QAria t!')

PAM21[21 ETU RANUL V.

(1 MARTIE 1871-1 MARTIE 1872).

Redactor : Jacob Negruzzi.

IASSI 1872.

TIPOGRAFIA TH. BALASSAN.

4.1

r..

. ,

,

Mir

r

www.dacoromanica.ro

23.Anul V. Itassi, I Fevcruarie 1S72,

CONYORBIRI LITERARE

Apare la 1 15 a fiecbrei luni.Abenamentul pe unu anu pentru Romttnia liberii 1 galbenu; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nord 1 galbeuu,

pentru Sv Item, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 fraud.Abonamentele se facu numai pe imp auu intregu; in Iassi la Tipografia Th. Ba lasan si la redactiune, in Bucuresci

la libraria Soccec et Comp.

SUMARIU,Clintece de stea r;ti Povestet -turbei; de Anton Pann, dare

de samx de D. V. Aletandri.Studii asupra Maghiarilon de 1, Stavid. tUrmare.Poesii de Beaudelaire trad, de D. V. Pogor.Corespondentit.Publlcaii populaer.

Cantece de steaPOVESTEA VORBEI

de Anton Pann.

Esista la noi 6 carte foarte ketioasa si de omare insemnatate, unu adev6ratu tesauru de spi-ritul si de intelepciunea poporuhil nomanu ; i ams6acea carte, neeunoticuta de geei care iru trebui sio cnnoasca, zace lepadata ifl fundal librariilor !

Ca si ddnsa, antorul ei, perduta in umbra, atostu pe tiMpul lui victima superbiei ignorante,qi chiar astdi end societatea noastr s'a de-mocratisatu, astdi c and oamenii literati fi-audobanditu unu locu la soare, numele hti AntonPanu desteapta mai mutt imagiuea unui psaltnde strana, deck suvenirul unni poetti.

eine aa fosta Anton Pann ?tJnn simplu cantaretu de biserina.

Eata cc respundu indiferentii 4.Ge a serianAnton Paun ?

Spitaha &IA ee reapundn irno-rantii !

E tim pal dar a spune acfev6ru1.gi a face lumi-na pe morm6ntul unui omu de :.meritu, care incursul vietii sale modeste, a serisU fara a se gan-di la recompensa, si a culesu, coordouatu, pub-licatu Proverbwrile noastre, acele eugetari elitedin cumintia Romanului sub forme concise si o-riginate, acele aforisme nscute la scoala esperi-entii seculare, acele adeverari

de .prin lutne adunateeardsi la lume date.

Ne pare mult reu ea an posedamn notitii bio-grafice asupra dascalului Anton Pann, pentru enad le publicamu Rice, caci totu ce privesce viataunui autor este interesantu. Ne lipsesce asemenelista complecti a scrierilor sale si nu putemu in-Ora deocamdata beat urmatoarele pe care nele aduceniu amiUte. Lasdinu dar altora mai bineinformati, multumirea i datoria de a umpM a-ceasta lacuna.

Anton Pann a publieatu unit poemu in mai mat-te tomuri tradusu din limba greceasca in versuriromanesci, sub titlul de Preforrit.

Nasdrdvdnitle tut .Nastratitt0 pcletoare la (;:zra, tablon vitt de obiceinri

campenesci, hi care sant diverse hore popolare.Cantece de Stea, sau verstri ce se eitntd in

sara nascerei Domuului Is. liristos, en unu ada-osu de cantece -morale si de note bi7antine demuziea numite glasuri.

Spitatul atitornfui eolectie de efintece do hi-me sit de ate va hore gl balade poporai^.

No.

-

si

D,

9i

llogea.

pi

www.dacoromanica.ro

362 CNTECE DE STE I POVESTEA VORBEI.

Ceintatorul beciei gi diata befivului pocclituPouestea vorbei sau culegere de picale ro-

mnesc (3 tom4 0)In toate a.cestbe volumul i brosuri Wentl da

probe de unu spiritu adeveratu romaneseu, decunoscinta deplina a limbei poporului i de omare facilitate de versificare, i chiar unele pasa-giuri din brosura cantecelor de stea au meritul kr.

Asa Lin eAntarea XIX gasimu restignirea luiBristos.

Atunci Tudii l'au Juatu,L'au batutu, palma i-au data,Cu spini l'au incununatnSi in obrazu i-au scuipatu.De haiue l'au desbracatu,Cu crucea l'au inearcatuSi mergenclu l'au restignitu,Cu euie l'au pironitu,Cu otetu l'au adapatu,,Fiere i-au data de gustataSi sufietul clad datuDim ostasu au alergatu,Cu sulita l'au impunsu,Sange i apa au eursu!Aceste cerul vedendu$i pamentul nerabdanduDin temelii s'au clatitu,Soarele au inegritu,Luna s'a intunecatu,Petrele s'au despicatu! etc.

In cantare XX. care urmeaza gasimu o descrie-re a Iadulni precum se vede zugravitu in prid-vearele unor biserici vechi :

Vedui balauru caseanduSi din gura tocu versandu,Curgendu ea unu rin intinsuInflacaratu i nestinsu.Vedui popi multi eretieiCu dascali i gramaticiAruncati, eu capu'n josIn focal celu flacarosu

el) Afara de aceste, au alai publicatu: Epitufal seaProhodul Domnului n stru Is. Ilristos Proschinato-via sau inchinittorul sfintelor locuri si Doesastara

Si dracii i impingeauCu suliti ei impungeau.V6edui jimperatiDc galuri cti belovani,In vapaea cea de focu,Draci batendu-si de ei jocu.Vedui negustori in renduCare'nselu i lipsa vendu,Una en inesuri de gatuSe tangueau amaritAltii en cantare'n nasa,Se vaitan en mare glasu,Altii en foarfeci i cotuEi ducea para in notu.

Mu6ii fi nunciCare-si leapad' a lor prunciSau fr miI i doruIn pantece ei omorttVedui ardendu in vttivoriBogati neinduratoriCare tot s'au veselituSi.saraci n'au miluitu !.. eto

DupA acteasta deseriere a Iadului, vine ca unitconstrastu veselitoru tabloul Raiului.

Vedui rainl celu frumosu,Ca soarele luminosu,Si mese'ntinse de rendu ;Pe ele fclii ardendu,Ear imprejur dreptii stuSi bueurie gusta.Vedui anti pre luminosiApostoli i cuviosiSi cete de mucenici,De teneri, betrani si mici.Vedui i sfinte mueriPetrecendu in mangaeriCu cununi de diamantuSi podoabe de briliantuImpreun dantuindu$i pre Dumnedeu slavindu

ln adaosul de ccintdri morale, se afla unele stro-'fe luminate de radele poesiei : In cantarea IIIPrimdvara.

