CONVORBIRI LITERARE.

ANUL VI.1 APRILIE 1872 1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

I ATIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

_

www.dacoromanica.ro

No. 12 . Anul VI. Iassi, 1 Martie 1873.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie-eireiAbonautentul pe un an pentru Romnia Mier/ 1 galben; pentru Austria 6 II; Pentrn Germania 15 Franci; pentru

Svitera, Belgia si Italia 20 franci; pentrn Francia si Spania 25 franci.Abonamentele se fac nnmai pe un an intreg; in Iasi la Tipo-Litografia NationalX si la redactitine, in Bucuresti

la 1ibrria Soccec et Comp.; in tome celelalte orase din Romlinia labiurourile postale.

ALECU RUSSO.

I.

A. Russo trimis de copil inteun inStitut dinElvetia, sviri studiile colegiale i se intoarsein Moldova la 1838 cu o eolectie de incer-eAri poetice scrise in linen francezi. Pintreaf este bucAti inspirate de amorul libertAtii segsea i o imprecare violentit contra tiranilor,ce-i causa oare care sup6rAri in Viena dinpartea po1iiei. Soarta lui ii puse chiar dinprima-i junie in fati en prigonirea guvernelordespotice, Ans aceastA prigonire nu pail sischimbe intru nimic vesela nepAsare a carac-terului se'u.

Dupit intoarcerea sa in tad, Russo locul/re.Lo doi ani la o moie pArinteascl din munti,i acdo trAind in frAtic eu natura, el se in-dite look ,de tot ce purta sigilul nationali-tAtii : obiceiuri, costumuri, danturi 1 mai eusaml legende i poesii poporale. Chiar de peatuficeao adeci la 1839 el incepii sl aduneeite:-va fragmento de ,antete betrIneti i s.serie nnpresiile in limba franeezi, Ans toateacele manuseripte s'au perdut.

Singnra compunere importantl, ce a scapatpentra gloria literaturei noastre, este admira-bila Ctintare a _Rondiniei" , tradusA mai tArziuin rominete de N. 13Alcescu i publicatA laanul 1855 in Romania Iitterarci. Acel poemin prosi a inspirat urmAtoarele strofe adre-sate lui Russo de catrA uu profesor francez,d-rml Storhas :

Ohl vous qu'im noble zele a jetd dans ParenePour crire en passant une histoire de feu,Marchez sur les hauteurs on l'me vous entraine

Sous le regard de Dieu.L'Europe aura ses yeux ouverts gar le Moldave,Sur le Roumain longtemps endormi, malheureuxQui s'dveille sans peur de son sommeil d'esclave !..

Peuples! formez des voeuxPour la jeune patrie encor dans ses vieux langes,Pour la libert sainte et puis pour l'avenir,Pour les hommes de coeur ici bas vrais archanges

Qui meurent sans mourir !etc. etc. etc.

A. Russo era poet in toatA puterea cuve'n-tului ; natura lui avea nevoe de orizonmi in-tinse, de acrul muntilor, de sunetul doinelor,i Anse guvernul gusl de cuviinta, a-1 rAnduiin slujbl i a-1 inchide intre pAretii unci ju-decAtorii. Prin decretul domnesc din 22 Mai1843, Russo f trimis in calitate de membru

56

WM.

..

www.dacoromanica.ro

4.; 1 ALEUT RUSSO.

al tribunalului la Neamt i apoi la Peatra.CAti-va ani mai in -arma, adecii la 1851,

Ghica VodA ii numi eandidat la di-Tamil de apel in Iasi; Ansti cariera judeelarAnu conyenea nici decum aspirrwilor sale intime:Prefer de o mie de ofi cArarea de la munte.decAt cariera deschisa divaintea mea!" zicea eladese on glumind ; pnin urmare in loe de amucezi iii namolul deldor jadeditorgti, el sefurisa pintre densele de crde ori o putea face,pentru ca S. cutriere nulntii, si sA descoperelegende.

sell de toate zilele trebue sA fifost o comoarA . . Ans au avut soarta co-morilor! perdut nelAsandu-ne deelt o sin-gurA legendA : Peatra Corbalui," culeasii laBicaz.

La 1846, Russo compuse pentru teatrul ro-mAnesc din Iasi o mica piesA intitulatA: Jie-nieerul Vadra," in care un term canta ur-matoarele done versuri :

Din Foctilani la DorobuiTara-J. Ciocoi."

Indrasneala-i RI mare de a emite o ase-mene idee intr'o epocA de aristocratie, prectunera sub Domnia lui Mihail Sturza! Autoruldramatic o plAtl cu un esil de done luni lamonAstirea Sovegea.

Fost-a el Anse condenmat de yre-un tri-bunal ? iuici decum ! . Pe atuncea vointa Dom-neaseil tinea bond, procedurei: Domuul eralegeaEatli, copia de pe Luminatul ofis Os-pod din 26 Feyruarie 184-6, care dispunea delibertatea individuall a lui Russo. El e undocument curios pentru istoria regimulu Re-gudamentar :"

Ineredintandu-ne, cA Alecu Russo a ur-mat prin ale sale indemnAri de a se pune in

talburare liniqtea obqtieri, indemnAnd mai alespe actorii teatrului national la rostirismn-

daloase pe scena teatrului. Noi am hotii2itse include pe aceast spre infrilnare inmonAstirea Sovegei; deci poroncim Ispravni-cului de Focsani. ea indatA ce numitul va sosiacolo, intovArAseascA insusi cu paza en-yfincioasA plini la local insemnat, uncle incre-dintAndu-se egumenului monAstirei, sA pue lacale de a se tine cu cea mai de aproape pri-yighere pe post 0 rugciani in toatil vreme.icAt se va aila acolo. Se ya regula totodata.ca numitul A. Russo nu numai sA lie cu de-sevirsire oprit de a e1 din cuprinsul

dar si de a corespondui sau de a SC:iiitiiliii eu nime. Ear' daca se va aseza aceastapnin intelegere en egumenul, apoi se nor rAn-dul vrednici i destepti slujitori spre paza,poroncindu-le sub- asxa respundere a ti enneadormitl priVighere . etc...

Pe temeiul acbstui debret, ce merita a 11aretat ea un model de ddspotism burlesc, A.Russo fu dus la Sovegea Mists, dreptatea diuanul 1846 nu se multami numai cu atAta : mmalt Luminat ofis gospod trimise totodata IaaltA monAstire intreaga trupa romaneascA! Ri-dicultd unit cu arbitrarittl!

Pc erind tronul se eredea astfel in pericul,pe eand guvernul lua piste msuri atat deaspre in contra teatrulni national, pedepshidorbeste autor ai actori, eu mu all= la Bu-curesti. Intoreendu-me la Iasi, giisii urmAtoa-rea serisoare a amicului men ; ea va da oidee esacti de caracterul se'n nepAsitor si despiritul, en care el trata imprejurArile cele maientice :

Iubite!"Nu-mi remine decal, timpul necesar ea

Crigori

Jurnalul

fafri

sA4

moults-tirei,

doi

slan

pilot de

oi

www.dacoromanica.ro

ALECU RUSSO. 439

vestesc, crt, guvernul i-a pus in giindsit fad, din mine un om important i demn deesil. I s'au nzirit guvernului, precum se nit-zare cailor cu nitray, i dar el a giisit deenviintit a me aresta i a me condemna, ca

ui capiit simtiri religioase in fundul unei mo-astiri. 0! guvern piirinteesc! el mi are altvis deciit fericirea noastr, mi are alt tel de-cat a ne face demni de imperiitia cerului.Eatit pentra ce el ne infundii ita de ades in

sahitstriilor.

.1)eqe un cias plec en nepw-di masa cumxi itwnnii, i intreprind un voiaj gratis,multamitii ingrijirei guvernului; aa dar,tu nu me vei gsl, la intoarcerea ta, lungit pediu anal teu i diindu-mi aer de paii.. Ciind teyei revede cu pliteere sub cerul patriei i subtavanul apartamentului ten, vei simtI un maredeert in sutlet, cad amicul teu Russo iti valipsi. Ah! aceastii, idee m'ar face sit 'Ors la-erimi amare, dacit nu mi-ar plitce, mai binesei rid in Ma prigonirei! frate,cad toti cei ce poarta munele de Russo suntdestizutti a fi persecutati ; omonimul men JeanJacques a pktimit multe in viata lui ! Ceaqemenare miigulitoare pentrn mine !

Lucrurile mole sunt in boccea; druta depotit me ateaptil in curtea ministrului dinIiimitru, de nude am sit plec ; aga fumeazitciubucul sea de iasomie i me indeamnii sitmantuiu aceastit scrisoare, in vreme ce fra-tele ten imi ant& din vioarii aria franeezA :Partant pour la Syrie.

Alea jacta est! a zis Cesar, and a tre-nt Rubiconul; eu am srt tree Bahluiul ! prinurmare voiu zice : amice! Wind* la bietul e-silat i declamit ades versul celebru:

L'amitig dun grand homme est an bien-fait des deux.

Adio! me due sit gust plikerile vietei con-templative a sfintilor apostulii i me despartde Mute En% amiirime in contra oantenilor, tieDomn san.. . creditori !

Singura mustrare de qiget, ce (Tara a memind in acest moment, este, cit bieii actoriimpitirtg.esc osinda mea. Teatrul romiinesc Iamonastire! Felice de tara al eitrei guvernluminat produce asemene deiintate intiilniri !

Adio ! iuicit odatit; bpme amicilor cii eiscutese de a se imbrziea in haine negre etc."

Russo gusta placerile vietei apostolice Omitin primitivarA, inse el nu se multami numaicu estasul contemplarei ci profifil de timpnlarestarei sale, pentra ca sit culeagii crite-vabalade de la un betriin lautar, ce se gitsea inmoniistire, i scrise totodatit jurnalul unuiprisonier", care s'a publicat in Revista Po-Wing" din Bucureti.

Micarea din Iai de la 1848 sill o mareparte din tinerimea Moldoyei sa' emigTeze. A.Russo fa din numerul proscriilor. El treatin Bucovina i merse la Viena, unde se in-tianl en alti Romani, ce veneau din Paris casit intre in WI Plecand en totii pc DmiAre,ei se giisire pe vapor in societatea sgomotoasiia unui mare numer de Maghiari inarmati. Un-garia restma de tocsinul reyolutionar i stra-nepotii Ini Arpad fitceau visuri de cuceriute.

No ! Domnilor, zisere ei Romanilor,vreti sii ye daft none pentru ca sit ye sciplimde Turci? Noi suntem gata sit intrinn in Mol-dova, precum an iutrat i stritmoii notri.

shall

Mangitie-te,

..

www.dacoromanica.ro

410 ALECU RUSSO.

Russo le respunse zimbiud:No 1 tii d-voastri, pentru ce Mol-

dova-i o tarA mitnoasi?.. pentru cIt pamiintulei au fost ingrsat cu lesurile striimosilorvostri!"

Acest respuns inchise gura Maghiarilor,Anse Russo as mai tiirziu a suferl multedaune din partea autoritii unguresti.

In luna lui Iulie trecnd prin Transilvania,el fit arestat la Dej i condus sub escorta ininchisoarea de la Cluj ; Ans6 desi el sesea in mijlocul unui popor sc1bticit prin betiarevolutionara i prin urii contra RomAnilor,desi viata lui era in pericul inteo epock muletoate oras,ele i satele erau ilustrate cu nu-meroase spAnzurritori i epe, totusi ci nu-siperdit cumpnul.

Jubite A . imi scrise el din inchisoare,Iii Ungaria 1iber mi-am perdut libertatea!Strigritul maghiar : Mon sabaciag ) insem-neazit lanfuri pentru Romani! Ergo, am fostarestat la Dej, i chiar scum mi se pregitesteun alaiu de nafionalilti-gardkti ca sit m duella Cluj ; Ans nu fii ingrijit, dragul meu, cciam o tainica i sigurA presimtire, ci nu mise va intAmpla ninc. AceastA siguranti imivine din credinta, cIt RomAnul tin piere cumia cu doue Furia ungureascA e atAt dedesantatA si de comica lungimea phttenilora mustetelor maghiare e atat de esageratA,incitt departe de a in6 inspAimAnta, ele imiinspirit un ris nebunesc. . . etc."

Pentru ce iins Russo a lost arestat ? Aceastao aflAm din pasagiurile unei lungi protestariadresate de el contelui Vay, comisarului din Cluj.

Domnule Conte !Refugiat de trei luni inUngaria, am asistat ca un spectator la eve-

') Vivat libertatea.

nimentele acestei teri, bucurAndu-mts de ospefia.ce-o primisem, i doriud in fine ca sIt me in-tore in patria mea, am luat drumul eel maidrept, adecii pe la Dej; se ye& Ans, cit inUngaria drumul cel mai direct nu-i lid eelmai scurt nici cel mai sigur, ciici deodatAm'am trezit arestat, despoiat de lucrurile mele,cercetat pKnii la pele, i iutemnitat ! Tristneasteptat efect al ospetiei maghiare !

