MOM

CONVORBIRI LITERARE

ANUL XIV.1 APrilie 1880 1 Martie 1881.

Redactor : Tacob

Toate drepturile reservate.

NI 1881TIPOGRAFIA NAT1ONALA STRADA ALECSANDRI,

.

.-

.

IPIPMPRIMINP.P.00"."000"."""1".7"."'""" 3Par..1.104111MR42011t1

Cegrzui.

www.dacoromanica.ro

Anul XIV. No. 11. 1 Fevruarie 1881.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie cArei

SCRISOAREA INTAIA.

Cand cu gene ostenite sara sufln 'n luminare,Doar ciasornicul urmeaza lung'a timpulai carareCaci perdelele'ntr'o parte cand to dai, si in odaeLuna varsa pesto toate voluptoasa ei vapae,Ea din noaptea amintirii o vecie'ntreaga scoateDe dureri, pe care insa le simtim ca'n vis pe toate.

Luna, tu, stapiin' a marli, pe a lumii bolt& lunecii gandirilor dand vista, suferintele intuneci.

Mii pustiuri scanteiaza sub lumina ta fecioarii,Si cats codri-ascund in umbra, stra.lucire de isvoare,Peste cats mii de valuri stapanirea ta strabate,Mid plutesti pe miscatoarea marilor singuratateCate termuri inflorite, ce palate si cetati,Strabatute de-al Mu fume tie singura-ti areti ISi in cat mii de case lin petruns-ai prin feresti,Cate frunti pline de ganduri, ganditoare le privestilVezi pe-un rage ce 'mpanzeste globu 'n planuri pe

un veac,Cand la ziva cea de mane abia cuget'un sarac...Deli trepte osebite le-au exit din urna sortiiDeopotriva-i atapaneste raza ta si geniul mortii ;La Reeks sir de patimi deopotrivit fiind robi,Fie slabil fie puternicii fie genii on neghiobi

68

Unul cauta 'n oglinde, de bucleaza al seu per;Altul caulk' in lume si in vreme adever,De pe galbenele file el aduna mii de coji,A for nume trecetoare le insamna pe reboj;Earn, altu 'mparte lumea de pe scandura tarabiiSocotind cat our marea poartren negrele-i corabii ;Ear colo betranul dascal cu-a lui hina roasa'n coateInteun calcul fare capot tot socoate si socoateSi de frig la piept si'nchee tremurand halatul vechiuIsi infunda gala 'n guler ci bumbacul in urechi,Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic,Universul fara margini e in degetul lui mic ;Caci sub fruute-i viitorul si trecutul se incheagitNoaptea-adanc'a veciniciei el in siruri o desleaga ;Precum Atlas in vechime sprijinea ceriul pe umerAsa el sprijina lumea si vecia intr'un numor.

Pe cand luna straluceste peste-a tomurilor bracuriIntr'o clipii-1 poarta gandul indarat cu mii de veacuri,La 'nceput pe dud fiinta nu era nici nefiinte,Pe cand totul era lipsa de viata si vointa,And nu s'ascundea niraica, desi tot era ascunsCand petruns de sine insus odihnea cel nepetruns.Fa prapastie? genune? Fa noian intins de spa?N'a fost lume priceputa si nici minto s'o priceapa,Chi era un intunerec ca o mare far' o raze,Dar nici de vezut nu fuse si nici ochiu care s'o vaza.Umbra celor nefacute nu'ncepuse-a se desfaceSi in sine impacatit stapanea oterna pace 1 . .Dar deodat'un punct se miscit, cel intiiiu i singur;

Eattt-1Cum din chaos face mumhi earl, el &vine

luni.

I

'11

..

Total

www.dacoromanica.ro

100 SCRISOAREA INTIM

Punctu-acela de miscare mult mai slab ca boabaspumii

E stapanul fara margini peste marginile lumii...Deatunci ncgura eterna se desface in ftisiiDe atunci resare lumea, lima, soare si stihii...De atunci si pans astazi colonii de lumi pierduteYin din sure vai de chaos pe carari necunoscutei in roiuri luminoase isvorind din infinit,Sunt atrase in viata de un dor nernarginit.Ear in lumea asta mare, not copii ai lumii mici,Faccm pe pamentul nostru musunoae de furnici;Microscopice popoare, regi, osteni si invetatiNe uccedem generatii si ne credem minunati.Multi de-o zi pe-o lume mica de se mesura cu cotulIn acea nemarginire ne'nvortim uitand cu totulCalmed lumea asta 'ntreaga e o clipa suspendata,

'nainte-i intuneric se aratti.Precum pulberea se joaca in imperiul unei raze,Mii de fire viorie ce cu raza inceteazti,Astfel, intr'a veciniciei noapte pururea adanca,Avem clipa, avem raza, care tot mai tine and ...Cum s'o stinge, totul piere ; ca o umbra, 'n intu-

nericCad e vis al nefiintii universul eel

In present cugetatorul null opreste a sa minte,Ci 'ntr'o clipa gandu '1 duce miff de veacuri inainte,Soarele ce azi e mandru el el vede trist si rosCum se 'nchide ca o rang printre nori intunecosi,Cum planetii toti ingheata si s'asverl rebeli in spatiuEi, din frenele luminii si ai soarelui scapatiEar catapeteasma lumii in adanc s'au inegritCa si frunzele de toamna toate stelele-au pefit.Timpul mort si 'ntinde trupul si devine vecinicieCad nimic nu se intampla in intinderea pustiei in noaptea nefiintii totul cade, totul taco,Caci in sine impacata reincep' eterna pace...

lucepend in talpa insasi a multimii nmenestii suind in susul scarii pan' la fruntile cfilesti,De a Vietii for enigma bi vedem pe toti Munciti

Far' a sti sa spunem care ar fi mai nenorociti...Unul e in toti, tot astfel precum una e in toate ;De asupra tuturora se ridica tine poate,Pe cand altii stand in umbra si cu inima smeritaNestiutl se pierd in taina ca si spuma nezaritaCe-o sa-i pose soartei oarbe co vor ei sau ce

dose...?Ca si ventain valuri trece peste traiul omenesc.

Fericeasca-1 scriitorii, toata lumen recunoasca-1...Ce-o sa aibit din acestea pentru el, betranul dascal?Nemurire se va zice. Este drept ca viata 'ntreagil,Ca si edera de-un arbor, de-o idee i se leagaDe-oiu zice'n sineal meu nume o sa-1

poarteSecolii din gura'n gura si l'or duce mai departeDe a pururi, pretutindeni in ungherul unor creeri

gasl, cu al meu nume, adapost a mele scrieri0 sermane tii to minte cate'n lume-ai auzit,Ce-ti trecit pe dinainte, ate singur ai vorbit?Prea putin. De ici, de colo de imagine-o fesieVre o umbra de gandire, on un petec de hartie,

i and propria ta viata singur n'o stiff pe de rost,0 sa-si bats altii capul s'o potrunza cum a fost?Poate vr'un pedant cu ochii cei verzui, peste un

veac,Pintre tomuri braeuite asezat si el, un brae,Aticismul limbii tale o sa-1 puns la cantari,Colbul ridicat din carte-ti l'o sufia din ochelari,i te-o stringe'n done siruri, asezandu-te la coada,

In vr'o nota prizarita sub o pagina neroada.

Poti zidl o nine 'Arena, poti sfarimi... once-ai spune,

Peste toate o lopata de Orilla se depune.Mann care-au dorit sceptrul universului si ga,nduriCe-au cuprhas tot universul incap bine 'n patru

scanduri...Or sa vie pe-a ta urma in convoiu de'nrnormhltare,Splendincl ca o ironic, cu priviri nepasatoare...Ear deasupra tuturora va vorbi vr'un mititel,Nu slavindu-te pe tine, lustruindu-se pe el.

Ca 'ndaratu-i

s'o

ii

chimeric.

Min-

Si-or II

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA INTAIA CORESPONDENIA. 407

Sub a numelui teu. umbra. Eata tot ce te asteapta,Ba sa vezi... posteritatea este anca si mai dreapth.

Neputend sa te ajunga, crezi c'or vrea sa te admire?Ei vor aplauda de sigur biografia subtire,Care s'o'ncerca s'arete ca n'ai fost vr'un lucru mare,C'ai fost om cum sunt si Magulit e fie-

careCa n'ai fost mai mult ca ansul. i prostatecele

nariSi le umfla on si tine in savaute adunariand de bine se vorbeste. S'a'nteles de mai nainte'C'o ironic& grimasa sa te laude 'n cuvinte.Astfel incaput pe mama a on carui te va dregeRele-or zice eh, sunt toate cite nu vor intelege...Dar afara de acestea, vor cata vietii taleSa-i gaseasca pete multe, reutati mici scandale,Astea toate te apropie de d6nsii... Nu luminaCe in lume-ai reversat -o, ci p6catele i vina,Oboseala, slabiciunea, toate relele ce suntIntr'un mod fatal legate de o maul de pamht,Toate micele mizerii unui suflet chinuitMult mai mult ei va atrage decat tot ce ai gandit.

Intre ziduri, pintre arbori ce se scutura de floare,Cum revarsa luna plina ei splendoare,Si din noaptea amintirii mil de doruri ea ne scoate ;Amortita durerea, le simtim ca'n vis pe toate,Caci in propria-ne lume ea deschide poarta'ntrariiSi ridica mii de umbre duph stinsul luminariiMii pustiuri scanteiaza sub lumina ta fecioaraSi chid codri-ascund in umbra stralucire de isvoarelPeste cite mil de valuri stapanirea ta strabateCand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate,Si pe toti ce'n asta, lume sunt supusi. puteriiDeopotriva-i stapaneste raza ta si genial mortii!

M. Eminescu.

CORESPONDENTA

dintre d -nii Vasile Alecsandri si Ion Ghica.

VII.

Iubite amice,

Tu tii ca si mine ca a fost un timp &Andtrebuea mare indrazneala i abnegatiune unuiroman ca sa cugete nationalitate i libertate;pentru aceasta ei trebuea mai intai sa re-nunte la on ce favoare, la on ce solicitu-dine, la on ce dreptate chiar din parteavernului, sa inchee pact cu persecutiunile,cu exilul cu proscriptiunea; s lase on cesperantg;fericit acela care-si putea conservaafectidnile familiei, caci pang acolo mergeagoana incontra acelor care indrgzneau saeasy din randuri. A cei care se hotareau savorbeaseg sau sa scrie despre drepturile ro-mgnilor, despre viitorul si despre sperantelelor, sa pomeneascg macar de desffintarea ro-biei, de improprietariiea clacasilor, de ince-tarea protectoratului, de recuperarea auto-nomiei, de unirea Moldovei cu Valachia, sacritice nedreptgtile si prevaricatiunile in jus-title si in administratie, trebueau sa se (kegpeste teri i peste mari, sa se ascunda sisa-si schimbe numele, caci altfel sa espuneau

a fi trimi i sg-si spaseasca sentimenteleindrazneala in vre-o temnita sau eel putinin vre-o manastire. Noi am apucat timpurigrele, pe cand Campineanu, Mitica Filipescu,

Niculae Balcescu, se pocileau la Plumbuita,

Unsii

sortii,

gu-

qi

..

pt

liniptita

gi

www.dacoromanica.ro

408 CORESPONDENTA.

la Snngov, la MArgineni i. in ocnile de laTelega, topinduli sinitatea i averea.

Acum lucrurile s'au schimbat. A strigape toate tonurile, en vreme qi firs vreme,din guru din condeiu patrie, libertate,egalitate, independent a ; a incrimina 'I abatjocorl pe acei care nu tree peste mar-ginile moderatiunii, a bunei cuviinti qi amodestiei, a acuza de tridatori pe oameniicei mai devotati binelui terei, a-i trata inmod ireverentios, a-i a-i insulta, nunumai a nu este perieulos, dar este gloriosi chiar banos. Apoi and invipierea pa-

triotia trece peste fruntarii, peste Carpatisau peste Rein, ea di drepturi netigiduitela sinecuri bine plitite, la misiuni cunoscutesau necunoscute in buget.

Ceea ce era pagubi odinioari a devenitspecula i profit "i numerul infocatilor cre'tein proportiune cu incurajarea ce gisesc "ide la public qi de la guvern Lac sa fie,broaqte multe ! zice proverbul ; persecutirileqi invectivele au remas partea acelora carenu se sue pe stre"ini ca sa strige la pa-triotism sau care nu se asociazu cu acei carepractica calomnia injuria in favoarea vre-unui partid colorat i asupra acelor care s'armnitaml cu mai putini ostentatiune, cu maiputini fanfaronadti qi cu ceva mai multi in-curajare data literelor 'tiintii i artelor, ceeace ne ar face sa aducem qi not contingentulnostru la opera cea mare a civilisatiuniine-ar da drept la recuno'tinta natiunilor co-lor marl mai melt poate cleat vitejia sol-datilor no'tri qi sporiri de teritoriu.

