[email protected] Concurs cu circuit închis la Poliþia ... · Cel de-al treilea proiect...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 655 . 655 . 655 . 655 . 655 1 - 7 augus 1 - 7 augus 1 - 7 augus 1 - 7 augus 1 - 7 august 20t 20t 20t 20t 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

PrPrPrPrPremieră pentremieră pentremieră pentremieră pentremieră pentru agenţii munici-u agenţii munici-u agenţii munici-u agenţii munici-u agenţii munici-palităţii: primul poliţist localpalităţii: primul poliţist localpalităţii: primul poliţist localpalităţii: primul poliţist localpalităţii: primul poliţist localsăltsăltsăltsăltsăltat în frat în frat în frat în frat în fruntuntuntuntuntea insea insea insea insea instituţieitituţieitituţieitituţieitituţiei

6Amãnunteîn pagina

Concurs cucircuit închisla Poliþia

LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova


LocalãCraiova

2Amãnunte

în pagina

Cu MUIA peºoseleleRomâniei

















Detaliiîn pag.4Imnul României a

împlinit 170 de anila Râmnicu Vâlcea

Imnul României aîmplinit 170 de ani

la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea


la Râmnicu Vâlcea

2-3Amãnunteîn paginile


la Râmnicu Vâlcea

5 milioane de europentru dezvoltareacomunei Castranova

















1 - 7 august 2018 www.indiscret.ro

2SPECIAL

de Cosmin Pretorian

Rar mi-a fost dat sã vãdîn cei peste douãzeci deani de jurnalism o ruºi-

ne mai mare pentru Poliþia Ro-mânã decât ceea ce s-a întâm-plat în ultimele zile cu indivi-dul româno-suedez supãrat rãupe guvernarea pesedistã. Sã-ºiplimbe ãla douã sãptãmâni Au-diul prin toatã România, sã îlparcheze sub fereastra primaru-lui Craiovei, sã-ºi facã, distraþi,cetãþenii selfiuri cu el ºi sã um-ple facebook-ul cu filmãri, iartu, poliþie, sã te-nvârþi în jurullegii precum câinele râios înjurul cozii, neºtiind dacã omuleste infractor (contravenient)sau nu, mi se pare cel mai je-nant din istoria post-decembris-tã a acestei instituþii.

Evident, numãrul „MU-IEPSD“ nu avea nimic în co-mun cu explicaþiile dexiste ale

proprietarului, însã acest lucrunu îl transformã automat pe in-divid într-un infractor de dreptcomun, taman bun de luat pesus de pe stradã. Omul a vrutºi a reuºit sã îºi batã joc nu nu-mai de o instituþie slugarnic-politicã, precum este în prezentpoliþia românã, dar a ridiculi-zat ºi partidul care, în prezent,dã ora exactã în România. Maimult decât atât, chiar dacã nucred cã asta ºi-a dorit, Rãzvanªtefãnescu, cãci acesta estenumele ºoferului cu multã ima-ginaþie, a reuºit performanþa dea scoate la ivealã ºi lipsa dereacþie ºi combativitate a opo-ziþiei politice a acestor vremuri.Puþine au fost vocile liberale ºiuseriste care s-au încumetat sãacuze argumentat, ºi slavãDomnului aveau ce acuza, mi-liþienismul poliþiei române. Darcum, pânã la urmã, partidelenoastre politice nu au datoriilegislative în ceea ce priveºtecazul amintit, în ceea ce o pri-veºte, poliþia românã avea obli-gaþii clare în acest sens.

Dacã ªtefãnescu încãlca le-gea, el trebuia sã fie încã de lavamã avertizat de cãtre poliþiº-tii de frontierã. Mai mult decâtatât, mãcar una dintre cele pa-tru verificãri realizate de poli-þiºti din mai multe judeþe, prin-tre care ºi Doljul, ar fi trebuitsã se soldeze cu ridicarea plã-cuþelor dacã ºoferul român sta-bilit în Suedia ar fi încãlcat le-gea. Dar acest lucru nu s-a în-tâmplat, semn cã, de fapt, lu-

crurile nu sunt nici pe departeatât de limpezi pe cât se chinu-ie acum sã ne convingã, abso-lut neconvingãtor, ºeful PoliþieiRomâne, Ioan Buda (apropos,cred cã ºi domnul ar trebui sãîºi schimbe numele dacã ar fisã ne luãm dupã DEX). Defapt, cred eu, nici mãcar acumpoliþiºtii români nu ºtiu dacã afost sau nu încãlcatã vreo lege,însã, slugarnici faþã de un par-tid politic care i-a promovat înfuncþii înalte, actualii capi aiInspectoratului General al Po-liþiei Române au dat ordin sã-ifie ridicate omului plãcuþele deînmatriculare ºi, ca sã îi maifrângã din cerbicie, sã-i însãi-leze ºi un dosar penal. Apoi, cuaceste realizãri în tolbã, fugu-þa la doamna ministru sã vadãce bãieþi buni a promovat!

Alimentare cu apã, reþea de canalizare ºireabilitarea unui drum comunal sunt treidintre proiectele depuse de administraþiacomunei Castranova ºi care au primit finanþa-re în cadrul Programului Naþional de Dezvol-tare Ruralã 1 ºi 2. Vorbim, în total, despreaproape 5 milioane de euro care vor fi inves-tiþi în localitate ºi care vor contribui la creºte-rea calitãþii vieþii pentru cele aproximativ1.500 de famili care trãiesc aici. Primarullocalitãþii, Dumitru Mãceºanu, spune cã maiare depuse alte patru proiecte ºi sperã cã ºiacestea vor primi finanþare dacã va exista ºiun PNDL 3.

de Dan Olteanu

Pentru o localitate careabia reuºeºte sã-ºi asi-gure banii necesari

pentru cheltuielile de funcþi-onare, orice sumã, cât ar fi demicã, este extrem de impor-tantã pentru rezolvarea pro-blemelor cu care se confrun-tã mai toate comunele din Ro-mânia, fie cã vorbim despreasfaltarea drumurilor ori deintroducerea reþelelor de apãºi canalizare. „Mã bucur cãam reuºit sã obþinem aceastãfinanþare pentru trei proiecteextrem de importante pentrucomunitatea noastrã. În total,sunt peste 5 milioane de eurocare sunt investiþi aici ºi carevor schimba, în bine, viaþa ce-tãþenilor. Fãrã aceste proiec-te finanþate prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Rura-lã nu am fi putut face absolutnimic. Nu am fi avut nicioºansã de dezvoltare. Noroc cuacest program care, în ciudaunor probleme legate de tim-pul prea lung necesar pentruhârþogãrii, a fost un programextrem de bun. Eu sper cã vaexista ºi un PNDL 3 pentrucã noi mai avem depuse pa-tru proiecte, dintre care douãvizeazã reabilitarea ºi moder-nizarea unei ºcoli ºi a unei

grãdiniþe, unul pentru amenaja-rea unui centru socio-cultural,iar ultimul pentru construireaunui sediu pentru primãrie“, adeclarat Mãceºanu.

Reþea de canalizarepentru întreagacomunã

De departe cel mai importantproiect pentru care s-a obþinutfinanþare vizeazã realizarea uneireþele de canalizare ºi a unei sta-þii de epurare la nivelul întregiicomune. Este un proiect de 12,6milioane de lei care se aflã acumîn faza de licitaþie pentru pro-iectare ºi execuþie. Tot în ace-laºi stadiu se aflã ºi proiectulcare prevede extinderea reþeleide alimentare cu apã. Concret,edilul spune cã, printre altele,vor fi forate douã puþuri ºi vorfi construite o staþie de pompa-re ºi una de tratare a apei caresã deserveascã locuitorii satu-lui Puþuri. „Noi avem puþuri,staþie de pompare ºi tratare, însãea trebuie sã asigure alimenta-rea cu apã atât pentru Castrano-va, cât ºi pentru satul Puþuri. Or,vara, când consumul de apãcreºte, ea nu mai face faþã. ªiatunci am decis sã construim ostaþie separatã pentru satul Pu-þuri. Avem, astfel, ocazia sã ex-tindem aceastã reþea de apã.

MUIE s. f. (Argotic) Gu-rã. I-a dat peste muie. GR, S.VII, 120 Expr. A duce cumuia = a face promisiuni în-ºelãtoare, a convinge cu min-ciuni, a amãgi, a înºela; aduce cu vorba, a duce cu zã-hãrelul.

MÚIE s. f. (Arg.; folositadesea art. ºi mai ales în ex-presii) Gurã, fleancã. (din þig.mui (Graur, Juilland)

BÚDA, bude, s. f. (Reg.)1. Construcþie de lemn, înpãdure, în care locuiesc tãie-torii de arbori. 2. Prãvãlioa-rã. 3. Closet (rudimentar).[Pl. ºi: buzi] – Din rus., pol.,ung. buda.

„În lipsa unor prevederi ex-prese care sã interzicã folo-sirea acestor numere, acelcetãþean nu a sãvârºit niciunfel de abatere de la legislaþiaromâneascã. Nu ne dorim cainstituþia Poliþiei Române sãfie folositã ca ustensilã poli-ticã pentru cã nu le convineunor oameni o înºiruire de li-tere pe o plãcuþã cu numerede înmatriculare“, a declaratCosmin Andreica, lider sin-dical EUROPOL, citat dewww.adevãrul.ro

Cu MUIA peºoselele României

















1 - 7 august 2018www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

Sunt aproape 5 kilometri de co-loanã ºi vor fi aproape 500 debranºamente, astfel încât locui-torii satului Puþuri sã nu maiaibã probleme cu furnizareaapei“, a precizat edilul. Acestaa adãugat cã, la nivelul locali-tãþii, va fi înfiinþatã o societatecare va prelua activitatea de fur-

GrGrGrGrGraţie a traţie a traţie a traţie a traţie a trei prei prei prei prei proiectoiectoiectoiectoiecte fe fe fe fe finanţatinanţatinanţatinanţatinanţate prine prine prine prine prinPrPrPrPrProgrogrogrogrogramul Namul Namul Namul Namul Naţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvaţional de Dezvoltoltoltoltoltararararare Re Re Re Re Rurururururalăalăalăalăală

nizare a serviciilor de apã ºi ca-nalizare.