In zadar am protestat, in zadar am cerutsit mi se spue motivul unei asemene maltra-

; nici un membru al autoritutii nu a gii-sit cu cale, sii-mi respundA oficial. Eatii Ansprepusurile gelosilor impiegati, care mi-au des-chis portile inchisorii

1-iul prepus.-0 femee vezut fitc6ndsemne misterioase in Dej ! Cui?

prepus.Sunt Roman !3-le prepus.Corespondenta giisita in va-

lisa mea este in limba francezA !4-le prepus.In acea corespondentit nici

nu se pomeneste numele de Ungaria !5-le prepuseTrebne sa fiu comisar rus !6-le prepus.Trebue sit fac parte din Co-

mitetul croato-slovaco-sirbo-valaco-sacson for-mat in contra Ungariei!

Pe temeiul acestor grave prepusuri domniijudecatori ii frecar manile cu multi:mire siin intemnitar6 cu convingerea eel putin

si-an salvat patria!Donniule Conte! ITO giisl, negresit, eh am

tot dreptul sit protestez in contra mmi ase-mene act arbitrar al autoritatilor subalternedin Dej, care, dupi ce a pus mrtna pe mine,si-au apropiat totodati i valisa mea ca new,ce, dupi socotinta Icor, confinea dcstimd 0viafa Ungarici!

Protestez dar in numele legilor, in numele

si

,,2.le

nai-TA, ca

git-

si

tad

m'a

www.dacoromanica.ro

ALECli 11USSO. 441

fibertittii individuale, iii numele dreptului gin-tilor, i cer o satisfacere deplinA in contraagentilor, care au atacat in persoana mea prin-cipiile cele mai sacre ale dreptatii etc. etc.

Adeastit protestare a mea va ptir poatecam lungii, domnule Conte, Anse nu cred sAve parit atAt de lungA, precum mi-au pArutuiie lungi aceste opt septemini de captivi-tate. etc. etc."

Pe cLind Russo protesta din fundul inchi-sorii i adresii, Comitetului revolutionar dinCluj scrisoarea sumeatA, ce este publicatA inRevista romnd", amicii lui emigrati in Cer-

nAuti scrieau gnvernului din Pesta cerend li-bertatea captivului, i in sfirit portile se des-ehisere dinaintea lui.

,,Nu e nimic mai dulce pc hime decAt oducA de aer liber." ne zise el, cand ne re-vezureni.

In timpul captivitittii sale, Russo avea obi-ceiu sit scrie pc bucAtele de hArtie cugetarilerare ei treceau prin mInte. Multe din ele s'auperdut, i e o mare dauni, cad amicul meuavea o judecatA profundit i lin spirit cu totuloriginal.

NepAsarea caracterului sett l'a sustinut ne-contenit in lupte victorioase cu soarta. 0 sin-gurit datA, cat a fost el in inchisoare, pate-terea sufleteascA l'a pitrAsit i atunci el ainceput o scrisoare.tristit cittrit amicii sei, Ansenu au sfirit'o . . .

,Fratilor ! Ii zicca, nenorocirea care prigo-nete Ora loastrit, me apasit i prin mine.De stiptemani intregi stau inchis Eirit a cu-

noate culpa mea. Am ateptat dreptateadreptatea nu vine !

Iubitii mei ! Socotiti-me de azi ca mort,caci de nu voiu marl de inithnire sail de boall,.perderea libertatii mele me oprete de a fiterei de folos . . . i dar eu me consider ca uuora sters din cartea vietei.

De trei zile cant necontenit aceste versuridin balada lui Toma Alimo; si fie oare opresimtire ? . . .

Incbinare-a i n'am cuiInchinare- murgulni;Dar mi-i murgul cam nebna

de fuga. numai bun.Inchina-voiu ulmilor,Uriaii culmior,CA sunt gata sa-mi respunzaCu freamt voios de frunzeUlmli ca s'or clAtinaFrunza crt s'a scutura,Trupul ca mi-a astupa."

Marl de aceste rAnduri, gasesc intretinele hArtii remase de la el urmAtoarele frag-mente, demne de a fi publicate ca uncle, cecuprind cugetAri adinci..

A. Russo avea multe scrieri incepute, Ansecruda moarte nu i-au permis si le termineLa anul 1859 el s'a stins cu zimbirea pebuze in mijlocul entusiasmului national de peatuncea 0 a lAsat o dureroasl jale in ini-mele celor ce l'au cunoscut i l'au iubit.

Trecut-au junele poet ca un meteor deabiiAra pe cerul patriei sale, Anse numele luiva creste cu timpul i va straluci glories infruntea poemului Cantarea, Romdniei."

V. Alecsandri.

pu--\

si

8i

9

www.dacoromanica.ro

442 DIN SCRIERILE LEI ALECU RUSSO.

Din scrierile lui Alecu Russo.PEATRA CORBULUI

(Legenda culeasa la Bicaz de A. Russo).

Visitnd valea Bicazului, care dit in valeaBistritei, call nostri se insirau pc carAri Au-guste i petroase, condusi fiind de un cAlituzmunteau. Acesta era tipul Rom Anului din Car-pati, t6n6r, vesel, sprinten, dibaciu, lipsit deinv6tAturA, lins6 inzestrat cu bunul shut alstrrimosilor nostri. El ii purta calul in joesi ne povestea in graiul sen poetic viata luide copil al muntilor, v6nAtoarele sale la ursi,ii chiar inthigiri1c inimei lui, spun6ndu-netotodatrt numele piscurilor i admirAnd ca noimAretele asezAturi stancoase, care ne incun-jurau ea un amfiteatru urias.

Strimtoarea, in care curge prir6ul Bicazu-lni, este una din cele mai frumoase din Car-pati ; natura pare c6. a voit a aduna la unloc tot ce a putut crea mai gratios, mai pi-toresc si mai grozav.

Tablou magic si demn de penelul lut Sal-vator Rosa! Soarele asfintind intr'un ocean deluminl infocatrt; cati-va pldesi treand pintrecopaci; cati-va vulturi sburAnd roatrt impre-jurul v6rfului CeahlAului, si jos, EingA o naltA

caii nostri adApAndu-se in apa limpedea Bicazului!

Privii, ne zice cAlituzul nostru, aceapAdure neagrrt, ce se intinde in dreapta si instinga, colo in zare, spre CeahlAu . . Ea estelinia hotarului Moldovei, si in ea facem adesv6nat la caprioare, la ursi . ba chiar si laUnguri cAteodata.

La Unguri?Dar! Plftesii nostri, din timpurile vechi

Oa in timpurile de azi, au preschimliat

glonturi en catanele nemtesti . Hei! mu*brazi ascund la radAcina lor trupuri omenerfi,

pintre resunetele spririoase, ce es noapteadin codri, trebue O. fie si glasurile celor

Bine, dar pentru ce acele ucideri ?Pcntru cc ? pentru un euvat, pear*

o cAprioarA, care trece hotarul, pentru uracontra Secuilor, ce ne pradei pdmi4ttui penesimtite .

AceastA espresie energicA a pradarii pa-m6ntuleti ne Etat srt gAndim cu miilmire lampAsarea guvernului, care permite vecinilorde a strAmuta necontenit linia de fruntare aterei in paguba noastTa. linul din noi ansmai mult admirAtor de podoabele naturei &-eat de faptele oamenilor, intrebA pe calAnindnostru, cum se numea strinca dreaptl ca mizid, IMO, care ne atiam.

Peatra Corbului, respunse el.Are vre-o legendA ?Cc se AA domnule?

Are vre-o istorie, vre-o basna, vre-o! inteleg; are ca toate stancele cate be

vedeti.Spune-o . . . spine ziserem Cit totii,

apropiind caii nostri de al lui.Romanul i.i clAtini pletele, tinti ochii sd

vulturesti pc v6rful stancei i povesti:StAnca asta incununatI cu plopi si mes-

teacani, precum o vedeti, au fost martur undintAmplAri foartea jaliiice, de care se pome-neste la noi din neam in neam. Cica pctimpul stramosilor, un strain pribeghid de IXdealul Corbului, despre Borsec, a venitse aseze la Bicaz. El ii durA o chLsuit maide-oparte, pentrucA pe aicia, pe la noi fie-care cotun e locuit de un singur neam,strillnii run sunt primiti in sinul lui.

stance,

isi

mist.

A

st

www.dacoromanica.ro

iic SCRIERILE LUI MEM' RUSSO. 413

.PribeaguI avea o fatit, crireia Bistritenii einumele de Corbita, intru aducerea a-

z-dote a dealului, uncle ea se nscuse . Cefati! re bujor de Cica era sprin-knit ea o cilprioarit! ciert gurita ei era unin-or de miere; cicii ochii ei stritluceau caTocurile, ce le aprind ciobanii noaptea in in-torterecul codrilor.

iikIttli &cal veneze dragostea ;multi eiintau doine iii childa ei, dar din tollnumai unul, un pliteas cu pletele lungi si cueh-pal de Fet-frumos avit norocul sa cadadrie: Corbitei. Prtrintii lor se primire a se in-to cri i i logodire dupi obiceiu.

Pe atuncea, spun betrrtnii, cit se frtceauadesc niivaliri de Tatari in tarit, i di in urmaicr remitnea numai cenusit i Onge. Pitgitniidracttlui! cicrt mAncau carne de cal si beauLpte de eapit.

zi o ceatii de Tatari, petrunzend inmtu i. ajunsere pnit in valea Bicazului. prA-land. ucigend tot ce era in calca bor. Tatra

Corbitei i logodnicul ei cazure morti litugitropda, pe care el voia sit o apere, citci Tatariiaufisere de frumuseta ei i avea de gaud sa6 ducti, poclon Hanului de la Bugeac.

..Corbita Anse scapit ca apa lnntre degetele-for ;i o apud, la fugit spre munte, urmarititde Tatari ea o ciuta hitituitrt de lupi. BiataJlitit alerga (WO copaci, pe dupit stiinci,diu eand in clind se oprea putin, ea sit semai restate, dar n'avea vreme sit inghitit macar

dasca tie aer, citci Tatfirii i calca pe_Corbita insprtmintaRt, nebunit de grcaza

mi de durere, se indrepti spre stithca asta timimics(' in cure'nd pe marginea ei. Aici ea seopri o ctit in urmit.Tatarii se a-ympiatt en fuga.

Atunci ea cazit in gemmelii si se ruga IujDumnezeu, vie in ajutor Zadarniarugruninte ! . Malta unui Tatar se intinse sito apuce, ause ea rildicAndu-se drept in pi-cioare, cu perul despletit de vent, cu ochiiaprinsi, cu fata alba ca un cnn, zise : atuncis'ajungeti voi, cithd iti pune maim, pe Cor-bita !" i deodatit ea se aruncil in prapastie.Trupul ei se eufundit in apa Bicazului, sdro-bindu-se de bolovani, ear Tatarii remasere in-cremeniti i thee ucisi chiar pe muchia stiinceide o ceatit de phicsi, care alergasere in aju-torul Corbitei.

De atunci locul acesta se numeste StancaCorbului!"

In zilele de serblitori, pe citnd fragii stintcopti, fetele de prin cotuncle invecinate se a-dunA pc piscul stancei i dna doina Cor-bitei; ear in noptile luminoase ale primgvereipitstorii zitresc adese o umbra alba clittindu-sepe verful stancei i apoi luneciind dealungulei prtnii in apa Bicazului."

Calituzul trecit lits5ndu-ne sub o impresieadAnc6; si nu stiu, cum se intiimpla, caci innoaptea acea somnul nostru, leganat de vuetulvalurilor Bistritei, fut totodatii fremiintat devisuri neplitcute. Pare di o stiincrt mare neapasl peptul, in vreme ce o ceatit de Tatarine amenintau scarsnind din dinti, i o copilitgingasit intthdea mAnele spre noi.

Decebal si Stefan cel Mare.(Studiu istoric).

Stritlucite i mult marete figuri sant ale a-cestor doi eroi in cadrul istoric al Daciei vechisi al nouei Dacie ! Inchipuirea se perde iiishor, citati cearcti a se urea 'Anil la inaltimea

.

copilit!

aria.

clipa

sa-i

:

i

gas.erC

amblau

si

st

t

www.dacoromanica.ro

444 DIN SCRIER1LE MI ALEUT RUSSO.

bur, O. Anse numele unuia dintre acevti bar-bap legendari este in toate gurele, pe cAndcelalalt este acoperit cu velul uitgrii.

Fanatismul patriotic i ignoranta atribuelui Stefan tot ce i se pare minunat, tot ce-ieste necnnoscut: od ce zidire veche, un podde peatrg dgrAmat, o movilg de pgment ridi-catg in inijlocul unui ves intins, o ruing decetate, biserici, schituri etc.. . tot, zice Ro-minul, este &cut de Stefan Vodg.

