate de nervul vag.

Bradicardia de repaus este mai accentuată la cei care practică Bradicardia de repaus este mai accentuată la cei care practică sporturi de anduranţă: alergători de cursă lungă, ciclişti, sporturi de anduranţă: alergători de cursă lungă, ciclişti, înnotătoriînnotători, schi fond si demifond, patinatori fond., schi fond si demifond, patinatori fond.

Miguel IndurainMiguel Indurain

(born (born July 16, , 1964, , Villava, , Navarre) is a retired ) is a retired Spanish road racing cyclist. He is best known for . He is best known for winning the winning the Tour de France from from 1991 to to 1995, , becoming only the fourth person to win the event becoming only the fourth person to win the event five times, and the first to win five in a row.five times, and the first to win five in a row.[1] Indurain's ability and physical size—1.88 m (6 ft 2 Indurain's ability and physical size—1.88 m (6 ft 2 in) and 80 kg (176 lbs)—earned him the nickname "in) and 80 kg (176 lbs)—earned him the nickname "Miguelón" or "Big Mig". He was so popular that a " or "Big Mig". He was so popular that a Homo heidelbergensis cranium found in cranium found in Atapuerca in 1992, when he also won the in 1992, when he also won the Giro, was nicknamed , was nicknamed Miguelón in his honour. in his honour.

Physical advantagesPhysical advantages

At the top of his career, Miguel Indurain had a physique that was not only superior when At the top of his career, Miguel Indurain had a physique that was not only superior when compared to average people, but also when compared to his fellow compared to average people, but also when compared to his fellow athletes. His . His blood circulation had the ability to circulate 7 had the ability to circulate 7 litres of of oxygen around his body per around his body per minute,,[2] compared to the average amount of 3-4 litres of an ordinary person and the 5-6 litres of compared to the average amount of 3-4 litres of an ordinary person and the 5-6 litres of his fellow riders. Also, Indurain's his fellow riders. Also, Indurain's lung capacity was 8 litres, compared to an average of 6 was 8 litres, compared to an average of 6 litres. In addition, Indurain's litres. In addition, Indurain's resting pulse was as low as 28 was as low as 28 BPM, compared to a normal , compared to a normal human's 60-80 bpm , which meant his heart would be less strained in the tough mountain human's 60-80 bpm , which meant his heart would be less strained in the tough mountain stages.stages.[3] His His VO2 max was 88 was 88 ml//kg//min; in comparison, ; in comparison, Lance Armstrong's was 82 's was 82 ml/kg/min and ml/kg/min and Greg LeMond's was 92.5 ml/kg/min.'s was 92.5 ml/kg/min.

Lance ArmstrongLance Armstrong

(born Lance Edward Gunderson September 18, 1971) is an (born Lance Edward Gunderson September 18, 1971) is an American professional professional road racing cyclist for for UCI ProTeam Team Astana. He won the . He won the Tour de France a record-breaking seven a record-breaking seven consecutive years, from consecutive years, from 1999 to to 2005. He is the only individual to . He is the only individual to win seven times, having broken the previous record of five wins, win seven times, having broken the previous record of five wins, shared by shared by Miguel Indurain (consecutive) and (consecutive) and Bernard Hinault, , Eddy Merckx and and Jacques Anquetil. He has survived . He has survived testicular cancer, a , a germ cell tumor that that metastasized to his brain to his brain and lungs, in 1996. His and lungs, in 1996. His cancer treatments included brain and included brain and testicular surgery and extensive testicular surgery and extensive chemotherapy, and his , and his prognosis was originally poor.was originally poor.