Drum asfaltatcãtre Zãnoaga

Cel de-al treilea proiect pen-tru care administraþia condusãde Dumitru Mãceºanu a obþinut

finanþare prevede asfaltareadrumului dintre Castranova ºisatul Zãnoaga, care aparþine decomuna Leu. Proiectul, în va-loare de aproape 6 milioane delei, se aflã deja în stadiul deimplementare, lucrãrile debu-tând în luna mai a acestui an.Firma care a câºtigat licitaþia

pare însã cã va reuºi sã finali-zeze lucrãrile înainte de termen,o raritate pentru România ulti-milor ani. „ÒDrumul este des-tul de circulat ºi trebuia sã fa-cem cumva ºi sã-l asfaltãm. Pro-iectul este pentru 6,9 kilometri,urmând ca o bucatã de aproape900 de metri, care face legãturaîntre limita localitãþii ºi drumuljudeþean, sã fie modernizatã cubani de la bugetul local. Spredeosebire de alte drumuri, noiam ales sã folosim betonul ru-tier deoarece este mult mai re-zistent decât asfaltul tradiþional.Sunt plãcut surprins sã vãd cãfirma care a câºtigat lucrarea semiºcã foarte bine, iar una din-tre benzi este deja aproape gata,în condiþiile în care vremea dinultimele sãptãmâni nu a fost fa-

vorabilã. În ritmul actual,cred cã drumul va fi gata înaceastã toamnã“, a spus edi-lul comunei Castranova.

Proiecte mici,dar necesare

Chiar dacã, aºa cum spu-neam, banii sunt cea maimare problemã pentru admi-nistraþiile din mediul rural, cupuþinã voinþã ºi ceva efort sepot realiza multe. „Noi amreuºit sã ne miºcãm destul debine, chiar dacã nu am avutbanii pe care ni i-am fi dorit.Spre exemplu, la ºcoala undeînvaþã elevii din clasele V-VIII am reuºit sã montãm ocentralã care sã înlocuiascãsobele vechi de zeci de ani.Acum, cu ajutorul beneficia-rilor de ajutor social, reabili-tãm toate clasele, grupul sa-nitar ºi urmeazã amenajareaexterioarã. La fel am proce-dat ºi cu igienizarea uneiadintre grãdiniþe. De aseme-nea, printr-un proiect finan-þat prin GAL, vom moderni-za baza sportivã de la ºcoalacu clasele I-IV“, a mai spusDumitru Mãceºanu.



















4SPECIAL

Publ

icita

te

Într-un mesaj adresat tutu-ror celor care au contribuitla reuºita manifestãrilor

prilejuite de Ziua Imnului Na-þional, primarul Mircia Gutãu asubliniat cã Râmnicu Vâlceaºtie sã serbeze aºa cum se cuvi-ne marile momente ale istorieisale locale ºi, deopotrivã, naþi-onale. De asemenea, edilul amulþumit miilor de râmnicenicare au participat la aceastã sãr-bãtoare în an centenar, în ora-ºul în care, în urmã cu 170 deani, s-a cântat pentru prima datãîntr-un cadru oficial ”Deºteap-tã-te, române!”

Vã mulþumesc tuturor!

Râmnicu Vâlcea a demonstrat,încã o datã, cã ºtie sã serbeze aºacum se cuvine marile momenteale istoriei sale locale ºi, deopo-trivã, naþionale. Sãrbãtoarea de-dicatã Zilei Imnului Naþional deanul acesta, când se împlinesc170 de ani de la prima intonare,într-un cadru oficial, a cântecu-lui ”Deºteaptã-te, române!”, pelocul actualului Parc Zãvoi, afost una de excepþie, atât ca ur-mare a multitudinii ºi diversitã-þii evenimentelor incluse în pro-gram, cât ºi datoritã prezenþei înnumãr mare a râmnicenilor laacestea, în ciuda vremii nefavo-rabile din unele perioade. ZiuaImnului Naþional la RâmnicuVâlcea s-a marcat anul acesta ºisub semnul Centenarului MariiUniri, cele douã evenimentecontopindu-se firesc pentru a danaºtere unui moment cu adevã-rat de referinþã în viaþa comuni-tãþii locale.

Organizarea tuturor manifes-tãrilor derulate în cele trei zile

de sãrbãtoare pe splaiul Indepen-denþei, în Parcul Zãvoi, în Scua-rul Mircea cel Bãtrân ºi în nu-meroase alte puncte din oraº apresupus un efort important dinpartea multor oameni ºi structuridin cadrul administraþiei muni-cipale ºi ca urmare doresc sãmulþumesc departamentelor dincadrul Primãriei, SC Pieþe PrestSA ºi Direcþiei administrarea do-meniului public.

O paletã atât de largã de eve-nimente a fost adusã în faþa râm-nicenilor ºi a celor care ne-auvizitat în aceste zile oraºul prinstrãdania unor parteneri de nã-dejde ai primãriei, care ºi-au asu-mat, integral sau în colaborare,evenimente de cea mai bunã ca-litate: Asociaþia Judeþeanã”Sportul pentru Toþi”, Asociaþia”Fabrica de Evenimente”, Aso-ciaþia ”PLOPART”, BibliotecaJudeþeanã ”Antim Ivireanul”,Centrul de Instruire pentru Ge-niu, EOD ºi Apãrare CBRN”Panait Donici”, Centrul Jude-þean pentru Conservarea ºi Pro-movarea Culturii TradiþionaleVâlcea, Colegiul de Silvicultu-rã ºi Protecþia Mediului Râmni-cu Vâlcea, Consiliul JudeþeanVâlcea, Filarmonica ”Ion Dumi-trescu”, Forumul Cultural alRâmnicului, Fotoclubul ”Floa-rea de Colþ”, Fundaþia ”Vaidee-nii”, Liceul de Arte ”Victor Giu-leanu”, Muzeul Judeþean ”Aure-lian Sacerdoþeanu”, Palatul Co-piilor, Sport Club Municipal,ªcoala de Belle-Arte RâmnicuVâlcea, Teatrul Municipal”Ariel” ºi Uniunea ArtiºtilorPlastici - filiala Vâlcea.

Ca la orice manifestare cuevenimente desfãºurate în spa-þii publice din Râmnic, ordinea,

liniºtea publicã ºi siguranþa ce-tãþeanului au fost asigurate dereprezentanþi ai Poliþiei Muni-cipiului Râmnicu Vâlcea, ai In-spectoratului Judeþean de Jan-darmi, ai Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã ”GeneralMagheru”, ai Poliþiei Locale amunicipiului ºi ai ServiciuluiJudeþean de Ambulanþã, cãrorale mulþumesc pentru implicarea,colaborarea ºi profesionalismulcu care ne-au obiºnuit.

Doresc sã mai mulþumesc ºimijloacelor media care au pro-movat ansamblul manifestãrilordedicate Zilei Imnului Naþional,oferind informaþia necesarãpentru ca un numãr cât maimare de oameni sã poatã parti-cipa la evenimentele pregãtitecu aceastã ocazie.

ªi, mai ales, doresc sã adre-sez cele mai sincere mulþumiriºi aprecieri miilor de râmnicenicare au luat parte la fiecare din

evenimentele organizate în cin-stea Imnului Naþional, înfrun-tând, uneori, condiþii meteoro-logice nefavorabile, dar dove-dind, de fiecare datã, cã ºtiu sãse bucure de acest simbol alnaþiunii române, care s-a nãscut,acum 170 de ani, pe aceste me-leaguri binecuvântate de Dum-nezeu!

Mircia GutãuPrimar

Imnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu VâlceaImnul României a împlinit170 de ani la Râmnicu Vâlcea


5SPECIAL

Publ

icita

te

Locuitorii municipiuluiRâmnicu Vâlcea, oficialitãþileoraºului ºi ale judeþului,precum ºi invitaþii strãini lamanifestãriile prilejuite deZiua Imnului Naþional, auasistat, sâmbãtã, 28 iulie, laun concert extraordinaroferit de peste 60 de copiidin Republica Moldova,Cernãuþi (Ucraina) ºi dinRâmnicu Vâlcea.

de Marielena Popa

Spectacolul a debutat cu trupa„Angel Voices” coordonatã desoprana Camelia Clavac ºi cu co-

rul „Cantus” din Râmnicu Vâlcea, câºti-gãtor al fazei zonale a Olimpiadei Naþi-onale Corale 2018. Au urmat formaþiilede cântec ºi dans „Busuioc” ºi „Cucore-nii” ale Centrului Raional de Copii „Uni-versul” din Cahul – Republica Moldo-va. Într-o regie emoþionantã, copiii audesfãºurat pe scenã drapelul tricolor,au cântat ºi dansat autentic româneºte.Cea mai micã membrã a ansamblului esteLaura, care abia a împlinit ºase ani. S-anãscut la Paris, într-o familie care iubeº-te ºi respectã folclorul românesc. Frate-le ei, Robert, cântã la clarinet ºi adeseacei doi urcã pe scenã alãturi.

Ansamblul de copii „Perla” al Cen-trului Bucovinean de Artã pentru Con-servarea ºi Promovarea Culturii Tradiþi-onale din Cernãuþi – Ucraina, coordonatde profesorul Iurie Levcic, a adus pe senãcele mai îndrãgite melodii moldoveneºtiinterpretate fãrã cusur. Laureat al maimultor premii internaþionale, ansamblul”Perla” face adesea turnee în România,iar îndrumãtorii copiilor se strãduiesc cafiecare dintre ei sã viziteze, sã cunoascãºi sã îndrãgeascã patria-mamã.

Spectacolul ”Imnul Naþional – cânte-cul sub care s-a fãcut Unirea” a fost sus-þinut financiar de Ministerul Culturii.

60 de copii din Republica Moldovaºi Cernãuþi au cântat la RâmnicuVâlcea „Deºteaptã-te, române!”

Laura ºi fratele ei, Robert

Ansamblul din Cernãuþi

Ansamblul din Cahul

de Virgil Dumitrescu

dernã nu ºtie de o sutã de anice sã facã cu cei peste un mili-on de maghiarã care trãiescaici”, a cuvântat premierulViktor Orban la Universitateade varã de la Bãile Tuºnad. ªia mai zis ceva: „CentenarulMarii Uniri nu este pentru ma-ghiari un moment de sãrbãtoa-re”, iredentism în toatã regula,ceea ce i-a inflamat pe români.Nu pe toþi românii. Ori de câteori parlamentarii UDMR ºi-aupermis sã aparã cu brasardãneagrã în ºedinþã festivã dedi-catã zilei de 1Decembrie, n-acrâcnit nimeni. Prefectul jude-þului Covasna a fãcut nenumã-rate apeluri la instituþiile abili-tate pentru curmarea abuzuri-lor ºi aplicarea legii în terito-riu. Care instituþii? Care lege?Cea oarbã, poate, la arborareadrapelului negru pe PrimãriaSfântu-Gheorghe, culmea!, deZiua Drapelului Naþional?! ªide ce sã ne inflamãm când, înCatalonia, conaþionali de-ainoºtri maculeazã tricolorul cudevieri grave de limbaj? Cei cede aproape 30 de ani au dirijatdestinele þãrii n-au ºtiut cum sãprocedeze cu milionul de ma-ghiari luaþi în grijã de premie-rul Viktor Orban, aºa cum n-au ºtiut cum sã procedeze cualte milioane de semnatari aidiagnosticului politico-social„direcþie greºitã”. A revenit înactualitate, tardiv, cum ne stã-n fire, delictul grav al trãdãriide þarã. Moºtenirea Gojdu, depildã, nu ne mai spune nimic.Atunci sã fi vãzut, baci Ludo-vic, trãdare de þarã în toatãsplendoarea ei.