Dar istoria este mai nepgrtinitoare ; ea nearatg imaginea maestoasg a lui Decebal strin-gend cu o rang rana deschisg in peptul su,i cu cealaltg chemgnd popoarele in contra po-pornIni-Rege.

Stefan e nn luceafer luminos ; Decebal esteun soare intunecit ; Anse umbra lui Decebalse intinde mai departe cleat lumina lui Stefan.

Stefan este un om gigantic, ce Ample ochii ;

Decebal se inaItg in zarea trecutului ea ozeitate nevezutg i neinteleasi.

i unul i altul au avut acela tel, aceeaviidee cublimg ; neatArnarea patriei lor! Amendoisunt eroi, Anse Stefan un erou mai local, unerou moldovan, Mud Decebal este eroul himii!

In vglinevagul seculelor trecute nu e rarde a vede uncle state mici sustinendu-se imirindu-se chiar prin ajutorul politicei. AstfelStefan amenincat din toate pirtile de oardeleselbatece ale Tatarior vi de nenumeratele feareasiatice, ce nitvglisere in Europa la glasul luiMahomed II, i al lui Baiazid, poreclit Ful-ger ;" atacat fari rggaz de Levi i de Ungurisub pretest de oare care drepturi fictive, Stefan,zic, se opuse duvmanilor dud ea puterea, cgnden dibAcia unei ingenioase diplomatii. El seunl ca Leii, ea sg bail pc Unguri, eu Un-

gurii ca sg alunge pe Levi, 1 cu amendoueaceste neamuri, ca sg resiste Turcilor.

Intelept, viteaz, neadormit, el isbuti a facedinteo targ de pgstori o Ora de resboinici spli-mAntAtori, vi cu singurele lui mijloace el ful-gera pre Baiazid Fulgerul", combraii cu suc-ces pre Matias Corviiml, smulgendu-i o partedin Ardeal, =situ& Levii de pe pgmentul ro-nignesc lugnd Podolia vi Pocutia vi puse stg-plinire pe vesurile goale ale Bugeagului vi chiarpe o parte din cAmpiile Valahiei.

In mijlocul tgcerei de moarte, in care In-mea era cufundatg pe thnpul lui August, sevede ridicAndu-se deodatg in fata imperiuluiroman un oin nou vi un p000r lieu, pe carevechii cetgteni ai Romei ei numeau barbari_

Anse veful barbar se numevte Decebal ; elare o inimg ce ar pute cuprinde lumea intreagg,el se sprijineste cu mgndrie pc areal libertAtii.Popoarele stau in mirare cu ochii tintiti asupraacestui barbar, care se mesura cu impe-ratul, ggsindu-se deo potrivg cu densul, vicare umilevte Roma silind-o sit-i plgteascitribut. Domitian Dacicul, Particul etc., sakicomorile sale, ca sl cumpere pacea de la De-cebal, Anse Decebal sgaltie puternic colosulroman frg a-1 pute rgsturna ; el combate eainfluinta romAng, marirea romAng, domnirearomiing, vi in fine cade glories sub bratul di-vului Traian.

Moartea lui este ultimul sacrificin, ce-1 facepoporului sell ; el se ucide pe ruinele pateieisale!

Decebal e ca stelele acelea cAllitoare ce sezgresc pe cer fgrg a vti de unde yin i undese duc. Necunoscuti pe lume, el i poporulsell, ping in momentul, and incep lupta cu

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE Lill ALECE1 RUSSO. 445

Roma, ei dispar in curnd i deabia nnmelelor remine inscris in unele pagini de-ale luiTacit.

Stefan i Decebal au fost oameni de aceiacare n'au nici stra;moi, nici moteni.

Decebal mort, Dacia cade fecioara Ina, intrista conditie de provinta departati. Stefancoborit in morm6nt, Moldova, pe care el oridicase la culme, se intuneci incet Meet, perderangul Seri, drepturile sale, hotarele sale celevechi i rm mai conservi deal numele s6u isnvenirile Domnului Stefan.

Remareabill asenAnare de destinuri ale te-rii, la done epoce atat de depirtate, dupimoartea acestor doi oameni!

Stefan i Decebal au lisat testamenturi pa-triotice. Testamentul lui Decebal a fost moartealui ! Stefan, prevzend soarta, ce amenintapatria sa, a dictat en limbi de moarte po-vituiri isvorite din dnrerea inimei, i din lu-ciditatea engetirii celei mai inalte.

Dupit unsprezece secule; Stefan a ridicatspada singeroasa, care azuse din mina luiDecebal. Cine oare va fi chemat a ridica spadapurtati en atita glorie de Stefan eel Mare?

Si and ? .

STUDII NATIONALE(de A. Russo 1840.)

Toate napile in decidere san in stare Ananeculti au avnt i an hoti pre care poetii iromanparii i idealiseazi. Spania, Sicilia, Italia,Calabra sunt chiar astizi cutrierate de bandeinarmate, ce se pn la drumuri, vietuesc incodri 1 sunt groaza alitorflor. Grecia a avutClefii si, care sub pretest de a se resbunaasupra Turcior tile= mai mult din jacurile

acute asupra. cretinilor, i Ans6 numele deCleft este sinonim cu numele de bray!

De unde vine aceasti influinti magneticA,pe care o simpm, and se pomenete de aceioameni eiti din calea dreapti ? pentru ce sun-tem dispni a da simpatiile noastre acelor pri-goniti de asprimea legilor ? Ne place oare trainllor svnturat ? Am 176 ca dnii sit dormimprin piduri cu cavil rizimat de adicina unuistejar, en mina pe otelele pistoalelor ? Am vrsi stain de pindi pe ve'rful unei stAnce,ne espunem zilele necontenit Ia trude, la peri-cule, la lupte ? Ne incintsi ideea unui om, ceare curajnl a se revolta in contra societitiiintregi, i a o combate cu singurele mi mij-loace, sau insfirit esisti in sufletul nostraun glas tainic, care indeamni a lua parteacelni mai slab in contra celui mai tare ?

Ori cum si fie, popoarele au o admirareplini de dragoste pentrn Judi hoti i chiar nncult pentrn vitejiile lor, caci tot curajul na-pilor aznte se concentreazi in acei oamenienergici.

Unii din acetia au fost impini in caleahopei prin vre-o nedreptate, de care ei au voit

resbune ; altii au fost condui de spiritullor neastmpirat, de natura lor activi, altiide farmecul codrului care-I trage pre Romanen o putere neinvinsi. Cine tie daa ntis-cndu-se in alte timpuri, in alte locuri i inalte condipi, ei n'ar fi ajuns oameni insem-nap prin fapte mils* !

Moldova are i ea analele sale scrise pefrunzele codrilor ; i ea are eroii sei de drumulmare, ale cirora balade stint cu drag di:datede popor, ctici poporul vedea in ei pe ni.te a-piritori meniti a restabill cumpina dreptitii.

Tara Munteneasei (nutnit astfel in glutnti,57

sa

sa-i

..

www.dacoromanica.ro

446 DIN SCR1ERILE LIN ALECU RUSSO.

cdci cea mai mare parte din ea nu este decalun rs) a avut asemenea hoti infrAtiti cu po-porul. La anul 1830 a fost prins i esecutatin Bucureti unul din ei. Lume multi esistala acel crunt spectacul, ear dud drama fitsivirit pentru satisfilcerea societAtii, un te-ran se puse in genunchi laugh' trupul inortu-lui i incepii a plinge amar.

Ce ai ? il intrebar6 cei care-1 incunjurau.Ce si am ? m doare sufletul, cad acesta

mi-a fost binefg'atorul meu.Cum ?Acum e o lung, imi aram ogorul; unul din

boi ca'z mort de ostenealg i de clildurg! . -incepui a-mi smulge pe'rul de desnidgjduire,and omul acesta, Dumnezeu sg-i erte paca-tele ; imi zise : Tine, sermane, i nu te maichina ; cumperg-ti alt bou .. i-mi dete 12 galb.firg a atepta macar sg-i multumesc!

Or fi vre-o patruzeci de ani, de cAnd obandg de trei hoti vestiti domina Moldova;pe atunci nu esista politia, i coinunicatiileintre tinuturi erau foarte grele, prin urmareacel triumvirat prada Ora in zioa mare firigriji de potiri. XI era compus de Bujor ide doi boeri din cele mai luta familii!

Prini insfu-it de Arngutii Hitminiei,Bujor, mojicul, fa spanzurat, ear nobilii, pri-vilegiati ping in momentul mortii, fure des-cApAtinati in campul Copoului. Cu toate a-cestea cronica pretinde, cg, doctorul Gall ar ficump6rat scump capul lui Bujor pentra casg-1 studieze, qi cg. n'a dat nici o letcae petidvele boereti.

Acest Bujor i-a primblat vitejia prin Va-lahia, prin Bucovina i prin Basarabia firi

fricg de catane sau de Cozaci, eir dud searita in Moldova, poporul zicea :

S'a Mt Bujor in tari...Pe ciocoi mi-i bagi 'n feare, etc.

i. atuncl boerii mergeau la drum cu citedoi, trei ArnAuti plini de anne din cap pilaupicioare.

Cuconul A .. . duandu-se la Bad u cu ne-vasta d-sale, care dormea in trgsurg, se vhiideodati oprit in mijlocul drumului. Bujor citese tovarli 'di atineau calea. ,

Arngutul de pe capri vra si se posomo-reascg, Ans6 nu-i dete vreme unul din hoti,cAci il smuncl de sus i-I culca in tiring subgenunchiul sCu.

Ce vreti ? intrebi boeriul.Ca si tii ce vrem, cucoane, an, ci eu sunt

Bujor !Bujor ?Bujor !Am inteles, adAtigi boerul.Eata punga, Ans6

te rog sti, nu-mi treziti nevasta.N'ai griji, noi nu spgriem femeile ... Ctiti

galbeni ai cu d-ta ?150.

Numai ?Numai!Cu zimti ?Impgriteti.Pre bine .. Multumesc . .. uncle mergi ?La Bacgu.SA spui ispravnicului inchingciuni din partea

mea . . Hai, incalecg fleciu i cAlgtorie bung,Surugiul de cuvnt, se asverli pe cal ; Ar-

ngutul se aciti pe ma* en sprincenele po-somorite i boerul resuflit mai uor.

Stati ! ricn1 Bujor . .www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO. 447

Ce mai este ! intrebi boerul ingrijit.M'am resgandit, Ca poate sit ai Devoe de

parale la drum ; eata zece galbeni de la mine.Zicend acestea, Bujor arunca galbenii in

tritsurA; caii plecare en fuga, ear cucoara tre-zindu-se si vezend monedele de aur imprastiatepe perine, incepa a ride intreband, dad, acazut vre-o ploae, cu bani, in vreme cat dor-wise.

Dar I respunse barbatul ei; mi-au dant dinsenin piste Bujori de galbenai.

Lautarii Tigani, ca vechii rapsozi, cantit po-porului baladele sale stramosesti pe un ritmumonoton ci melancolic. Poporul le asculta dincopilArie pana la adanci betranete, fail a sesatura de ele, precum nu se satura de apalimpede a isvoarelor, cad poesia e pentru den-sul o apa recoritoare, care-i indulceste inima.

Care sunt Anse' autorii acelor balade ? Po-porul insusi, poporul intreg ! .. De aceea poesialui cuprinde atate frumusete, care incanta iminuneaza auzul. Un singur om nu ar ave ocomoara asa de bogata in imagini peetice, inidei mar*, in simtiri duioase.

CateodatA se intampla. ea hotii sa fie i.poeti ; ei atunci ii fac cantecul dupa plac iii respandesc in tara prin gurele lautarilor.Ioan Petrarul din tinutul Neamtului a compusiusui balada lui en cat-va timp inainte de amurl.

Cine trece Lunca mare ?Iaon Petrarul calareCu celmaoa despre soareCu trei ninduri de pistoale etc.

La anul 1834 o bricca inhamatit cn treicai venea despre Siret ultra padurea Strungei.

In bricca se vedea un om carunt, desbracatde surtuc i cu toate acestea aburit de cal-dura atmosferei : el era maiorul Bacinschi.

Maiorul Bacinschi a fost un tip in socie-cietatea noastra, Inca un tip original ci pill-cut. Polon de nastere, el fusese de teller in-rolat in oastea rusasca, Meuse campaniile Fran-iei ale Italiei sub comanda lui Suvarof, si

la 1834, dupa incheerea Odd intre intre Tur-cia i Rusia, el se aped la Moldova in cali-tate de staroste rus.

ani mai in urma, maiorul fit numiteful corpului pompierilor, pre care el il or-ganiza pre bine. Cine nu-si aduce amide demaiorul Baeinschi alergend la foc dud calarepe calul sen roib, and calare pe o saca, candin uniforma, cand in halat, dupa cum il apneavremea. Adeverul este, ca pompierii nostri fa-ceau minuni sub directia lui.