Peste douezeci, cincizeci, o suta de anipoate ca s'or gasi publici'ti i istorici caresa arete generatiilor viitoare in ce parte a

fost mai multi "i mai ade.veratti Hilaire deOra' qi BA le indice drumul eel adeverat cotrebue sa urmeze ; pans atunci insa merituli gloria vor fi partea sbieritorilor i. diba-

cilor yi primejdia este mare.Patriotii infocati nu asteapti judecata isto-

riei, tari de sprijinul ce gisesc in opinia pu-blici cea ametitai ratacita i in partisanii

fac grin fel de fel de mijloace, a-propriazi toate faptele cele marl i frumoaseale natiunii, se proelami oameni maxi, igipun lauri pe frunte i cer ba fie adorati.

Revolutia Wirbatit-rnio!"

zicea o cocoani and vorbea de revolutiadin 1848. Eroul cu mantaua albA nu voeasa recunoasei eu acea resculare, acel strigitde durere i de indignare al natiunii eraopera unei lucrari staruitoare de mai multegeneratiuni; in ingamfarea lui credea ca ina-inte de densul nitn7c nu fusese "i data Ro-mania ysi Rominismul numai de la venireasa pe piment. Inainte de densul nici limbs,nici natiune nu esista int'acest colt al lumii,el lumina i patriotismul; afari de el numaiintuneric gi tridare! Iqi atribuea apropriatoate evenimentele politice in general,revolutia de 1848 in special, dar in elas-ticitatea sa de convietiuni trata acel marei generos act al RomAnilor de uneltire dia-

voleasci on de cute on trebile nu-i mergeaubine qi pe unii din artieulii programei na-tiunii ei atribuea unei negre traclari uneiteseturi infernale in care incurca i incri-mina pe Rominii cei mai ageri, pe acei a

gi

lov1 si

gi

si

ce-gi

si

si

gi-gi

www.dacoromanica.ro

COBESPONDENTA. 409

arc:1r via fusese un sir neintrerupt de sa-erificii de devotament.

AstAzi partidele striga in gura mare sifare rusine.

Noi si numai noi ne iubim Vara!"

Noi si numai noi i-am dat libertate, ega-litate, unire, principe strain si positinne po-litia si independents !'

Noi si numai noi am salvat-o de cei reisi de cei vicleni !

" Acei care nu cred ca noi si nu cunt cunoi, Bunt inimici ai RomAnilor i ai Roma-

7, nismului, tridAtori, vendati turcului, ungu-rului si englezului!"

CAnd guvernul nu este in mAna noastratoate merg reu, indatA insa ce norocul ne

di pe mana frenele statului, atunci intr'oca prints' un farmec lucrurile se

schimb !"

Increderea in viitor renaste, spiritele selinistesc

Securitatea si justitia domnesc pretu-tindeni!"

Tot RomAnul trAeste bine la Cara si in

n oraq nesuperat si nebAntuit, petrece Cu por-tile si cu usile deschise ziva si noaptea,

"farA zAvonre la nsi si la ferestre, lira pusa,fArg pistol, {Ira temere de foc la clAi, lamagazii si la case!"

Cai si boi nu se mai imbolnAvesc, nuse mai lila din copre nici de pe camp;

"epizotia intrA in gaurA de carpe, Pacustelefug peste DunArea sau sboarA pe deasupraCarpatilor, spicul grAului create lung de-opalms si des ca Odurea, prostilor si be i-

"vilor le create mintea de poti faci siministri dace vrei, copiilor le crest

"deele ca sa ne cAnte noue osanele si celorcare nu yin in numele nostru sa asverle

imprecatiuni i injurii 1"

RomAnii se inartneazg, datoria flotantise stinge, financele prospers si mai pre sus

de toate demnitatea terii si drapelul na-clonal se ridia din mnilinta in care au fost

tArite de toti acei care nu erau noi. Lu-mea se linisteste indatA ce Agentia Havas

si reporteri anuntA Europei ca ne-am suit"ear noi la putere.

Iscalituri de oameni de toati versta cusutele si cu miile mArturisesc prin poste siprin telegraf aceste fericiri, (land gratiecerului a ear i-a invrednieit Dumnezeu svaza la putere pe oamenii de geniu si pe"patriotii cei marl care realizeaza aspiratiu-"nile natiuniii.

Tot ce s'a {lent mare si patriotic s'afacut de mine si prin mine, zicea mai de-nungzi o individualitate dibace, tot ce s'agait fgrA de mine s'a facut reu si trebue" stricat !a

Fatuitatea factiosilor si a demagogilor, aalbilor si a rosilor este atAt de mareorbeste si pe unii si pe altii pAni inteatAtainat isi atribue for si numai for eveni-mentele care au resultat din cause maricomplese la care ei au fost cu totul

Publicul crezetor si uimit se inching cAndunora and altora ; reli si tadAtorii de eridevin geniuri bone si patrioti devotati dea doua zi pAng ce ear se intoarce sfera dees ceilalti deasupra, inat Romanul ne mai

si

clipa,

sa-i

con-

si

straini.

,

gi-i

www.dacoromanica.ro

410 CORESPONDENT A.

stiincl la ce SfAnt sA se inchine esi dA nu-mole tuturor admiratiunilor i recunostintelor telearafice,

borinta ce are fiecare de a face sA secreazi despre sine ca el si numai el a Meattot ce este bine, tot co este mare, tragedupg densa necesitatea de a defaima pe cei-lalti de a inegr1 in ochii natiunii tot ce nueste el, si a se pune ca singurul capabilcurat si bun. De-aici s'a nascut scoala Ca-lonaniei si a injuriei care a adus zizania,ura si desbinarea, o seoalA a cArei acleptipentru a populariza neadeverul i eroareanu-si cruti nici un sacrificiu, espresiunilecele mai batjocoritoare curg ca din isvor.

Dac5 cineva are nenorocirea de a consiliamoderatiunea si modestia, de a pomen1 deeconomii in finance, de a zice ca progresulsi civilisatiunea nu sat in institutiuni carenu au alt scop alt resultat &cat de asatisface vanitatea, dacA denunti vre-o aba-tere, sau nu aprobi persecutiuni nedrepte,conspiratii inventate, presupuneri si acusa-tiuni infamante, indati o suti de condee simii de limbi tabAresc pe densul, el denuntAopiniunii ca vendut strAinului, ca om cuinima neagrA, inimic al mAririi si al glorieinationale ; dael zice cuiva ca s'a abaut dela principiile cele adeverate, de la princpiileacele pe care le sustinea eri cu tArie si cutalent si ca apAra reteveiul lui P. T., lui K.si lui I. G. de unde el combAtea cAnd erain mAna archiereului N. S. si lui T. D., caastazi aproba influenta morali in alegeri,influenta incontra cAreia a tunat si a fulgeratcAnd era practicati de altii, indata i se res-punde cA e paraponisit, nebun, cA veneazg

minister, ca voeste resturnarea stArii de lu-cruri esistentA, i se atribue gratuit infamiii fapte nedemne ysi gratie bogAtiei de oa-

meni de toate specialitAtile se gisesc in-destui care sa ateste prin grain si prinscris cA au auzit psi au vezut ceea ce n'aesistat.

Eu din parte-mi convins cA in tot ce s'agent bun i bine in Mara, fiecare la rAndulseu nu a fost decat un instrument zelos qidevotat vointii nationale, i cA propriul li-bertiltii este de a nu se inchina la presump-tiunile nedrepte, nici a urma orbeste ratA-cirilor opiniunii, nu am putut fi admiratoruldibacilor i sarlatanilor, uu m'am putut alip1de acei zeificati si de acei care se pun di-naintea poporului ca eroi, pentrucil nu amputut da stima si afectiunea mea cleat a-celor care o merits; condeele cele agere con-sacrate partidelor i factiunilor au fost sisunt totdeauna dispuse a me lovi, scriitoriide asemene fel abusA de libertatea de carese bucurA presa ; ceea ce ei afectioneazA mai

mult in polemica for este de a zice acelorpe care-i ataci cA au tradat i cA au furat ;educatiunea gi retorica for se invoeste foartebine cu asemenea acusatiuni, cAci ele convinpoliticei si aspiratiunilor de care sunt con-dusi, insA glorie luminilor seculului nu maisuntem in timpul lui Basilio pe cAnd ca-lomnia putea omor1, ea nu mai are acea pu-tere; astazi un om invelit in onorabilitateasa poate foarte bine nesocoti acele loviri;de multe on ele cad pe capul acelora carese servesc de densele.

Starea noastrA moralA e de ingrijit, dareu Ana tot cred ca mai sunt oameni care

gi

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA. 411

cugeta si care nu sunt molipsiti de su-flarea ciumoasa a coruptiunii si a invidiei ;ca ei vor ajunge Cu timpul la o comunitatede idei politice basate pe principii adeveratsalutare ; am credinta ca Romanii nu potintarzia de a se grupa unul cite unul injurul principiilor libertatii si al constitutio-nalismului sinter aplicate ; cred in triumfulluminii adeverului. Vine o zi cand simtulmoral se revolts vezend capacitatea, stiinta

probitatea insultate, principiile moralei sijustitiei nesocotite si calcate in picioare ; vineo zi cand se indemneaza vezend pe guvernca face din administratie si-din justitie uninstrument al patimilor si al luptelor poli-tice, pe favoritii ministrilor impunend in-crederea in guvern cu reteveiul, aci in nu-mele libertatii $i al democratiei, aci in nu-mole autoritatii si al bunei ordine.

Credinta mea este ca va venl curendtimpul cand Romanii vor intelege ca nicilibertatea nu este anarchie, nici legalitateanu este despotism Ili ca autoritatea cu cateste indispensabila societatilor cu tat eatrebue sa fie mai intarita facend-o sa de-rive de la lege a carei suveranitate este sin-gurul principiu care poate conduce societ--tile moderne ; si ea libertatea cu cat estemai necesara cu atat trebue sa fie subordi-nate ratiunii si tiintii. Simtul moral nupoate rabda mult timp a vale pe acei caretrebue sa fie ausiliarii eel mai puternici aicivilisatiunii pe preot, pe invetator i peinvetator, pe judecator si pe soldat intre-buintati ca instrumente politice, ca agentielectorali si de coruptiune ; nu poate rabdamult timp sa vada urmandu-se in afara opolitica reprobate de natiune prin mai multo

acte solemne sa, vada c5 sub cuventul dea tine sus drapelul national sa aleaga joculpericulos al intamplarilor, sa ne ducem sacompromitem demnitatea noastra, espunen-du-ne la umilinte si sa dam pe tonta zivaocasiune strainilor de a se amesteca in afa-cerile noastre din launtru si astfel s5 seinaugureze o era de ingerenta a strainului.

Intr'o societate bine echilibrata deosebi-tele ramuri ale trebuintelor nationale trebuesa mearga mans in mans, trebue ea nicipolitica sa nu fie sacrificata comerciului siindustriei, nici literatura si artele sa nu fiesacrificate ambitiunii politice i vitejiei. Asacrifica toate interesele politicei si vitejieinu poate fi, nici macar in conditiunile celemai norocite, ducat un succes trecetor decare peste cativa ani deabia isi mai aduceaminte o inscriptiune sapata in peatra.

Eats o profesiune de credinta ; and stri-gandu-se Dar de ce sa nu-mi fie gi miepermis a ave ambitiunea sa contribuesc cuslabele mole mijloace la ceea ce se poateface bun si frumos in tara, nu ved pentruce m'as apara de o pretentiune care nu araye nimic de reprehensibil, dar cu toate a-ceste linisteasca-se temerile deindata. Daceo asemenea ambitiune nu se lipeste astazide mine, causa este ca eu stiu ca pentru aguverna asa cum cred eu ca ar trebul gu-vernata Romania, pentru a urma cu succespolitica pe care o cred en salutara pentrutara, ar trebul IA pot gas1 o putere pe caresa me pot razema. Nu sunt nici destul denaiv, nici atat de presumptios ca la verstala care am ajuns i cu esperienta ce-amputut dobandl BA-mi permit a -mi face ilu-

qi

i

i

;

www.dacoromanica.ro

412 CORESPONDENTA,

siuni. Nu mi-ar fi ertat a crede CA' un omcare nu se bucurg de buna-vointa acelor caredispun de increderea publics i incontra csaruia

s'au coalizat totdeauna albii cu roii, poatefi chemat la trebile statului sau c5, chematfiind, ar pute 85 se tie indestul ca s5 vadafructul cugetrtrilor i ostenelelor sale rea-lizate.

A fi ministru f5rA a pule face ceea cetrebue facut ar fi numai satisfactiunea uneivanit5ti copiliirwi care nu poate s5tura am-bitiunea mea.

