ii - cvlpress.ro fileme, din partea ISJ, cei 11 copii care au obþinut nota maximã la admiterea în...

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXV, Nr. 7925marþi, 15 decembrie 2015 16 pagini 1 leu

actualitate / 3

social / 9OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- La noi în oraº e greu, Popescule,sã numeri mulþimea de pomi cares-au tãiat, dar e foarte uºor sã-i nu-meri pe cei cîþiva care i-au plantat

Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, Ion Prio-teasa, ºi întregul colectiv al instituþiei regretã pro-fund dispariþia celui care a fost

COSTICÃ RESCEANU,primarul comunei Teslui, un om deosebit, dedicat

comunitãþii care l-a ales. În aceste momente de adân-cã întristare, ne exprimãm deplina compasiune pen-tru familia îndoliatã. Sincere condoleanþe!

PoliticaPoliticaPoliticaPoliticaPoliticaimigranþilorimigranþilorimigranþilorimigranþilorimigranþilor,,,,,carburantulcarburantulcarburantulcarburantulcarburantulextremei drepteextremei drepteextremei drepteextremei drepteextremei drepte

Social-democraþii germani(SPD) s-au aflat în Congres laBerlin, de joi pânã sâmbãtã ºi, cutotul întâmplãtor, aliaþii lor, creº-tin-democraþii Angelei Merkel s-aureunit la Karlsruhe, de duminicãpânã astãzi. La doi ani de la insta-larea la putere a marii coaliþii, ºicu doi ani înaintea expirãrii man-datului acesteia, ambele mari par-tide (SPD ºi CSU/CDU) se aflã laora întrebãrilor. Criza imigranþilor,cu noianul ei de nemulþumiri la ni-velul Uniunii Europene, a divizattotul, pregãtind terenul pentru...2017.

ExcelenþaExcelenþaExcelenþaExcelenþaExcelenþava fi recompensatãva fi recompensatãva fi recompensatãva fi recompensatãva fi recompensatã

Mâine, în cadrul unei festivitãþi de amploare, cei mai buni elevi vor fipremiaþi, la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Dolj. „Vor primi diplo-me, din partea ISJ, cei 11 copii care au obþinut nota maximã la admitereaîn învãþãmântul liceal, precum ºi cei trei care au luat „zece” la Bacalau-reat. Toþi vor fi recompensaþi ºi cu câte 1.000 de lei de cãtre ConsiliulLocal Municipal Craiova”, a declarat prof. Nicuºor Cotescu, inspectorgeneral adjunct al ISJ Dolj.

CRISTI PÃTRURadiografieRadiografieRadiografieRadiografieRadiografiea suferinþei umane,a suferinþei umane,a suferinþei umane,a suferinþei umane,a suferinþei umane,într-o expoziþie deîntr-o expoziþie deîntr-o expoziþie deîntr-o expoziþie deîntr-o expoziþie defotografie dedicatãfotografie dedicatãfotografie dedicatãfotografie dedicatãfotografie dedicatãZilei InternaþionaleZilei InternaþionaleZilei InternaþionaleZilei InternaþionaleZilei Internaþionalea Drepturilora Drepturilora Drepturilora Drepturilora DrepturilorOmulu iOmulu iOmulu iOmulu iOmulu i

AdministraþiaPieþelor a gãsitrapid soluþiapentrucomercianþii delegume ºi hainevechi care aurãmas pedinafarã dupãincendiu:lucrurile revinexact la cum aufost înainte caprimãria sãamenajezetârgul desãptãmânã depe strada„Caracal”. 33333 AC

TUALITATE

pa

gin

a

Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãTârgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,Târgul de pe Caracal,rupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douãrupt în douã

2 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Sursele citate au declarat cãIoana Valmar a fost citatã sã seprezinte la Direcþia Naþionalã An-ticorupþie (DNA) Braºov pentrua da o declaraþie de martor în do-sarul retrocedãrilor ilegale de te-renuri din judeþul Ilfov, în careprejudiciul a fost estimat la peste135 de milioane de euro. Potrivitsurselor citate, Ioana Valmar, fos-ta soþie a preºedintelui Senatului,- Cãlin Popescu Tãriceanu, ar fi dato declaraþie referitoare la faptulcã, la cabinetul sãu notarial, ar fifost încheiate unele acte ºi acor-duri imobiliare legate de terenuri-le investigate în dosar. Surselecitate au precizat cã persoane care