Ah ! eat'a sositu earAFrumoasa primavara

Vedui i

si-a

;

www.dacoromanica.ro

CANTECE DE STEA SI POVESTEA1VORSEL

Cu flori hi cu verdeatAplinA de blAndeatit

Precum nol o dorimu.

Durnbrava'nrAraurataCe fuse scuturataAcum intineresceSi frunda se mAndresceClAtindu-se de v6ntu

Prin pomi, prin ramurele,StAndu feliu de pAsAteleCu bucurie mareResunu duke eAntareCu toate melodindu000

In cAntarea IV : -rata omului:Omul este ca earba,pilele ea o &areCa timpul treatoare...Aha va inflori I...CAnd e in tineretASe aflA'n primAvant.., etc.Caud e in bArbAtieIn toarenA tie ivesce... etc.CAnd p p b6trAneteAtuaci inn% ju earnACAnd non ineepu. se eearna

se'nalbesce tan.Ca floarea cea uscatlSi'n sam nebAgatdSe perde sub zapadACa ci and n'a mai fosta...Astfelin dar este omtilDe ori ce stare'n lame,Aibl on i ce nume,Astfelitt ce treatont.Citt s e osteneaseiSlava, sit dobAndeascl,Zadarnice Bunt toateCAA este muritoru!

In antarea VIII : Dragostea:Ca cragoltea nai scumpu num,

pc acestu. pam6ntn.

Ea-i imparateaea'n lame,Ei toate supuse suntDragostea in ori ce rasaStA o floare pe masa

zimbesce tuturor... etc.In cantarea X : 7-Pustnieu1:

Am lasatu mArire, lame,Am lAsatu luxu i palatu,Am Watu i rangu i numeSi'n pustiiu Ream. departatu,Unde amutita stana

.Si nesimtitorul crIngu,La'ntristarea cea adancl,Nu potu aull cand plAngu.Unde v6nturile sangPrerump6ndn al men snspinu$i-lu ducu ea o jertra bunACittra eelu eitrai m'nelinu... etc.

Dupe acestd cate-va esemple se poate cunoas-te natura simtirilor precum lui AntonPann.; ear din toate operile sale eea mai impor-tantA este Povestea vorbei la care elu a trebuitusa consacre mai multi ani de luerard, cAci peMega proVerbari a adaogita matte anecdote po-pnlare, scr1s in verauri, care he leagl strinsintre ele. Trei volumuri formeazA aeea minima-ta colectin ee se poatc cu drepta cuvntu nurntFilosoria poporului romiinu. Ele eurindu sirurilungi de clicale, unele in mien num6ru traduse

.

statuedin ear cele mai multe culese dingura poporului nostrn, i acele cirari sunt coor-donate ca inteligenta caci de si numerul lor e eon-siderabilu, nu esista nici o cofusie intre dansele.Astfeliu de pildA inteunu hint gAsimu toate pro-verburile relative la fried sau la vitejie, in altelaeele ee se rapoarta la nerogier .. ete., si de fie-care stint lipite anecdote originale povestite eadestulu talentu

Sg, resfoimu acele trei tomuri ale lui Anton Paun,rti de vomu alege cei mai caracteristic ill fie careifiru de proverburi, vomu eampune- comoara, deeugettiri care ne va face mandri de prefunda en-mintie a neamillui rotninescu.

363

, 0

Na

i stilal

limbi

.........

p

toSi

.o

www.dacoromanica.ro

3f4 617.Vr&E 8I POVEsTEA tVO'ItI3E1.-C1.=

TOMUL 1.

1) Despre,cusururi sau oricjuni:Nu este rAsuru, n'aibA cusuru.Uritu tatA a mai avutu.Ride emu de omu si dracul de toti

2) Deepre pedatifi van ccpilato#:Giudecata-i oloagACA-i lipsescd'n eapu o doagl.Omu in trnpu destul de Mara

minte de topila are.pile inqirate, fire incarnate,PAnzA r6u testitA 9i vrerne perdutil

3) Despre vorbirL:N'are eine 444u asculteSi emu spume 'ndrugA write.

_ Lim)* oase apr are 9i ease efadiuMLimba indulcesee, limba amAvesce.Limba dulce mult -educe.Gura educe ura.ToatA paserea pe Ihnba ei pare,Boul se leaga de eaarue i omel

4) Despre minriuni i :sparge i cas4 de peatrit

MinciunA cAt toate 4ile1e de mare.-- Ca o minciuna boereascA treci iu tara

gureascA.mAncatu credinta ca tiganul biserica.

Mai bine se4i strimb i vorbesce dreptPug nu scii sA vApsesei, nu te-apuci

initnjesci.Omul care e &camTronclnesce ca min emu.A Amblatu cAt a AmblatuDar acum i sa'nfundatu.

Despre nararouri rele..Naravul din fire n'are loathe.

schimbl Oral dar naravul ba.Ce ese din Intita soareci prinde.Toate merge diva neamn.Pescele de la eapu sempute.

Pomul nii adet &mete de Ittulpinit.Ovreul piing nu ((nqsAit, n mitnitncit.Vinovatul inagenitu'datge.Hotul furA i jurA. .

6) 1) spre frica lui .Dunsoae4et4.FA od ce cu legea taSi la alti pa te uit.Binele de niWu te )scapASA-1n arunci chiar in apft.Dumnedeu tiind t e ejutttPlumbul ti He face plutd.CAnd Dumnedeu vva err tineSi dracu u fooled trinefCAnd dai la eei neavuttiPe Dumne4eu imprumuti.Ocbiul Aompalui doerme.Pe omul 'to Un insemneazA Dumne4eu.Pcatul isi caut4 vinovatul,

Nime nu 4ice ie-mi Donmne, ci IA.mi DoamneSi'n locu de dabitudA se pomenesce ades

cu osindh...

7) Despre prostie.Prosta din prosta care se nasceE ca Vita doar nu pasce,Prostu trAesce, Ara nunieProsta se 'duce'n teeaTine oapra ee-lu impungeEar altul stA Qi a mulge.CautA Stan eapa 9i eln eAlare pe ea.N'a ajunsu la Ida 91 si,a redieatu poalele'n

brAn.CAte. pa.seri 0044 emu credo elme mAnAncl.'fa flu trimill,lafecu, 41 iAduse basnioca

8) .Despre nerosip.13arbA luugA, On in burta

mintea ca eoada scurtkGurA are 49 vorbltuSi capu !fare de gandit;PIMA al 4icA: boa breaz.Vine soarele 1'amea4i..

9) Despre iservefu.CAne surdu dusu Ia -VErVttu,Cain 9c1iiapu pm la alergatu.