Partidele care conduc opinia tiu bine c5eu nu pot nici patimile hrgra urile,nici incuraja eresurile gi prejudetele multimii,fiindc5 gtiu ca on de cite on am avut pu-terea, nu m'am servit de densa ca de-un in-strument de favoare sau de persecutiune ic1 nu am autat a marl actiunea vre-unuipartid, ci am 15sat opiniunile sit se formezeqi ss so manifesteze intr'un mod liber subactiunea ratiunii. tiu ca eu nu mi-am facutdin guvernare un ideal strimt qi tiranic pecare s5-1 impure in profitul vre-unei sectesau vre-unei coterii, nu am promis nici a-cordat favoruri vre-unei coterii, nici n'ampersecutat pe vre-un partid. Tendintele qiaspiratiunile mele an fost totdeauna de ayule pe oamenii capabili uniti sub drapelulconstitutiunii, bine hotariti a practica i aapira principiile de politics, de ordine, delibertate tfi de justitie. Doresc din toate pu-terile inimii i spiritului meu ca oameniioneti invetati s5 se grupeze in jurul idei-lor color bune 7i rationale, sit le sustie cut5rie sA be propage prin euvent, prinscrieri prin faptej cad numai astfel s'ar

pute forma cotWiinta poporului, singurul freuce poate oprl pe guvernanti de a se abatede la prescriptiunile adeveratelor principiii a nu Lisa loc la credinte greOte i stri-cate prin uri gi prin patimi. Dorinta meaa fost totdeauna de a vede pe acei care-iiubesc Cara legati intre denii printr'o co-munitate de idei qi de principii, ear nu prininterese de partid, prin cabale care nu potaye alt resultat dec5t a face pe Romani sap5pascit din deceptiune in deceptiune i a-iarunca intr'un scepticism politic care poateavea celo mai fatale consecinte.

Condus de aceste dorinte cred ca fac bineaclres5ndu-ti aceast5 episto15 urmatA de Cateva

altele in care imi propun a trata ateva dinprincipiile care ar trebul s5 conducA socie-tatea noastr5. Le voiu trata astfel precum eleaunt intelese de public4tii cei mai eminentiai Europei gi asupra c5rora astAzi nu maiexists intro oameni de qtiintit politici maimulte feliuri do a vedea.

Al t6u amic

Ion Ghica.

lino* i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT. 413

CURIOSUL NEPRICE PUT.

Traducere dupa spanioleste.

Episod din Don Qaijot de Cervantes (Partea I Cap.XXXII1, XXX1V fi XXXV).

In Florenta, ora bogat i vestit al Ita liei,in provincia ce se numete Toscana, traeaudoi tineri bogati qi de familie, Anse lmoLotario, atilt de prieteni unul cu altul, incattoti cei ce i cunoteau ei numeau cei doiprieteni. Ei erau holtei, de aceeaqi verstai de aceleaqi deprinderi ; toate aceste erauindeajuns pentru Ca amundoi sit fah' prie-tenie unul pentru altul. Este adeverat eaAnselmo era ceva mai plecat spre petrecerileamoroase cleat Lotario, pe care-1 atrageamai mult venitoarea; dar cand se infatiaprilejul, Anselmo lin la o parte placerilesale spre a urma pe acele ale lui Lotario,

Lotario rasa pe ale sale spre a alerga laacele ale lui Anselmo, i in modul acestavoint,ele for mergeau astfel una dupa alta,incat nu putea fi ciasornic care sa meargaaa. Anselmo era pierdut de iubire pentruo copila de familia i frumoasa din acelaoraq, fiica unor parinti atilt de buni, i eainsaqi atilt de buna, incat, cu invoirea prie-tenului seu Lotario, gra de care nu facesnimic, se hotArl s'o tears de sotie de is pa-rintii ei. HotArirea o gi puse in luerare, iLotario fa acel pe care-1 insarcina en pe-tirea. El sfir1 aceasta treaba intr'un modQat de placut prietenului seu, incat in scurttimp acesta se vezii pus in stApAnirea do-

vi Camila, voioasa ca a dobandit pe54

Anselmo de barbat, nu inceta de a mutamlceriului i lui Lotario, care-i procurase oaa de mare fericire.

In zilele d'intai, cand toti nuntaii obici-nuesc a fi veseli, Lotario, urma ca i inaintea vent in casa prietenului seu Anselmo, si-lindu-se a-1 onora, a 1 serbAtori i a-1 in-voiop cu tot ce-i era prin putinta. Dar oClata ce nunta a fost sfirita, i desele visitei urari s'au linitit, Lotario incepU a nu semai ingriji sa se duca Is Anselmo, pArendu-i-se lui, cum e drept sa pars la toti cei ceaunt cuminte, ca nu i bine de a visita i dea se duce des is prietenii insurati, tot tipca i cand erau holtei; pentruca, dei prie-tenia buna i adeverata nu poate, nici nutrebue, sa, fie intru nimica prepuelnica, cutoate aceste onoarea unui om insurat estelucru atilt de gingal, incat pare ca nu sepoate vatima eFiar nici de ciitrii frati, cuatilt mai mult de prieteni. Anselmo observaschimbarea lui Lotario, i forma marl plan-geri incontra lui, spunendu-i ca dad' el arfi tiut ca in.suratoarea era sa fie causa dea nu se vede ea densul ca i mai inainte,niciodata nu s'ar fi insurat, i ca &di bunaarinonie ce domnea intre denii, in timp ceel era holteiu, le dobaindise numele atilt dedulce de a fi numiti cei doi prieteni, BA nuingadue, din prea multi chibzuinta, Para niciun motiv, a se pierde un nume sat de vestiti de placut ; i ea prin urmare el magi,dace asemenea vorba trebuea intrebuintatiintro denii, sa fie eara stapan in casa lui,sa intro i sa ease dintr'ensa ca i inainte,incredintandu-1 ea sotia sa Camila nu arealta placere i vointa decAt aceea pe care elvoea s'o sibs, ca ea tiind eat de milt ei

i

si

www.dacoromanica.ro

414 CURIOS LIL NEPI1I UHT.

se iubeau, este confusa, vezen i intr'ensulaka receali.

La toate aceste multe alte temeiuri pecare Anselmo le spuse lui Lotario spre a-1indupleca sa vina ca 9i mai nainte in casalui, Lotario respunse cu atata chibzuint5intelepciune, inc5t Anselmo remase multAmitde buna intentie a prietenului seu, 9i se in-voire ca doue zile pe septem5n5 ysi serbi-torile Lotario sA vin la mass la el ; cutoate ca lucrul remase astfel inteles intreden9ii, Lotario propuse s nu fac5 decAt a-ceea ce ar ye& ca convine mai mult la o-noarea prietenului seu, la care el Linea maicu deosebire cleat la a sa proprie. Ziceael, qi zicea bine, ca omul insurat c5ruia ce-riul i a dat o femee frurnoas5, trebue sa aibatot atita grija spre a ye& ce prieteni Iasisa -i intre in casa, ca si spre a vede cu ceprietene sta in relatie femeea sa, pentrucaceea ce nu se face 9i nu se intocme9te inpiece, nici in biserici, nici la serbirile pu-blice, nici in locurile de rug5ciune (lucruripe care nu totdeauna b5rbatii le pot ref uzafemeilor lor), se intocme9te qi se inlesne9tein casa prietenei sau a rudei de care ai maimulti multamire.

Lotario zicea deasemenea ca cei insurati aunevoe sa tag fiecare ate un prieten care

incuno9tinteze despre abaterile purtiriisale, pentruca se int5mphl obicinuit a dinmulta dragoste pe care bilrbatul o are clitrifemeea sa, sau nu o sfAtue9te sau nu-i spune,spre a nu o supera, 85 faa sau si nu fugcutare lucru, pe care flicendu-1 sau nefg-andu-1, i-ar fi spre onoare sau spre bat.jocuri. Dar prietenul ineunotiqindu1 des.

pre aceasta, el ar puth uqor sa indreptetoate.

Dar unde se va g5s1 prieten atAt de cu-minte qi atAt de detreab5 cum aice el cereLotario ? Eu de sigur n'o 9tiu. Numai Lo-tario era acela care cu atAta ingrijirechibzuint5 se uita ra onoarea prietenului seu,9i se silea sa mic9ureze, sa tae, sit scurtezezilele in care se invoise sa mearg5 la prie-tenul seu, pentru ca nu cumva intrarea unuiholteiu bogat, nobil, de fauna na9tereinzestrat cu insuqirile pe care el 9tia a leare, in casa unei femei atAt de frumoase cumera Camila, s5 fie luatA in feu de oameniifari treab5 9i de ochii neastemperati i reu-ticio9i ; ca de9i bunAtatea 9i meritul ei pu-

-teau pune freu on arei limbi b5rfitoare, elnu voea tau sa puns in indoeala nici o-noarea ei, nici pe acea a prietenului seu, qideaceea cele mai multe din zilele invoite leocupa petrecea in alte locuri, care el dAdeaa intelege ca sunt neapiirate. Astfel in t5n-guiri din partea unuia 9i indreptatiri dinpartea celuilalt se treceau multe momentei piirti ale zilei. Se int5mpla deci c5 intr'ozi, and amundoi se primblau printr'o taring,afar5 din ora9, Anselmo vorbi urmAtoarele&aril Lotario :

Vei crede, prietene Lotario, ca la mi-lostivirile ce Dumnezeu au avut cu mine,faandu-me fiu unor pArinti astfel cum suntai mei, qi dAndu-mi nu cu o mane sgircitabunurile, atAt acele ce se numesc ale natureicat i acele ale soartei, nu pot eu respundecu o recunotintA care sA se apropie de bi-nele ce am primit, mai cu salmi la acela dea-mi da un prieten ca tine i o sotie cumeste Camila, doue lucruri pretioase pe care

qi

i

i

sa -i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL 1sTEPRICEPU T. 415

le stimez, dad nu in gradul ce trebue celputin in acel ce pot. Ei bine, cu toate a-ceste foloase, care alcgtuesc tot ceea ce o-bicinuit poate face multranirea oamenilor inviat5, eu tr5esc ca cel mai nenorocit qi maiamirit om din lumea intreagi ; pentruc5 nuctiu de ce de c5teva zile incoace me obo-sete i me turbur5 o dorinti at5t de ciu-data qi atiit de contrail cu deprinderea co-mung a altora, incit me minunez de mineinsumi, i me invinuesc i me mustru singur9i me silesc s'o ascund qi s'o trainuesc chiargandirilor mele, qi numai astfel mi-a fost cuputinta sa pristrez acest secret fiind hotririta-1 spune la toata lumea; i fiindc5 in ade-ver el are sit fie descoperit, prefer sa fiedepus in archiva tainei tale, fiind incredintatca cu sirguinta ce to vei pune, ca un amicadeverat, spre a me lecul, eu me voiu ye&incurend scipat de nelinitea ce-mi prici-nuete, i ca bucuria mea va ajunge, priningrijirea ta, la gradul la care, prin nebuniamea, a ajuns nemultimirea mea.

Vorbele lui Anselmo tineau fare suflet peLotario, care nu tia la ce avea sy ajungilo introducere sau preambul atut de lung ;qi cu toate ca-i muncea inchipuirea saafle ce dorint5 putea sa fie aceea carechinuea pe prietenul seu, totdeauna a fostfoarte departe de curatul adever ; i pentrua ei curend din nelinitea ce-i pricinueaacea indoeala ei zise ca" foarte mult jigneqtemarea for prietenie, diut5nd incunjur pentrna-i spune cuget5rile lui cele mai ascunse,clici era sigur ca poate aqtepta de la densulsau sfaturi spre 'a be incuraja sau mijloacespre a le indeplinl. Astfel este adeverul,respunse Anselmo, i cu aceasti ineredere,

to incunotintez, prietene Lotario, ca dorintace me muncWe este giindul de a qti dadsotia mea Camila este 1161 de bun5 i at5tde desiiverit5 cum eu o cred, i nu me potincredinta de acest adever decAt incercrindu-1astfel, incAt incercarea sa arete insuqirile bu-n5t5tii ei precum focul arati pe acele aleaurului : pentrucii eu, o prietene, socot ca ofemee este sau nu este bunk duplicum estesau nu este cantata, qi c5 numai aceea sin-gull este tare care nu se plead la BO-duinti, la daruri, la lacrimi i la neconte-nitele staruinti superAcioase ale amantilorneobositi: pentruci de ce sa multameqti uneifemei ca este bung dac5 nime nu-i zice safie rea ? Ce mirare ca sa fie cumpitat5 isfiicioasi o femee c5reia nu i se dtt prilejsa - i ease din datorie, gi aceea ce tie c5are b5rbat, care prinzend- o in cea int5i gre-;pia ei va lua viata ? Astfel pe o femeebuns de fricrt sau pentruc5 i-a lipsit prilejul,nu voiu s'o am in aceea0 stimi ca pe ceacantata qi urm'aritrt care ese totuq cu coronabiruintii. A a dar pentru aceste temeiuri ipentru allele multe ce a pute spune sprea acredita i a intiir1 pgrerea ce am, dorescca sotia mea Camila sa treacil prin acestegreutriti, qi sa se purifice in focul de a seye& autat5 i urmirit5, i de un om caresa aiba meritul spre indrepta spre (Musadorintele sale, i data ea va e1, cum credca va eqI, biruitoare din bAtae, me voiucrede fericit fAra seamen; atunci voiu putespune ca este umplut golul dorintelor mele.i crind lucrul s'ar intampla incontra a-teptgrii mele, placerea de a vede ca amisbutit in parerea mea, me va, face sa suferfiri greutate durerea ce cu drept cuvEnt

a-qi

www.dacoromanica.ro

416 CURIOSUL NEPRICEPUT.

imi va pute pricinui o esperienta atilt docostisitoare. i fiindca nimic din cite veispune incontra dorintei mele nu va fi devr'un folos spre a me 15sa s'o pun in lu-crare, voesc, o prietene Lotario, sa tetesti a fi tu instrumental care sa indepli-neasca opera pracerii mele; eu iti voiu daprilej sa o faci, fang a-ti lipsi tot ceea cevoiu yule ca este neaparat pentru a ademenio femee cinstita, respectat5, modesty si ne-interesata ; si ceea ce, intre alte lucruri, meindeamna de a-ti incredinta tie aceasta greaintreprindere, este de a yea ca daca va fiinvinsa de tine Camila, invingerea nu vamerge pans la cea de pe urma primejdieasprime, cleat numai a lua ca indeplinit a-ceea ce era cu putinta de a face. In modulacesta eu nu voiu fi vatamat mai mull cleatcu dorinta, si batjocura mea va remane as-cunsa in virtutea tacerii tale, care stiu bineca in ceea ce me priveste pe mine, va fivecinica ca i tacerea mortii. Astfel dac5vrei ca eu sa duc o viata care 85 se poatazice ea este viata, vei intra deindata in a-ceasta batae amoroasa, nu cu receala i lene,ci cu sirguinta i focul ce reclama dorintamea, ysi cu increderea de care me asiguraprietenia noastra.