Duminica trecutã, cândcapitala þãrii se aflasub asediul unui meci

de fotbal, Piaþa Constituþiei afost ocupatã de sute de protes-tatari veniþi din judeþele admi-nistrate de UDMR ºi nu numai,în apãrarea Limbii Române.Dintr-odatã, faci ochii mari.Þara este distrusã în parte destihiile naturii, circulaþia pecãile ferate e o aventurã, ca ºicirculaþia rutierã, iar celor dinCovasna, din Carei ºi SatuMare, le arde cu flacãrã deLimba Românã. Uite cã learde! Întâi de toate, pentru cãlimba oficialã pierde teren ºi,mai mult, este batjocoritã pânãacolo cã se predã ºi minimal,ºi în… limba maghiarã. Isto-ria României este de fapt isto-ria Ungariei, suprapusã, domi-natoare, atipicã. Mai mult, pelângã limba oficialã, sunt cãl-cate în picioare drepturile ci-vile, prin restrângere de cate-dre. Ce sã mai vorbim de con-stituþionalitate ºi legalitate, desuveranitate, de însemnele na-þionale în pericol de a se ºter-ge? Încã din 2009, ofensa adu-sã însemnelor naþionale a fostdezincriminatã, aºa cã ne-amfãcut-o cu mâna noastrã ºi cumintea noastrã de parlamentariîn cârdãºie. Din 2015 existã unproiect de lege reparatoriu,blocat însã de Camera Depu-taþilor, ca nu cumva cei din ar-cul puterii sã piardã voturile„confraþilor” UDMR-iºti, tac-ticieni desãvârºiþi în destruc-turarea statalã. „România a in-trat în urmã cu o sutã de ani înepoca modernã, România mo-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6ADMINISTRAÞIE

Avem o þarã, ce facemcu ea?...

Postul de directoradjunct, vacant deaproximativ un cinci-nal, va fi ocupat încurând, edilii dema-rând deja procedurade concurs care va fifinalizatã în ultimadecadã a lunii august.

de Nicuºor Fota

Anunþul privind procedu-ra pentru ocupareapostului de director ad-

junct la Poliþia Localã din Cra-iova a fost deja postat pe site-ulmunicipalitãþii craiovene. Spredeosebire de alte posturi de con-ducere din administraþia publi-cã craioveanã, edilii opteazã dedata aceasta nu pentru un con-curs deschis, ci pentru unul „deinterior”, destinat persoanelorce fac deja parte din structurapoliþiei locale. „Primãria Muni-cipiului Craiova organizeazã, lasediul central din str. A. I. Cuza,nr. 7, concurs de promovareîntr-o funcþie publicã de condu-cere vacantã de director execu-tiv adjunct al Poliþiei Locale aMunicipiului Craiova. - 1 post.Concursul va avea loc la sediulPrimãriei Municipiului Craiovadin str. A. I. Cuza, nr. 7, în datade 21.08.2018, ora 10.00 - pro-ba scrisã, urmând ca proba deinterviu sã se stabileascã potri-vit art. 60 alin. 2 din H.G. nr.611/2008, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare”, se ara-tã în anunþul postat pe portalul

PrPrPrPrPremieră pentremieră pentremieră pentremieră pentremieră pentruuuuuagenţii municipalităţii:agenţii municipalităţii:agenţii municipalităţii:agenţii municipalităţii:agenţii municipalităţii:primul poliţisprimul poliţisprimul poliţisprimul poliţisprimul poliţist local săltt local săltt local săltt local săltt local săltatatatatatîn frîn frîn frîn frîn fruntuntuntuntuntea insea insea insea insea instituţieitituţieitituţieitituţieitituţiei

de internet al Primãriei Craio-va. Potrivit acestuia, potenþialiicandidaþi se pot înscrie în cursãpânã la finele primei decade alunii urmãtoare: „dosarele deînscriere la concurs se vor de-pune la sediul Primãriei Muni-cipiului Craiova din str. A. I.Cuza, nr. 7, în maximum 20 zilede la data publicãrii anunþuluiîn Monitorul Oficial, partea aIII-a, respectiv din data de20.07.2018, ºi trebuie sã cuprin-dã obligatoriu documentele pre-vãzute de art. 143 din H.G. nr.611/2008, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare”.

Condiþie: Se cercei 7 ani de serviciu

Printre condiþiile impuse can-didaþilor, pe lângã studiile uni-versitare de licenþã ºi de maste-rat, se remarcã ºi un stagiu devechime consistent. „Candida-þii trebuie sã îndeplineascã con-diþiile prevãzute de art. 66 dinLegea nr. 188/1999 privind Sta-tutul funcþionarilor publici, re-publicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, precumºi urmãtoarele condiþii specifi-ce de participare: studii univer-sitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii supe-rioare de lungã duratã absolvi-te cu diplomã de licenþã sauechivalentã; sã fie absolvenþi demasterat sau de studii postuni-versitare în domeniul adminis-traþiei publice, management sauîn specialitatea studiilor nece-sare exercitãrii funcþiei publice;

sã fie numiþi într-o funcþie pu-blicã din clasa I; sã îndeplineas-cã cerinþele specifice prevãzuteîn fiºa postului; sã îndeplineas-cã condiþiile prevãzute la art.57 alin. (6); sã nu aibã în cazie-rul administrativ o sancþiunedisciplinarã neradiatã în condi-þiile prezentei legi; vechime înspecialitatea studiilor necesareexercitãrii funcþiei publice deminimum 7 ani”, se aratã înanunþul postat de edili.

De menþionat cã va fi pri-ma datã când în condu-cerea poliþiei locale va

poposi un director recrutat dincadrul acesteia, precedenþii ºefiifiind recrutaþi pânã acum fie dinrândul funcþionarilor din apara-tul Primãriei Craiova, fie dinrândul pensionarilor MAI.Postul de director adjunct laPoliþia Localã Craiova s-a do-vedit de-a lungul timpului unulextrem de instabil, puþini dintreocupanþi reuºind „sã facã mulþipurici” la conducerea instituþiei.Ultimul adjunct angajat cu acteîn regulã dateazã din vremeaUSL, când funcþia a revenit,dupã alegerile locale din 2012,unui reprezentant al fostului PC,Dumitru Cicã, acesta nerezis-tând însã prea mult în posturade secund al lui Tavi Mateescu.Postul de director e vacant deaproape un cincinal, în ultimaperioadã însã atribuþiile de ad-junct sunt exercitate, cu delega-þie, de unul dintre ºefii de ser-viciu din cadrul poliþiei localecraiovene.

Concurscu circuit închis laPoliþia Localã Craiova


















7ADMINISTRAÞIE

17 avize emise defurnizorii de utilitãþiºi diverse instituþiipublice. Acesta estehãþiºul birocratic dincare trebuie sã iasãreprezentanþii aso-cierii de firme care acâºtigat licitaþiapublicã pentrufurnizarea ºi monta-rea containerelorîngropate destinatecolectãrii deºeurilorîn Craiova, parte aproiectului „Sistemde managementintegrat al deºeurilorîn judeþul Dolj”,pentru a puteaamenaja cele aproxi-mativ 440 de platfor-me de la nivelulmunicipiului Craio-va.

de Valentin Zarea

Tocmai din acest motiv,preºedintele Consiliu-lui Judeþean Dolj, Ion

Prioteasa, a convocat marþi, 31iulie, alãturi de primarul mu-nicipiului Craiova, Mihail Ge-noiu, o ºedinþã de lucru cu re-prezentanþii asocierii de firme,în cadrul cãreia s-a discutat de-spre dificultãþile pe care antre-prenorul le întâmpinã în încer-carea de a gãsi soluþiile nece-sare pentru ca acestea sã poa-tã depãºi toate obstacolele ine-rente implementãrii unuia din-tre cele mai importante proiec-te din Masterplanul de deºeurial judeþului.

Ulterior întâlnirii, care aavut loc la Consiliul JudeþeanDolj, a fost întreprinsã o de-plasare în teren, în apropie-rea Aeroportului InternaþionalCraiova, pentru o demonstra-þie cu douã containere îngro-pate ºi douã maºini specialecu ajutorul cãrora recipiente-le metalice au fost ridicate,golite, spãlate ºi curãþate.

„Astãzi (marþi - 31 iulie,n.red.), alãturi de primarulmunicipiului Craiova, Mihail

PrPrPrPrPreşedinteşedinteşedinteşedinteşedintele Cele Cele Cele Cele CJ DolJ DolJ DolJ DolJ Dolj şi primarj şi primarj şi primarj şi primarj şi primarul Crul Crul Crul Crul Craioaioaioaioaiovvvvvei au aei au aei au aei au aei au avut parvut parvut parvut parvut parttttteeeeede o demonsde o demonsde o demonsde o demonsde o demonstrtrtrtrtraţie cu două contaţie cu două contaţie cu două contaţie cu două contaţie cu două containerainerainerainerainere îngre îngre îngre îngre îngropatopatopatopatopateeeee

Genoiu, am participat la oºedinþã de lucru cu reprezentan-þii asocierii de firme care a câº-tigat licitaþia publicã pentru fur-nizarea ºi montarea containere-lor îngropate destinate colectã-rii deºeurilor în Craiova, pre-cum ºi a utilajelor necesare ope-rãrii acestora. În cadrul întâlni-rii, au fost trecuþi în revistã pa-ºii parcurºi în derularea con-tractului de lucrãri, precum ºidificultãþile pe care antrepreno-rul le întâmpinã. Investiþia esteuna complexã, întrucât în sar-cina executantului intrã proiec-tarea ºi amenajarea a aproxima-tiv 440 de platforme, pentru fie-

Contractul încheiat întreConsiliul Judeþean Dolj ºi S.C.European Waste TechnologyS.R.L., în calitate de lider alAsocierii S.C. European WasteTechnology S.R.L. - Nord Engi-neering S.R.L., are o valoaretotalã de 34.380.393 lei, inclu-siv TVA, sumã care include pre-þul utilajelor specifice ºi al con-tainerelor furnizate, precum ºiprestarea serviciilor de proiec-tare, inscripþionare, instruire ºitestare aferente ºi executarea

lucrãrilor de montare. În cadrulcontractului, vor fi construite438 de platforme, pe care vor fiamplasate 729 de containereîngropate cu capacitatea de 5metri cubi ºi 30 de containerede 3 metri cubi.