Physical attributesPhysical attributes

Armstrong has an aerobic capacity of 133.8 mL/kg/min[Armstrong has an aerobic capacity of 133.8 mL/kg/min[citation neededcitation needed], much higher than the ], much higher than the average person (40-50), higher than some other elite cyclists, such as Miguel Indurain (88.0, although average person (40-50), higher than some other elite cyclists, such as Miguel Indurain (88.0, although reports exist that Indurain tested at 92-94). or Greg LeMond (92.5)[6]. His heart is 30 percent larger reports exist that Indurain tested at 92-94). or Greg LeMond (92.5)[6]. His heart is 30 percent larger than average; however, an enlarged heart is a common trait for many other athletes. He has a resting than average; however, an enlarged heart is a common trait for many other athletes. He has a resting heart rate of 32-34 beats per minute (bpm) with a maximum heart rate of 201 bpm.[7] Armstrong's heart rate of 32-34 beats per minute (bpm) with a maximum heart rate of 201 bpm.[7] Armstrong's most unusual attribute may be his low lactate levels. During intense training, the levels of most racers most unusual attribute may be his low lactate levels. During intense training, the levels of most racers range from 12 μL/kg to as much as 20 μL/kg; Armstrong is below 6 μL/kg. This ability of lactate range from 12 μL/kg to as much as 20 μL/kg; Armstrong is below 6 μL/kg. This ability of lactate removal is most likely attributable to many years of hard training. Therefore, lactic acid buildup (or removal is most likely attributable to many years of hard training. Therefore, lactic acid buildup (or acidosis) does not occur as easily in his body. Acidosis, and lactate in general, does not cause fatigue acidosis) does not occur as easily in his body. Acidosis, and lactate in general, does not cause fatigue but is a good, testable, marker for the cause of muscular fatigue — muscle cell depolarization. Some but is a good, testable, marker for the cause of muscular fatigue — muscle cell depolarization. Some have theorized that his high pedaling cadence is designed to take advantage of this low lactate level. have theorized that his high pedaling cadence is designed to take advantage of this low lactate level. In contrast, other cyclists rely on their power to push a larger gear at a lower rate.In contrast, other cyclists rely on their power to push a larger gear at a lower rate.

La copii şi tinerii sănătoşi, frecvenţa cardiacă variază cu fazele respiraţiei: La copii şi tinerii sănătoşi, frecvenţa cardiacă variază cu fazele respiraţiei: creşte în inspir şi scade în expir, fenomen mai evident la respiraţiile profunde, creşte în inspir şi scade în expir, fenomen mai evident la respiraţiile profunde, adânci.adânci.

În timpul inspirului, impulsurile provenite de la receptorii de intindere din În timpul inspirului, impulsurile provenite de la receptorii de intindere din plamîni conduse de nervii vagi determină depresia ariei cardioplamîni conduse de nervii vagi determină depresia ariei cardio--inhibitoare inhibitoare din bulb. În acest moment, cordul scapă de sub acţiunea frenatoare a din bulb. În acest moment, cordul scapă de sub acţiunea frenatoare a centrului cardio-inhibitor mediată de vag şi frecvenţa cardiacă creşte.centrului cardio-inhibitor mediată de vag şi frecvenţa cardiacă creşte.

Acest tip de aritmie se numeste aritmie respiratorie şi se datorează fluctuaţiilor de tonus parasimpatic.

Un cord fară variabilitate a frecvenţei cardiace este un cord care şi-a pierdut rezerva funcţională de adaptare la condiţii de lucru diferite.

Heart Rate Variability conceptsHeart Rate Variability concepts

ARITMIA SINUSALARITMIA SINUSALĂĂ

TEMETEME

1. Completati in romana si in engleza structurile anatomice ale cordului indicate de sageti din desenul primit

2. Cititi fenomenul electric din cartea Fiziologie umana de Ioan Haulica sau Fiziologia aparatului cardio-vascular - Simona Gusti, Valeriu Nestianu, Alice Gusti, Ionela Iancu. Curs

3. Indicati 4 roluri (functii) ale aparatului cardio-vascular

TEMA 2

1. Ce consecinte are un ritm idio-ventricular asupra sanatatii unui om. Cum il putem ajuta pe acest om.

2.Care sunt etapele PA si evenimentele ionice care se produc in aceste etape?

3. Explicati in 200 de cuvinte de ce cordul nu tetanizeaza

4. De ce durata PA la fibra miocardica contractila este mult mai mare decat la fibra musculara scheletica?

5. Cum variaza durata PA in functie de frecventa cardiaca?

6. Desenati un cord uman schematizat si plasati centrii de automatism

INREGISTRAREA FENOMENULUI ELECTRIC DE LA NIVELUL CORDULUI - ELECTROCARDIOGRAMA

,,