Maiorul Bacinschi era um bon vivant, i aveaun bogat repertor de anecdote variate, pe carele povestea intr'o limba moldo-ruso-lesasca deinultit originalitate. Toti il iubeau in societateaIacilor i toti voeau sa-1 aiba la petrecerilelor, cad el adncea pretutindene acea veselieplacua, ce isvorecte dint'o inima bung,.

Ajungend in deal la Strung5, maiorul seopri pntin, ca sit se resufle caii, i privl enmuliAmire intinsa panorama, ce se desfaurasub ochii lui. Precrasnai ! zise el dupa obi-edit! se; i lasand brisca pe deal, incepu ase coborl singer in vale en puca in mama.Paserile ciripean in umbra eopacilor ; cimbriirespundea in aer un miros placut, Anse' soa-rele era nesuferit ; maiorul se pnse jos subun tufar de macia, asteptand ca sa vie tra-sura. Deodata tufarul se deschise i dete dru-

...

i

Cati-va

www.dacoromanica.ro

448 DM SCRIER1LE LUI ALECU RUSSO.

la vre-o 12 indivizi, care incunjurare pe ye-chiul militar.

Domnule ! ei zise unul din ei, nu cnmva seintimplit sa, ai vre-o punga de prisos?

Sto ? intreabi maiorul.A! eti Rus ? No davai rubla, cApitane!Maiorul intelese i scoase din busunar vre-o

cati-va sorocoveti.Pare ci ai i un ceasornic? observ hotul...

ada-1 incoace . . Nu-i vr'un lucra ... al men emai boeresc.Hotul scoase din sin un breguetde aur.

Vrei sU schimbi cu mine7 intreabA maiorul.Ilqii incepure a ride, ear capitannllor zise:Eti maiorul Bacinschi, te cunose en de la

Iai .. . ai scapat de foc casa unui neam almen din Pecurari. Na-ti o carboavA de dram.

Da eine eti d-ta ?Eu sunt Ion Petrarul !A! .precrasnai! D-ta hot, dar om cinstit!Banda aceasta fit prinsA preste cite-va luni.

Unul din ei priml sE devie calAn, pent= casii scape de moarte, Anse el era lig= !

Romiinul se face hot, se face ispravnic, seface judeciitor, dar callu niciodati!

CUGETARIscrim de A. Russo in inchisoarea de la Cluj.

Fie-care revolutie trebue su nasci un ade-vr pe lume, si fie care crisi prin care atrecut omenimea, a produs un bine sam ger-minul unui bine, dar nimic pin/ acnm nu aputut sI desfiiinteze falsul patriotism.

Falsul patriotism este masca egoismului intimpurile de tulburare.

Acei, care specula, libertAtile popoarelor,

care n'au alt principiu cleat interesul per-sonal, alt Dumnezeu deal pre sine insui, altAprofesie de credintA cleat: Noi, prin noi qipentru noi; acei, care nu cred nici in popor,nici in libertate, nici in sacrificiuri, nici indevotament, se acoper cu 'mina patriotismuluiin zile de lupte, in zilele cele mAri ale po-poarelor. Ei par' a fac sacrificiuri, dar nusacrificA nimica, ci pun la dobAndA.

Frasele sunitoare ale acelor ce grAesc multascund adese on precugetiiri nricioace. Ade-veratii oameni ai poporului, acei care gndescca densul, vorbesc putin, lucreazA cat pot, iplang, dad altii tot graesc! Poporul sufere igeme ; poporul lucreazA, poporul na graete decat prin tAcerea lui.

CAnd adeveratii oameni al poporului au grafti cu umlrul poporului au resturnat o legedespoticA, un rege, o institutie uedreaptA, falsiipatrioti se indeasI la prada i apnea partea ceamai mare ... 1 atunci advin lucruri neauzite,de care natiile se ruineazI mai pe urma.

Sub cuvent de adear 0 de bine comun,falsii patrioti tunA in toate prtile, i in sinulgloatelor se gasesc oameni buni, Anse slabi deminte, care se ecsaltA la vorbele lor, se res-pundese prin tari i tulburi contiinta con-cetAtenilor.

Gloatele sunt indurAtoare, cAci ele simt pu-terea bor.

Toate popoarele au asemenare intre ele, didan aceleai suferinte; ele an instincturi gene-roase.

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO. 449

Hula i blAstem asupra celor ce inall po-poarele!

Oamenii libertAtii sunt pentru respectul ineviolabilitatea omului ; falsii patrioti sunt pen-tru mesurele de sAnge, de incuisitie, de turbare.

Libertatea nu poate totodatii, sit fie binelesuprem i sit sufere arbitrarul.

Arbitrarul ucide libertatea, i adese-ori else nate din escesul libertAtii, din licentA.

Adeseori acei, care strigi incontra aristo-cratiei, sunt nite aristocrati ascun1 in stem-tele demagogiei, nite falsi patrioti.

A ceti aristocrati de u1ift, de noroiu, de pa-timA sunt cei mai aprigi dumani ai libertatii.Ei decreteazg legile de proscriptie, ei mesurai vend libertatea ca o marfA ; ei arund pe-tre oamenilor de pace i de onor ; ei acusAde tradare pe eine vrea sA se coboare in rAn-dul lor.

Adeveratii patrioti sunt senini, cAci adeveruleste senin ca cerul zilelor frumoase ; sunt in-duratori, cAci libertatea este misericordioasA ;sunt drepti, pentru cA libertatea este insIidreptatea

Evanghelia este cartea 1ibertAii, Hristosn'a zis : ucideti pc acei, care nu vreu sAcreadA in mine"; Hristos a zis : Cuventuleste pentru toti acei, care vreau sA-1 asculte.

0 ! libertate, tu eti strigAtul lumii, dar nueti Anch credinta sa!

Nu bunele legi, dar bunii judecatori apArAaltarul libertAtii.

JudecAtorii care discutft legea, acei caregAndesc la inaintiri i sunt murati de erpele

acei care consideri legea ca un mij-loc folositor pentru sine, Bunt mai periculoidecAt plagele Egipetului.

Judedtorii, care .gandesc la siguranta so-cietAtii, la suferintele omenikei, la mArirea sa-cerdociului ce sunt chemati a esercita, aceijudecAtori insemnati pe frunte en degetnl luiDumnezeu sunt adeverati stAlpi ai templuluiDreptAtii ; ei sunt gloria unei

Natia luereazi pentra toti, judeditorul tre-bue sA lucreze pentrn fie care.

CAnd judecetorii vor intelege caracterul sa-cra al misiei lor, atnnci numai libertatea vadomnl in lume !

Zelul degenerA in patiml i patima in ne-dreptate. Judedtorii estraordinari, tribunaleleesceptionale, puterile discretionare, etc., nufundeazit libertatea, ci terorismul.

Dad sunt oameni de bung credintA, carecred in asemeni mijloace, plangeti-i! dar maien samg, plAngeti popoarele, care-i sufer !

Teorismul nate despotismul in numele li-bertitii! Despotismul nate o suferintlice deschide in ithmi isvoare nesecate de urisi de resbunare.

Interesele leagA pe oameni, dar intereseletrebue se, fie reciproce!

Fundati programul libertAtii pe aceastA basisimplit i nu va mai esista dumAnia intre natii,nici ura intre oameni.

natii.

surdi,

ambitiei,

www.dacoromanica.ro

450 DIN SCRIERILE LIM ALECII RUSSO.

Nu ziceti: Fie-carui partea sa ! dar ziceti :tuturor aceeai parte!

Cand efii natilor se vor gandl serios lafericirea popoarelor i vor intelege, ca mari-mea lor adevarata consista in binele comun,atunci ei vor fi cei ante, care vor proclamalibertatea, caci prin libertate mijloacele fie-cant se intind, puterile-i se inzecesc, dorin-lele nobile ii iau sbor, i inimele se unescinteo sincera fate.

Ans6 a injosl pe unii pentru a inalta pealtii, nu este un act conform cu principiilefraternitatii, nici cu principfile dreptatii.

efi ai natilor, judecatori, patriot ! voi toticare aspirati a fi mari in lume, ganditi-ve" inactele voastre, ca nu este mai sfant, mai sim-plu, mai dumnezeesc adevar &cat acesta : Nuface altuia ceea, ce n'ai vol s ti se facci fie !"

Daca a ave sa-mi fac testamentul politic,a zice concetatenilor mei :

! fratilor, aleget judecatori buni !Oprit birocrata de a devenl o putere des-

pot* caci ea nu trebue sa fie decat servi-toarea publicului, care o platete.

Astupati-v6 urechia la glasul falsilor pa-triotiAstfel tara va fi scapata de tradatori1 de calii."

Cu cat dobandesc esperienta prin studiulomenirei, ma conving ca, 1 bertatea absolutaeste cu neputinti in lume Fara o deplina trans-formare a neamului omenesc.

Pintre institutiile moderne, garda nationalaeste una din cele mai frumoase i totodatamai periculoase.

0 garda nationala inteleginta, serioasa, lip-sitit de fanatism politic, e orelinea, respectarealegilor, libertatea individuala i independinta.

0 garda nationala neinteleginta devine in-strumentul orb al falsilor patriot. Ea poatesa pue in pericul libertatile publice inlocuinddespotismul tromilui prin despotismul ulitei.

Dintre toate despotismele nici unul nu-mai urit cleat acel ce cata prin fereastra in-launtrul familiilor, se amesteca in afacerile pri-vate i face a depinde siguranta, linitea ichiar viata concetatenilor de la protejarea in-divizilor, ear nu de la scutul legilor.

Libertatea in ma'na multimei este o armacu done taiguri.

Acolo uncle principiul egalitatii, dei con-sacrat prin lege, n'a prins tine& radacina iiimoravuri, minoritatile vor fi ades victimelemajoritatilor, caci gloatele sunt neincrezeloare,neluminate i lesne de a pleca urechea laminciunile i la perfidia celor rei.

In aa stare de lucruri ades libertatea esteinlocuita prin brutalitate, i egalitatea prinsilnica reducere a tot ce este mare la o m6-sur& mica 1 degradatoare !

Lumea aspir& a se reinol ! Cine poate Ans6prevedea toate daunele, toate suferintele, cesunt reservate lumei !... Numai atunci ome-nirea va haladul in bine i in pace, dud ca-ritatea evangelic& ii va relua locul, ce i secuvine in organizarea societatilor!

=MI=

--

--

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR. 451

Istoria Critica a Romani lorde

a a P. HAJDAU.cUrmare.)

Asa fiind cu partea despre Bacu, sa ye-dem si cu cealalta despre mum neagra. Eat5,ce zice autorul: toata Dunarea de jos de la Brailai pang mai sus de Chi lia cu prmul maritimi cu imprejurimile continentale, propriu nu-mite Basarabia, a fost a Muntenior. Epocacuprinderei lor este 1270-1325. De la aceastadata i pana la 1400, Muntenii le-au stapa-nit fara cea mai mica umbril de indoeala.De la 1400 1465 aceste paili au fosttot a lor, desi din cand in and Moldo-venii reuseau sa le cuprinda mai printre de-gete" fiind visul lor de aur." Numai dupa 1465ele suut perdute pentru totdeauna de ultracei dinti. Sit vedem acum prin ce dovezi au-torul ajunge la aceste incheeri.

Pentru stlipauirea nebanuita a Muutenilordin epoca 1270-1400 se aduc urmittoarele:un pasagiu din scriitorul Bizantin Halcocon-dila care arata, dupa d-nul Hajdau, intindereaMunteniei pana la marea neagra; titulara .luiMircea din documentul de la 1387 in care seve'd cuvintele stapana 0115, la marea ceamare." Dar cel mai vechi act dintre acestedoue cel de la 1387 este cu mai bine de 100de ani mai nou decal epoca 1270 in carese face cucerirea acestor parti pentru anthiadata i autorul avea nevoe ca sit demonstrezecum s'a intamplat aceasta Ante cucerire ; spreacest sfirit intrebuinteaza deductiunea logicai anume arata cit Moldova se naste ca statpolitic cam pe la 1355, cal cei antei domni

statorniciti la meazi-noapte a Moldo vei an avuta se intocml in launtru si a-i statornici pu-terea, cit Petru Musat care domneste intre1375-1390 are legaturele cele mai priete-nesti cu Mircea, cit nici un resboiu nu tulburaaceste legaturi, deci Mircea nu poate smulgeaceste posesiuni in timpul Domniei lui PetraMusat, asa, dar epoca luarei acestor parti aMoldovei de catra Munteni trebue s5, fie ina-inte de 1355 prin urmare pe la 1270.