Investiþia face parte din pro-iectul cu finanþare europeanã„Sistem de management integratal deºeurilor în judeþul Dolj“, cuo valoare totalã de 53,6 milioa-ne de euro, care a mai cuprinsachiziþionarea a 32 de autospe-

care dintre acestea fiind nece-sare 17 avize, emise de entitãþi-le implicate - furnizorii de uti-litãþi ºi alte instituþii publice.

Consiliul Judeþean Dolj rãmâ-ne, alãturi de Primãria munici-piului Craiova, implicat cu toa-te resursele pentru ca demersul,cu o importanþã deosebitã atâtpentru oraº, cât ºi pentru impac-tul pozitiv pe care îl are asupramediului, sã fie realizat cât mairepede“, a declarat preºedinte-le CJ Dolj, Ion Prioteasa.

La întâlnire au mai participatvicepreºedintele Consiliului Ju-deþean Dolj Cosmin Vasile, ad-ministratorul public al judeþu-lui, Cosmin Durle, viceprima-rul municipiului Craiova Adri-an Cosman, administratorul pu-blic al municipiului, Sorin Man-da, precum ºi reprezentanþi aiadministraþiei publice locale ºijudeþene implicaþi în implemen-tarea proiectului „Sistem demanagement integrat al deºeu-rilor în judeþul Dolj”.

ciale pentru colectarea ºitransportul deºeurilor mena-jere, a 3.906 containere dediferite capacitãþi, a 102.985de compostoare individualepentru gospodãrii din mediulrural ºi din oraºele Bechet ºiDãbuleni, închiderea depozi-telor neconforme de la Cala-fat, Filiaºi ºi Segarcea, pre-cum ºi construirea a patru sta-þii de transfer, a douã staþii decompostare ºi a unei staþii desortare a deºeurilor.

Efort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoiEfort în doipentru gunoi


Vara este, mai ales pen-tru politica româneas-cã, un veritabil ano-

timp al scenariilor. Unele, rodal unor strategii autentice, al-tele nãscute pentru a muri cafake news.

Este în vogã acum scenariulpotrivit cãruia în jurul dom-nului Tãriceanu se va construio nouã majoritate politicã întoamnã. PNL-ul, prin voceaunor reprezentanþi ai sãi dinvechea echipã liberalã, dar nunumai, sugereazã o anumitãnostalgie dupã fostul lider.Unii vectori de opinie vorbescde iminenþa unor negocieripolitice complexe avându-l camizã pe liderul ALDE. Alþiivorbesc despre oportunitatea/posibilitatea/necesitatea susþi-nerii acestuia pentru o even-tualã candidaturã la Cotro-ceni.

Probabil cã se încearcã, pede o parte, testarea unei vari-ante solide pentru regrupareadreptei. Pe de altã parte, cu si-guranþã se încearcã submina-rea Coaliþiei PSD-ALDE careîn mod evident funcþioneazã,în pofida unor incongruenþe deordin tactic, sã le spunem, maidegrabã, decât de ordin strate-gic.

Dincolo de toate aceste zba-teri estivale, putem distila câ-teva adevãruri care greu arputea fi contestate.

Primul este acela cã ALDEa dovedit cã în condiþii de res-pect reciproc este un partenerde drum loial care þine la prin-cipii ºi la o viziune coerentã

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

Nevoiade lideri ºi

zbaterileestivale

Publ

icita

te

asupra bãtãliei pentru dezvol-tare, pentru respectarea drep-turilor ºi libertãþilor cetãþe-neºti. Din aceastã perspectivãparteneriatul cu PSD este unulsolid, fondat pe nevoia atinge-rii unor obiective de guverna-re necesare dezvoltãrii ºi de-mocratizãrii societãþii româ-neºti.

Al doilea adevãr vorbeºte dela sine cã ALDE a devenit unpartid frecventabil pe întregeºichierul politic tocmai dato-ritã consecvenþei de care a datdovadã în toate demersurile depoliticã publicã. Demersuricare i-au adus respect ºi încre-dere publicã. ªi iatã ºi reeva-luãri din partea unor competi-tori politici.

Al treilea adevãr este acelacã România are nevoie ºi esteîn cãutare de lideri. Lideri înstare sã propunã o viziune deþarã ºi sã fie promotori ai în-fãptuirii ei.

Din aceastã perspectivã, esteabsolut firesc sã existe atâtaconsum de energie politicã ºimediaticã în jurul preºedinte-lui naþional al ALDE. CãlinPopescu Tãriceanu este astãziun lider marcant al vieþii poli-tice româneºti ajuns la o ma-turitate politicã deplinã, unuldintre foarte puþinii care potocupa cu responsabilitate ºicompetenþã orice poziþie lavârful statului român.

Viitorul, nu foarte îndepãr-tat, ne va da rãspunsul dacãvom ºti sã valorificãm, la celmai înalt nivel, astfel de li-deri.

pag. 8

Publ

icita

te


9ADMINISTRAÞIE

de Dan Olteanu

În acest context, Ion Prio-teasa, preºedintele CJ Dolj,a evidenþiat faptul cã va-

loarea totalã a contractelor cu fi-nanþare nerambursabilã înche-iate în actualul mandat a depã-ºit 128 de milioane de euro, ceamai mare parte a acestei sumefiind destinatã investiþiilor în in-frastructura rutierã. „De curând,am semnat documentele princare obþinem finanþare pentruun proiect de colaborare trans-frontalierã cu parteneri din Bul-garia, un demers care vizeazãmodernizarea unui tronson depeste 12 kilometri din drumulDJ 561B Segarcea – Zãval ºi pecare ni l-am dorit foarte mult.Practic, aceastã porþiune deºosea continuã o iniþiativã pecare am lansat-o în urmã cu câþi-va ani ºi care va permite acce-sul mai facil cãtre sudul judeþu-lui, cãtre portul ºi punctul detrecere a frontierei din Bechet.Modernizarea acestui tronson,care porneºte din comuna Va-lea Stanciului ºi ajunge în satulPadea, din comuna Drãnic, în-seamnã o investiþie de 6,5 mili-oane de euro. Ultimul sector dedrum, cel dintre Padea ºi Segar-cea, ºi el în lungime de 12 kilo-metri, ar putea fi abordat în pe-rioada urmãtoare, tot prin Pro-gramul Interreg V-A România– Bulgaria.

Vreau sã subliniez faptul cãeste cel de-al 13-lea contract cufinanþare nerambursabilã pecare Consiliul Judeþean Dolj îlsemneazã în actualul mandat,valoarea totalã a acestora ridi-cându-se la peste 128 de mili-oane de euro. Din aceastã sumãsemnificativã, peste trei sferturiprovin din fonduri europene,restul fiind obþinut din fonduriguvernamentale, prin Progra-mul Naþional de DezvoltareLocalã. La o privire mai atentã,se poate constata cã valoareacontractelor cu finanþare neram-bursabilã pe care le-am înche-iat pânã acum este de pesteºapte ori mai mare decât întregbugetul propriu pentru dezvol-tare al instituþiei noastre pentru

1111128 de milioane de eur28 de milioane de eur28 de milioane de eur28 de milioane de eur28 de milioane de euro în mai puţin de doi anio în mai puţin de doi anio în mai puţin de doi anio în mai puţin de doi anio în mai puţin de doi ani

Consiliul Judeþean Dolj continuã sã depunãeforturi susþinute pentru obþinerea de finanþarenerambursabilã pentru investiþiile în infrastruc-tura rutierã, un obiectiv prioritar al administra-þiei conduse de Ion Prioteasa. Iar rezultatele nuîntârzie sã aparã, preºedintele CJ Dolj sem-nând, la finalul sãptãmânii trecute, cel de-al 13-lea contract cu finanþare nerambursabilã dinacest mandat, a cãror valoarea totalã se ridicãla peste 128 de milioane de euro. Este vorbadespre o finanþare de 6,5 milioane de euro, banice vor fi folosiþi pentru modernizarea unuitronson de peste 12 kilometri din Drumul Jude-þean 561B Segarcea – Zãval.anul 2018.

Este o reuºitã remarcabilã,pentru care vreau sã-i felicit petoþi cei din aparatul instituþieicare contribuie la obþinereaunor asemenea performanþe.Consider cã, în acest moment,Consiliul Judeþean este cel maimare investitor din Dolj, maiales cã acestor demersuri imple-mentate cu fonduri nerambur-sabile li se adaugã ºi iniþiative-le pe care le derulãm cu finan-þare din bugetul propriu“, a de-clarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa.

Cosmin Vasile:Alte 6 proiecteîn aºteptare

La rândul sãu, vicepreºedin-tele CJ Dolj Cosmin Vasile aprecizat: „Dacã ar fi sã ne rezu-mãm la demersurile privind in-frastructura rutierã, vom vedeacã în momentul actual ConsiliulJudeþean are depuse 6 proiectecu finanþare europeanã, aflate îndiverse stadii, cu o valoare cu-

mulatã de aproximativ 100 demilioane de euro. De asemenea,prin Programul Naþional deDezvoltare Localã au fost dejasemnate 4 contracte, proiecteaflate în curs de implementare.

Totalizând, vorbim despredrumuri judeþene cu o lungimede peste 207 kilometri, care vorfi reabilitate sau modernizateprin investiþii cu finanþare ne-rambursabilã: 40,6 kilometriprin PNDL, cu fonduri guver-namentale, în valoare de 29 demilioane de euro, ºi 167 de ki-lometri cu fonduri de la Uniu-nea Europeanã.

Aprecierea noastrã se îndreap-tã cãtre echipa de profesioniºtide la Consiliul Judeþean Dolj,pentru încã un proiect câºtigat.De asemenea, trebuie menþionatcã avem în pregãtire ºi alte in-vestiþii în infrastructura rutierã ºi,în condiþiile în care se vor înre-gistra economii în implementa-re ºi se vor relansa diverse axede finanþare, vom promova de-mersuri care vizeazã cel puþinalte douã tronsoane de drum, cu

o lungime semnificativã“.Vicepreºedintele CJ Dolj

Oana Bicã a salutat succesuldemersului, apreciind cã acestava avea un puternic impact po-zitiv pentru comunitãþile localebeneficiare:

„Doresc sã-i felicit pe toþi ceiimplicaþi în acest proiect ºi amconvingerea cã, deºi este al 13-lea demers cu finanþare neram-bursabilã al Consiliului Jude-þean, va fi unul cu noroc. Cre-dem cu toþii cã aceastã investi-þie a CJ Dolj pentru moderniza-rea drumului judeþean 561B,derulatã cu finanþare obþinutã dela Uniunea Europeanã, va fifoarte bine primitã de cetãþeniidin zona respectivã“.