1i7:14TEA

s

e

Si

Minciuna

un-

i

nu,

Si

delimbe.

BA

quine.

www.dacoromanica.ro

XNTECt DE 81-EA SI MESTEA 46R13t

Amb la *tea Merit la inaraciniSe ineaca pe uscatu,A visatu ca s'Aghimptitn.Si ambla la piciorn legatu.Loaza imblerahlVita incaltata.

10 DespreLenea e cucoaa mare.

Pana se incalt, soarete ,Pe'11a144, pApI segatesce, searele tautens.

Rumega vorba boul cabalAlteapt imbucaturaSa i'o dee mura!rn soul%Mama, 41 et !vie Imes.Ca sa-mi mai scutnre lenea.

11. Despre be0e.Betia o vindeca sap l lopata.Ilettivul ce face la betieSe citesce la traie.Cu oala de dimineataSe litmae toatd, vista.IFluera in bute, i suge cepu.A suflatu in fundul oalei.1-a crescutu musteata '4 mill.Ce e'n inima treazulaiEste'n gura beatului.Beutura\-i veselie, Julnearead fudulie,Apa nu-i buna aid in iminii.Cu vinul i somnul, pita grijeleVinu-i pentru noi, nu e pentra boi.Tit ilu bei pe densul, elu te bea pe tine.Tu flu bagi in mate, elu iti ese'n fata,Cat sli. dai ocoln, tot te da de golu.Betivul and trece puntea inchide ochii

sa nu vada apa.Hotu 'nvata la hotie i betivulI,JmblA ea ochii logoditi.Toarna, ample foalele

itch poalele.

12. Despre mnearePane cu sare e gata mancareDintr'o ridiche patru feluri de mAncitri : rasa

nerasit, cute si MM.

445-0111i10.5==

Gara omnhtl jiadu, et sa4dai tot dice ad'Gaina and se vede in gramada racaie en pi-

eioarele.Vra'bia malain viseaza si pope comndaral.Cine poate, oase made; eine nu, nici came moale.Omul harpicn are praznicu.Cu venituri mititele mai opresce din masele.

13. DespreDe baracu, nici unghii n';treLa vreme de scarpinare.Haiva lui mai malt ata decat fata.N'are nici eas, nici masa,.De foame se invrtesceSub calcaiu locul gauresce.Se hranesce cu rabdari prajiteOchii saracului aunt in maaele bogatului.BogMul e scaryina i aaracul crede ca _Mita

sa-i dea.Tu foampte !gaga nade, ai FplAtu ?La saracu'n pung, la saracu 'n patu.E destul de ru dad, nu-i al ten.

14. Despre neaoScieire-Cul i se mew r4u,R6u ii merge tot mereu.Fuge de la aoleuSi (la peste oleolen.Se plange de o intamplareSi da peste mai marePentru eln mareai cu talazuriSi lumea plina de nacazuri.Una necazu abiarfii WeeSi-i vinu in ,l9cu ,a1te slece.Curgu beleleSA nu mai flea Tele donmul.Cat poate oared oraul.Pomul Wain de grindiakIlu mai bate .qi prijina.

15. Despre lutrare i *dui:rare.Omul lueratoru, de pita nu duce dont.

emul.

la /belie.

PAWL

si

:

sardele:

rehab

'pi

n

plebe.

www.dacoromanica.ro

306 CANTECE STEA.,B1 POVESTEA. VORBEI.

Cliei tine 4dde coada-i eade, eine misea totpisel

Scoala-te de dimineata ea sa mai lungeuci din

Unu ceasu al diminetii pldtesee cat trei dupaprandu

Nu fii bunu de gura i rEu de lucre.Numai cu vorba nu se face eiorba.Luereaza pe mutt i pe putin cad :Mai bine ceva decat nimieu,Cine nu luereazaCu lipsa erneazitSi cu ea vdreaza.Vara'ntiusu la umbra doarmeSi earna moare de foame.Cand malaiu are, sare n'are, and sere are ma-

laiu n'are.Remane'n sapt de lemnu east tart piemnuTraesee viatt carpal cu att.Se tine saracia de elu ea pulberea de cane.Umbla pe drumuri taiandu anelor frunde.Se'mbraca numai pe dinhluntru.Casa-i e cu ttref pAreti i en Lisa prin podu.

16 Despre Sarabtl niandru.Ambla pe drumu cu alaiu

n'are malaiu.Pe ulitit Chirita s'aeast chiselitt.Par'ca-lu scotu banii afara east.Se resfata'n haine lungi, eu watt banu in douE

pungi.Se'nfoae ca varza, se 'pganfeaza ca barda.Bunt e manica lunga, dar panza nu vra s'ajunga.Se lauda ea oala ca Iva sparge caldareaCorbule, cum iti sunt pull frumosi, pe eat

mon, se'negreseu.

17. Despre Invgitturtt.Tot invEttmu eat trainin

neinv6tati murimn. 1coa.la face pe omul, omn.

S'altoiul pe pomul, lion111.Omului etenvdtatura Ei curge miereCelui ne'nvEtatu niqi bac-4r pasatu.Elu poartit condeiu la ureche

di gura,

ca sa-i qicemulopfete.

Sunt logofeta sit te'nvetuSt Krill eutitu pe bap},

Cetesee ea in palint si lice :Una este una, dou., faeu mai multe, sauTa seii una, doue ; ea sciu pan' Ia noue '

TOMUL

18. Despre visite sau cereetari.De iubita ce ne iubimuTot la anal ne'ntalnimu.

Iltrisor al cereetezi si mai putintel sa sedi.De 1Sn l'asu mai vede par'c'asu mai Wit.Sede ea lupul in respintie.De frate, frate st-mi fiiDar la noi mai rar sa vii.Rant intalnire e mai eu iubire.

19. Despre conversa(ii sau petreceri i glume :Glumele nevinovateSunt ea sarea in bucate.Moarte ftat risu i nuntt titrit plansu nu se poate.Glumele numai cu gura, earnu sieu'mbrAncaturaInima mea plange i elu ride.On i ceva mai bun decat tacerea,, ori taci.Nu vorbi peste mEsura, ci puneti laett la gura.CAnd pornescu toti sd vorbeasedParea-i haVrA judoveasca.De multe ori la'ntrebareSi tteerea respunsu are.

20. Despre iufeald, mane si posdeie.Otetul tare vasnli strict.Cine se iutesee eurEndu potienesee.M6soara de multe on i eroesce odata.Toatt graba strict treabaNu te grabi ca te-i pripl.Nu te grabl ea fata mare la Argea si ea vecluva

la maritatu.Cad en incetul se face otetul,Si copacul mare dintr'o aschie nu se tae.Omul la Intnie cade'n nebunie.S'a maniatu rat pe sairt i trei ()lie n'a mtneatuOmul posaeu i1ltcutu, pare ea e surdu i mutuParea i-au friptti serpi p burtil,Parca i-s'au inecatu corabiile.Paret-i tot ninge i plout.Para tcata lumea i-e datoare,Parcit mi-a torsu i no. i-am platitu.Elu and ride soarele resare.