Toata aceastit argumentare este sau gresitasau slaba si feu sustinuta. Pentru a se yeaaceasta sit analizam dovezile; dovada ante esteHalcocondila : Tara Muntenilor (?) se intindede la Transilvania pana la marea neagra,de-a dreapta avend Dunarea pang la termulmarin si de-a stinga avend Moldova.' Nimicmai limpede la antea privire, dar dad, cetimintregul Ice din acel autor, vedem cli d-nulHajdau si de asta data a cazut in aceeasi gre-alit in care cazuse cu actele comerciale a luiAlesandru sit Stefan adeca a talmacit frasa farta line sama de totalitatea actului. Eata in-tregul pasagiu. Neamul Dacilor este foarteiute la resboiu desi nu se carmueste de legitocmai bime, locuesc mai mult prin sate in-deletnicindu-se cu paunele. Tara lor seintinde do 7a Ardealul Panonilor inceptin-du-se de la Dacia Panonilor pita la Pon-tul Euxin din dreapta cum se intinde spremarea se mrginqte cu fluviul Istru, dinstinga are regiunea numitei Bogdania. Taralor o desparte (in doue) muntele care seintinde lung, cciruia locuitorii i zic Praso-)) vul Limba Dacilor, este foarte semi-natoare cu a Italienilor, acum ans intru a-nal de stricata, si deosebita incat cu greutateItalienii ar puth intelege ceea ce vorbele

www.dacoromanica.ro

452 ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

,lor ar vrea s zick de unde Anse au venitsi s'au statornicit limba si obiceiurile romaneaici in aceastA parte nu am aflat de la niciim muritor, nici am auzit pe cine-va care aaminteascA aceastA. Se zice cl de peste totlocul oameni nAvAlincl au pelruns in aceastAregiune fArl ca sA reme vre un fapt in-semnat de acest neam inclt sA pretueascAosteneala de a se aminti istoria de fatA.

,Intru nimic nu se deosebesc in celelalte deItalieni in mAncare, in arme si chiar in mo-bilier slujindu-se de acelas mijloc. De qiacest neam se despiirNte in doue feri, inrjara Bogdaniei qi a Istriei totu0 nu trdesc23intru sine cu dreptate * . . . .

Halcocondila vorbeste aici despre RomAniidin amAndone principatele; sub gens Dacorumnu se inteleg numai Muntenii, ci si Moldo-venii. In frasa tara /or o desparte muntelecare se intinde lung, cdruia locuitorii i sicPrasova" cuvintele tara kr sunt esprimateprin ipsorum regionem, cuv'entul regio la sin-gular, taxa ansilor, adecA a Dacilor cu altecuvinte o singuri regiune despartitA in doueprin un munte in care trIeste acelas neamipsorum Dacorum. Lucrul devine din ce in cemai lAmurit prin aceea cit dupA ce vorbestedespre originea, venirea, obiceiurile, legile etc.ale acestor Daci pe care D. HAjdAu i credea fi numai Muntenii, apoi adauge nemijlocit.Quamvis ea gens .... De qi acest neam sedesptirtqte in doue feri in fara Bogdaniei

a Istriei . . . . Pe cine trebue sit intelegemprin acest neam" care locueste in Moldova

Valachia ? Sau cine se inteleg sub Dad in

*) L. Chaleocondylae Historiarum libri decem. pag.77-78.

acest pasagiu? Numai Muntenii ? Apoi atuncide ce i pe locuitorii din Moldova i cuprin-de autorul tot sub numele de ea gens" saugens Dacorum" ? Numirea de Istria nu i seda Munteniei flind cit inea [gurele DunArei,dupA cum se pare a crede autorul cArtii decare ne ocupam, ci fiind cA era fireste sA-1poarte si &a de aceasta de vreme ce de lamarginele apusene e udatA in toatA intindereaei pAnh la Braila de acest fluviu.

Aceasfa este atAt de lAmurit indit vestitulNiebuhr traduatorul latin a lui Halcocondila,la cuvintele gens Dacorum adauge foartenimerit in parantezA sive Valachorum in qui-bus et Moldavi" 1 aceasta o face fiind ca au -torul Bizantin numind obsteste in cartea sanumai pe Munteni Daei, se temea de vre oneintelegere care s'a si intAmplat, neintelegerecu atilt mai usoarA de capatat cu cAt insusiautorul grec pare a o incuraja prin aceea citcu cate-va linii mai sus de local citat, el nu-meste pe Mircea ducele Daciei &IA nici orestrictiune.

Cu alte cuvinte confusia care domneste invre un autor vechiu O. nu o ham drept stiintA,ci sIt o pretuim numai intru atAt cat merita.In aceasta tAlmacire gresitil se pare a Sincail'au indus, cu toate cA, nu intelegem zApAcealacronicarului : el traduce yens Dacorum foartebine prin Daco-Ponani adecA RomAnii indeobste, ear nu pe Munteni in parte si in-chee prin Basarabia mai inainte s'au tinutde Valachia." Din toate aceste urmeazi cAHalcocondila and zicea cit Dacia se intindeNMI la Pontul-Euxin intelegea pe Muntenii Moldoveni impreunI, prin urmare acest au-tor nu-i poate ship D-lui HajclAu de dovadi

an

qi

si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOIL 453

cum eli. Mutenia tinea gurele Duna'rei en Ba-sarabia in veacul al 14-1e.

Al doilea argument este titulara lui Mirceadin documental de la 1381 in care se valcuvintele stapan prima la marea cea mare."Dar nici acesta nu este de ajuns pentru aesplica o epoca intreaga. Titularele domuetin'att un caracter stereotip in toate timpurile,ele se schimbal dupal deosebitele intamplari po-litico prin 'care tree popoarele. Aa din ceace constituea la 1387 un fapt sigur, nu nr-meaza ca srt deducem en o siguranta deplinacumca aceew;i stare de lucruri a fost inainte

arma en o sutA de ani de aceasta data,data an alt act contimpuran nu dovedete a-semenea natural en acel din 1387 din aceletimpuri, noi nu gasim intransele nici o urinde asemenea fapte.

Noi avem documente de la Vladislav i RaduBasarab naintazi lui Mircea en datele urma-toare: 1365, 1368, 1369, 1372, 1375. In toateaceste titulara domneasca dei feluriti, en-prinde in general cuvintele Doran al Ungro-Vlachiei, ban de Severin, duce de Fagara:zi Amla" dar nici in unul nu iLsint titulstiipa'n pile& la male. Cum se poate cateribilul Vladislav Basarab" sal fi neingrijita-i pane titulara maraca in un ir de cri-soave, and tim ca regii i principii aici gui-sesc locul a-i desvll toata deartaciunea lorpompoasit prin titluri de multe ori curat in-

Nn ne putem opri a ntt aminti despre chipul batjo-coritor cu care D. Hiijdan vorbelte despre felul earn ainteles Cantimir acest loc din autortd gree. Din toatecite i aruneli lui Cantimir numai rum este adev4-rati anume dr a confandat Dacia Panonilor en Va-lachia, celelalte sant gratuite i vase in mu modnepotrivit en meritele istoriculni din veacul al 18-1e,mai ales in o chestitme in care natal ne se pare diocaritul are dreptate.

chipuite? Cii alte cuvinte dad. astfel de titu-bare pcanese pria ceva, de sigur nu prinmodestie, prin unnare toti Domnii Muntenidinaintea lui Mircea, nu ar fi lipsit a-i daasemenea tilt:tiara dachi realitatea lucrurilor arfi fost aa haat sal le nasca macar idea, idee

veniti pentru. intiai data Iui Mirceadin imprejurari en totul, ea sa zica' aa, per-sonale epocei Ini. Iii deobtie stripanitorii iipun in partea cea schimbacioasa a titulareilor, ceea ce-i inpresioneaza mai cu sama prinnoutatea lucruhd, prin insemnatatea momen-ta* o posesinne nen capatata figureaza ne-contenit pana ce intrupata cu total in aid-tatea Ord intregi ea devine neinsemnata per-ze'ndu-i oare cum farmecul noutatii. In titu-larele domneti din seculul al 14 ban deSeverin se vede figurrind at timp Domnii tinin feud aceasta tara de Ia regele IJngar, in-data ce ea este intrupata pe deplin caltra re-maita Munteniei, atunci el pere din docu-mente, pe and duce de Fagaraq Amlaqcontinua a figura pentruca positia eseeptionalaa acestor &mate nu invoea contopirea lor cuValachia. Nepomenirea ulterioara a unei titu-lare in nite acte urmatoare se mai esplicai prin perderea acelor posesinni infatiate prinea si acesta este casul nostra. Mircea se in-tituleaza stapanitor pe ambele maluri a Da-narei i cetatei Dirostorului numai momen-tan, in timp rand apucase aceste posesiuni,de vreme ce urmatorii sei nu se mai intitu-leaza astfel. Cu un cuvnt nici titulara dindocumental de la 1387 nu ne poate sluji cadovada decat ratmai pentru timpul tie atunci.Si nu se nite un lncru, noi aici facem

.

en-

ticht, noi prinnm san respingem d-luiHajdau dupa cum num6ru1 i pretul dovezilor

58

*)

ia

4)

qi,

d

nod,

www.dacoromanica.ro

454 'STOMA main. A ROMAML011.

aduse sunt de ajuns sau me, ala bleat dintoate acele aduse pent= erica 1270-1400resulti numai atilt cii _Muntenia/ se intindeapand la marea neagrii, =mai in limpid Dom-niei lui .Mircea.

Cat despre epoca 1400-1465 pe cAnd D.Ilijdau crede ca Moldovenii a avut Chi liacu imprejurimile ei mogul pintre degete" noidin protivi credem ca aceasta s'a intimplatMuntenilor. i eati cmn: la 1410 Chilia eramoldoveneasca, aceasta o anti uu act cu totulneutru, tractatul secret de alianta nitre Polo-nia i Ungaria ; cum ci aceasta posesiune nuera trecetoare, ci statornica se vede din aceeaca drip& moartea lui Alesandru, copii sei Diei. Stefan ii impirtese iara in done, i acestuidin urmit ei vine tan de jos. Eata ce zice Cro-mer : Deci sfada dintre dii frail Moldovenio au aezat-o Craiul Vladislar UI atunci prinsoli, aa, impartind taraintne denii c parteade jos de langa marea care se diamil Ba-saralria uncle sunt cetatile Bilogradid qi CM-lia sci fie a lvi Stefan 1) ... .` Lfreche, MironCostin i Dlugos tot de asemenea scriu. Sise ia sama la un lucru, in aceasta impircealaBasarabia figureazi ca o parte integranti dinMoldova lira nici o umbra de indoeala, i caceva cunoscut i obicinuit, caci clan sIt presu-punem ci Stefan ar fi primit o imparteala incare el ar fi avut in teriter strain san in onecontenita contestare ca =la al Basarabiei,dupi pirerea d-nului ilijdau? Acest teritorcontinua a fi Moldovenesc, cid Petru-Voda la1448 da Chilia Unguribr pent= a pute ca-pita ajutor de la Thmiade improtiva Compe-titorului seu Bogdfto co aceasta impre-

') Sincai pag. 388 v4Ureche Miron, Costia els.

jurare cronicarul vorbete in un chip foarteChilia figureaza in comlitiuni foarte

fireti ca cetate Moldoveneasca, nici ii indo-eali, nici un cuve'nt care sit arate o proprie-tate indoelnica sau o cuprindere proaspata.Cu un cuvent de la 1400-1450 noi gasimsub un ir de Domni i din deosebite isvoare,ca Basarabia era a Moldovenilor. Care siurtdin protiva, actele pe care nundta carte serazimi spre a sustine ca aceasta parte era aMuntenilor? De la 1400 i Nina la 1456 adecain curs de jumetate de veac, in singur lucru,un document de la Vlad dracul din 1439 in careel se intituleazi stapin pini la marea. Amzis un singur lucru cad aceasta nu e o do-rada, o titulara singuri nesprijinita de alteisvoare sigure, nu poate fi un argument, maiales in o chestiune unde avem in ir de cro-nici i documente care dovedese contrarul. A-ceasta insamna a face mai mult deeAt a ha-zarda cind se argumenteazi ci de vreme ceVlad se intituleazi stApin pana la marea",i de vreme ce Chilia e Ilinga marea, urmeazaca ea sti fi fost sub stipinirea munteneasci.Se tie cum titulara pompoasa a unni naintaplace urmitorului s6u, chiar cand realitateanu-i mai corespunde, aa incat firtl lui Mirceaputea foarte bine dea acest titlu, chiarfind acum numai o fala, de vreme ce tot peDomnii Munteni ei vedem mult timp intitu-lindu-se duce de AmIa i Fagara" cu toatecit aceste =mini nu mai aveau inteles prinperderea deplina ale acelor posesiuni. Asa darinliturind acest argument ca neintemeiat, neremane munai Bizantinul Ilakocondila carespime ca Chilia era a Iui Vlad Tepe, careiucepe a domni pe la 1456. Prin urmare pen-tru epoca 1400-1456 pe eAnd autorul cartii

ki

I.

simplu,

sill

')

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMINILOR. 455

are un singur argument, pe Haleocondilaacest argument il are mai non decit 1456,noi avem trei in ordine cronologia sub treidomni deosebiti. Itesnmandu-ne zicem: argnmen-tele aduse de D. Flajdan in aceasti privinAinu sunt desthl hotiritoare, prin unnareeIiiiI cand nu ne va mai aduce i alte, celesustinute de domnia sa rental' numai aseqiuni.h acela timp nu ne putem opri a ne mirade insemnitatea decisivi care o di acestordate riguroase ridicate prin critica mai presus de ori-ce controversi."