ModernizareaDJ 561B, importantãpentru economiazonei

Primarul comunei Valea Stan-ciului, Ionel Ovidiu Gîngiovea-nu, este de pãrere cã investiþiaCJ Dolj în modernizarea dru-mului judeþean 561B va avea caefecte impulsionarea economieiºi instalarea unor noi investitoriîn zonã. „Vreau sã mulþumescatât conducerii Consiliului Ju-deþean, cât ºi echipei care s-aocupat de acest proiect, pentruo veste foarte bunã, care vine ºiîn cel mai potrivit moment. Co-muna Valea Stanciului a acce-sat mai multe proiecte, atât prinPNDL, cât ºi prin Agenþia pen-tru Finanþarea Investiþiilor Ru-rale. Numeroase obiective aufost deja finalizate, altele se aflã

în lucru sau în etapa atribuiriicontractelor de execuþie. Unadintre aceste lucrãri vizeazã re-alizarea reþelei de canalizare ºine vom mobiliza pentru a o fi-naliza la timp, astfel încât sãputem oferi condiþiile ºi între-gul sprijin pentru proiectul mo-dernizãrii drumului.

De asemenea, demersul estecu atât mai important cu cât, înultimii ani, în aceastã zonã s-audezvoltat mult societãþile cuprofil agricol ºi bazele de recep-þie ale acestora, aºa cum s-a în-tâmplat la Segarcea, Drãnic,Valea Stanciului, Mãceºu de Josºi, în mod special, în Bechet,acolo unde se aflã portul prinintermediul cãruia cerealelesunt transferate, pe Dunãre, cã-tre Constanþa. În aceste condi-þii, modernizarea drumului ju-deþean 561B este o necesitate ºiva avea ca efecte impulsionareaeconomiei ºi instalarea unor noiinvestitori“, a declarat primarulcomunei Valea Stanciului, IonelOvidiu Gîngioveanu.

Colaborareacu vecinii bulgari,beneficã pentru Dolj

Directorul executiv al Direc-þiei afaceri europene din cadrulCJ Dolj, Daniela Bãluþã, a pre-cizat faptul cã proiectul se aflãdeja în implementare, în primaetapã urmând sã fie derulatã pro-cedura în urma cãreia va fi atri-buit contractul de proiectare.

„Primul program care s-a lan-sat în mod concret, cu ghiduride finanþare ºi termene de de-punere, a fost Interreg V-A Ro-mânia – Bulgaria. Originalita-tea lui constã în faptul cã, prinintermediul acestuia, reuºim sãclãdim relaþii solide de colabo-rare cu parteneri din þara veci-nã. Referitor la modernizareadrumului DJ 561B, doresc sãmenþionez cã, în afarã de lucrã-rile efective de infrastructurã,demersul mai cuprinde ºi instru-mente comune de cooperare cupartea bulgarã, inclusiv o cam-panie de informare în rândulpublicului cu privire la siguran-þa rutierã.

Proiectul se aflã în faza delansare a licitaþiei pentru con-tractarea serviciilor de elabora-re a proiectului tehnic, urmândca tot în cursul acestui an sã ini-þiem ºi procedura pentru atribui-rea contractului de execuþie alucrãrilor“, a afirmat DanielaBãluþã, directorul executiv alDirecþiei afaceri europene.

CJ Dolj, campionla atragerea de fondurinerambursabile

















Leul a avut una dintre celemai bune perioade dinacest an, în care a profi-

tat de creºterea ofertei de va-lutã din partea companiilor ºia caselor de schimb, dar ºi dereducerea semnificativã a aver-siunii faþã de risc.

Evoluþia pozitivã ºi-ar puteamodifica direcþia în condiþiileîn care, conform Eurostat, Ro-mânia a înregistrat în luna maio ratã anualã a inflaþiei de4,6%, faþã de o medie de 2%în UE.

De altfel, BNR ºi-a majoratîn mai prognoza de inflaþiepentru luna decembrie 2018 dela 3,5% la 3,6%, ca efect alpoliticilor fiscale ºi salarialeale PSD.

La rândul ei, Comisia Naþi-onalã de Prognozã estima înultimul sãu raport, publicatluna aceasta, un nivel mediuanual al inflaþiei de 3,5% în2018, respectiv de 2,8% în2019 ºi 2,5% în 2020.

Euro a început perioada ana-lizatã cu un curs de 4,6367, pecare a încheiat-o la 4,6248 lei,minimul ultimelor douã luni,într-o ºedinþã în care tranzac-þiile s-au realizat în culoarul4,622 – 4,627 lei.

Cursul dolarului american afluctuat între 3,9502 ºi 3,9844lei, media de la finalul inter-valului fiind stabilitã la 3,9572,când cotaþiile au fluctuat între3,956 ºi 3,971 lei.

Moneda elveþianã s-a tranz-acþionat pe pieþele internaþio-nale în culoarul 1,157 – 1,164franci/euro, iar media ei a fluc-tuat între 3,9769 ºi 3,9953 lei,perioada fiind încheiatã la3,9860 lei.

Indicele ROBOR la trei luni,utilizat la calcularea dobânzi-lor la majoritatea creditelor înlei, a crescut la 3,47%, maxim

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

al ultimilor patru ani ºi jumã-tate. Reamintim cã dobânda dereferinþã a BNR se situeazã dinluna mai a.c. la 2,50%.

Indicele la ºase luni, folositla calculul ratelor la crediteleipotecare, a urcat la 3,53%, celmai mare începând cu 5 mar-tie 2014.

La rândul lor, indicii la 9 ºi12 luni au cunoscut creºteri,la 3,57%, respectiv la 3,63%.

Perechea euro/dolar a cres-cut la debutul perioadei la1,1710 dolari, pentru ca sprefinalul ei sã fie atins un minimde 1,1621 dolari. La sfârºitulperioadei, tranzacþiile se rea-lizau în culoarul 1,1648 –1,1692 dolari.

Aprecierea monedei ameri-cane a survenit dupã publica-re datelor privind evoluþiaeconomiei din SUA din tri-mestrul al doilea, cel mai ra-pid avans din ultimii patru ani. PIB-ul american a crescut cu4,1%, ceea ce l-a fãcut pe pre-ºedintele american sã exclame„gândiþi-vã cã suntem aicidoar de un an ºi jumãtate!”

Motorul creºterii economi-ce a fost, ca ºi în România, ma-jorarea consumului, care s-aaccelerat dupã ce DonaldTrump a promulgat reformafiscalã.

Este de aºteptat ca RezervaFederalã americanã sã majo-reze de încã douã ori dobândasa de politicã monetarã, dupãalte douã creºteri efectuate înacest an, în martie ºi iunie.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg valorala sfârºitul intervalului 8.142dolari, mai sus cu circa 2.000de dolari comparativ cu sfâr-ºitul lunii trecute.

Analiza cuprindeperioada 24 – 30 iulie

Publ

icita

te

Euro a scãzut la minimulultimelor douã luni

















“Miercuri, 25 iulie 2018, afost publicatã în MonitorulOficial nr. 648, Hotãrârea Gu-vernului nr. 563 privind alo-carea unei sume din Fondul deintervenþie la dispoziþia Gu-vernului, prevãzut în bugetulde stat pe anul 2018, pentruunele unitãþi administrativ-te-ritoriale afectate de calamitãþinaturale. Din pãcate, în ciudatuturor insistenþelor ºi demer-surilor parlamentare fãcute decãtre deputatul Cristian Bui-can, Guvernul PSD a alocat osumã infimã judeþului Vâlcea,ce nu acoperã nici mãcar 30%din necesarul de fonduri pen-tru înlãturarea efectelor cala-mitãþilor naturale din ultimele3 luni din judeþ. Astfel, pestedouã treimi din drumurile,podurile, aducþiunile de apãetc. afectate de calamitãþi na-turale din judeþul Vâlcea nuvor primi finanþare guverna-mentalã punând ºi mai multpresiune pe bugetele locale,micºorate oricum tot prin de-cizii aberante ale GuvernuluiPSD-ALDE”, informeazã într-un comunicat biroul de presãal parlamentarului vâlcean.

Deputatul Buican criticãPSD pentru banii

de calamitãþi alocaþijudeþului Vâlcea

Bani doar pentru18 primãrii din 56

Preºedintele PNL Vâlcea, de-putatul Cristian Buican, consi-derã cã suma foarte micã alo-catã judeþului Vâlcea de la ni-vel central privind înlãturareaefectelor calamitãþilor naturaleºi a fenomenelor meteorologi-ce extreme din ultimele douãluni din judeþ demonstreazã ne-pãsarea factorului guvernamen-tal faþã de judeþul nostru ºi im-potenþa decidenþilor PSD de lanivel judeþean, care nu au fostîn stare sã-ºi convingã colegiiPSD-iºti sã aloce fonduri pen-tru toate localitãþile afectate.Prin Hotãrârea Guvernului nr.563 au fost alocate fonduri unuinumãr de 18 primãrii, în condi-þiile în care 56 de administraþiipublice locale din judeþul Vâl-cea au transmis oficial Institu-þiei Prefectului cã au înregistratdaune în lunile mai ºi iunie dincauza fenomenelor meteo extre-me. De asemenea, din necesa-rul de fonduri de 65.258 mii lei,Guvernul a alocat doar 17.791mii lei, adicã doar 27% din ne-cesar.

„Dupã ce cã majoritatea pri-mãriilor nu mai au bani de sala-

rii din cauza politicilor publiceaberante ale guvernelor PSD-ALDE, acum vãd cã nici nu alo-cã fondurile necesare pentruremedierea efectelor fenomene-lor meteo extreme din mai ºiiunie din judeþ. Asta demon-streazã cã la nivel guvernamen-tal existã o nepãsare vis-a-vis deproblemele judeþului Vâlcea. Înprivinþa decidenþilor de la niveljudeþean, este clar cã sunt im-potenþi politic ºi administrativ,nereuºind sã îºi convingã cole-gii PSD-iºti, de la nivel central,cã este esenþial ºi obligatoriu sãaloce fonduri pentru toate loca-litãþile afectate de fenomenemeteo extreme. De peste un anºi jumãtate de când cei din PSDconduc toate instituþiile statului,atât la nivel central cât ºi la ni-vel local, nu s-a rezolvat nicioproblemã a judeþului Vâlcea.Asta este realitatea! Dacã nu sevor aloca fonduri pentru reme-dierea efectelor fenomenelormeteo extreme din ultima pe-rioadã, acele obiective de inves-tiþii afectate vor rãmâne aºa,deoarece primãriile nu au deunde sã aloce bani, tot din cau-za politicilor publice aberanteale Guvernului PSD”, a decla-rat Cristian Buican.


11ACTUALITATE

Cu binecuvântarea ºi subcoordonarea Înaltprea-sfinþitului Pãrinte Var-

sanufie, Arhiepiscopul Râmni-cului, la Editura Praxis a apãrutvolumul Matericul mãnãstiri-lor vâlcene. O incursiune înspaþiul monahal feminin dinmãnãstirile vâlcene.