Aceste fare temeiurile pe care Anselmole spuse lui Lotario, si el la toate fiz atiltde bagator de same incat nu desclesi a bu-zele p5na &and n'a sfirsit. Deci vezend cael nu zicea nimic, dupe ce-1 privi multisortimp, ca si cum ar fi privit un lucru pecare nu Par fi vezut nieiodata, si care i-arpricinui mirare i farmec, ei zise: nu mepot incredinta, o prietene Anselmo, ca nusunt Blume lucrurile ce mi ai spus, cici de-

as fi crezut ca be spuneai intradins, nu te-afi 15sat si mergi atilt de departe; neascul-t5ndu-te as fi curmat lungul tea cuvent.Fare indoeala imi inchipuesc sau ci nu mecunosti, sau c5 eu nu te cunosc; dar nu, cadstiu bine ca tu egti Anselmo, si tu tii caeu sunt Lotario. :Nenorocirea este el eucred ca, nu es ti acel Anselmo de alts dat5,ysi tu trebue sa fi gandit ca nici eu nu suntacel Lotario care trebuea sa fiu ; pentrucilucrurile ce mi-ai spus nici nu sunt ale aceluiAnselmo, prietenul mea, nici acele ce mi leceri, nu se cer de la acel Lotario pe caretu-I cunosti, pentruca prietenii cei buni tre-bue sa incerce pe prietenii for si si se slu-jeasca cu densii, cum zice un poet, :aguead aras, ceea ce insamna ca nu trebue sase slujeasca cu prietenia for in lucruri carear fi improtiva lui Dumnezeu. Oki dad unpagan a gindit astfel despre prietenie, cucat mai vertos trebue s'o gandeasca un cre-tin, care tie ca pentru nici o prietenie o-meneasci nu trebue sa peardi pe cea dam-nezeeasea ? i and prietenul duce lucrul ratde departe incat uita respectul datorit ce-riului, pentru a alerga la acel datorit prie-tenului, nu trebue sa fie pentru lucruri u-soare Ili de putini insemnatate, ci numaipentru acele in care sa, fie vorba de onoareasi de viata prietenului sea. Ei bine, spune-mitu acum, Anselmo, care din aceste done lu-cruri be ai in primejdie, pentru ca eu 85 meespun a ti face placerea si a faptul un lucruatilt de ingrozitor ca acel pe care mi 1 ceri ?Nici unul de sigur ; dimprotiva tu-mi ceri,dupacum inteleg eu, ca sa me incerc same silesc ridica onoarea i. viata, si ami-o ridica si rale totodata; pentruci dad

gi-

gi

gi

www.dacoromanica.ro

CUILMSUL NEPRICEPUT. 417

eu me voiu incerca a-ti ridica onoarea, este15murit ca -ti ridic viata, c5ci omul far5 deonoare este mai reu dedt un mort, i fiindea instrumentul, precum tu voetfti s5 fiu,unci eta de mari nenorociri pentru tine,remtin i eu desonorat, qi prin urmare f5r5

Ascult5, prietene Anselmo, i aibiribdare a nu-mi respunde p5n5 cAnd nu voiusfir0 de a ti spune ceea ce-mi va veni inminte, cu privire la ceea ce ti-a cerut do-rinta ta, del iti va remline timp pentru eatu se mi respunzi i eu sa to ascult.Asta-miplace, zise Anselmo, spune ce vei vol.Lotario urma zicend : Mi se pare, o An-selmo, ca tu ai acuma mintea ce o au tot-deauna Maurii, pe care nu-i poate cinevaface s5 inteleagit rilacirea sectei for cu ci-tatii din sfanta scriptud, nici cu temeiuribazate pe judecati sau pe articule de cre-dinta ; ci trebue sa be aduci esemple pipAite,ware, intelese, doveditoare, neindoelnice,cu demonstdri matematice care nu se pott5g5dul, precum c5nd zice cineva : dad dindone p5rti deopotrivii scoatem parti deopo-triv5, cele ce reran sunt asemene deopo-trivA ; i cilnd ei nu inteleg cu vorba, cumin adever nu inteleg, trebue sit le areti lu-crurile cu manile i sit be pui sub ochii lor,gi cu toate aceste nime nu e in stare a-iconvinge de adeverurile sfintei noastre re-ligii. Tocmai acest mijloc qi aceast5 tale vatrebul s5 intrebuintez i eu cu tine, pentruca dorinta care s'a nascut in tine este atiltde r5.tacitit i lipsitit de cea mai mica umbrade judecatit, incit mi se pare cA ar fi timppierdut in zadar sa me incerc a to face sitintelegi simplicitatea ta, dreia pentru mo-ment nu voesc s5-i dau alt name. i chiar

sunt hotArit a to Lisa ih hebunia ta, ca pe-deaps5 pentru dorinta ta cea rea, dar nume las5 85 intrebuintez accastA asprime pri-etenia ce am elitrA tine, qi care nu me eartAsa to las intr'un pericul atilt de vAdit de ato pierde. i pentru ca tu sa vezi lucruldeshlit, spune mi, Anselmo, nu mi-ai zistu cA am si ademenesc o femee retras5 ?Sa induplec o femee cinstita? Se dau daruriunei femei neinteresate? SA curtenesc o fe-mee cuminte ? Negre0t mi-ai spus-o. Eibine, dad tu tii c5 ai o femee retras5, cin-

neinteresat5 i cuminte, ce mai cauti ?i dad tu crezi ea din toate atacurile mele

ea are sa,' ease biruitoare, cum va e1 gritindoea15, ce titluri mai bone g5ndeqti sa idai dupe aceea deck cele ce are acum ? Sauce va fi dupii aceea mai mult decAt aceea ceeste acum ? Sau tu nu crezi c5 este cum ozici, sau nu qiii ceea ce ceri : dac5 nu crezidi este cum o ziei, de ce voe0,i s'o incerci,mai bine decAt ca pe o rea, s5 o tratezi cumiti va fi gustul. Insi dad esta ap de bung,cum tu o crezi, va fi lucru nechibzuit de aface esperienta adeverului insuq, pentruddupe ce vei fi facut-o, ea va aye in ochiilei acelas pret ca i inainte. Astfel bunajudecat5, spune d pentru a incerca lucruridin care poate resulta pagubA mai degrabitdecAt folos, este fapta unei minti n5ucecutersatoare, i mai cu same dud voim a leincerca f5a 5 ca B5, fim siliti nici ic5nd de foarte departe se aratit ca incercareafor este o curate. nebunie. Lucrurile grelese inceard pentru Dumnezeu sau pentrulume, sau pentru amundoue deodat5 ; acelece se intreprind pentru Dumnezeu sunt a-cele ce be intreprinsere sfintii, care sileau

stita,

viata.

Si

si

impinsi,

www.dacoromanica.ro

418 CURIOSUL NEPRICEPUT.

si dud o viati de fingeri in corpuri ome-neqti ; acele ce se intreprind pentru respectullumii sunt lucrurile acelora care tree pesteo intindere nem5rginiti de ap5, prin multeci feliurite clime, prin tot feliul de neamuriciudate spre a dobindi ceea ce se numetebunurile norocului ; ci acele ce se incearcipentru Dumnezeu i pentru lume totodatfi,'aunt ale vitejilor soldati, care deabia veclzidul duqminesc deschis atata numai catpoate trece un glonte rotund de artilerie,indati lisind la o parte on ce temere, faria face vorb5, nici a se uita la primejdia

ce-i ameninti, luati in sbor pe aripeledorintei de a lupta pentru credinta, pentrunatia i pentru regele lor, se arune5 cu curajin mijiocul a o mie de morti ce le stau ina-inte i -i Weapti. Eats lucrurile ce se in-treprind obicinuit, i este onoare, glorie ifolos a le intreprinde, cu toate ca sunt plinede neajunsuri i de primejdii. Dar ceea cetu zici ci vrei sa intreprinzi qi Fla pui inlucrare, n'are aduci glorie de la Dum-nezeu, bunuri de la noroc, nici nume de laoameni. In adever, si presupunem ci-ti vei

implin1 dorinta, n'ai si fii prin aceasta nicimai multimit, nici mai bogat, nici mai o-norat decit ecti acum ; qi daci nu ti-o im-

ai si te vezi in cea mai mare ne -fericire ce se poate inehipui, pentruca n'are

si-ti He atunci de nici un folos s5 gindqtica nu tie nime nenorocirea ce ti s'a in-timplat, pentruci spre a te intrista i am5r1va fi deajuns ca so tii tu singer, i pentruca 65 te incredintezi de acest adever vreusail spun o strofa ficuti de vestitul poetLuis Tansilo, In sfirilitul pArtii intii a po -

emei sale : Lacrimile sfdntului Petru, carezice astfel:

Crete durerea crete ruinea in Petru,cAnd s'a ar6tat ziva, desi nu vede pe nimeacolo, se rusineazi de sine insus vezend cia gresit; caci o inimii, mareatit nu se rusi-neaztt numai cand este vAzutA, de altii; ease rusineazA do sine insa0 dud grelete,chiar de nu o vede decat numai ceriul vipitm6ntul.

Astfel secretul nu va micura durerea ta,dincontra vei pl5nge necontenit, i nu la-crimi din ochi, ci lacritni de s5nge din ini-m5, precum is pl5ngea acel simplu doctordespre care ne vestete poetul nostril ca fad'incercarea vasului, pe care cu mai multiminte refuza s'o fad inteleptul Reinaldos ;cici deqi aceasta este o inchipuire poetic5,cuprinde totuct in sine taine morale vrednicede a fi sfatuite, intelese i urmate ; cu at5tmai mult c5, cu ceea ce acum am de g5ndsilt spun, vei cunoaqte insfirOt tu insutimarea greala ce vrei sa faci.