Sfirind cu marginirea geogratia a Munte-niei proprie, cartea non Oa unneazi prina trata i celelalte parti atarnate de trupulterei, anume Fagaraul 0 Am laul. Trebuemirturisim ns ciL lacrurile ailing din ce ince mai tulburate, mai neverisimile i chiar pesteputinta de pnmit in chip logic. Prin un irde doeumente autorul arata cii intre 1369,1432 intreaga tart a Fagaraului era a Ba-sarabilor."

De cand?" intreabi d-sa. Hu document

Este curios iu aceasti privint felul cum ii desfa-Ina tesa ci intre 1100-1465 Basarabia a fost maimalt a Mtmtenilor:

Pe la 1400 Alecsandrn cel Ban pane manes pe

Vlad Dracul o ia inapoi." etc.Ar crede cineva ed. in adeviir esist nn document

care aratii cum Alecsandra cel Ban a pas mina peChiia ce era a Mustentior. Nimie din acestea: usacele documental en Chili& fignreazi foarte fireste eaoral Moldovenese intre celelalte orarie ale Ord, asaeitpunerea maaeipe eatrebneinlocuitli kin a o are

La adoua frasi Vlad Dracut o ia inapoi" earisiar erede cineva ci documental pe care se razimi ararks cum en resboinsaa en invoiali Dommil Mante-nese capita Chiba, dar earki nu e nimie din toa-te acestea, documental este nn tractat de comert enPolonia in care nici se pomenetite numele de Chilia,decit Vlad cum axn zia, se intitaleazi stipin pinila Ocean" prin nrmare Juan inapoi Chilia." Pusulnand, luatul inapoi snut frase pentra a arita osovlire inchipuiti a Child infre Mtmtenia si Moldova.

de la 1231 a respunde la aceasta prin ur-mitorul loc ce se aili intr'nsul. A tempo-ribus jam Talus ipsa terra Blacorum terraBulgarorum extilisse fertur : adea, numai deand se zice c'au venit Bu!garii in aceasti,tari a Romanilor.` Acesta find pasagiuleati cum argamenteazi:In acel pasagin estenn se zice, acela trebne si arete un timpcel putin en 50 ani mai in urma, deat datadocumentului 1231, prin urmare pretinsa venirea Bulgarior de care vorbete acel act dacio scoborim cm 50 ani, a trebuit ca s se in-timple intre 1170-1180, ins6 tocmai atunciei zaceau prpiid4i itt sclavia Grecilor. Estevederat cii. Mikan din diploma, inseamni alta,

71ceva" inchee d.. hajdin_ Dar de unde urmeazaaceasta? intrebiim poi. Fiinda ziceau pe acelthnp Bulgarii in sclivie? Apoi tocmai din a-ceasti pricini faptul amintit s'ar fi putut im-plini mai nor. Apasati groznie in patria loro parte din ei ar fi fost en putintIi ca sa pri-begeasca 0 a se statorniceasa aiurea, prinnrmare 0 in Fagara. D. Hajdin Anse" are nu-mai un singur mijloc de a-i limurl 1 esplicastrimuttrile i *car& de oameni anumeprin foe 0 sable." Nefiind Bulgarii destul detari ca sit =masa, Fagaraul, apoi este in-vederat ci documental nu vorbete de d'eniiDar atunci made Ham prebegirile, stamuti-rile, micirile pacinice, coloniile i celelaltemijloace prin care cite-va sute sau mii deoameni se statornicesc in inima celei mai pu-ternice imprbiii Sri sit aibi nevoe de foe ide sabie ? Noi ne indohn daa Bulgarii ar fiputut cuemi 1 pistra chiar in timpul celei

0 mica indreptare in traducere in privintacare trebae si Se in pasagele insemnate deja deeind tars Vlaelulor, se rice ea a devenit tara Bul-garilor."

i

pan&

si

1

sic

SI

www.dacoromanica.ro

456 1STORIA CRITICA A ROMAMLOR.

mai mari puteri a Mr, o regiune departati a-sezata in inima irniii regat &wan. SI urmammai departe argumentarea antoruhri. Odatainlaturati Bnlgarii din deplomi, pe un enventasa de usor, trebue si se inleleaca alt cinevasub numele Mr; spre acest sfirsit ni se aduccati-va autoii care confundi pe Romani cuBulgari numindu-i pe toti Bulgari. Slujindu-sede aceasta amestecare a anumdnror natiunilor,autorul crede c. Bulgarli din deploma suntRomani, prin urmare locul amintit mai sus trebuetrains astfel : De cand Fagarasul incapusein mauile Romanilor de la Dunirea." Astfeldupa ce crede ca prin aceasta a gram-Idaprobe peste probe, inchee en urmatoarele cu-vinte : Terminul Bulgari4 din diploma dela 1231 capata o deplini claritate."

Erau Romanii de la Severin" (?!)Epoca aproximativa a stabilirei domina-

fiunei Basarabilor (?!!!) in tara Fagarasului7)cade intre 1170-1180"!!Cum, ce fel side uncle aceste fulgeratoare i neasteptate in-cheeri i descoperiri totodati? Trebue sa mar-tmisim ct aceste lucruri rapt din sfera in-intelesului si a putinciosulni SA fim de o in-credere rara, si primim cA sub numirea deBulgari se inteleg Romani. Pentru aceasta selisam de o parte consideratiile ce nu urmeazael dad, cati-va autori amesteca pe Romani cuBulgari i asta mai mult din netAiincit, apoiputem substitui ori si unde numirea de Ro-man numirei de Bulgar, si nu (Mem saint a-semenea deocamdati ci in ptivinta sigurantei,a stiintei si a esactitatei un document este entotul alta ceva decat o cronici si el pe eandaceasta din urma poate gres-1, tratand lucrurifelurite din -teri i epoci deosebite, cel antenu poate s cada in asemenea grerli prin

insusi firea sa cuprinzend fapte singuratice,locale si adeverite prin 0 cercetare ea sa zieasa la faca locului. Cum am zis sa priminttraducerea. De cand se zice ca Romr.niivenit in Ora Romanilor"(!) 0 curiositate in-treaga. Dar intrebam pe autor ce cuvent sance semn taMic din text ne arata ca acei Ro-mani erau de la Severin i cd nu ori gi carede acolo, ci anume familia Basarabilor cu os-ta01 sei? Cu alte cuvinte din o simpla frasiin care se cuprinde nn nenorocit se ziced-sa trage un namol de conclusiuni, facend omultime de descoperiri anume: ca pe la 11701180 niste Romani au cuprins Fagarasul,ca acei Romani erau de la Severin i ca dinacei Romani de la Severin erau anume Ba-sarabii. Toate aceste din un document de la1231 in care in loe de munirea Bulgari" ampus RomAni." Noi de multe ori ne-am miratde ingeniositatea si ghibacia en care multiarcheologi s,i fisiologi a facut descoperiri fru-moose in epocele preistorice a omului, ne-antmirat asemenea mnit de petrtniderea ascutitzta -tutor istorici pentru care un singur docu-ment a fost de ajuns a lumina o epoca in-treaga, n'am crezut Anse ea se poate afla dinun document care nu-fi d nici o urmii delucrul ce-1 cercetezi nu numai orasul dar cbiar

numele oamenilor.

4,) Aceasta-mi aduce amiute fang de voe de o scenlidin ;Le bourgeois Gentilhomme" deMoliSre. Cleonteamantul Lucilei fata lui Jourdain pentru a isbutl inplanul seu se preface ci este fiul marelni Turcvine in visit!'" inteviriit de Lacheul seu Covielle Catalmaciu:Cleonle. Bel men.Carlene (citri Jrardain). El zice cii trebue si te pre-giite.gti pent= ceremonie, voeste asemenca si va(Iape Rica d-tale i si se facil cisitoria.Jourdain Atitea lucrnri in done cuvintoCarlene. 1)a, aa e limba Turceasci, zice multe !R-erun in putine cuvinte.

i

a

0i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CIIITICA A ROMANILOR. 457

Incheerea autorului este cA Basarabii tin Fa-garas,u1 de la 1170-1180 prin seculele ur-matoare cu mid intreruperi i anume dadUngurii isbuteau al cuprinde cateodatii.

La intrebarea, ceind? respunznd cu docu-mentul din 1231, D. IlAjdau mai intreabA dinmu cum? Prin ce mijloc Basarabii pun mAnape Fagara prin concesiune, ori prin cucerire ?

Aceastrt nouA intrebare o desleagA prin unloc din autorul Bizantin loan Cinamu care in-deplinete i intarete oare cum cele sustinuterelativ la venirea Basarabilor in Fagara. Eatllocul acela in toga intinderea lui aa, cum l'atradus autorul Istoriei Critice a Romrtnilor :

Pe Alessiu darA caruia-i logodise pe fiicasa. impiiratul l'a trimis cu multA otire spreDunare, prefAcendu-se a ataca din non peUnguri din locurile cele obicinuite. Lui Leone,Inuit Batatze, cu o otire tot atat de nu-7 7meroasti, ear mai ales cu o mare multime deYlachi care se zic a fi fost o colonie Italiciti-a poroncit sIt atite Ungaria inteo alt1 di-rectiune din locurile despre marea neagrA,de unde in veci nimeni And nu-i atacase.In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunsela DunArea i tot speria pe Unguri prin a-parinta de a trece tiuviul pe cAnd BatatzeatricAnd despre marea neagrA a snopit toatein cale-i ucig6nd o multime de oameni, ro-bind nu mai putini i cu turme de vite, de,cai i de alte dobitoace intorandu-se inapoi.Impratul Ans6 meditAnd a mai da Un-Ungurilor o a treia loviturA a mai trimis o77ostire care sit nainteze mai in sus atAcAn-dn-i din directiunea Tauro-Scitiei i avr!ndde capi pe Andronic Lamparda i pe NiceforPetrafila .

Eata cum tAlmAcete d IlAjdAu acest pasagiu:

Trei corpuri bizantine opereaza deodata a-supra Ungariei in 1170 unul sub Alesiu pela Sirman sau Banat. Acesta este cel maidespre apus. Altul despre Tauro-Scitia saudespre Moldova, i al treilea sub Leon Ba-tatze in care era o mare multime deau trebuit sit loveascA intre cele done adeciiintre Moldova i Banat sau prin tara Romi-neascrt. Ce urmeaza dupit d. HAjdin din a-cestea sau care-i sunt incheerile? Ele stinturmrttoarele : CII marea multime a Ylachilorsunt Oltenii de la Severin i anume Basa-rabii care aliAndu-se cu Bizantinii au navAlitin Ungaria, au cuprins prin foc i sabie Fa-garaul statornicinduli o domnie puternica.

Ca o particularitate interesantri care ar confirmsoare cum di Viachii din armata lni Batatze erau ceide la Severin, eati ce zice autorul Mares multimea Irlachilor a lui Cinam este pe deplin identia cuespresinuea din trei bale papale de pe la 1236-1239posterioare nuinai Cu rore-o junkitate de secol in carese zice: multimea poporului crescuta peste mEsuriin tare Severinului. Ca sI se van cum autorulstoarce si din peatrI argumente i chiar de acolounde nu numai cit nu se confirmI cele snstinute ded-sa, der chiar i s'ar put improtivi ea dovezi ne-gative, eatli locurile din bulele citate insesi de d-sain n ota 71: Bula din 1238 terram quae Zemramnominatur in qua duduim desolata ezerevit populimultitudo . .Ibid. din 1239 circa partes Bulgariaein terra quae Zeuren nominatur quae dudus fueratdesolata populi multitudo super crevit.Fiind cg anAndoue citatiile cuprind acelas kern sitraducem pe cea din urmg dal% pArtile Bulgarieiin pimeniul ce se numeste Severin care mai de inult(odata) fusese desert s'au imultit locuitarii .. Cinds'au iznul tit locuitorii ? intrebamla 1239 ne resin:1'1dedata documentului. Cilad a fost desert? intrelim ea-rNsiMai de mult, odatlne respnude earisi do-cumentul. Ei bine cleat vom intelege pe acel mai demultcu vre-o 60-70 ani in urmI, cum antorul in-telege inmultirea populatiei de la 1239? eatA cif pun-t ietatea Severinului contrasteazI cu snarea inultimea Viachilor din Cinam. In tot casul din docuinen-tele citate pentru timpuri mai vechi deal 1238 si1239 nunzai lipsa de populatie o poti &dna ear nucontrarul. Era mai ingenios din Iartea autornlui (Lugde.gertarea de locuitori a Severinului de care vor-besc documentele ar fi esplicat-o prin cnprindereaFagarasului i statornicirea mud nnrafr dintre 01-teni acolo.