Cartea propune dintru începuto incursiune asupra vieþii mã-nãstireºti din Oltenia de subMunte, o prezentare realizatã decãtre Monahia Stavroforã Theo-dora (Videscu), cea care a alcã-tuit ºi chipurile duhovniceºti alemonahiilor devenite pilde devieþuire în mãnãstirile vâlcene.Pentru realizarea acestora, mo-nahia Teodora (Videscu) a cer-cetat documente de arhivã, acules mãrturii de la actualelevieþuitoare din mãnãstiri despremonahiile mutate la cele veºni-ce ºi, inedit, a stat de vorbã cumonahiile bãtrâne care, deru-lând firul amintirilor, au poves-tit bucuriile duhovniceºti pecare le-au trãit în mãnãstire, darºi ororile ºi abuzurile puterii po-litice, venite în special în urmaDecretului 410 din 1959.

În predoslovia cãrþii, intitula-tã Matericul mãnãstirilor vâl-cene – chipuri de monahii cuvieþuire sfântã, Înaltpreasfinþi-tul Pãrinte Varsanufie, Arhiepi-scopul Râmnicului, ne încredin-þeazã cã „spiritualitatea orto-doxã din þinuturile vâlcene afost ºi rãmâne sinteza spiritua-litãþii monahale isihaste dinþara noastrã, desãvârºitã aiciprin activitatea duhovniceascãa Sfântului Ierarh Calinic de laCernica ºi a ucenicilor sãi. Ni-mic nu reprezintã mai bine ju-deþul Vâlcea decât mãnãstirile,care de atâtea veacuri întãrescviaþa spiritualã ºi cultura româ-neascã de pe aceste meleaguri,fiind reali factori misionari ºiculturali.

Viaþa duhovniceascã a cre-dincioºilor vâlceni a fost per-manent înnoitã prin prezenþamãnãstirilor, acestea fiind ade-vãrate cristelniþe spirituale, încare s-au nãscut ºi au crescutduhovniceºte vâlcenii. Viaþamonahalã din aceste þinuturi afost influenþatã mult ºi de spa-þiul geografic local, parcã fã-cut pentru sihãstrie ºi viaþã cã-lugãreascã în general. Astfel s-au nãscut mãnãstiri de o valoa-re duhovniceascã ºi culturalãincomensurabilã.

Mãnãstirile de aici dovedesc

atât hãrnicia cãlugãrilor, cât ºiviaþa lor duhovniceascã taini-cã, ei fiind preocupaþi mereu defilocalie, de rugãciune, prive-ghere ºi mai ales de mântuire.Moºtenirea spiritualã ºi totoda-tã culturalã pe care aceºtia ne-au lãsat-o constituie pentru noio adevãratã scarã care ne puneîn legãturã cu trecutul, cu rã-dãcinile noastre duhovniceºti,fãcându-ne sã trãim ºi sã sim-þim ca români adevãraþi ºi caortodocºi dreptslãvitori. Aces-te lãcaºuri de rugãciune daumãrturie cã niciodatã candelarugãciunii nu a încetat sã lumi-neze aici, aducând ºi pentru lu-mea de astãzi ceva din tainicarugãciune de atunci.

În literatura patericalã româ-neascã au apãrut o serie descrieri care descriu diferite vieþiale cãlugãrilor vieþuitori în mã-nãstirile din þara noastrã, însãs-au publicat prea puþine vieþide monahii, chipuri de maiciîmbunãtãþite, care au fost ºi potfi pildã de vieþuire pentru fie-care creºtin. Nu doar cã nu neîndoim cã au trãit în mãnãstiri-le noastre foarte multe monahiiîmbunãtãþite, ci suntem con-vinºi de acest fapt, biografiilemultora dintre ele pãstrându-seprin arhivele mãnãstireºti sauîn memoria monahiilor mai învârstã”.

De aceea, volumul îºi propu-ne recuperarea mãrturiilor pri-vitoare la vieþuitoarele din mã-nãstirile Bistriþa, Hurezi, Dintr-

un Lemn, Govora, Surpatele,Sãrãcineºti ºi Bradu.

Datele despre unele monahiiau fost recuperate din documen-te de arhivã, ele însele triate întimpul prigoanei dispuse asupramãnãstirilor prin Decretul 410din 1959. Prezentarea listelorvieþuitoarelor din mãnãstiri înperioada interbelicã oferã oimagine clarã asupra obºtilormonahale, dar ºi a bogatei acti-vitãþi sociale, educaþionale ºiculturale pe care o desfãºurau,cum, de altfel, prezentarea lis-telor cu monahiile care au fostobligate prin Decret sã pãrã-

Publ

icita

te

„Matericul mãnãstirilor vâlcene.O incursiune în spaþiul monahalfeminin din mãnãstirile vâlcene”

seascã mãnãstirile, demonstrea-zã abuzurile reprezentanþilorStatului faþã de acestea ºi încer-carea de distrugere a rânduieli-lor monahale. „Maicile au ple-cat pe unde au putut ºi partedintre ele au reuºit sã revinã înmãnãstirea de metanie, dupã ovreme, iar altele au rãmas înlume, stingându-se cu dorul deviaþã monahalã ºi cu durerea dea li se fi frânt nãzuinþa spre de-sãvârºirea vieþii duhovniceºti,alãturi de surorile de mãnãsti-re”, spune monahia Theodora.

Aceste experienþe, cãrora li seadaugã mãrturiile privitoare la

activitatea jertfelnicã a stareþe-lor ºi monahiilor care ºi-au de-dicat viaþa slujirii lui Dumne-zeu, conferã volumului de faþãaspectul unei literaturi memo-rialistice ºi patericale.

O apariþie ineditã, ce poartãtitlul de Materic, volumul apareîn colecþia Vita monastica ºi în-cântã atât prin grafica deosebi-tã, prin naturaleþea mãrturisirilormonahiilor bãtrâne, dar ºi prinmãrturiile privitoare la chipurileduhovniceºti care s-au aºezat înconºtiinþa obºtilor mãnãstireºtidrept pilde de slujire a lui Dum-nezeu ºi semenilor.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


Publ

icita

te

Muzeul Olteniei, Secþiaistorie-arheologie, aorganizat marþi, 31

iulie, în spaþiul sãu interactiv dinstr. Madona Dudu nr. 14, festi-vitatea de premiere a participan-þilor la cele trei ateliere creativedesfãºurate în cadrul proiectu-lui cultural „Prietenii istoriei”.

În luna lui Cuptor, peste 120de copii au trecut pragul Mu-zeului Olteniei – Secþia istorie-arheologie, fiind atraºi de mis-terele lumii preistorice, de fru-moasele bijuterii ºi podoabepurtate de domniþele de altãda-tã, de tainele descoperirilor ar-heologice din care, pânã laurmã, se (re)compune istoria.

Demarate cu multã emoþie ºiaºteptãri imense, în data de 3iulie, de cãtre specialiºtii Sec-þiei istorie-arheologie, ateliere-le de creativitate au stârnit cu-riozitatea pasionaþilor de cultu-rã ºi istorie ºi s-au bucurat deun real succes, încununat cu fes-tivitatea de premiere a partici-panþilor la proiectul cultural-educativ „Prietenii istoriei”.

Atelierele creativecu rol educativ

Astfel, pasiunea ºi îndemâna-rea participanþilor au fost recu-noscute de organizatori, MuzeulOlteniei conferindu-le tuturordiplome prin care li se acordãtitlul onorific de „Prietenii isto-riei la Muzeul Olteniei Craio-va”.

Propuse atât ca o modalitatepracticã de petrecere a timpu-lui liber pentru cei mici, cât ºipentru a pãstra contactul cu pu-blicul tânãr ºi a revitaliza inte-resul acestora pentru istorie ºiarheologie, atelierele creative

„Prietenii istoriei”,premiaþi la Muzeul Olteniei

pag. 12

“Arta în preistorie”, „Mânuþepricepute” ºi „Creaþie bijuterii”au ºi un important rol educativ,bazat pe un transfer interactiv,interdisciplinar, non-formal denaturã a conduce imaginaþia ºicreativitatea participanþilor de laartefactele istorice la dezvolta-rea cunoºtinþelor teoretice deculturã, istorie, artã preistoricã.

Constituind o experienþã ine-ditã pentru copii, atelierele auoferit cadrul optim pentru dez-voltarea creativitãþii ºi obþine-rea de noþiuni teoretice desprediferite perioade istorice, arte-facte, obiecte ºi povestea lor.Participanþii modulului „Mânu-þe pricepute” ºi-au arãtat înde-mânarea în prelucrarea lutuluiºi ipsosului, realizând vase ce-ramice ºi statuete antropomor-fe ºi zoomorfe având ca sursãde inspiriraþie chiar artefactelece se gãsesc în patrimoniul mu-zeal.

În cadrul atelierului „Creaþiebijuterii”, copiii ºi-au dat frâuliber imaginaþiei ºi au creat ob-iecte de podoabã istoricã– cer-cei, brãþãri, coliere, inele.

Tematicile diverse ºi atracti-ve, propuse de cãtre specialiº-tii Muzeului Olteniei, stimula-rea consecventã a interactivi-tãþii ºi creativitãþii celor peste120 de participanþi, cu vârstecuprinse între 4 ºi 12 ani, audeterminat familiarizarea mi-cuþilor participanþi cu tehnicice readuc la viaþã obiecte ºicomori ale civilizaþiilor demultapuse, au constituit cadrul per-fect pentru dezvoltarea de noiprietenii, i-au îmbogãþit pe co-pii cu mai multe informaþii ºi,deopotrivã, le-au oferit multeclipe de amuzament ºi divertis-ment.

Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 destanduri de prezentare ºi vânzare a diferitelor produse, dela îmbrãcãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte de uzcasnic, de la legume ºi fructe la materiale pentru con-strucþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce seîntind pe o suprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã pro-prie ºi sisteme de siguranþã, personal de servicii ºi întreþi-nere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experien-þa în domeniu (fiind primul târg en-gros înfiinþat în zonaOlteniei), precum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toate zonele oraºului,îl recomandã ca fiind un important centru de aproviziona-re a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

Þara arde ºi baba se piap-tãnã. Televiziunile, carenu mai au materie pri-

mã de umplut spaþiul, deºi pe-ricole pândesc de peste tot, s-au lãbãrþat în chestiunea „cele-brei”plãcuþe a maºinii lui Rãz-van ªtefãnescu. Un realizator

TV a mers pânã acolo cu„prosteala” (cuvânt de-al platou-lui cu minciunele) încât ne-a tra-dus „muie” din rromanes ca în-semnând „faþã”. Bine, atunci caree sensul „numerelor” puse la ma-ºinã de R.ª.? (Mai întâi cã nume-rele de pe tãbliþã sunt litere toatã

La muscã

Sus „elitele”!ziua). Faþã PSD e pentru re-tardaþi. Semantica se deconspi-rã acolo unde, cu minimum debun simþ, confraþii transcriuM…E PSD. Un tip isteþ se în-treba retoric dacã nu cumva„adrisantul” mesajului e în altãparte. (Jean Depesena)


13CULTURÃ

”Puppets OccupyStreet”, primul ºiunicul festival de artaanimaþiei din Româ-nia, derulat exclusivîn spaþii neconvenþio-nale ºi care aduce laun loc doar artiºtiindependenþi ºi trupeprivate, se pregãteºtesã ocupe din noustrãzile Craiovei, îndeja cunoscuta pe-rioadã 25 august - 1septembrie, cu ceade-a V-a ediþie.