Spune-mi, Anselmo, data cerul sau bunultea noroc te-ar fi ficut st5pAn peste undiamant foarte fin, de aciruia bunitate ciperfectiune si He multfimiti toti giuvaergiiciti l'ar vede, incit toti intr'un glas i c'osingurit pgrere sg zici ca ajunge la calitatea,bunatatea ci fineta piing la care poate ajungenatura unei astfel de petre, qi tu insuti aicrede aceasta, aril a qt,i nimicaar fi oare drept si-ti vine dorinta de a lugacel diamant vi a-I pune intre un Him qi unciocan, i bitandul acolo, cu toati puterea

pline8ti,

qi

i

improtiva,

gi

sa -ti

www.dacoromanica.ro

OURIOSUL NEIlltICEPUT. 419`q30170Z4=SY:r&Car;StarlIdii:atir

bratelor, spre a cerca dace este atilt de taregi atilt de fin cum se zice ? Mai multdace ai pune in lucrare dorinta ta, presu-punend cazul Ca peatra ar resista la o in-cercare atilt de nebuneasca, i s'ar adaugI prinaceasta mai mult pret gi mai mare nume ?data s'ar sfarma, lucru ce s'ar pule intarnpla,nu ai pierde totul ? Da, fare nici o indoeala,lasand pe staptinul lui sa treaca in ochii tuturordrept un om simplu. Ei bine socotegte, pri-etene Anselmo, ca sotia ta Camila este undiamant foarte fin, rat in ochii tei cat giin ochii altora, i ca nu este drept sa o puiin riscul de a se sfarma, cad chiar de-arremane neatinsa, nu poate sa se sue la unpret mai mare decat acel ce-I are acum. i

data to -ar da de sminteala gi n'ar resista,de pe acum gandegte cum are sa, remana,gi cu cats dreptate to ai pute plange de tineinsuti pentruca ai fost causa perderii ei gia tale. Privegte ca nu e juvaer pe lamecare sa pretueasca atata cat pretuegte o fe-mee casta i onesta, i ca toata onoarea fe-meilor sta in buna opinie ce avem de den-sole, gi fiindca acea a sotiei tale este astfelincat ajunge cel de pe urma grad do buna-tate, de ce voegti sa pui in indoeala acestadever? Uiti-te, prietene, femeea este unanimal imperfect, gi nu trebue sa i se punepiedeci in care sa se incurce gi sa cada, ciSi i se ridice i sa i se curet() drumul doon ce neajuns, pentru ca fart' greutate samearga sprintenfi spre perfectiunea care-ilipsegte, si care consists in a fi virtuoasii.Naturaligtii povestesc ca ermina este un a-nimal ce are o piele foarte alba, gi c5nd ve-nitorii voesc s'o prinda intrebuinteaza acestmegtegug : f tiind locurile pe uncle obicinu-

egte a trece si a umbla, ei inchid drumulcu glod, apoi starnind-o, o indreapta spreacele locuri, gi ea indatA ce ajunge la glod,se opregte gi se lass a fi prinsa gi inchisa,numai sa nu treaca prin glod i sa nu-gimanjeasca pielea ei cea alba, pe care o pre-tuegte mai mult dealt libertatea gi viata.Ferneea onesta gi casta este o ermina,este mai alba gi mai curate cleat zapadavirtutea onestitatii, i cel ce Toete sa n'opearda, ci dincontra s'o pazeasca i s'o plis-treze, trebue sa se slujeasca cu alt mijlocdecat acel ce se intrebuinteaza cu ermina,cad nu trebue pue inainte glodul da-rurilor gi a serviciilor din partea amantilorstaruitori, pentruca poate, chiar fare poate,nu are virtute gi putere naturals spre a in-latura acele piedeci sau a trece peste densele.Este dar neaparat de a i le lua din cafea-i pune dinainte curiltia virtutii, i frumu-seta ce cuprinde in sine numele cel bun.Femeea buna este intocmai ca oglinda decristal stralucitoare, gi neteda, dar supusii ase umbrl gi a se intuneca and o atinge ceamai mica suflare. Cu femeea onesta trebuesa facem ea gi cu moagtele : sa ne inchinamla ele, dar sa nu be atingem. Femeea buntstrebue pastrata i pretuita cum se pastreazagi se pretuegte o grading frumoasa, ce-i plinade ilori gi de rote, a careia stapiin nu divoe nimerui ski se primble sit pue mannape ele : este deajuns ca de departe si numaiprintre zabrelele de fer, sa se bucure deplacutul for miros i frumuseta. Insfirgit,vreu sa-ti spun nigte versuri ce mi-au venitin minte, pe care le-am auzit intr'o comediemoderni gi care mi se pare ca se potrivescfoarte bine cu subiectul do care ne ocupim

firma,

i

S

gi

gi

gi

gi

11

www.dacoromanica.ro

420 CURIOSUL NEPRICEPUT.

Sfatuea un betran cuminte pe un altul, tatsunei tinere fete, s'o tine retrasa, s'o pazeascaci s'o inchida ; qi intro alte temeiuri ei zisegi aceste :

Femeea este de sticlADar nu trebue sA incerciDacd se poate, on nu, sfarma,Caci toate s'ar puts intAmpla.i fiindca sfarmarea este mai usoarri,Este o nebunie de a espune la rumpere aceeace nu se poate lipl.Toci trebue sa fie deaceasta parere, intemeiata pe judecata; cacidacA sunt Danae in lume, sunt de aseminevi ploi de aur.

Ceea ce ti-am spus pane acum, o Anseltuo,a fost in ceea ee te privecte pe tine, i acume bine sa asculti ceva i in ceea ce me pri-velite pe mine ; ci data voiu fi lung, meeartil, del aceasta o reclama labirintul incare tu ai intrat, c1 de uncle vrei ca eu seto scot. Tu me iei drept prieten, qi totuvoelti ridici onoarea, lucru care esteincontra on carei prietenii ; gi nu numai capretinzi aceasta, dar te sileti ca eu sA ti-oridic ci tie. CA vrei ridici mie,este lucru vadit, caci &and Camila va vedeca eu caut s'o ademenesc cum tu ceri, estesigur ca are sa me iee drept un orn IAAonoare vezut, de vreme ce incerc safac un lucru fat de departe de aceea cesunt eu, qi de ceea ce me sileqte prieteniata. CA voecti ca eu sa-ti ridic tie onoarea,nu remane nici o indoettle, pentruci vezendCamila di eu caut s'o ademenesc, va trebulsa gandeasca ea cu am vezut la densa vre-o

uurintA care-mi dada indr5zneala sA-i des-coper reaua mea dorinta, i crezendu-se eadesonorata, desonoarea ei te privete pe tine,care ecti al ei. Si de aici nacte ceea ce sezice obicinuit ca bArbatul unei femei adul-tere, chiar cand n'are tiint.a de aceasta, qinici n'a dat prilej ca femeea sa nu fie ceeace trebue, nici n'a stat in mina lui, fie prinputina lui chibzuinta, sa impedece nenoro-cirea lui, este cu toate aceste numit cu munede injositor i de batjocura, i cei ce cunoscreutatea femeei lui el privesc oare-cum cuun ochiu de despret, in loc de-al privl cuun ochiu de mils, vezend ca nu prin gre-pia sa, ci prin capriciul relei sale tovaraqe,se gasete in acea nenorocire. Dar vreusa-ti spun causa pentru care cu drept cuventeste desonorat barbatul femeei rele, chiarde nu ctie el ca ea este rea, nici nu e vi-novat, nici n'a lost parta, nici n'a dat prilejCa ea sa fie astfel. SA nu to obosecti a measculta, caci totul are sit se intoarca in fo-losul feu.

Cand Dumnezeu facia pe cel intai pa-rinte al-nostru in raiul pAmentesc, zice sfantascripture ca Dumnezeu cufunda in somn peAdam, i ca pe and el dormea ei scoasecoasts din partea stings, din care forma pemuma noastra Eva, O. astfel &and Adam sedeqtepta qi o vezit zise : aceasta este camedin carnea mea qi os din oasele male. iDumnezeu zise : Pentru densa va 'Asa o.mul pe tatal ci pe muma sa, i vor fi a.mundoi un trup. Atunci s'a inftintat dum-nezeeasca taina a casttoriei, cu astfel delegaturi meat numai moartea le poate des.face. Si are aka putere i virtute aceastaminunata tame, incat face ea acme persoane

sa mi-o

1i reu

o

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT. 421odeosebite si fie una i aceeai carne; si Anaface mai mult la casatoriii cei buni, ca deian doue suflete n'au mai mult decit o sin-gura i de aice vine ca, fiindci esteuna si aceeasi carnea femeei cu acea a bir-batului, petele ce se fac pe densa sau me-tehnele in care ea cade, se resfring asupracirnii birbatului, cu toate ca el n'a dat,dupicum am zis, prilej pentru aceasta ne-norocire; pentruci dupicum durerea picio-rului sau a on cirui alt membru a corpuluicmenesc o simte tot corpul, fiind tot de unasi aceeaqi carne, i capul simte lovitura IA-cut5 la glezne, fare Ca s'o fi dat el, dease-mine i birbatul impirtiete desonoarea fe-meei, fiind cu densa unu] i acela lucru ;si fiindci onorile i desonorile lumii aunt ise nasc toate din came i din singe, i a-cele ale femeei aunt de acest soiu, este ne-apirat ca i birbatului si-i vine o parte dinele i sit fie privit ca desonorat fare ca els'o Itie. Ia sama deci, o Anselmo, la pri-mejdia in care te pui, voind a tulbura li-nitea in care trieste buna ta sotie ;deste prin ce desart5 si nechibzuiti curio-sitate voesti si destepti pasiunile care acumstau adormite in pieptul castei tale sotii.Socotete ca ceea ce te espui a citiga eputin, ceea ce vei pierde va fi atit demult, hick voiu Ia o parte, lipsindu-micuvintele spre a o espune. Instt dad toatecite ti-am spus nu aunt deajuns spre a teface sit-ti schimbi reaua ta hotirire, poti desigur ciuta un alt instrument pentru deso-noarea i nenorocirea ta, cici en nu gindescsi fiu, chiar dad prin aceasta a pierde pri-etenia ta, aceasta perdere este cea maimare cdmi pot inchipul.k

55

Virtuosul si inteleptul Lotario tacit zicendaceste, si Anselmo remase atilt de confus side ginditor, incit &Alva timp nu putn zicenici o vorbi ; dar insfirsit ei zise :

Am ascultat, prietene Lotario, cu a-tentia ce ai vezut, toate cite ai voit si-mispui, si in temeiurile, esemplele si compa-ratiunile tale, am vezut multa intelepciunece ail i adeverata prietenie impinsi pia laestremitate. Totodati ved si mArturisesc c5,daci nu urmez pirerea ta i me dau dupia mea, fug de bine i alerg dupi reu. Ad-mitend aceasta, tu trebue si gindesti ca eusufer acum de boala de care obicinuesc asuferl uncle femei, care poftesc sa minincepiment, ipsos, c5rbune si alte lucruri mairele, chiar desgustitoare la vezut, en atitmai mult la ma/lest. Astfel este neapirat aintrebuinta vre-un mesteug pentru ca same lecuese, si aceasta s'ar pute face cu usu-rint5, numai s5 incepi, chiar cu nepisare siprefacere, a ademenI pe Camila, care n'aresa fie atilt de supusi la ispit5, incit de lacele intAi incerciri si arunce in balti ones-titatea sa. Cu acest singur ineeput eu voiuremine multimit si tu vei fi implinit ceeace datoresti prieteniei noastre, nu numaidindu-mi viata, dar convingendu-me c5 nume voiu vede firti onoare. Tu eti silit sifaci aceasta pentru un singur cuvent, i a.nume, ca afiranda-me eu in stares in careme afiu, hoterit de a pune in faptn aceastaincercare, n'ai sa consimti tu ca eu sa dausocoteali de nebunia mea altei persoane sisi pun astfel in rise onoarea pe care tu tesilelti ea sa n'o pierd. i chiar dud onoa-rea ta ar fi compromise in milli Camilei, intimpul cat to vei eili s'o ademeneltii do no

volute.

gan-

gi calisa-o

gi

www.dacoromanica.ro

C IstEPRICEITT,

ceasta ne pasA putin sau nimio, chei in &mittimp, vezend la densa statornicia la care neastepam, ei vei pute spune tot adeverul vi-clesugului nostru si astfel vei dobAndi inochii ei stima de mai nainte. Deci fiindc5to espui atAt de putin espunendu-te mepoti face atilt de multAmit, nu me refuza,cu toate multele neajunsuri ce-ti pui inainte,

dupAcum am zis deja, numai dac5 veiincepe, voiu privi lucrul ca si terminat.

Vezend Lotario vointa neschimbata a luiAnselmo, si nestiind ce esemple s5-i maiaduca inainte, nici ce temeiuri sA-i mai a-rete, pentru ca sa n'o urmeze ; vezend ca -1ameninta &A are sA descopere altuia vinovatasa dorinti, spre a inlitura un reu mai mare,se hotari sA-1 multAmeascA si sA faci ceea ce

cerea el, cu scopul psi intentia de a conduceaceasti treabA astfel incat, fgrA sa schimbeaindurile Camilii, Anselmo sa remie satis-fAcut. Deci ei respunse sa nu impArtAseascAcu nime gAndul seu, aci el is asupra saacea intreprindere, care va incepe cAnd i seva Ore lui mai cu cale. Anselmo el im-bratisa cu frAgezime si dragoste, mul-tami de PagAduinta sa, ca si cum i-ar fi g-ait o mare binefacere. Amundoi se invoireca lucrarea sA inceapi chiar de a doua zi,cA el ei va inlesth prilej timp pentru easa poatA vorbl in thing cu Camila, si toto-data ei va da bani juvaeruri ea ofere

sA-i presenteze. Ii sfitul sa -i facii sere-nade, sa scrie versuri in lauda ei, si cAndn'ar voi sit se osteneasei ficendu-le, le vaface el insus. Lotario se prinse la toate, de'icu intentie deosebitA deaceea ce gruidea An-selmo. Dupi aceasti invoeala, ei se intoar-sere acasit la Anselmo, wide afiar5 pe Ca-

mila cu neliniste si ingrijire, a9teptAnd pesotul ei, pentrucA in acea zi intarzia sa vinAacassa, mai inult cleat obicinuit. Lotario seduse la casa lui Anselmo remase intr'asa tot atAt de multimit pe cat Lotario eragAnditor, nestiind ce cale sA apuce spre aesi bine din acea mare incurcAturA. Inacea noapte se gAndi la mijlocul ce va in-trebuinta spre a insela pe Anselmo, furs ajigni pe Camila. A doua zi yeni sa mii-nAnce cu prietenul sett, si fii bine primade Camila, care intelegend buna prietenie ceavea pentru densul bArbatul ei, el primeaareta multi bunAtate. DupA ce se sfirs1 masasi se ridicare tacamurile, Anselmo zise luiLotario ca sa remie acolo cu Camila, ['Ana'and el se va duce la o treabA grabnicase va intoarce peste un cias si jumetate.Camila el rugs sA nu se dual si Lotario seoferi sa-1 intovArAseasca ; dar nu esl. la capetcu Anselmo, care dincontra stArui pe lingALotario ca sa remAntt i sa astepte, pentruciare cu densul o treabA de mare insemnAtate.Deasemenea zise Camilei sA nu lase pe Lo-tario singur pAnA cAnd se va intoarce el.In adever, el stiff atAt de bine de a prefacetrebuinta sau prostia absentei sale, incAt nimen'ar fi putut intelege ca era prefacuta.