'Meld,

www.dacoromanica.ro

458 ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

Actul maghiar de la 1231 ne inzestreazii. cuanul 1170 ca datul aproximativ al stabilireidominatinnei Basarabilor in tara Rigaraului.Bicantinul Cinam, confirmOnd acel act entoatel imperioasa autoritate a contimpurani-,,t4ii sale ne mai comunicei piing si modali-tatea evenimentului.

Certitudinea e perfectd.Cetitorul care va fi luat bine in bagare de

sami i confruntat loud din autorul Bizan-tina *i chiar trdmicirea lui de autorul carteielite, en incheerile ce le scoate apoi, de sigurse va intreba de uncle urmeaa toate acestelucruri? Nici noi care facem critica artii tre-bue si mirturisim a nu am putut descoperlIna firul tainic de intelegere i legittua intreaceste fapte neaternate unele de allele. Eattlann intelegem noi pasagiul din Cinam i in-cheerile autorului :

Done corpuri opereazi asupra Ungariei de -miati, ear nu trei dupii cum zice d. Hajdflu.i amine a lui Alessiu i a lui Batatze. Nu-mai dupi ce acest din urmit s'a intars inapoi,imperatul medittind a mai da lJngurilor oa treia lovituri a mai trimis o noud ostire"i aniline in directia Tauro-Scitiei. Aa dardin cele done armate, pe cAnd una lovea pela Sirmiu san prin Banat, cea a doua, aceeace ne intereseaa. aici, a lui Leon Batatze incare era i o mare multime de Vlachi; aceaataca din locurile despre marea neaga deuncle in veci nimeni anc nu-i atacase." Selam sama un lucru, armata lui Alessia incare nu erau Vlachi ataci Ungaria din lo-mile obicinnite." Acele locuri obicinuite suntchiar dupl. d. Illjdn san Sirmiul sau Bana-tul Mug care se aflei Severinul. Cealalta ar-radii a Id Batatze in care era o mare mul-

time de Vlachi (dam despre marea neagrO.Anteia armatii comandatA de Alessiu landu-ica bag de operatie Banatul sau chiar Sirmiul,se intelege a cealaltg, armatti pentru ca safaa diversiune in puterile Ungurilor a trebuitg treaa Dutgrea cu mult mai jos. Tocmaipentru aceasta, Cinam numete acele locuridinspre marea neaga" trecerea armatei fl-ctindu-se de sigur cel putin prin partea orientalga Valachiei dad"' nu i mai sus. Aa fiind ht-crurile, Oltenii de la Severin, primiud pentrunu minut parerea d-lui Hajditu, cu ce armatatrebueau sit se uneascit? Cu a lui Batatze careatacii despre marea neaga" sau cu a luiAlessiu care a trecut sau pe lituga oraul lot-,prin Banat, sau cel mult prin Temioara ? Cualte cuvinte presupunerea tot ar mai mergedaa marea multime de Vlachi am vede-oiu armata lui Alessiu care atacX Ungaria din-spre pArtile invecinate Severinului.

Lucrurile sunt aa de peste putinta, inatchiar invoind autorului ca espeditia se faceaa cum crede i a in ea iau parte i Ito-manii de la Severin, totui nu urmeaza, a eiimpreuug cu Basarabii pe care nu tiu deunde-i scoate, au remas ca cuceritori. Vlachiide la Severin erau in armata lui Batatze,eata ce zice Cinam despre armata aceasta :In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunsela Dunarea i tot speria pe Unguri prin a-parinta de a trece fluviul pe and Batatzeatticcindu-i despre marea neagrO a snopittoate in cale, acizad o multime de oameni;robind nu mai putini si cu turme de vile decai si de alte dobUoace, intorceMuse inapoi.Daa armata intreagii se intoarce inapoi, deuncle se intelege a numai Romanii remln,anume Basarabii i anume in Fagara, and

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOIL 459

nitilie din toate acestea nu se spune in auto-ml ! Cum se poate ca din o espeditiecare, chiar pentru imperiul Bizantin, avea aerulnumai de prada sit se aleaga o cucerire pen-tilt Romani ? Caci ei pun maim pe Fagarasprin foe i sabie" pentru ca sit se legiti-meze aceasta curiositate. d-nul Hajdau o cres-tineaza prin botezul ortodoxiei adaugind fine-chat o tiradei la care sentimentul patriotic acetitorului e cam greu sa reziste. Mandri de,no.ua lor stapanire pe ambele poale a Car-patilor, rapind de sub sceptrul Maghiar un pe-tee al Transilvaniei care la Munteni totdea-

una se numea tara Ungureasca, Basarabii,anina de atunci in titlu domnesc Ungria ca-Ara Vlachia. Cu alte cuvinte o armata bi-zantina intra in Ungaria, ea dupa ce prada seretrage, Romanii care sunt ill acea armata nuse nudtamesc numai ea atata, ci cuceresc Fa-gara*ul statornicese o domnie puternica

Ungurii macar ca form eaza un regat pu-ternic, cu toate aceste nu-i pot impedecade la aceasta.

Dar de undo erau acesti Romani ? De la Se-verin. Sub a cui stapanire erau ei ? Sub a Un-gurilor. Va sei 1?omeinii de la Severincare nu crau liberi in (era Mr fac cuceririin taro stap(fnilor lor. Sau cu toate ca ei nupot scutura jugul Ungurilor in o regiune caa lor, banatul Severinului, pe care-I desparteele Ungaria un Malt lant de muuti, ei nuthij-duese a ti mai norociti chiar in inima dus-manului, in Fagaras, ii statornicesc puterealor acolo desi n'au nici un mijloc de aparare,cetatea Fagarasului zidindu-se de 1300. *)

Toate acestea sunt lucruri peste putinta.Au(oral eorbeste necontenit despre Basarabi,

') &mai v. 1 pog.

eti fac espedifie cu severinenii, ca cucerescFagarasul, si nu ne dovedeste cel putin im-inte de Mate di era o tamale a Basarabilorin Severin. Aceasta este cu atit mai gray atcat se intiimpla in o istorie critica" 1ande an-torul ne spline la fie care pas, ca incheerile lacare au ajuns sunt trecute prin cea mai la-borioasii analisa. 0 mai repetam o carte caacea esita, care are pretentia de a ne limuritoate chestiunile prin lumini nou6, ar fi tre-buit cel putin sit ne dovedeasca documentalbasa fondamentala, ca familia Basarabilor,au esistat in Severin pe la 1170. Besuman-du-ne asupra tuturor celor sustimite de au1orasupra Fagarasului zicem : Atat documentul dela 1231 cat i pasagiul din Cinam nu dove-deste de loc teoriile autorului; cel &it'd aratao veche stabilire sau colonie fie mi i ce arfi, Bulgari sau Romani veniti in chip pacinicsi., tient , in care nici nu este vorba de Se-verin i Basarabi, cel al doile este istorisireacurata a uneia din multee espeditii bizantineasupra Ungariei, in care nu numai ca nu estevorba de cele ce crede d. Hajdau, dar charnu se stie sigur dad, lTlachii numiti, sunt dedincoace sau de clincolo de Dunarea, cu toatecit trelme sa marturisim ca noi credem maimult aceasta din urma talmacire. Amandoneactel: n'au nici o legatura de fapte intre ele,prin urmare nici se pot completa unull enaltul. Cuprinderea Fagarasului de Romanii dela Severin cu Basarabii in frunte asa cum ne-oarata, remilne o nenorocita inchipuire a au-torului pana ce nu ne va aduce niste dovezimai serioase. Cu alta imprejurare vom des-volta si noi cele ce credem in aceastii

A dim posesiune Munteneascii care tign-

zicei

pri-vinta.

i

si

www.dacoromanica.ro

460 ISTORIA CRITICI A ROMANILOR.

reazi in titularele domneti este Amlarl.Unde se va fi aflat el? intreaba d-nul 1.16.deu.To4i istoricii strreini i RomItni credeau pnLtaeum ci se afig in Transilvania, unii fixrindu-1anume titre Sibiu 0 Mercurea. Autorul insenu impArtiete aceast5, piirere, drept careimprotivete urmaitoarele trei

1) Amlaul din Transilvania este unprim urinare nu putea se fle acei faimos

Ducat ce figureazi ea diplomele munteneti.2) Mind arzat intre Sibiu 0 Mercurea.

Muntenia nu-1 putea avea fitirit a posedatothdat i capitala SAsimei Transilvane.

3) La 1383 Regina Maghiarri Maria il di-ruete episcopului Catolic din Alba Julia, prinurmare nu era a Muntenilor, cu toate ca," du-pi pt4in timp vedem cL Mircea il are, decinu este acest Amla a Muntenilor ci un al-tul, cad altfel nu se poate impaca diplomade danie a reginei Maria cu posesiunea Am-laului de Maria dupb; ani.

Este curios a vedea cam D. Hilsdeu care este attltde inteligent i pfitruazfitor cri I caIc pe un tArlimslalom, este de sofistic i superficial m un sub-ject ingrat Asa dupfi ce citeazil diploma de danie aReginei Maria dila Episcopal din Alba-lulia, apoisenate urmatoarele conclasinni:

Inainte de 1383 Amlasul lui Benk6 fusese a/coroanei Ungariei.

2. Dapfi 1383 Amlasul lui Benk6 a fost dacli nutotdeaana, ineai pdnd la un timp imoace al Eele-alai din Alba-I-Witt.

3. Nici inainte, nici dupil 1383 cel putin intr'uninterval oare-care Amlasul lui Benkfi n'a fost alBasarabilor.

Dar pentra D-zeu de unde urmeaza toate acestea?Cam, pentra cfi in an moment dat, la 1383, coroanaUngariei il are si-1 dfi Episcopiei de Albe-luliaarmeazi riguros i fr indoeall ell pInfi atunci desigur coroana l'au avut si de atunci do sigur Epis-eopia II va area, filrfi ca sit se tinfi in samM posibi-Mates schimblirilor de stapfini sau retragerea danieide WO regi? Lectorul va vedea indatil cum acestfel de argnmentare se poste intoarce in protiva an-torulsi si Ana ia chip natural; basat pe texturiear an sofiztic i arbitrar.

Ne fiind Amlaul din Transilvania trebuese fie un altul i anume acel care va impliiiiurimitoarele alte trei conditiuni : 1) O. fie oOA de o intindere oare care, 2) sa fie mar-ginitIt Muntenia; 3) sa nu ti fost pose-siune stiiiinri in timpnl (And se aratA subsceptrul Basarabilor. Ei bine ? toate acesteconditiuni implinindu-le Amlaul, an districtdin lemesiana, urmeazii, di el sti ti fost mis-teriosul Amla din diplomele domnilor Mun-teni. Cit despre identitatea lui, sau despredovezile prin care s'ar cunoate ea se vol.-bete despre acela, ear nu despre altul, elesunt urmitoarele o tradiliune care spune des-pre zicerea unui Craiu-Iova in Romania 0fundarea oraului oltean Craiova, nite remti-ite de ziduri pe care d. Hiideu le presu-pune a fi fost capitala districtului i o muir-tmie a unui Cronicar sas, care pane inainteacuventului Amla epitetul de antesylvanumpe care autorul il traduce o urbei afara dehotarele Transilvaniei.

Toate aceste desvoltliri care tintesc a sta-tornici locul Amlasului afari din Transilvania,sunt slabe, lipsite de dovezi, nesustinute deinliinuire fireasca logich, cea ce le facepeste putint6, a fi priimite.

Mai Antei cele trei imposibilitigi opuse deautor sunt tocmai imposibilituii. Cea ce senumea in diplomele Munteneti Amla puteaca s se inteleag nu numai un sat, ce nitnumer oare care de sate cuprinse sub aceastinumire generici aa in actul de danie al Re-ginei Ungariei citri episcopia din Alba-Iuliase zice di se daruete un sat al nostruCraesc ce se cheamil Omla din tara noas-frit a Ardealului dintre scaunele noastre Si-biul i Mercurea eu patru sate .Roneineqti

satu-lut,

cdti-va

IL

cn

i

1

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMINIIRIL

aclicei cu Grosdolful, cu Grafidolful,Budenbakul qi cu Crisbakul"... .