În 2018, pãpuºari din lumeaîntreagã, pãpuºi uriaºe,care alegorice, spectacole

pe strãzi, în parcuri, grãdini,pieþe publice, ateliere, expozi-þii situeazã Pãmântul în centruluniversului ”Puppets OccupyStreet” ºi anunþã închidereaconceptului cu poveºti, întâm-plãri ºi creaþii care au pus învaloare elementele primordia-le – Apa, Focul, Aerul – subsemnul cãrora s-au aflat ultime-le trei ediþii ale festivalului.

”Puppets Occupy Street” esteorganizat de Teatrul Colibri ºifinanþat de Primãria ºi Consi-liul Local Municipal Craiova,

Ediţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a V-a, -a, -a, -a, -a, EarEarEarEarEarth Editionth Editionth Editionth Editionth Edition, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 august - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

bucurându-se de susþinerea par-tenerilor tradiþionali din dome-niile public ºi privat: regii au-tonome, instituþii de culturã,

forþe de ordine, precum ºi a unuinumãr tot mai important de vo-luntari ºi sponsori.

ªi-au anunþat participarea la

ediþia cu numãrul 5 a Festiva-lului ”Puppets Occupy Street”companii de teatru private ºiartiºti independenþi din 17 þãri.

”Puppets Occupy Street” -Earth Edition 2018 înseamnãaproape 400 de evenimente,oferite gratuit publicului, desfã-ºurate concomitent în 21 de spa-þii, faþã de ediþia pilot din 2014,când în cele 8 zile de festival s-au organizat 85 de evenimente.

Creat pentru comunitate, fes-

tivalul continuã ºi în acest anmisiunea începutã în 2014, ace-ea de a asigura publicului accesla educaþie prin teatrul de ani-maþie, prin care de asemeneaurmãreºte sã dezvolte schimbu-rile interculturale între Craiovaºi alte oraºe ale lumii ºi sã atra-gã noi categorii de public dindiverse medii culturale.

”Puppets Occupy Street” areuºit sã câºtige încrederea ºisimpatia craiovenilor, devenindevenimentul pe care ºi l-au asu-mat ca fiind al lor, pe care îl aº-teaptã cu încântare ºi curiozita-te ºi pentru care primesc în fie-care an admiraþia ºi recunoºtin-þa organizatorilor. Participareaextraordinarã a publicului estemotorul care pune anual în miº-care acest maraton al artei ani-maþiei în capitala Olteniei.

Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

















S-au împlinit recent cinciani de când, împreunãcu colegii mei, mã ocup

de destinele Universitãþii Cra-iova. Când am pornit investiþia,ne-am construit o strategie. O

strategie ale cãrei principale ob-iective au fost ºi rãmân redo-bândirea demnitãþii Universitã-þii ºi a suporterilor sãi ºi creºte-rea naturalã a clubului din punctde vedere sportiv, financiar ºi al

valorilor tuturor elementelorcare compun brandul ªtiinþa.Aceastã strategie, zicem noi, adat roade.

Dacã ne cumpãrãm abona-mente, nu o facem pentru cavreun acþionar sã retragã sume-le investite, o facem pentru caªtiinþa sã rãmânã un club solidºi sã creascã în valoare, de la anla an.

În cei peste cinci ani de ªtiin-þa, am investit aproximativ 13,5milioane euro în acest club.Niciun cent din aceastã sumã nua fost retras ºi nici nu am degând sã o fac. Visez doar ca într-o bunã zi aceastã investiþie sãfie recuperatã dintr-una sau maimulte participãri în grupeleChampions League.

Acestea sunt lucrurile bune.Lucrul mai puþin plãcut este

cã avem un început slab de cam-pionat. Personal, deºi au trecut36 de ore deja, nu reuºesc sã-mi revin din dezamãgirea pecare mi-a provocat-o meciul cuSepsi. Din pãcate, eu nu am va-rianta de ”nimeni la meci”, nicipe aceea de a-mi rupe abona-mentul. Nici eu ºi nici colegiimei care zilnic muncesc pentruacest club.

Noi avem o singurã variantã:sã continuãm munca începutã ºisã finalizãm cât mai repede pro-iectele pe termen scurt. ªi aicimã refer în special la completa-rea lotului, completare a cãreiprincipalã calitate trebuie sã fieaducerea de plus-valoare.

Când câºtigi, eºti a tuturor. Când pierzi, eºti numai a noastrãCe îmi doresc de la meciul cu

Botoºani?De la jucãtori, sã arate ambi-

þie, dãruire ºi atitudine;De la suporteri, sã umple sta-

dionul ºi sã încurajeze echipadin primul pânã în ultimul mi-nut;

De la mine ºi colegii mei, sãluãm cele mai bune decizii înzilele care urmeazã.

Cred cã bãtãlia ªtiinþei de vi-neri nu este doar una pentru cla-sament. Ci reprezintã unul din-tre acele momente cruciale dinviaþa unei echipe în care trebuiesã strângem cu toþii rândurile:suporteri, jucãtori, conducere.

Mihai Rotaru,acþionar Universitatea

Craiova


14ADMINISTRAÞIE

CONVOCAREA ADUNÃRII GENERALE ORDINARE A ACÞIONARILORREMAT VÂLCEA SA

(în reorganizare, in judicial reorganisation, en redressement)

Subscrisa, CITR Filiala Bucureºti SPRL, cu sediul în Bucureºti, str. Gara Herãstrãu, nr.4, et. 3, Sector 2, înmatriculatã la Registrul Formelor de Organizare alU.N.P.I.R. sub nr. RFO 0401/2009, având cod de identificare fiscalã RO26171764, tel. 021/326.60.14, e-mail: [email protected], în calitate de administrator judiciaral SC REMAT VÂLCEA SA (în reorganizare judiciarã, in judicial reorganisation, en redressement)cu sediul social în comuna Bujoreni, sat Bujoreni, nr. 109,judeþul Vâlcea, Numãr de ordine în registrul comerþului J38/122/1991, CUI RO 1473503, conform Sentinþei civile nr. 266 din data de 18.02.2016 pronunþatã de cãtreTribunalul Vâlcea, Secþia a II-a Civilã în dosarul 331/90/2016, în temeiul art. 58 alin.1 lit. g din Legea nr. 85/2014,

CONVOACÃADUNAREA GENERALÃ ORDINARÃ A ACÞIONARILOR

REMAT VÂLCEA SA

ªedinþa Adunãrii Generale Ordinare a Acþionarilor REMAT VÂLCEA SA va avea loc la sediul social al societãþii debitoare, situate în comuna Bujoreni, sat Bujoreni,nr. 109, judeþul Vâlcea, la data de 31.08.2018, ora 12:00 ºi va avea urmãtoarea ORDINE DE ZI:

1. Prezentarea ºi aprobarea modificãrii planului de reorganizare REMAT VÂLCEA SA propus de cãtre Administratorul Special, precum ºi a programuluide plãþi care se va prelungi cu 12 (douãsprezece) luni.

Accesul în sala de ºedinþã a acþionarilor îndreptãþiþi sã participe la adunarea generalã a acþionarilor este permis prin simpla probã a identitãþii acestora, în cazulacþionarilor persoane fizice, iar în cazul acþionarilor persoane fizice reprezentaþi, cu procurã specialã datã persoanei fizice care le reprezintã.

La adunarea generalã a acþionarilor sunt îndreptãþiþi sã participe ºi sã voteze toþi acþionarii înregistraþi în registrul acþionarilor la data de 29.02.2016 stabilitã ca datãde referinþã, conform dispoziþiilor art. 123 alin.2 din Legea nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Începând cu data de 30.07.2018, documentele, materialele informative referitoare la problemele incluse pe ordinea de zi se pot consulta ºi procura de la sediul socialde cãtre acþionarii care îºi dovedesc aceastã calitate.

Pânã la data de 07.08.2018, pot fi depuse procurile speciale de reprezentare a acþionarilor.În caz de neîndeplinire a condiþiilor de cvorum, Adunarea Generalã Ordinarã a Acþionarilor se va þine în aceleaºi condiþii, la sediul social, în data de 03.09.2018, orele

1200.

Pentru informaþii suplimentare, vã puteþi adresa administratorului special pe adresa de e-mail [email protected], tel. 0250/741.442Cu deosebitã consideraþie,

CITRINTRARE/IEªIRE

Nr. 5341 Data:27.07.2018

Bucureºti27.07.2018

CITR Filiala Bucureºti SPRLPartner

Andra Buiu

Publ

icita

te

Ministrul fonduriloreuropene, RovanaPlumb, ºi preºedinteleConsiliului JudeþeanVâlcea, ConstantinRãdulescu, au sem-nat, marþi 31 iulie, lasediul MFE, contractulde finanþare pentrureabilitarea sistemuluide termoficare urbanãla nivelul municipiuluiRâmnicu Vâlcea, peperioada 2019-2028,etapa a II-a.

de Marielena Popa

„Investim banieuropeniîn CET Govora”

„Astãzi am semnat la Minis-terul Fondurilor Europene uncontract pentru modernizareareþelelor de transport energie

Bani europeni pentru sistemulde termoficare din Râmnicu Vâlcea

termicã. Adicã investim banieuropeni în CET Govora, socie-tate al cãrei plan de reorganiza-re a fost aprobat, ºi suntem pedrumul cel bun. (...) ªi aceºtibani, aproape 18 milioane deeuro, intrã în judeþul Vâlcea alã-turi de celelalte aproape 120 demilioane de euro veniþi subsemnãtura mea. Investiþia seface în parteneriat între Consi-liul Judeþean Vâlcea ºi Primã-

ria Râmnicu Vâlcea. În calitatede beneficiar, CJ Vâlcea asigu-rã peste 5,5 milioane lei, banipentru reabilitarea a 3,5 km dereþele primare. Primãria Râm-nicu Vâlcea contribuie cu circa8,3 milioane lei pentru 11 kilo-metri de reþele secundare. Re-þelele secundare sunt cele carepleacã din punctul termic pânãla beneficiari, adicã pânã la aso-ciaþiile de proprietari”, a decla-

rat Constantin Rãdulescu.