PE

viata.

S'acasii

Si

--

,

trn

die

--

en

II.

ti

www.dacoromanica.ro

CXNTECE DE STEA -SI POVESTEA VORBEL BTUD1I ASUPRA MAGMARILOR. 367

21. Despre amicie sau Prietenie (?)- Timput trece ca Ali, mane

Ear prietenul remine- De'mi esti tu prietenu bunu

Nu te sfii sa-rni 4ici nebunu,- Prietenu a mesii, ear nu a nevoiei.- Prietenu criclutu din nori- Ve l'oiu mai vede odata, se face de dou ori.

22. Despre pizmci, vriimiiqie 0 urti.- Cine va Arabia cu pizma

Isi va sparge singuru cizma.--J Nu da ciomagn cui nu-i esti dragu-

Nici sabie in mitna vrajmasului.- Zavistnicul are ochi de lupu si auqu de vulpe.-1-- Omni cu ing ca catele' riegru in gura.

Re eati nu poate musca, le latrii.- Pizmasu, vraimasu au tot unu nap

23. Despre ceartd fi tzeinuoire.-,- eine are rnintea'ntreaga

In cearta altor nu se baga.- Certasu, vrsmasn, cane si lupu,tot pe unu ealupu- Cat& galceava cu luminarea.- 'rn-i dai buna dimineata

i ela de ehica te'nhata..i. Despre pricini de judeatii.

.- Pune-ti eaciula'nalnte si te Mech. singuru.- Dar and ai vr'o judecatrt

Pregatesce-te de plata.- Darea trece marea

Gardnl en propele bune, nu caden timpn defurtune.

-r Dreptatea ese ca untdelemnul in tata apes.- Mai bine o invoeala strimbh decat o judecata

dreapta, eaci :- Dreptul mai totdeauna ambla en capul spartu si- Pan la Imperatul rabdi incaeratul

(Va urmit)K Alexandri

=Studii asupra Maghiarilor.

IV.(Urma re)

ConstititOunea maghiara .I

Yosif a avutu a se lupta nu numai en ceamai puternica parte a statului, en nobilimea,condusa de interesele sale de elasii, ci si cutraditiunile unei viete de noue sute de ani,i apoi la urma urmelor : aceeasi viatit e pes-

tepatint6, la niste popoare cu total eterogene.cum aunt eel& cu care Iosif II avek a fa-ce. Nainte de toate ar fi trebuitu ca On-direa acestor popoare sa se unifice, (ce nu eracu putinta) si numai dupa. aceea s'airu fi pututu in-trwluce aceleu-si forme de viata. Acestu semiIosif incerca a-lu ajunge prin germanisare : nua pututu isbuti, si nici a isbutitu. Toatilucrarea lui Iosif nu a lasatu (kat singing ourma adlnei in viata popoarelor de sub coronababsburgied: purcederea sp re egalitate individua-11. Luci area in celelalte directiuni purcedek dinpremise false : resultatele ei au fostu impor-tante, ans6 efemere.

Restimput de la moartea lui Iosif II (1790)ODA la anul 1835 ilu umple domnirea luFrancis() I (al II) (Leopold II domni numai2 ani). In acestu timpu cade reactiunea so--6MA palitic6. a Maghiarilor.

Consciinta nationala, ce se desteapta ca re-aqiune contra influentelor germane, produseo ser.e intreaga de gandiri none la poporulmaghiaru, si contribui nemijlocit la o reformitradicala a constitutiuuei. Maghiaritatea fie-cant') din poporu era o insusire, prin care a-ristocratia devenl egali. cu celu mai diu urinii

www.dacoromanica.ro

STUDII AStrPRA MAGHTARLOIL

dine tetani. De aceast egalitate sufleteascapartt a cugetAtoare, fiindu sub influentele prin-cipielor marl, ce conducu seculul nostru de lainceputu, legi unu iru lungu de medita-tiuni politice, ideea egalitAtii de drepturi idrepUtirea, ba chiar necaitatea drganicl aei, se getiel.alisi en pavl tape4i. Ala tut-rarea spirituall a poporoui hitighiara din Se-,Ctiltil XIX purcede in done directinni : spreasigurarea independentei nationald, spre intreducerei eggiatii in dequiri. Amendoneaceste scopuri Se atlhgere la 1848, prinformarea constitutiunei i garantarea ei diiiparteit coroanei.

Inteadevertt la 1849 in coliStitutia Jtigriei s'au acute fdarte putine reforme cetuai mare parte a reformelor constl in o mrginire ori latire zt drepturilor, B pu actimaau esistatu.

Dacl regele moare tnu !umbra al dinas#tiei de Habsburg-Lorena ureneaa cii dreptude prithogehitu si devine pin incoronare 11jurarea tonstitutlei rege constitutionalu al un-gariei. (Pragmatica sanctio.)

Legislative terii se compune din done Ca-mere : din eel representativl si cea a mag-natilor, 4') Camera representativA se compuneprin aIii omitatelor, cea a maghiarilorprin demnitIci dup nascere, oficin, ori denmuire din partea regelui,

Comitatele sunt corpuri pe deplin auto,.ndine : administraxea lor internt se conduce

unu aim& supreinu numitu dirt parte& giu-

La inceputu diets, era compusit uumai din magoatmai titrdiu, sub dinastia de tialisburg, trimiger4%RAW comitatelor representanti :. acuma dieta 64 idea!obi n dou6 camere.

vernului ; toti ceialal0 functionari comitatelhise alegu in congregtilliunea comitatensit.

Se sterge or -ce deosebire cle clase soltalei se proclama o egalitate in drepturi si inda-torid.

Administran a centre& a terei se di inmInele unui ministeriu responsabilu compusudupl usul parlamentaru.

Toate oficiile, ce in decursul istoriei semiintroclusu, in organismul statului, remanu ne-schimbate.

Daci aruncima o privire mai adAnci innatura acestor mai insemilitte pulicte a leconstitutiel de la 1848, vedeniu cthnc ele nusunt decAt o intizire ori modificaretutiunilor de pani acuma4 Autonomia eomita-telor, dieta, indatorirea regelui de a se in-corona. sunt institutiuni, ce pretutindenea leafilmu in istoria Ungariei4 Nou e

responsabilu i nduA se pard fi egalita-tea in drepturi. Liberalismul in Ungada, IcelaMin la 1848, nu a fosta Anse scopu cinumai mijloca spre atingerea unul scope mainaltu. PAO. la 1848 numai clasele pri-vilegiate au aflatu loca in constitutiunea ma-ghiarA ; jobagii nu se potu rivi ca cetdteni.Od eine a intratu der in vre una din cla.e13privilegiate a le Ungariei, fiindu aceste numaimaghiare, elu au devenitu de mime maghlara-,magyar nemes."