Si se ia.sama bine la frasa citatt, in totalDania cuprinde cinci sate, cu toate acesteanu se zice, dupi cum ar fi fost firesc a sezice dtruim cinci sate in tara noastra a Ar-

dealului Gmlas, Grosdolful, Grafidorful etc.Ci, ddruin Omlaut cu patru sate ilenuineqti.Done lucruri se pot observa din aceasta1) cd positia Ond,aqului era eseeptionald iii

privinta insemnAtuif ii, neinserandu-se la olaltdcu cele lalte sate fi 2) cii era o legdturdoare care intre 0tlaq cu um num& oare carede sate, din care regina daraqte patru. Prinurmare ar resulta, cel putin din actul de la.1383, di Amlasul nu era numai un satulet,ci tocmai o intindere oare care de pamentcuprinzetoare de mai multe sate attrnate deel. 'apoi sit nu se iee lucrurile a se judecape o scart inaltt, st nu se argumenteze : cumse poate ca vestitii Basarabi st-si punt in ti-tulara lor, o mesie insemnatt? Regii Frantieipe care credem c. d. Efiljdin va pune a-liturea cu Basarabii, depun jurtment de va-salitate unor cllugiri de la Saint-Denis pen-tra un petec de piment. Mircea dupt ce dliarse intitult stiiptu pc ambele maluri ale Du-nirei pint. la marea nu se injosea a maiadlogi proprietar al Silistrei" nit mic oriselneinsemnat cuprins de la sine in titult peambele maluri a Duntrei." A dona imposibi-litate adust, de d-nul IlAjdiu nu are nici untemeiu, anume cit d-sa i.i inchipueste A-mlasul i Fagarasul totdeauna tinut prin armede Munteni, prin urmare nu pot crede cumacestia st fi tinut AndasuI Transilvan firit siimi fi avut i Sibiul care era mai jos de densul.

Sincai Cron. Rom. v. I pug. 349.

Noi Anse care nut admitem acest mod resboi-nic de a pi& niste mici posesiuui in inimadusrnanulni, veva anita mai la vale cum princhipul cn WW1 conventional cu care MunteniiOlean posedunile Transilvane, se putea cit elest fie claim lingi Pesta fart ca aceastt in-vecinare si sapere malt pe TJnguri. A treiaimposibilitate este chiar curioasa. Pentru cu-ventul ci la 1383 Ungurii aveau Amlasul,apoi nrmeazi cit Muntenii nu l'au avut nici-odata

7deci Amlasul pe care-I are Mircea ce-

va mai tiran si care ran avut alti domniinainte nu este acel din Transilvania, ci nitaltul. 0 intntare.. Este adevarat cit d-nulIItjdan STIEtine cit Muntenii au cuprins Fa-garasul Ia. 1170 si Fan inut pant prin *yea-cal al 15-lea? Atunci cum ne esplicim ct la1231, 1291, 1300 Fagarasul este doveditdocumental ci era a Ungurilor? Isbntise a-1cuprinde, ne respunde autornl. Apoi de ce nuvoeste esplice tot in acest chip si po-sedarea Andasului de Unguri la 1383? DuiUnguiii put= citeodati st cuprindi Faga-rasul, de ce nit putean sit fact, aceasta i enAmlasul, de ce done mesuri de a judeca indone lucruri pe deplin identice? La 1291Andrea III intireste Fagarasnl UnguruluiUgrin dupi cum la 1383 Maria diruesteAmlasu1 episcopiei de Sibiu; de ce D. Hij-dun if a seas si din inteiul document conclu-

inainte de 1251 era a Ungarieisau a mini altni particular din acea tart; etde la 1291 este a liii Ugrin, ca de la 1300este al coroanei Ungare etc. etc. prin ur-mare n'a fost al Basarabilor cea ce este na-tural? RespunsuI este foarte limpede : pe dudin privinta Fagarasului avea nevoe ca el sitfie at se poate de vechiu in mina Rominilor,

59

461

cu

siunile cit

.)

p1

sa-pi

www.dacoromanica.ro

462 CRITICA. A ROMANILOR.

in privinta celeilalte posesiuni, adici a Am la-avea nevoe ca a nu fie in Transilvania,

deci s'a silit sa TheA peste putinti esistenta.Amlasului Muntenese in acea lark de aicitoate incurcAturile, neconsequentele.*)

Venind la partea positivii a sustinerei Am-celui Temisan, autorul aduce ca do-

vadit cum cl acesta este ducatul Muntenesedin diplome, o traditiune culeasi de pc acolode un Tincu Velea pe care nu stilt de uncleil face archeolog ; acea traditiune constii dinurmtoarele : el din vechi a fost un casteluntie sta regintele Amlasului numit Crain-lovacare impreuni cu mai multe familii s'au dusin Romania si au infiintat orasul Crain-Iova,ea in niste alte nrtruiri tot din acel Omits'au grtsit si monede Romane. Ce urmeazAdin aceastA traditiune ? Cum a Mtmtenii anavut vre odatI acel -tinut? Dar tocmai dinprotivit daci trebue sit tinem mina de ea, a-ril trebue sit aedem cA locuitorii de acoloan colonisat o parte din Muntenia, cart nuacestia Temisiana. In deobste o traditiune oricut ar fi de imbroboditii cu fabule nu-sipf.ate schimba idcea temeinica pe care se ra-omit. Cele done traditiani despre intemeereaprincipatelor, daca ar fi pastrate la noi enintelesul ce d. Hiljdau da celei din Temisiana,ar trebui ca sit povesteasci ducerea lui Rath'Negru si Drago din Muntenia si Moldova in

Cu aceasti imprejurare credem ci nu e de prisosa arlta modal cel curios de argumentare negativiial artei, relatiy la Digaras. Autorol zice: a de la1170 pita la 1360 Fagarasul primp accontenitintre Munteni si Magbiari. Pentrn a dordi aeeastaaduce urmittoarele documente: la 1231 era al Ur-gariei; la 1291 era al Ungartei; la POO gill tot alUngurici. Clod tra dar a Muntenilor? De sigur inintervalurile acestor date mind nu arm nici undocument. Cu acest fel de argumentare sergem de-parte, si am pute s 1m multe poses**

Transilvania i Maramures, pentru ca noi sitle tahnIcim intoreendu-le din protivrt. Dar ped. HAjdau il intilreste in aceasta pArere le-glitura numelui Craiova, Ternesiana cu ceaOlteani si doue Amlase ce se aflA in Dolgiaaproape de cel din Temisiana, e cAnd totD-sa spune cii numai in Transilvania suntvre o 30 de localitAti cu aseminea numire sipe cand toatit lumea Ole asemAnarea intipit-ritoare a numerelor de localittiti Slave nunumai din cuprinsul terilor Romitne, dar sidin a celor locuite de popoare Slave. Inscurt o tradititme care nu ne dit cea maimicA urral despre domnirea Muntenilor in a-cele piirti nu poate servi de argument in oistorie critica pentra a face inovatiuni insem-nate in lucruri deja primite obsteste. Darautorul mai are o dovadA si aceasta este decaracter documental, eata 'o : Simon Massa

cel mai vechiu cronicar Sasesc din Transil-vania zice sub and 1460 : Dracul WaivoclaTransalpinus oppidum antesylvanum Ont-laselt diripuit in festo Bartholomei.

Adecit :La 24 August voevodul Muntean Tepe a

diirimat Amlasul, o urbit afaril din hotarele,Transilvaniei.

Mai Ante o observare. Dac trebue sit neincredem in Vetrinul incaiu care a cerce-rat toate aceste acte, apoi citaia D-lui Hiij-diii nu este proprie a lui Simon Masba, cieste din anualii Bisericei din Brasov, pe candacest cronicar sasesc care a trait tocmai intimpurile eveuimentelor arittate, pastrand textulcronicei bisericesti din Brasov adauge o frasicare da multh luminA asupra faptului eatit

locul acela asa cum il da Sincai ,Draculcare cu pufin mai inainte trasese in fapti

ISTORIA

n1ni,

lasului

;

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A R031/NILOR. 403

pre I legotitorii din Brafov a pradat oraulOm la in zioa de St. Bartolomein. *) Pu-nendu-se fata in fata amandone isvoarele re-sulta urmatoarea deosebire: Simon Massa, nupune epitetul antesilvanum inaiutea Om lau-lui; el leaga oare cum evenimentul pradareiliii de alte tiranii a lui VIad Tepe &cutetot asupra unui ora din Transilvania. Cualte cuvinte Simon Massa, vorbind despre tra7gerea in tap& a negucitoillor din Braovpomenind de Om la, fara a pune vre un cu-vent care sit allte positia lui deosebita, nuface alta cleat vorbete in mod firesc defapte petrecute in Transilvania. Dar apoichiar din textul cronicei bisericeti nu re-sulta ceea ce spune autorul. D-sa traduce ante-silvanum prin dincoace de peiduri; foarte

dar nu poate ea sa-1 puna, ca opus acuventului Ultra Silvana pin care se inte-legea Transilvania, pe temeiul ca, pe cand a-cesta din urma, iii evnl media, a devenit uncuvent technic, en nn inteles admis in usullimbei latine i statornicit, antesilvanum nufigureaza ca cuventul technic general primit.El este intrebnintat in frasa citata, de calu-Orli de la Brapv nuntti pentru a ardta na-tura .?1 raportal distanfei dintre Bram) qiOmla in una qi acceaqi farei, card nici decum a areita strilinatatea oramlui anlaq inprivinfa Ardealului. Ne aveud deci un in-teles ea sit zic aa technic de terminologie,antesilvanum rernane un cuvent care-1 arevaloare numai din punctul de vedere din carese puneau Braovenii pentru a indica positiarelativa a Omlaului.

Dar 0 alte consideratii se unesc pe Mugacestea pentru a statornici in Transilvania po-

Sincai v. II pag.

sesiunea idnnteneasca Amlaul. Insui autorulne spine ca Matias Corvin la 1467 hotareteca Rodna, Fagaraul i. Amlaul sa nu se in-straineze de la Corona Ungariei pentru a shillde adapost principilor Romani refugiati ; apoiadauge ,,in acest act .atat Rodna 1 Fagaraul,ambele din Transilvania precum i Amlquieel din banatul Temifian . . .." Chiar nea-vend nici o dovada contrara, totui aceste la-cruri nn snit de crezut. Din trei orme ini-rate in chip firesc dap/ invecinarea lor saulegatura ce le stringe pe toate, noi sit in-telegem ca done sunt in Transilvania i untilin Temiiana este an lucru foarte curios ; darel inceteazi de a fi astfel hand un caractermai gray pentru autorul ce-I spune, and Mateaceste fapte ardtate sant din o epistold a re-gclui Ungar third voevodul din Transilvania.0 intrebare cam copilareasca dar din neno-rocire trebuincioasi. Data Regele Matias Cor-yin scrie Voevodului din Transilvania ca sitnu instraineze linutul Antral, uncle urmeazasa se fi ailat el? In Transilvania ne va res-pantie ori eine. Atunci cum remane cu opiniaautorului cit sit Oa in Temiiana, opinie re-zemata pe in act care tocmai arata contrarul?Acosta pretioasi epistola ute dovkdete donelucruri, antei cit Amlaful din Transilvania eraposesiurea Munteneasca, rezerraudn-1 regelepentrit Domnii Romani, al doilea ca el nu eraun seitulef cum zice autorul, ci an tinut cu-prinzaul an num& oare care de sate aa cumam niai aretat vorbind de actul de la 1383.Dar ca si se vada mai bine pe ce isvoarenesigure se razemli autond, isvoare care ca re-gull generali putem zice ca mai totdeaunacuprind lucruri din protivi, sit venial la ne-norocitul Amla din Temijiana. Eata cam ce

i

pi-ne,

.) 30.

www.dacoromanica.ro

464 mom CRITICA A ROMANILOR.

zice D HIjciau. Districtul Amin &re diploma,maghiarit de la 1457 enumerat intre cele optdistricte din Temiviana este dacirtulg din cri-soavele lui Mircea 8,i Vlad DractiL

Din cele v6zute mai sus s'a indut convingeon eine care era ducatul 21unteuesc, pentrusuginerea ducatului autorului un vedem nicio dovadA, nici o urma in Temivinna de oarecare amestec a Muntenilor acolo, nici un semnde dorninatie. ?Mai mult And, chiar diploma dincare autorul estrage Amlavul BanaSan aratilin mo-dul cel mai vederat aceasta. RegeleYladislav in-trtrevte nivte privilegiuri Cnecllor i altar _Ro-mani din opt districte Cllitre care i Amlavulipentru slujbele nu numai liJer Ungarieicelor dinaintea lui, dar i lui insiui In aceadiplomg este urmatorul loc ft ca aceeai no-bili rorartnevti vi Cnezi unindu-se intre sine,cu atiit mai bine se poate face 5.1 de aiciinaiute slujbele noastre i ale Catimei noastream oriinduit ca de aci inainte int= acele opttinuturi niei o movie a, ditraim cuiva, far:Inumai acelora, care se vor vedea a fi vred-nici pentru slujbele sale, gi axle opt fi-nuturi nu le vont desparp (le la eland. nici2)vont deirui vre-unul dintr'ensele exiva,ei le vomfine, neclespeirfite la ola1t u swam sfinteiCoroane Criiimei noastre precura le-au finutqi Craii cei dinaintea noastril *) Amlavuldeci Banatian, acel despre care antural ire spuneatittea lueruri, este un tintit liuktit care s'aOat din vechiu sub corona 4trJ, care s'abucurat de la