Anselmo se duse si Camila remase sin-gurfi cu Lotario la mass, pentrucl ceilaltioameni ai casei se dusesere sA mAnAnce.Lotario se veza pus in positia ce dorea pri-etenul seu, si in &fa cu dusmanul care cusingura-i frumusetA ar fi putut invinge unescadron de cavaleri inarmati. GAnditi dacAera drept ca Lotario sA se teams. Dar ceeace filch, a fost sa punA cotul pe bratul scan-

91 mina deschisi la obraz, 9i cerend

i

eAci,

i-i

i

i

tit

i

i -i

i

sd -i

www.dacoromanica.ro

CURIOSUL NEPRICEPUT. 423

ertare Camilei de nepoliteta lui, zise ei voeasa odihneascA putin pia cAnd se va intoarseAnse lmo. Camila '6i respunse c5 mai binear dorral pe canapea decat pe scaun, i astfelel rugs sa intre in odaea de priraire ca sadoarmi. Nu vol Lotario, qi remase acoloadormit pani se intoarse Anselmo, care ga-sind pe Camila in odaea sa i pe Lotariodormind, creza ca fiindca el intarziase atitde mult, ei vor fi avut timp sa vorbeascaamundoi i chiar sa doarma, i aqtepta cunerabdare ciasul in care sa se detepte Lo-tario, spre a el cu el i a-1 intreba de in-tamplarea lui. Totul se intampla cum vol el.Lotario se detepta i indata e0r6 amundoidin case, Bi astfel el intreba ceea ce dorea,

Lotario ei respunse ei nu gasise cu taleca la cea intai data sa se descopere in totul,i ca astfel nu ficuse alt ceva decit sa laudepe Camila ca e frumoasa, spunendu-i ca intot rapl nu se vorbea dealt de frumusetaqi de cumintia ei, i ca aceasta i-a pArut unbun inceput spre a intra in materie cati-gAnd bung-voints ei i pregAtind-o ca akadata BA-1 asculte cu placere, intrebuintandin aceasta vicleugul pe care demonul '61 in-trebuinteaza and urea sa inele pe cinevacare se pAzete bine. El se preface in Angerde lumina, el care e Anger de intuneric, pu-nendu-i inainte aparente frumoase, apoi inurma se descopere tine este, i -i ajungescopul, dace la inceput inpliciunea lui nueste descoperita. Toate aceste '61 multamiremult pe Anselmo i zise ca in fiecare zi vada el insuq prilej, chiar neeqind de-acasi,fiindca se va indeletnici cu deosebite trebi,Ara ca BA' poata intelege Camila viclenia lui.

Se intimpla deci ca trecure multe zile in

timpul cArora Lotario, fare a spune o vorb5,Camilei, respundea lui Anselmo ca -i vorbea

niciodata nu putea scoate de la densa nicieel mai mic semn ca ar voi sa face vre-unlucru r6u, sau rnacar sa i dea umbra uneisperante : dincontra zicea ca-1 ameninta saspuna sotului ei, dace nu va parasi acel reugAnd. Lucrul sta bine, zise Anselmo, pangacum Camila s'a improtivit vorbelor ; trebuesA vedem cum se impotrivete faptelor. Maniiti voiu da doue raii de scude de aur, pentruca sa i le oferi qi chiar sa i le dai i altedoue rail cu care sa-i cumperi juvaeruri cucare s'o ademeneti, caci femeile obicinuesc,mai ales dace sunt frumoase, on eat de castear fi, sa fie pasionate a se gati i a urnblagalante. i dad, ea resists la aceastaeu voiu remane multimit i nu to voiu ne-caji mai mult. Lotario respunse &A de vremece incepuse, va duce pans la sfirqit acea in-treprindere, cu toate ea era sigur de a q'tdinteensa obosit i invins. A doua zi primlcele patru mii de scude i cu densele patruraii de confusiuni, pentruca nu qtia ce samai zits spre a mintl din nou. Dar totuhotari spuna ca i la daruri i la fag!,duinti, ca i la vorbe, Camila era tot atat deneinduplecata i ca prin urmare era de prisonde a se obosi mai mult, caci tot timpul seperdea in dessert.

Dar soarta, care conducea lucrurile astfel,regula ca Anselmo, lasand singuri pe Lotarioqi pe Camila, cum obicinuia altadath, se in-chise intr'o odae i uitandu-se prin bortacheei asculta ceea ce se petrecea intre a-mundoi qi vezii ca mai mult de jumetate decias Lotario nu vorbi o singura vorba cuCamila, i ea nu i va vorbi, chiar do-ar sta

gi

gi

ispitA,

sa-i

www.dacoromanica.ro

424 OURIOSUL NEPRICEPUT.

acolo un secul. El intelese el toate cAte ile spusese prietenul seu despre respunsurileCamilei era o inchipuire 9i minciunk qi pentrua yule dacA lucrul era op, ell din odae qichiemAnd pe Lotario la o parte el intrebace e nou qi de ce apucaturi era Camila. Lo-tario respunse cA n'are de gAnd sA meargAmai departe cu aceasti treabi, pentruca-i res-pundea Camila cu at5ta asprime posomo-rire, meat el nu va mai aye curaj sA-i maispunA ceva. Ah ! zise Anselmo, Lotario, Lo-tario, cat de feu respunzi la ceea ce-mi da-tore9ti 9i la increderea cea mare ce am puseu in tine ! Acum to -am privit prin loculce inlesne9te intoarcerea acestei chei, 9i amvezut ca n'ai zis un cuvent Camilei, de undeinteleg ca chiar cele int5i cuvinte ai s5 i lezici deacum inainte. Dad/ lucrul este astfel,cum fail indoeali este, de ce me ineli, saupentru ce vrei, prin viclequgul feu sA -mirApelti mijlbacele ce eu 119 pute OBI pentrua-mi ajunge dorinta? Anselmo nu vorbi maimult; dar ceea ce zise fu deajuns spre arasa ru9inat gi confuz pe Lotario, care landoarecum ca o jignire a onoarei sale faptulde a fi lost dat de minciuna, jury lui An-selmo, ca din acel moment se insircineazaatilt de mult spre a-1 multinai qi a nu-i spuneminciuni, incrtt el singur o va yea daca-1va spiona cu curiositate : cu atAt mai multca nu-i va fi nevoe sa intrebuinteze nici osirguintA, caci aceea ce va intrebuinta o elel va scuts de on ce banueali. Anselmo elcrezii i pentru a-i da o inlesnire mai si-gura i mai patin ingrijitoare, hotAri 8a lip-seasca de-acasii pentru opt zile, ducendu-sela un prieten al seu ce trAea Ia un sat nudeparte de oral. El se intelesese cu acest

.

prieten ca sa -1 cheme intradins pentru a daCamilei un motiv pentru plecarea sa. Ne-norocitule 9i feu chibzuitule Anselmo, cefaci tu ? Ce ti pregAte9ti? Ce-ti regulezi ? Iasama la ceea ce faci contra ta insuti, pre-gAtindu-ti singur desonoarea gi reguland pier-derea ta. Bung este sotia ta Camila, lini9-tit5 qi o posedezi in pace, nime nu turburAplAcerea ta, gAndurile ei nu es dintre pe-ncil casei tale, tu eqti ceriul ei pe pAment,tinta dorintelor sale, implinirea placerilorsale 9i mesura cu care ea mesura vointa sa,potrivind-o in totul dupe a ta i dupe aceaa ceriului. Cad dac5 mina onoarei, a fru-musetei, a onestitatii 9i a virtutii sale, ellprocure farA nici o munch' toatil bogatia ceare qi pe care tu o poti doH, pentru ce vo-e9ti sit scormoleqti p5mentul qi sa cauti vi-nele unei "comori nou5 gi ne mai vezute niciodatA, punendu-te in primejdia ca toatA sAse cufunde in jos, pentruca insfir9it se spri-jine numai pe slabul razem a slabei sale na-turi ? GAnde9te c5 cel ce cauti lucruri cuneputinta, este drept sa n'aibA nici pe celecu putintA, cum a spus mai bine un poetzicend:

Caut in moarte viata,SanAtate in boalA,In temnitA libertate,In inchisoare o effte,In trA,dAtor lealitate,Dar soarta mea, de la careNiciodata nu a9tept vre-un bine,A hotarit, impreunl cu ceriul:CA fiindcA, cer ceea ce e cu neputinta,SA nu mi se dee nici chiar ceea ce e cu pug*.

A doua zi Anselmo se duse la tax* zi-_ _

gi

www.dacoromanica.ro

CURIOSU/4 NEPRICEPUT. 425

and Camilei ca timpul cat el va lips1, Lo-tario va veni s5 see sama de cas5, si s5 ma-n5nce cu densa si c5 ea si 035 grija de a-1trata ca pe densul insu. Camila, ca o fe-mee cuminte si orxest5, se intristA de ordinulce-i &idea b5rbatu-seu, si-i zise sa gindeasc5cA nu e bine ca cineva, in lipsa lui, o-cupe scaunul la mass; ea dae5 face aceasta,pentruc5 n'are incredere, ea va sti s5 diri-gueasc5 casa lui, s'o incerce pentru acea dati

va vale prin esperienti cum ea poate fidestoinic5 de mai marl ingrijiri. Anse lmoei respunse c5 astfel era plicerea lui, si caea n'are alta de fault cleat sa plece capul

s5 se supun5. Camila zise c5 asa va face,de'i incontra vointei sale. Anse lmo pled, ia doua zi veni la densul Lotario, unde Elvadin partea Camilei o primire iubitoare si o-nesti. Dar intoemi astfel lucrurile ca nicio-data si nu rem5e singur5 cu Lotario, cacitotdeauna umbla insotit5 de servitorii ysi ser-vitoarele sale, mai cu sama de o cameristaa sa ce se numea Leonela, pe care ea oiubea mult, crici de copile amundoue cres-cuseri irnpreun5 in casa pirintilor Camiliii and se marita, cu Anselmo, o lua cu sine.In eels trei zile Lotario nu i- a zisnici macar o singur5 vorba, cu toate ca arfi putut cAnd se ridicau tac5murile si slugilese duceau sa manruace eu multg grab5, caciastfel le poruncise Camila. i Leonela chiaravea porunci sa mingnce inaintea Camilei sisi nu se deslipeasc5 de langi densa. Darea care-si aye gsandurile la lucruri ce-iceau mai mult si avea trebuint5, de acele cia-suri si de acel timp spre a le intrebuintala mulcamirile sale, nu implinea in totdeaunaporunca st5p5nei sale ; dincontra ei lgsa sin-

guH, ca 0 cum asa i-ar fi poruncit. Darpresents onest5 a Camilei, seriositatea feteisale, modestia persoanei sale era rat demare, flick punea freu limbii lui Lotario.Ins5 folosul doblndit de multele virtuti aleCamilii, impunend tacere limbii lui Lotario,se intoarse mai mult in paguba amunduror,pentruc5 dac5 limbs facea, gandul lucra siavea timp sa priveasc5 una ate una toatranem5rginita bungtate si frumuseta ce aveaCamila, capabile de-a ademeni o statue deraarmuri, nu o inima de came. Lotario oprivea in timpul in care ar fi pututvorbeasci si g5ndea cat era de vrednica dea fi iubit5 si aceasta gindire incepia putinate putin a ataca respectul ce avea cabalAnselmo si de-o mie de on vol sit se ab-senteze din oral si sa se duci unde nicio-data Anselmo sa nu-la vad5 nici el sa nuvad5 pe Camila. Ins5 acum el impedeca si-1oprea pl5cerea ce gasea de-a o vede. IsiIkea si15, si se lupta cu sine insu spre arespinge si a nu simt1 multimirea ce-1 in-demna s5 priveasc5, pe Camila. Se invinueasingur de nebunia sa, se numea reu prietensi reu crestin ; facea reflectiuni si asemenariintre el si Anselmo si toate contribueau a-ispune ea mai mare fusese nebunia si there-derea lui Anselmo cleat lipsa fidelitatii luisi cA dacA ar ave aceeasi desvinov'Atire fatecu Dumnezeu pe care o are fati cu oameniidespre ceea ce gandea sa &ea, n'ar aveteams de nici o pedeapsa pentru gresala sa.In adever frumuseta si bunsatatea Camilii,unite cu prilejul pe care nepriceputul b5rbati-1 pusese in m5ni, invinsere lealitatea luiLotario. Fara a se uita la altceva decal laceea ce-i optea plficerea sa, dupa trei zile

sa -i

gi

si

plh-

d'intiii,

www.dacoromanica.ro

496 CURIUM NEI'RICEIUT- STUDIF FILOLOGICE.

de la absenta lui Anse lmo, in care fuseseintr'o lupta necontenita spre a se impotrivldorintelor sale, inceph a curten1 pe Camilacu atata aprindere i cu vorbe atAt do iu-bitoare, incit Camila remase incremenita inu facii altceva cleat se scula de unde staqi intra in odaea ei gra a-i respunde unsingur cufent. Dar aceasta receal5 nu sdrobiin Lotario speranta, care totdeauna se nateodatA cu amorul; dincontra el tinh mai mullla Camila, care v6zend din partea lui Lo-tario ceea ce niciodati n'ar fi gindit, nu tiace sit fac5. Socotind c5 nu este nici sigurnici bine de a-i da prilej nici timp ca sa ivorbeascA a doua oars, hot5r1 s5 trimit5chiar in acea noapte, cum o i facn, pe oslugi a ei cu un bilet la Anse Irno, scriindu-iceea ce urmeaz5.