Din acestll faptu foarte simplu maghiaris-mul a tram o consecinta pe cat se polte defalsa insusi Szchenyi 4 ce : Largiti mar-ginile constitutiei, dati tuturor popoarelor jn-trare in ea, -- ca ele se, devina maghiare."Tot in aceasta logicA zac i inotivul pentra

set

re

de

ft)

a insti-

midge-riul

in-

C

I

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGHIARILOR. 369

anecsarea Transilvaniei cittrit Ungaria : er caTransilvania sA deving maghiarit prin indesa-rea ei in cadrele constitutiei maghiare aceastitprocedere. Desi pornek din cele mai false pre-mise, ea ar fi dusu la resultate maxi dad ina-ghiarii nu aru fi lucratu cu vehementa caretrebui si escite reactiunea socialit a popoa-relor, acelor care impreunit facu majoritateaterei : asa procesul a trebuitu sit fie tot acelacare-lu vedemu inauguratu de Iosif II pringerma-nismu.

Inclt pentra raportul intre Ungaria iintregu, armata i finantele erau co-

mune. Ungaria avea, dug de asta armata sanationalA, magyar honvedsg, o institutiune,ce in diferite forme, o aflAmu in toate epoceleUngariei. (Armata nobililor, ce sub domni-rea Arpadilor aparA taxa, fatl cu armatacompusI din soldati.)

DupA revolutiune, sub absolutismul cen-train constitutia de la 1848 remase neschim-batA pal la introducerea ei in anul 1867.De aici inainte se fIcur6 reforme radicale.

Despre delegatiuni, armata comuni, finan-tele comune i ministerul comunu, despre in-treaga sistemA de dualismu, in acestu locu nupoate fi vorba, fiindcit aceste sunt aedemin-te, ce cadu afarA din sfera constitutiunei ma-ghiare regulAndu raporturile terii in afarA.Vorbimu darA de schimbrrile, ce s'au fAcatuin marginile constitutiei mAghiare i despreadeveratele motive ale lor.

JueecAndu nepreocupatu si flit a fi partialnnu ne putemu indol c constitutia maghiarit dela 1848 e inteadev6rn liberalA. Flic6ndaabstractiune de cute-va anomalii ce intr'altu

Cony. Lit, No.23

chipu stau in contradicere cu principiile fun-damentale ale constitutiei, libertatea

autonomia corpurilor sociale i in-fluenta singuraticilor spre formarea vointticomune sant pe deplin asigarate prin asedi-mintele de la 1848.

NemultAmirea nu s'a pada dar nasce cle-at prin aceea, di in tarl s'au ivitu ele-mente, care nu potu afib, locu in constitutia

aa cum ea este, cit s'au ivitu pre-tentiuni, clrora constitutiunea nu le poaterespunde. De locu ce in Ungaria se ceru al-te drepturi dal% de cele individuale, si anu-me drepturi nationale, ce nu aunt maghiare,constitutia, care e numai maghiarl, nu lepoate da. Sit na perdemu nici cum din ve-dere, cumcA constitutia nu e a Ungariei, cia poporului maghiaru.(Aceastit eredintittotodatit adev6ra se esprimit prn acea, cumcAMaghiarii recunoscu in Ungaria nationalit*,nu Ans6 nafiuni, nu recunosca cleat ma-gyar po1gr4 si o natiune politted maghiarl,idee conceputI de ei.) CAnd dark natiu-nile nemaghiare an pretinsu drepturi natio -nale, ele s'au pusu pe nnu t6r6mu, ce stA-tea afarA de constitutia maghiarA, au decla-ratu, cuma nu mai voescu a trece de ma-ghiari, omit popprul maghiara nu e mai multidenticu cu Upgaria,

E o rAtIcire eardivalA, a crede e na-tlunile s'au pullu pe t6re'mu constitutionalu,ftindcA pretentiuuile lor eran o negatiune in-directI a valparei constitutiunei. Toata impA-ciuirea a trebuitu sA se intAmple dui deconstitutiune, intre poporu i poporu, earl nuin o dietA constitutionall, unde nu poate fi

im-perial

terA,

Mdi-vidualt,

d

www.dacoromanica.ro

370 KUM!, ,ASUPRA MMAIIARILOR..

vorha decitt de unu poporu, de celu maghiaru.Asa legea de nationalititti de la 1868, voindua tall locu in constitutiunea maghiatit, atrebuitu 0. se nasci, moartg. -T-- Aceasta leged. unu dreptu de a trgl cu limba sa pro-prie in corpurile autonome, adecg in comune

comitate. Pentru ca acestu dreptu sit se facgilusoriu, guvernul Andrassy a trebuitu s cercea restringe cu on ce pretu influentele auto-nomillor. i aici se abate constitutiaghiarg de adi de la cea din 1848 : la 1848vointa statului se ft.rma din jos in sus : adi.ea se formeazit de sus, Pang cand liberalis-mul adeveratu s'a pitrutu a fi favoritoru pen,tru naaghiarismu, elu a fosta sustinutu ; adielu se suprimk fiindcg face gu putintg ca e-lementele nemaghiare sO inflaenteze asupravointei statului. Si formulArau adeverulin cgte-va cuvinte ; censtitutia Ungariei arechemarea de a asignri domnirea elementulaimaghiaru peste toate celelalte elemente; ea.este formularea positivg a , identititii Un-gariei cu poporul maghiaru. j That corespuntde acestui scopu, ea remine neschimbatiincgt nu, ea trebue reformatg conform che-mgrei sale (rAticite.)Constelatiunea imprejurarilor topografice, sd-ciale i ecOnomice, intre care pop oral maghi,ara trgesce, face fail putintl 0 And 'adi sgse formeze in dieta Ungiriei o majoritatenemaghiarg : dieta remOne darn sustinutg asacum ea este, fiindcg in ea se concentrea0

manifestO puterild poporului maghiaru.Cu totul altul raportul in corpurile an-

tonome. E peste putinta. ca in comunelecomitatele nemaghiare influentele majoritittii

romipe,: slovene etc. sa nu fie predominante,Dacl darO autonomiile aru fi sustinute 4a,cum ele au fostu pang acuma, s'aru da condi-tiunele de esistentit ale uuel noue putri,,ce sta in contra, celei din dial.