„Vorbim desprecontinuarea unuiproiect care vaînsemna mai puþinibani scoºi de cetã-þeni din buzunare”

„Când vorbim despre siste-mele de termoficare, ne-am

obiºnuit sã auzim despre pier-deri pe reþea. Astãzi vorbimdespre un proiect care va re-zolva aceastã problemã. Vor-bim despre continuarea unuiproiect care va însemna maipuþini bani scoºi de cetãþenidin buzunare. Pe de altã par-te, vorbim despre nevoia de atrãi într-un mediu sãnãtos.Vâlcenii vor avea parte de maipuþinã poluare, ca urmare astandardelor înalte de calitatela care se ridicã echipamente-le achiziþionate prin proiect. Înspatele cifrelor pe care le co-municãm instituþional, avem,iatã, astfel de rezultate palpa-bile, care ne aratã cum îmbu-nãtãþesc fondurile nerambur-sabile viaþa fiecãrui cetãþean”,a spus ministrul fonduriloreuropene, Rovana Plumb.

Banii sunt neramursabili, iarinvestiþia se face în scopulconformãrii la legislaþia demediu ºi creºterii eficienþeienergetice.


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

þii de la Hajduk Split, dar ºi bul-garii de la Levski, despãrþiþi deun gol în contul „elevilor” luiKopici, iar partida retur se joa-cã la Sofia. Pe 9 august, în Ger-mania, ºi pe 16 august, în vul-canul de pe „Ion Oblemenco”,„U” Craiova întâlneºte RBLeipzig, locul 6 în sezonul tre-cut din Bundesliga. În primulduel cu invizibilii suedezi de laHacken, Leonid Sluþki a defilatpânã la 4-0 în formula: Gulacsi– Klostermann, Konate, Orban,Pintos (Mukiele) – Demme, Il-sanker, Kampl – Cunha (Hart-mann), J. Augustin, Bruma(Stierlin). Lot de 300 de mili-oane de euro, faþã de 15 milioa-ne suma ”leilor”. „Pe hârtie –declarã Devis Mangia – , avem20 la sutã ºanse, dar mergem sãne jucãm ºansa”. Aºa cum iar-na nu-i ca vara, ca sã preluãmdin lexicul full al politicienilor,nici hârtia de calcul nu-i ca iar-ba de pe teren. Un dribling fitil,ºtim noi al cui, poate reaprindesperanþa sudului. În general,deasupra patrulaterului româ-nesc din arealul european plu-teºte incertitudinea. Numaidouã etape bifate în campionat,echipele, mai mult sau mai pu-þin ajustate din mers, îºi cautã11-le infailibil de start. Poporoptimist, mai invocãm ºi ghinio-nul, deºi plaja fenomenului opo-zant s-a îngustat, iar adversariiþopãie tot mai des de bucurie cãle-a ieºit din urne Estul cu capi-tala Bucureºti. ªi uite-aºa, maipe tocuri, mai pe talpã platã, oîntindem cu gândul pânã la LigaNaþiunilor.

Ca ºi anul trecut, ca ºi încelãlalt an, echipelenoastre de hop-top re-

simt efectul de bumerang al cu-pelor europene. Dar publiculuiiubitor de fotbal nu-i place cândtraduci în cheie minorã. ªi aredreptate. Acceptã evidenþa, darnu sparge þigla de pe casã. Ori-când poate ploua cu bucate ale-se. Câþi nu s-au înfruptat meto-dic din miracole, iar miracolulnu e apanajul celor mari ºi tari.Campioana þãrii, mucalitadoamnã CFR, de care pescuito-rii în ape tulburi nu se ating de-cât empatic, ºi-a etalat slãbiciu-nea. A fost destul 0-1 cu Mal-mo, o echipã prin transparenþascorului cu puþin deasupra Bo-toºaniului (1-1 pe Someº), pen-tru ca preºedintele clubului sã-ldemitã pe Edi Iordãnescu, deumerii cãruia se încolãcise laCraiova, apoi sã alerge spre a-lrepune-n loc pe Conceicao.Clujenilor nu le rãmâne decât sãîncerce marea cu degetul înChampions League pe tãrâmsuedez. La eºec, milioanele dinCL se vor redimensiona drama-tic în EL, ceea ce, pe vremeaasta, cel cu banii ar tuna ºi arfulgera a ploaie cu nãbãdãi.Hagi ºi-a imaginat, ca fost „vi-tezist”, cã o va încolþi pe Vites-se Arnhem, ºi i-a reuºit pânã la2-2 pentru… olandezi. Arnhem,un pod prea îndepãrtat. De l-arface bucãþi Ianis & Co. Cel maibun rezultat l-au obþinut fece-sebiºtii lui Dicã, Rudar Velenjescãpând uºor cu 0-2 în manºaîntâi, turul doi, din Europa Lea-gue. Îi aºteaptã la cotiturã croa-

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Lei pentru Leipzig

Duminicã, 29 iulie, s-a desfãºurat festivita-tea de premiere a tur-

neului Cupa Imnului la fot-bal, competiþie organizatã peparcursul a douã zile de SportClub Municipal RâmnicuVâlcea ºi Primãria RâmnicuVâlcea. Au participat 350 decopii de la categorile de vâr-stã 2006, 2008 ºi 2009 de lamai multe cluburi din þarã.”Competiþia s-a desfãºurat încondiþii foarte bune. Copiii auprimit cupe, medalii, câte ominge, diplome, pachete, iarpe toatã durata turneului aubeneficiat de fructe. Le mul-þumim sponsorilor pentrusprijinul acordat: Boromir,Carrefour, Nordexim, Pigu-lin SRL”, a decarat Jean Tur-macu, preºedintele secþiei defotbal a SCM. La turneu afost prezent ºi Mihai Stoichi-þã, director tehnic al FRF.

Premiile turneului:2006locul I-LPS Tg.Jiulocul II-SCM Rm.Vâlcealocul III- Alma Sibiulocul IV- Spartak BucureºtiCel mai bun jucãtor: Turcu

Luca, SCM Rm.Vâlcea2008locul I- SCM Rm.Vâlcealocul II- Hidro Rm.Vâlcealocul III-Academia Gicã

Popesculocul IV-Juniorul Rm Vâl-

cea

Cel mai bun portar: Luca Crã-ciun-SCM Rm.Vâlcea

Cel mai bun jucãtor: AndreiIonicã-SCM Rm.Vâlcea

Cel mai bun marcator: Dui-culete Fredi

2009locul I- Athletic Slatinalocul II- Hidro Rm.Vâlcea

locul III-SCM Rm Vâlcealocul IV-Sparta BucureºtiCel mai bun portar: Udrea

Denis-Athletic SlatinaCel mai bun jucãtor: Filea

Andrei- Athletic SlatinaCel mai bun marcator:

Pufu Nicholas-SCM RmVâlcea.

Râmnicu Vâlcea:Premiaþii Cupei

Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal


Imnului la fotbal

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Preºedintele CJVâlcea,pro tradiþie

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, ConstantinRãdulescu, are o colecþie încreºtere de cãmãºi popularepe care le îmbracã la eveni-mentele de suflet. Toate suntcusute în comuna Stoeneºti,unde câteva doamne pãs-treazã cu succes tradiþiilevâlcene. Iar pentru aceastãiarnã, Costi Rãdulescu îºi vacomanda un palton, tot cumotive populare. Frumos!

Mai mare ruºinea!Lamentabil comporta-

mentul unora dintre râmni-cenii prezenþi duminicã la

festivitãþile prilejuite deZiua Imnului Naþional.Dupã ce au dat nãvalã la re-cepþia oferitã de primãrie ºila care participau ºi invitaþistrãini, inclusiv doi ambasa-dori, s-au luat harþã pe mân-care. Cei care nu au mai avutloc la îmbulzealã au cerutmâncarea de pe mesele oas-peþilor. În prealabil, se fura-serã baloanele ce urmau sãfie înãlþate într-un anumitmoment al ceremonialului.Mai mare ruºinea!

ContrasteCuiva i s-a fãcut un pic

rãu la ceremoniile prilejuitede Ziua Imnului Naþional,celebratã la Râmnicu Vâl-cea. Poate este greu de cre-zut, dar i s-a întâmplat toc-mai fostului fotbalist de topºi director tehnic al FRF,Mihai Stoichiþã. Nu, nu afost un caz de luat cu targa,un vertij-douã, acolo! Înschimb, etalon de rezistenþãau fost cei 60 de copii dinRepublica Moldova ºi Cer-nãuþi-Ucraina, care, pe 28iulie, pe o vreme ce a osci-lat între caniculã ºi ploaie,au oferit un concert de ne-uitat în scuarul Mircea celBãtrân.

Întâmplãtorsau nu?

Întâmplãtor sau nu, pre-fectul judeþului Vâlcea, Flo-rian Marin, ºi-a luat conce-diu de Ziua Imnului Naþio-nal, evenimentul de maximãanvergurã de pe agenda Pri-mãriei Râmnicu Vâlcea. Pri-lej de speculaþii în privinþarelaþiilor tensionate dintreprefect ºi primarul Gutãu.Hm!

Publ

icita

te

„Sport Club Municipal Râm-nicu Vâlcea vã aduce la cunoº-tinþã cã vineri, 27.07.2018, s-a aprobat de cãtre Consiliul deAdministraþie ale FederaþieiRomâne de Handbal preluareade cãtre SCM Râmnicu Vâlceaa echipei de handbal HCMRâmnicu Vâlcea. Începând dela acea datã, 27.08.2018, hand-balul vâlcean va fi reprezentatîn Campionatul Naþional „LigaFlorilor” ºi în Cupa EHF decãtre SCM Râmnicu Vâlcea,

HCM Râmnicu Vâlcea s-a transformatîn SCM Râmnicu Vâlcea

club ce a preluat toate jucãtoa-rele ºi staff-ul tehnic de laHCM Râmnicu Vâlcea. Secþiade handbal din cadrul Clubu-lui va fi condusã de cãtre dl.Florin Verigeanu, alãturi decare vor mai activa dl. JoiþaMarian, având atribuþii de di-rector sportiv, dl. Cristian Pes-trea (având atribuþii de Secre-tar General al Clubului), Du-mitru Marian (cu atribuþii deorganizare competiþii) ºi Adri-an Muja (atribuþii de comuni-

care cu presa ºi imagine). Încursul lunii august se va alãtu-ra ºi dl. Berbecaru Petre (cuatribuþii de consilier tehnic),care momentan a rãmas Preºe-dinte la HCM pentru definiti-varea documentelor de preda-re a HCM Râmnicu Vâlcea. Totîn cursul lunii august, organi-grama Clubului se va comple-ta cu câteva posturi necesaredesfãºurãrii în bune condiþii aactivitãþii sportive”, anunþãSCM.

Date post:	09-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

[email protected] Concurs cu circuit închis la Poliþia ... · Cel de-al treilea proiect...

Documents