(Va urma).

S. G. VergOlici.

STUDIE FILOLuGICE,

3. D. A. de Cihac i studielc mele filologice.

(Iirmare gi sfirlit).

Ne mai remAne acuma de esaminat ancapartea ultima din respunsul d-nului Cihacprivitor la cuvintele romane puiu, fruncla9i PM.

Eu am ar6tat in articulul citat, cA tustreleaceste cuvinte sunt substantive adiectiveleformate din adiectivele latine *pulleus, fron-dea i vitea, adAugend apoi in notaniar5 71 observatiunile urmitoare : D. Cihac,Diet onn. d'dtymol. dacO-rom. I, p. 56. 102.219. 318, reduce numai substantivul rom.cerq la forma adiectivalA *ceraseus, witpuiu, frunda si le derivA direct din sub-stantivele lat. pullus, frondea qi vitis, o gre-a111, care o comite i in multe site cuvintede feliul acesta. Din pullus, frons i vitisn'am pute ave, cleat numai *pul, *frunde i*vite. Muiarea licidelor 11 i trecerea den-talelor d qi t in f/ qi t se pot esplica numaiprin influinta unui i provenit din e. In *ce-raseus s'a asimilat a celor doi e din silabelevecine".

Pentru a sustine, ca rom. puiti este for-mat direct din lat. pullus, d. Cihac inir5 omultime de regale qi esemple, din care insinu results nimic alta decal numai qi numaifenomenul fonologic aretat de mine, c5 mu-iarea licidelor 11... se poate esplica numaiprin ifluinta unui i provenit din e", qi capuiu se reduce la forma *pulliu i aceastala un adiectiv lat. *pulleus.

A.ntaia regula, ce-mi opune d. Cihac, esteurmitoarea L latin indoit (11) nu se moaiein limba romans nici intr'un caz, el se re-duce sau la 1 simplu sau se sincopeaz5, depild5 in: aiti=aliurn; plind=gallina;pullus; a/und----avellana ; cal=caballus; cafe/eatellus ; foale=follis ; inel=anellus mielagnellus ; mocaremollis;piele=pellis; pur-cel=porcellus; vale = vallis ; vifel = vitellus,etc."

Dad aplicim gi la aceste esemple, afara

subli-

vile

puili

;

www.dacoromanica.ro

811.1 DIE I'LLOLOUICE.

de puitl, regulele amintite mai sus, ca no-minativele rom5ne se reduc la accusativelatine i ca on -ce consonants finals latings'a pierdut in limba romans, obtinern for-mele urmAtoare :lat. allium: ace. alliu-m rom. *alliu, aiu-,

gallina: ace. gallina -m gallina, gainsavellana: ace. a vellana-m avid nd, alund,caballus: ace. caballti-m *callu, cal,catellus: ace. catellu-m *cdfellu,follis: ace. folle-m *folk, foale,anelliis: ace. anellu-m inel,agnellus: ace. agnellu-m *amnielu, miel,m011is: ace. molle-m *molle, moale,pellis: ace. pelle-m piele,porcellus ace. pOrcellu-m *purcellu, purcel

mills: ace. valle-m *valle, vale,vitellus: ace. vitellu-m *vifellu, vitel.

In gallina-m vede veri-cine,ca dupg 11 urmeazA un i, care muilind lici-dele 11, ne-a dat formele romiine i gd-ind. In toate celelalte esemple 11, neffindurmate de i, s'au pAstrat pretutindine intactesti in limba romane, reducendu-se numai laun l simplu. De aid ar trebul cineva al fiede tot orb, ea si nu vad5, el din lat. pullus :ace. pullu-m, suprimand m final qi sirapli-ficlnd licidele 11, ar fi format romlnul *pillnu puiu, ea qi din lat. vitellu-m rom. vie/nu *vifeiu, din lat. valle-m rom. vale nu*vaie, din lat. porcellu-m rom. purcel nu*purceiu, . c.l.

Cu totul strain de cestiunea derivatiuniieuventului puiu este pasagiul, ce urmeazitimediat dupi regula eitata mai sus din cri-tics d-lui Cihac. D-sa ziee Formele de-minutive feminine in -ella fao darri cowMelia ; purcetporcella ; sed.. stella ; vied

427

vitella ; ear nu *ea, purees, stea, vitea, cumpretind unii, fiindcl terminatia -ea ar fi for-ma cu articulul determinat in be de -a care(forma necleterminatK) se scurteazA in e ac-centuat (e)".

Eu cred, ca intrebarea, dad terminatiuneademinutivl femininl -ella" din limbatina a trecut in limba rom5n5 in e accen-tuat (e)" sau in diftongul -ea, probeazA totatAt de putin, ca rom. puiu este pullus sinu *pulleus, Ca i c5nd ar sustine cineva,ca afar5 ninge sau plourt, fiindcl rom5nii nucunosc 5ncl legile fonologice ale limbii lor.DacA am voi se aretam neesactititile fonolo-gice, ce resultl din cuvintele citate ale d-luiCihac in privinta istoriei terminatiunii latine-ella in limbs romin5, am trebul sa ne aba-tem prea departe dela cestiunea euventuluipuiu, ceea ce nu o putem face in acest an-tieul. Aid voiu releva numai pe scurt faptul,el in limba romans vechie nu se zicea cd/d,std etc. eu e accentuat", ci sau cdfia,stea sau stia etc. cu diftongul ea sau ia, oforma care triete Ind 1i astazi in gurapoporului din Muntenia, el forma adieu-lath' a acestor cuvinte, duplcum o pronuntItoatl romAnimea dela Tisa ping la Marea-Neagr5, este cdfeaua, steaua etc. nu cdfea,stea etc., dupricum ne invade d. Cihac.

In alts regulk cc) urmeazi imediat dupiicele citate mai sus, d. Cihac sirateste, el cu,,puiti---pullued nu o poate seoate la capetdin causa vocalei i din cuventul roman, carevocals lipseste cu desiversire in cel latin ;si ca sa scape din aceastil incurclturl fono-logici, se arunci in alai incurctiturri morfo-logicrk si mai pocitri. Eats cc citim mai de^parte in respunsul d-sale: ,,L indoit (11) a

*plane,

i

aid

la-

cdfea

*cinelh,

alliu-m

;

si

www.dacoromanica.ro

428 STUDIE FILOLOGICE.

pluralului maseulin sau feminin in i, se sin-copeazi ears: atel-calei=catelli ; foale foi= folles; moale-nwimolles ;

(sing. s'a format dup5 ana-logia pluralului; cfr. foaiepl.folia; foi, pl.=folii in loc de folia)".

Aici puig, nu mai estelat. pullus, dupgcum se pretinde in regula cea de'ntAiu, ci

un singular format dup5analogia pluralului", ceea ce se esplia astfeliu:RomAnul a format, dup5 d. Cihac, din sin-gularul lat. pullus mai AntAiu pluralul lat.pulli apoi, sincopind 1 indoit (ii)" ina-inte de terminatiunea plurals i qi adAugendla forma plurals pui, sincopatA din pulli,terminatiunea sigular5 ic, a produs formasingularo-plural5 sau pluralo-singularsAceast5 form5 hermafrodia, in care i espri-ma pluralul ears is singularul, este o dihaniemorfologia far5 ph'reche in toat5 istorialimbii romane ; aci esemplul: ,foaie=p1.folia" gi ,,foi, pl. =folii in Joe de folia", princare d. Cihac voeqte stabileasa o ana-logie de formatiune pentru puiu, lehiope-teaza en deseverire in raportul Sell morfo-logic cu acest cuvent. In limba greac5 cla-sia pluralitatea unui obiect de genul neutruse consider5 ea o mash' colectiv5 in singular,ceea ce se esplia din imprejurarea sintac-tic5, ca verbul predicativ cat qi cel copulativse pun in aceast5 limbs aproape totdeaunain singular, and subiectul propositiunii esteun neutru plural, precum Tatila ,th 86 pi acrt xcad4(..aceste daruri este [...sung frumoase).Ca neutrul plural are intelesul unei colecti-viati singulare, ne probeaz5 mai departe

.limba germane, and traduce buns oars neu-trul plural din propositiunea omnia

humena caduca sunt, prin neutrul singular :Alles Menschliche ist hingfallig. Afarg deacestea, ggsim chiar in limba lating o mul-time de substantive neutre intrebuintate c'Andin singular and in plural cu intelesul tot-deauna in singular, precumrastrum, i i rastra, orum (saps),frenum, i i frena, orum (freu),altare, is i altaria, ium (altariu),claustrum, i i claustra, orum (incuetoare),. a.

Dac5 consider5m ficuma pe leng5 cele zisedespre intelesul singular al neutrelor pluralesi imprejurarea fonologic5, ca neutrele latinese terming la nominativul, accusativul si vo-cativul plural in a scurt, intocmai ca nomi-nativul singular dela declinatiunea I, nu tre-bue s5 ne surprind5, and vedem o multimede substantive neutre latine de declinatiuneaII trecend in substantive feminine de decli-natiunea I. Aici me miirginese a cita nu-mai criteva esemple, anume

mendum, i i menda, ae;delicium, i i delicia, ae sau deliciae, arum;epultim, i i apula, ae;exta, orum qi exta, ae sau extae, arum;cingtilum, i sau cingula, orum i

ae;alimonium, i sau klimonia, orum qi

ae;essedtim, i sau esseda, orum qi esseda, ae;balneum, i sau balnea, orum qi balnea, ae;caementum, i sau caementa, orum qi cae-

menta, ae;armenium, i sau armenta, orum 1 ar-

Menta, Cie;ostreum i sau ostrea, orum i Ostrea,

ae$ Ote,

puiii-puipulli

qi

paid.

sa

latina

:

cin-

gala,

cal-cai=caballi ;

:

ei

ei

hit-

monia,

www.dacoromanica.ro

STUDIE FILOLOGICE. 429

In ce report oare stau limbile romanicecu acest fenomen morfologic din limba la-tinA ? Respunsul ni-1 dau insesi limbile ro-manice, and le comparAm cu limba

In limba latin numele fructelor se ter-mini regulat in -um i sunt de genul neutru ;in limbile romanice insa le gAsim mai pre-tutindine terminate in a si sunt de genulfeminin, precum :

pirum rom. park (format din *pera), it.cat. span. port. pera, fr. poire (format din*pera);

prunum rom. pttund (format din *pruna),it. cat. span. vech. prov. pruna, fr. prune(format din *pruna);

morum rom. murlt (format din *moro), it.cat. span. prov. mora, port. a-mora, fr. mirevech. more (format din *mora), a.

Toate aceste forme romanice se reduc,dupAcum se vede, la formele comune *Fere),*pruna 9i *mora, care nu pot fi decal formelatine poporale, si care stau in privinta vocaleifinale a in aeelas report cu formele latine cla-sice pirum, prunum qi morum, in care stau

formele latine aretate mai sus : ostreum,i sau ostre4, orum cu ostrea, ae; armenhim,i sau armenta, orum cu armenta, ae,Gaud vedem mai departe, ca toate limbileromanice ne presintA in aceste cuvinte sub-stantive singulare feminine de declinatiuneaI, trebue s5 conehidem, ca formele *pera,*pruna si *mora au trebuit sii fi Jost si in limba

latina poporalA substantive singulare femininede declinatiunea I, si ace.asta cu atAta maimult, cu eat intimpinAm acelas fenomen mor-

Astiat an mai este indoes.11, eit un i aeurt din limbaMLA claa:oli a inceput a trece in a /Inca, in limbalatin* poporall. v. H. Sehuehardt, Vokatiamta d.riaoirted. 14 p. 1-91.