A trebuitu priu urmare c cereal de in-fluenta al autonomiilor si se margineascg,fiindcg delitturarea pe deplin era nu numaipeste putintg ci totodatl i stricAcioasa ; atrebuita ca intre aceste, Maghiard BO se asi-gureze majoritItii din dietit o predominare ab-solutI. In scurt : a trebuitu ca sit se introducgasedgminte, care clan majoritatii din dietg odomnire absolutit.

Acestu absolutismu constitutionalu se rea-Iisft noua organisare a comitatelor i o-raselor libere regesci.

Congregatiunile comitatense, forul ocmita-telor, nu se mai compunu numai prin alegerecaci astfeliu ar fi pututu esi ori-cAnd o ma-joritate nemaghiarit, ci purce46ndu din deo-sebirea economica intre Maghiari nema-ghiari, se introduse censul, Din combinatin-nea alegerilor cu voturile virile se calculiapoi in itoate comitatele (afarA de cgteva re-volu(ionare) o majoritate maghiari.

S'ar put intImpla cit, pu acestu cat-cul comitatele ici cole totusi sit. poatil scoateo majoritate nemaghiarl, oH chiar maghiara,dar contrarg guvernului. Trebue dar mgrginitacereal de autonomie a comitatelor, trebue, casit se dee p heath din viata comitatensg inmanele guvernului. Aceasta se ajunse prindespartirea administratiunei de jurisdietiune.PAnit acuma aceste dou'e ramuri erau unite inman comitelui supremu, earA functionarii se

ma- r

i

i

prin

e

www.dacoromanica.ro

STUDII AUPRA MAGHIARILOR. 371

ilegcau toti de atra congregatiune; acumafufic-tianile din jurisdictiune se Imp lu cu denu-mitii din parte& guvernului. .Apoi liberaliidin Rom &ilia i activitii din Transilvania, nevett/ sci mai bide spune, ce putere e dreptude denumire in Balna unui guvernu

Trei sunt darn, ce guvernul Andrassy lea datu in constitutia maghiarl : legea pentrunationalitAti, organisarea comitatelor i des-pArtirea jurisdictiunei de administratiune. Toa-te trei chestiuni sl deslegare intr'unumodu contraru principiilor, din care purcedeconstitutiunea maghiarl . . care snnt e-lementele zonstitutive ale Ungariei

V.Guvernul Maghiaru.

La lulu poporu od intennu statu, oameniisinguratici in deobte nu c9ntribuescu la des-voltarea iutregului cleat prin desvoltarea lorindividuala; partea cea mai mare a oameni-lor cugetA numai atunci asupra chestiunilorde interesu comunu, cAnd formele esistentei co-mune impedea desNurarea puterilor indivi-duale, cAnd interesele comune i private, parua veni in colisiune. Sub influentele conflic-tului momentanu, masa scoas& din sfer& re-gular& a ganclidlor sale neavendu destula timpuspre a cugeta asupra relelor, ce o bntuescu,de ordinar purcede numai instinctiv la im-bunatAtire, WA a ave o consciintl corec-tA atat despre adeve'ratele cause ale reului,cAt i despre mijloacele, prin care reul in-sui s'ar pute inlItura.

Atunci, and relele cu causele lor sunt e-vidente, and mIrginirea individulni prin societate ajunge la unu gradu neiertatu, andgonsciinta dapre reu stabate pan& la sufle-

tul celui mai din urmA din poporu : acestumodu oportunu de purcedere spre bine e nunumai nattralu, ci totodatA i singura form& subcare s d chestiunilor sociale o deslegaredefinitivg.

Cu totul altfelin atunci, and reul nu ban-tuesce pe intregul statu, ci numai pre o parte

lui, and real e atAt de ascuusu, incat chi-ar iiici aceia nu-lu simtescu, pre care ehibantuesm, and reul e urmarea, unor vapor-tad 'complicate spre a cAror pricepere se cereilnu studiu neobositu. Si aceasta e viatanormall. Trebue dar ca totdeauna sA fie oparte mai mare ori mai mica a intregului,care -i pane de scopu : a cugeta neintreruptasupra chestiunilor de interesu comunu ; a nuineetit nicicAncl sA urmAreasca firul desvolWU intregului prin pArtile sale a cerca dineonstelatiunea raporturilor sociale atat chema-rea organicA spre care intregul trebue sa lu-crew, cAt ,i formele de viatI sub care a-ceasti chemare s'ar pate ajunge, i a cercliu fine, ca totdeauna sg, prevadk sau cel pa-tin 0, afle de locu la ivirea lor, relele, careimpedec& desvoltarea comung, i modul de aimpedeca pAirea bor in viatA. Comunianduacqti putini resultatul cugetarii lor asuprachestiunilor comune cu partea cugetatoare apoporulul, acestu resultatu devine unu bun ucomunu mai nainte a inteligentei i mai tAr-cliu prin inteligentl a poporulut intregu. A-cesta e procesul, prin care se formeazA con-vingerile comune despre chestiunde comune, vasl 4icit opiniunea publia. (adev'eratA, nein-fluentatA de interese.)

Prin aceea cit a adusu la consciinta po-porului trebuintele i modul rationalu a indes-tularii lor, inteligenta, ca purtaturul opinia-nei publice, a flcutu destul chemarii sale : in-

aceste

6i

?

www.dacoromanica.ro

372 UD11 ARUPRA MAGHARLOL

sasi indestularea trebuintelor, formarea asisi vointei comune remAne in mfinele in-tregului poporu. Inteliginta e organul, careformeazA vointele singuraticilor spre o vointAcomunA, nu Ans6, care formeazA vo-inta comunl. Inteligenta, card lucteazi pentruunu poporn, ftr scirea acestui popOru, pAsescepe nun teremu falsu, I vointa ei are numaiatAta valoare, cAtA ar avb fart atributul poporubii", Vointa ei, e numai a ei.