66

fologic chiar in limba latinA clasicA. Datane intoarcem acuma la cuventul foaie, datde d. Cihac ca esen3plu pentru a sustinenatura singularo-pluralA a cuventulai puiu,trebue BA respingem on -ce analogic de for-matiune intre ainbele cuvinte. Mai 5ntiliueste gresit5 p5rerea criticului men, ciind ne,spune, ca rom. foaie estepluralul lat. folia.Nu neg, ca pluralul latin clasic delafollum(foaie) este folia; ins5 sand avem in ye-dere, a folia este un neutru plural, ca ne-utrele plurale se consider5 de singularit5ticu inteles colectiv, ca terminatiunea a delaneutrul plural se confund5 cu treminatiuneanominativului singular a dela declinatiuneaI, suntem siliti a conchide, ca folia, inaintede a trece in limbile neo-latine, a primitmai Antaiu in limba latina popora15, mamadirecti a limbilor romanice, functiunea unuisubstantiv feminin de declinatiunea I cu fie-shine complecta la singular si plural. Laaceeas conclusiune suntem impin i si de lim-bile romanice ; aci diferitele forme : rom.foaie (format din *folia), ital. foglia (formatdin * folia ea figlia din * filia etc.),catal. Julia (format din folia ca fella din* filia etc.), span hoja vech. fojx(format din folia ca hija vech. fija din *filia=lat. filia etc.), port. folha (format din foliaea filha din filia etc.), prov. folha,foilla, fuella (formate din *folia ca fella,din filia etc.) si fr. feuille (formatdin *folia ea fille din *filia filia etc.), ne-find i.ecAt feminine singulare de declinatiuneaI, urmeazA ca i forma comunA, la care sereduc si din care s'au format, sit intruneasertaceste trei calitati, Insfirsit ca in cestiuneaacestui ouv6rit ISA nu remAie nici cea mai mica

'Mini.

i

q. c.l.

filha,*filia.lat.

a.

.1

www.dacoromanica.ro

490 STLIDIE FILOLOGICE.

umbra de indoea15, vine si limba lating post-clasic5, care adese nu este cleat o influinfafoarte pronuntata a limbii latine poporale,ne arata direct, in glosele sangallensein Isidor, Origin. edit. Lindemann, pag.450 5), ca in graiul poporal latin, isvorulcomun din care s'au adtipat limbile roma-nice, folia se intrebuinta ca un substantivfeminin singular de declinatiunea, I.

Tot asa de gresita este mai departe siparerea criticului meu, ca pluralul roman foiar fi folii in Toe de Jolla". Cum limba ro -m5na ar fi putut produce din aceeas formaoriginals dupa aceleasi legi fonologice doneforme diferite, este un ce imposibil de pri-ceput. Din istoria limbii noastre stim, cavocals neaccentuata a din mijlocul sau delafinea unui cuvent latin, e5nd dupa densa n'aurmat n, mb sau mp, a trecut in limba ro -Lana fara esceptiune in a, i apoi acest a,cand inaintea lui s'a afiat un i, a trecut intr'oepoc5 foarte recent5 in e; tot asa se con-stateaza prin esemple nenumerate, ca un /latin inainte de un i se moaie i apoi dis-pare cu totul, si a un o accentuat, and insilaba urmatoare se afla c sau e, trece indiftongul Oa. Dupg aceste legi fonologiceforma latin folia sau mai bine folia-m,dupa pierderea lui m final, a trecut maiantaiu in *Jolla, apoi in *foia, mai tarziuin *foaid 1 in urma in foaie. Pentru a putsesplica trecerea lui e final in i, dupacum amtrebul sa procedem fati cu parerea d-nuluiCihac, ne lipsesc cu deseversire legi fono-logice in limba romans. Cand ins5 recurgemla un nominativ plural de declinatiunea I

') Vezi Fr. Thoz, Gramm. O. Rom, Spr. tom, II, edit.2, pag, 21.

terminat in ae, i luatn in considerare, cain limba latina poporala diftongul ae, redu-cendu-se la o vocals simp15, se pronuntacard e cand i, esplicatiunea nominativuluiplural foi (contras din *foil i format din*folii, comp. pluralul bate i contras din *H-ail i format din *batalii cu singularultale format din *beitalie i acesta din *batalid=lat. pop. batalia etc.) devine cu totul evi-denta. Esemple latine din graiul poporalpentru ac=i avera : pristetisse (M arini,papiri diplomat. LXV, 13de pe la anul657 d. C.) in Toe de praestitisse; Cicala(M o b i 11 o n, Mus. Ital. I, pag. 281, a. 19din sec. 7. d. C.) in loc de Caecilia ; ba-sileci (M arin i, op. cit. LXV, 5de pe laanul 657 d. C.) = rom. besereci in Too debasilicas, etc. 6)

Din aeeste toate result5 cu toatA siguranta,ca forma romans singulars Male este accu-sativul latin singular de genul fern. folia-msi nu nominativul latin plural de genul neu-tru folia, i forma romans pluralA foi con-trasa din *foil i formats din *Mil este no-minativul plural de genul feminin foliae pro-nuntat *folii i nu nominativul latin pluralde genul neutru folia.

A sa dara in cuventul roman Male ni sepresinta o formatiune de tot Ordinara, incare forma singular5 romans se reduce la oforma singulars latina, si forma plurals ro-mans la o forma plurals latina, ceea ce esteen totul contrariu fenomenului morfologicpretins de d. Cihac pentru esplicarea formei

6) Comp. II. Sehueharat, op. cit. I, pag. 474 sq; Aug.Friar. Pott, Plattlateinisch and Romaniach inIC n h n, Zeitsohr. f. vergt. Sprachf. I, pag. 888 sq.;Jul Roman. Elemente in d. Jana. Gesetgen in Kuhn,op. cit. xtf, pag. 1881 4. a.

1==

,,,

gi

si

bY-

I

www.dacoromanica.ro

STUDIE F/LOLOGICE, 431

cuventului rom. puiti, in care i ar fi o ter-minatiune plurals ears 11 final o terminatiunesingular& Prin urmare forma morfologic5singularo-plurals sau pluralo-singulars a a-cestui cuvent remane fara pireche in limbaromans, qi eu el pot asigura pe criticul meu,ca o pareche potrivita dupa chipul i ase-menarea ei nu-i va gas1 nici in limba ho-.tentotilor.

Aici s'ar inela grozav eel ce ar crede, caargumentele filologice ale criticului meu, capuiii nu este*pulleus, cisau dupa a doua variants puiu pui =pulli ",s'au epuisat cu deseverire ; din contra nottrebue anci sa ne luptam qi cu alte probe.1)-sa scrie mai departe : L indoit (11) apluralului feminin in e se face simplu: ateeatele=catellae; stestele=stellae".

Acest plural feminin in e" probeaza incestiunea de fata intocmai aceea ce au probatmai sus deminutivele feminine in - ells ".

Ca conclusiune la toate regulele qi esem-plele esaminate papa aici citim in criticad-nului Cihac cuvintele urmatoare : Acesteesemple dovedesc in chipul eel mai nelcigii-duit, 1) ca geminarea consonantelor in limbaromina, n'are loc, afara in vorbe compusecu prepos. in; 2) ca limba roraana nu cu.no4te genul neutru, care-1 inlocuete prinfemininul".

Prin urmare puilt nu este=*pulleus, cipuiu = pullus" sau

Ultima regal' adusa de d. Cihac incontraderivatiunii cuventului puii dela forma *pul-leus este aceasta : L simplu (1) remane sauintact : a/aniii=lamina; na/bli=malva ; pulps= pulps; sau se sincopeaza : muiere.---mu/ier;

fiu=fi/ius; sau cade la inceputul cuvintelor,

muindu -se precum se vede, inaintea afereseilui, de pilda in : iepure=leporem ; iert=liber-tare [de ce nu *//berto?]; ieu=levo ; in = ii-num; licium, etc."

Licida simpla 1 din cuvintele latine lami-na, malva i pulpa a remas intacta" qi inlimba romans, fiindea dupa densa nu ur-meaza un i; cuvintele mulier [mai bine mu-liere-m], filius [mai bine filiu -m], *liberto, li-num si licium insa ne probeaza intr'un modevident, ca un 1 latin dispare totdeauna inlimba romans, cand dupa densul urmeazavocala i, un fenomen, care constateaza tocmaiceea ce am sustinut eu, ea lat. pullus ar fidat o forma romans *pul, pe cand cuventulroman puiii se reduce la forma *pullium siaceasta la *pulleu-m (ca si maiu la *mai/in-anqi aceasta la malleu -ni s. a.). Aici criticalmeu poate me va intreba, ca de ce licida 1din cuvintele lepore-m levo s'a pierdut,farA ca sa urmeze dupa (Musa vocala i. Re-spunsul ni-1 da o regula constatata mai sus,care ne spun, ca un e scurt din limba la-tina, fiind accentuat, a trecut regulat inlimba romans in diftongul ie. Prin urmarecuvintele le'pore-m i 16vo, in care e din si-laba le este scurt i accentuat, ne-au datmai antaiu formele *liepure (= span. liebre,fr. lievre, alban. liepur) si *lieu (cat. span,Ilevo, citete lievo)7) i apoi din causa luiis iepure i ieu.

Ca puiu n'are de a face cu lat. pullus, cien o forma *pullium (in loc de *pulleum),a cunoscut Si Boucherie (op. cit. pag. 127),cand zice : De naeme le roumain puiu, pous-sin, vient non de pullus, mais de *pullius,

7) (Mar d. Ciha c, Diet. d'etym. claeo-rorn. J, p. 147,pane ieu pour lieu'.

4=

i

,puiii pullus"

pain pui= pull % "1

www.dacoromanica.ro

432 SHINE F1LOLOGICE.

comme le fr. pouillard, petit de perdrix quine vole pas encore".

Cat despre frunclil i vita, pe care eu inconformitate cu legea schibArii unui e latinneaccentuat inainte de o vocalli in i si a pre-facerii silabelor di qi ti in f/ si t, le -am redusla formele latine frondea (pop. *frundea) sivitea, d. Cihac in intimpinarea d-sale estecal se poate de scurt. D-sa zice : Pentrud, care se schimbi in .T =ds, vezi Diez Gr.RII 233/34 i acele zise de mine ad. 1. pentrut=ts. Frunpffrondem i pi.tavitem vindarA de-a dreptul dela frondem qi vitem, earnu dela alj. frondea si vitea, dupii d-nulBurly ".

CA un t latin a devenit in limba romanst (=is cu s vertos) numai prin influinta unuii am aretat deja mai sus cu ocasiunea esa-min5rii originii cuventului anzerinta. FatAcu aceasta regulA fare escepliune am sustinutsi suspn, ca din lat. vitem romanul ar figent vile gi nu yip, dup5cum a fAcut dinlat. p :trtc -m, fronte-m, dente-m, `site -m: parte

nu parp, frunte nu frunta, d nte nu dint4,sete nu sela etc.

Pentru a proba trecerea lui d din lat.Fronde -m in fl cu s moale), d. Cihacne trimete un pasagiu din gramatica corn-parativ5 a lui Diez. In acest pasagiu, careiesi nu se ail A in tomul II, ci in tomul I,edit. 3, pag. 233 234, se gAseste inteadever")-aiqc (frond: m) "; insa aceasta deriv4iune,aft nda se in contraz:c:A.e compleai cu le-gile fcnologice romane, trebuete inlaturath',(liar in confurniitate cu regula ce desvoltaDiez aeest pasagiu. Celebrul romanist,5crie urmiitoarele: Precum t inainte de pa-

trec. in tot ale, trece i d in

,I=ds (s moale). Ivirea acestei sibilante pro-duse din di se constateaza deja in latinitateadin epoca decadentei, in care gr. ata Btxt sepronunta ca la te, diabolus ca labolus, dia-conus ca .taconus, diametrus Ca Tametrus,diaeta ca :zeta, comp. eol. xagci in loc devapUcx. Dupa Serviu aceasta pronuntare s'arfi aplicat mai degrabi la cuvinte latine decat la cuvinte grecesti ; el observi adicA, cala numele de tarsi Media: di sine sibilo pro-ferenda est, graecum enim nomen est (Schnei-der I, 387), prin urmare sibilanta se atri-buia cuventului latin media. Acestei sibi-lante corespunde intr'un document italic dina. 793 mecia in loc de media (Historiae pa-trine monum., chart. torn. I, n. 14) ; ital.metta cu suprimarca lui i. Alte esemplelatine cunt .ebus in loc de d ebus (M u r a-t o ri, Thes. inscript. 1571, 1); ia4toun in locde gaudioso intr'un document din Bergamo(M ar in i, Pap. diinlom. pag. 169); un glo-sar din sec. 7-8 traduce germ. speicha curqus, it. raito. Aceasta desvoltare fonolo-gica ins5 ne aminteste totodati oscicullicolo corespunzetor cu tat. dieculus (K i r c h-h o f f, Stadtrecht v. Bantia). Pe timpul luiIsidor italienii pronuntau deja ope in be dehod e (churw. 60, totodat5 derive el moTicadela medicos: matica quasi rnodica...