Afarl de deosebirea suileteasci dintre mem-brii singuratici ai unui poporu ori statu, mai-este Ancl o serie intreagii de imprejurAri in-timplAtoare, ce facu flrA putintA unitate ab-solutA de voint1.Ficendu abstractiune de la a-ceea et atAt acelasn ru tomunu, cit si mij-loacele de intrebuintatu spre inlIturarea liiipotu fi privite din diferite puncte de vedere,o imptirechere in opiniunea publical va resu1t1mai cu deosebire din deosebirea raporturilorcale, sufletese,i economice a oamenilor, ceau sA o fermeze. Adese-ori unn reu cormunupentra cs elasA intreaga de oameni, e intea-devdru unu bine; adeseori rAul e de naturlea numai o parte localA ori sufleteascA a po-porului poate fi bAntuitA de elu ; si adese-ori tocmai asupra mijlocului, in care reul sase inlatureze, parerile oamenilor vinu in co-,lisiune din m otivul, ea din r6u e naseepentru o parte unu altu rn. 0 asemenebucatl din opiniunea publicS desbinatI, eacea, ce noi numimu partida." Acelu statuin care partidele s'aru form& numai clupl con-vingeri, ar trebul sA fie idealul vietei comu-ne, adevrul bunatAtii onaenesci in lumeanoastrA prosaicA partidele purcedu din inte-rese si numai fractiunile lor din convingeri.Privite din acestu puncta de vedere, partidelesunt de cea mai mare insemnitate in viata

sociall ele sunt forma sub tare individalconlucrA Ia4 formarea vointei statului, /a dis-fAsurarea ideei de statu si a insusi statului.Ele aunt elementul viu i progresivu in viata Iedreptu. 0 miscare vei a partidelor e tot-deauna dovada despre unu interesu Gommputernicu i despre o purcedere rApecle ispre bine ori spre rAu.

In epocele de trasitinne miscarea particle-lor e mai mare decAt ori cand. FirescefiindcA tocmai aceastA naiscare e insusi pro-cesul de transitiune.Nici cAnd individul nujoaci rolu mai insemnatu cleat in asemeneepoce. De online representantii unei

de oameni, capii partidelor, sunt indivi-dnalisarea unei cugetari ori vointe comune ;in epocele de transitiune, din contra, indivi-dul ii generaliseazA cugetarea sa specialA siflu represent& mai mult, ci conduce. Astfeliunici mr aunt particle intr'adev6ru: oameniise grupeazA dupA impresiunile momentane icipe lalng5 unul, ici pe lAngl altul, fArA multAcercetare, farA motive adev6rate, ci curatnumai instinctiv Asta pipAire prin intu-nericu ne o esplicAmu din ferberea suffeteascl.a timpului : pentru sufletele obosite de ban-tuirea neurmata ori ce mijlocu e burin : masanu cugetA, cumcI caracterul transitiunei depinde de la acei putini, ce prin po6itiuneasocialt ori prin superioritatea spirituall alor sunt oaresi-cum chemati de a conducemiscarea internA a statului. Una omu sin-guratecu, fie elu cAt de reu, in deobste, nue periculosu pentru statu ca atare. In epo-cele de transitiune fie care poporu e Ans&mai slabu decal oricAndu i asa unu omu sin-guraticu totdeauna poate fi hotAritoru, cel

Suprafata nefericitei

in-

Io-

:

maul-timi

*')

insa-si

si

c

Homing.

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGIIIAELOR. 873

putin pentru unu timpu determinatu. DacgdarA transitiunea e condusit de elementul bunual statului, de acele suilete nobile, care suntin stare a perde din vedere interesele lor in-,dividuale fata cu ale statului, ea va mergespre bine, spre desvoltare positivg ; dacg ans6elementele, care conducu miscarea de transi-tiune, sunt rele, sunt oameni, care totdeaunasi in toate imprejurgrile se Iasi sedusi deinterese individuale, transitiunea va mergespre rgu, spre desvoltare negativg, statul de-cade. *) Caracterul transitiunei depinde tot-oflata i de la motivele, din care partidelepurcedu. 0 partida purceasa din motive falses. formeaza i discompune fara oarei-careurmgri evidente ; partidele, ce se formeazagrin iuterese positvie, nu potu Ansg ped na-inte a fi asigurate aceste interese, i in de-cursul vietei lor ele sunt cu atat mai puter-nice, cu cat interesele, ce le represintg, suntmai generale, cu cat ele sunt mai vitale, icu at elementul spiritualu in partida e maisuperioru. Daci aceste interese nu se potuasigura in statu, sau daca nu sunt alte inte-rese mai superioare, care O. ceara sacrifica-rea lor, partida tinde spre desfiintarea statu-lui. Daca darg intre partidele si fractinnileunni statn nu este nimicu comunu, daca elenu mai au interese i convingeri, care sl fiedestal de puternice spre a le intrunl pre toa-te in momentele mari ; esistenta statului nue mai mult sustinutit de vointa comung; elutrebue sa se disolve in elementele constitutiveale sale (14 locu ce o putere din lituntruoH din gfarg inceata a mai lucra pentru sus-tinerea lui.

*) Presupunu cumcg numai elementele apte von' condace mi@carea, deei adeveratele superioritAti sn-fletesci. Din contra chiar @i elementul bunu ducespre didere. BrIteanu, Kossuth.

Sa vedemu ca s dicu aa manifestatiuneaatestor teorii in viata Ungariei.

Pe la inceputul secolului XIX intreaga D a-tiune maghiarg era o singurg partida; o opo-sitiune contra gavernului din Viena. Convinsnprin lungele sale esperiente despre greutatileadministrative, care purcedu din imbucg,tatireapolitica a imperiului, guvernul din Viena Un-cle& a introduce o sistema unitara in intrea-ga monarchie austriaca. Findu aceasta ten-dinta negatiunea privilegielor maghiare, eadad& in Maghiari de cea mai mare resistenta.Opositiunea lr de pe acestu timpu era dargde caractera cu total conservativu maghiariivoeau a sustii* institutiunile de pang acuma.,

Cunoascema in cat-va din cele dise mai susmiscarea spiritualg, ce caracteriseazg aceastaepoca a vietei maghiare. In urina acesteimiscAri fractimiea nationala se desfasura enincetul din partida conservativg i paindu inanul 1825, in frunte cu contele Srcheny, pebancele dietei, se deosebi prin acea, clime&ceru mai mult cleat o simplg couservare aasedemintelor de pang acuma.

Nationalismul, cel putin pang acuma, afostu pretutindenea insotitu de liberalismu,tendinta de progresa i reforme ; elu e adioaresi-cum manifestatiunea vointei de a semisca liberu; partida, sau dad. voimn fracti_unea nationala din Ungaria a fostu dara tot-odati si partida liberala, a progresului, sipartida reformei fata cu cealalta fractiune,care voel a sustin6 institutiunile de pangacuma.

Fatg, cu guvernul din Viena ambele partideerau une intregu compactu.

Acuma era ntimai intrebarea, care dintreaceste done fractiuni are sit devina generalg,Partida conservativa, compusg din elementele

www.dacoromanica.ro

374 STUDI1 ASUPRA MAGIIIARILOR.

epocei trecute, din aristocratii ruginiti 1 lin-gaii acestora, avea pentru sine trecutul, drep-tul positiva si privilegiile scrise ; partida na-tionala, compusa din elementele proaspete al natiunei, aye& pentru sine viitorul, legilesociale, care impunu desvoltarea, si avealoarea Mellor, cari le represinta ; generalisa-rea partidei nationale a fostu sigura ; ea a fostuinceputul aceluia ce va sa fie.

In genere inceputul directiunilor nou con-sta in meditatiuni generale, in discutiunea a-supra unor principie mai inalte ; gandirea e-pocelor insemnate nu apare nici clad in formeconcrete i practice, ci totdeauna i pretudin-denea inclina spre abstractiuni mult-putinpoetice. La inceputu domnescu irasele mari

frumoase pana ce nu'si perda continutulidealu i cu aceasta nimbul seduc6toru ; a-.tunci apare numai suprafata adevkata a tim-pului in forma unei reactiuni sanatoase a ca-rei lucrare serioasa desfaura fruptele dingermenii cresatti la caldura sufleteasca a ge-neratiunei trecute.

Asa e pretutindene; asa a fostu si laMagbiari. Szchenyi, Wasselengyi, Etveils,15 i ceilalti anteluptatori nationali aveau ovointa bunk si nobila, nu sciau Anse a daacestei vointe o formulare concreta si traeuand in lumea principielor marl. Libertate,nationalismu i progresu ; aceste erau aceletrei ideale, pe care ei voeau a le transpunein lumea adevrului ; Forma lins, modul

lipsea pe deplin. 0 inchipuire co-recta, Anse vaga, si nimicu mai mult.

Si nu ne inelamu ans6 asupra barbatilor,care conduser6 micdrile spirituale a le aces-

tui timpu. Ei au avutu nu numai gk'ndi-rea bung, nu numai nobleta simturilor i vg-

sinceru, ci si seriositatea i adancimea su-fleteasca care o cerea scopul regeneratoru dela dansii. Szchenyi a sciutu nainte de toateunu lucru ; 'curaca, elu nu va ajunge realisa-rea sperantelor sale, si asta e destula dovada,

el au cugetatu. Elu a lucratu spre apregatl terenul pentru o generatiune mai fe-

- si a lucratu malt si bine i farka cerca merite. Findu destul de seriosu sprea se convinge despre acea, mina regene-rarea dorita de densul nu poate resulta de-,cat din luerarea sufleteasca a mai multorgeneratiuni, iubitu natiunea i patria maimult cleat daca ar fi cercatu a se urca la ma-rime si nemurire nimicindu prin vre unu pasupripitu tot ce s'ar fi putut ajunge 611 incetulprin c politica precalcuiata. Asa a fost SzeOhe-uyi si asa partea cea bung a aderintilor saLCondusa de asemene barbati, ori-care natiunear fi statu in ajunul unei epoce de marire,nu ans6 natiunea maghiara, care fu condusade la inceputu pe terenul gandirei preocupa-te. Fund acesti barbati ccescuti in strei-natate, ci din insusirile, ce le aveau mai na-iute, la reinturnarea lor in patrie nn au a-dusu all cu sine decat simpil de patriotismu

natioualitate, toate prejudetele maghiaresau perdutu in esperientele facute in nisce terimai fericite ; aa ei nu au putukavea pentrusine opiniunea public& a Maghiarilor decat pansatunci, pang, candu alte eleminte mai sang-vinice, mai rupte paresi-cum din sufletul ma-ghiar, nu vor paras1 fata de ei. Dupa cemaghiarii se crescura in patria aceste

Va.-

i

rea-

lisgrii

In!

cit

ricitrt,

gi-a

gi

elew in-

www.dacoromanica.ro

STUDII ASUPRA MAGRIARILOR POESII CORESPONDENTA 375

te se i disfAcur6 numai cleat : urmi o gene-ratiune de frasiologi cu o necesitate organicA.Tene'rul jurnalistu Ludovicu Rossuth ineepaa bate in masa cu nisce frase frumoasti. isedueatoare, ineer a incAnth pre maghiariprin formele sale ritorice, i peste cAt-va anielu stAtea in fruntea unei partide radicale,

mai peste cAti-va ani deveni idolul natiu-nei, a nemzet balvnya." Aceutia fur6

ungariei de la 1840-49 postii chemaii nechemati, beletristu buni i rei oameni Ri-ll stare si studiu, poporul proletaru; cu unucnvantu toate elimintele, Cali se potn uoaruatita, toate acele urmau comandei lui kossuthtotu ce partida, nationalA spera a ajunge prinlucrarea Mai multor generatiuni, kossuth voiaa ajunge en ajutoriul adherintilor si intruunmomenta bine venitu.

I. Slavici.(Va urma)

CERITOAREA..(dupei Louis Ratisbonne).

In cale'am .0dutu odatA0 femee stremtAroasA duc6ndu de mAn'o copilA :

SermAnica intristatA !Femea intindea mAna l'a trecAtorilor

LAng'o dughian'a trecutu,1Unde luceau, dupA stecle, jucArii copilaresci ;

Ear femea a stAtutuSua 4isu eopilei flAmAnde O. co ochii Angeresci:

V&A spectaculul divinulVedi ce cai, ce dobitoace, i cAte pp* frumoase.Ve4i ceasornicul ce umbla ; eatA rochii de matasA

teatrul de auru plinu ;

Vedi, copii stAndu in leaganu, cu feta for zimbitoare,Vedi marchizetTprefAcute...

Copila, respims' atunce, cu oZvroace muritoare,Nu'ntelegu cesu aste lucruri i pentru ce sunt fAcute

Sermana ! nu scia Ana, ce este o jucArie !Urma' atunce femeea calea cea de serAcie..

Copila cu ea mergeiIncet, pIzitorul Angeru dupa dnsele plAngei.

V. Pogor.

RUGACIUNEA.(Dupti Louis Batisbonne).

In genunebi, cu mAni cracite, Max fAcea, o rugA-ciune ;

Dar eat5. ca. al sea frate, plinu de jocu 1 vio-ciune,

Din apoi se furieaze, 'ilu trage de peru virtos .....Max, qiceb, tocmai 'atunce.. pe unu tonu evlaviosu:EartA-mi, doanme atotputernica ! p6cate1e de

mAnie !"...Eln se'intoarce... trose o palm& fratelui c'o

DATA. vie ;ruga sa urmAndu :

EartA-m 'acuma, doamne, de palma cea de en-rndu. "

CAti evlavioi, ca de'nsul, mereu facu la rugAciuni,Pe ceasloave ceasuri multe, stAndu umilit i

plecati !deabie sfirindu-i ruga, metanii i plecaciuni,

Incepu vechile pecate, de care'sa impovorati.V. Pogor.

CORERPONDENTA.

A. M. 1. 1(40. Puteti face incercitri, dar sunteti Anal preOritru pentru a aspira la publicitate. Red.

1

ro-

cii

mild.

'apoi

Si,

.

RI

www.dacoromanica.ro