Judecarea dosarului “Fraudela referendum”, amânatãpânã în 29 ianuarie 2016

Judecarea dosarului în careLiviu Dragnea ºi alþi peste 70de inculpaþi sunt acuzaþi defraude la referendumul din2012 a fost amânatã pentru 29ianuarie 2016, la solicitareaavocaþilor, dupã ce unul dintrejudecãtorii din complet nu a pu-tut fi prezent la termenul deluni. Completul de cinci jude-cãtori de la Înalta Curte de Ca-saþie ºi Justiþie (ICCJ) trebuiasã audieze, la termenul de ieri,inculpaþii care vor sã dea o nouãdeclaraþie în faza de apel a do-sarului. Unul dintre judecãto-rii din complet nu a putut fi pre-zent, fiind înlocuit, pentru ter-menul de luni, cu judecãtorulAida Popa. În acest context, avo-caþii au arãtat cã se impuneacordare unui nou termen dejudecatã. Cererea a fost admi-sã de instanþã, care a stabilitpentru 29 ianuarie 2016 urmã-torul termen în doarul “Frau-de la referendum”. Preºedinte-le PSD Liviu Dragnea nu a fostprezent la instanþa supremã,el fiind audiat la termenul din23 noiembrie, când a comple-tat declaraþiilor date anteriorîn faþa procurorului de caz ºi laprima instanþã, care l-a con-damnat, în 15 mai, la un an deînchisoare cu suspendare. Li-viu Dragnea a arãtat, în decla-raþia datã atunci în faþa com-pletulului format din judecãto-rii Livia Stanciu, Angela Drag-ne, Luciana Mera, LuminiþaZglindea ºi Maria FranciscaVasile, cã “tinerii voluntari”care erau în sediul partiduluiîn ziua referendumului ar fi ceice au trimis sms-urile princare oamenii erau îndemnaþisã iasã la vot, dar cã nu credecã va mai recunoaºte cinevavreodatã acest lucru.

PSD ºi PNL anunþã cã vor vota proiectul LegiiPSD ºi PNL anunþã cã vor vota proiectul LegiiPSD ºi PNL anunþã cã vor vota proiectul LegiiPSD ºi PNL anunþã cã vor vota proiectul LegiiPSD ºi PNL anunþã cã vor vota proiectul Legiibugetului de stat pe 2016bugetului de stat pe 2016bugetului de stat pe 2016bugetului de stat pe 2016bugetului de stat pe 2016

Reprezentanþii PSD ºi PNL auanunþat, ieri, în cadrul dezbateri-lor din Parlament, cã vor vota pro-iectul Legii bugetului de stat pe anul2016, în timp ce senatorul ALDE,Varujan Vosganian, a declarat cãformaþiunea sa nu va anunþa încãdacã susþine sau nu proiectul debuget, urmând sã decidã dupã dis-cutarea amendamentelor.

Liberalii vor vota proiectul legiibugetului de stat pe 2016, deºiconsiderã cã este elaborat pe uncompomis major pe care actualulGuvern a fost obligat sã-l accep-te, a declarat, luni, liderul grupului

PNL din Camera Deputaþilor, Eu-gen Nicolãescu. “PNL, prin gru-purile sale parlamentare, va votaacest buget, însã domnul Cioloº,prim ministru, doamnele ºi domniiminiºtri, trebuie sã ºtie cã nu vomface niciodatã rabat de la urmãtoa-rele principii: sustenabilitate buge-tarã, predictibilitate, transparenþã ºimãsuri luate pentru stimularea uneicreºteri economice de calitate ºi nudoar stimulatã de factori conjunc-turali”, a declarat liderul deputaþi-lor PNL, Eugen Nicolãescu. El atrecut în revistã neajunsurile pro-iectului, cauzate de mãsuri adop-

tate înaintea învestirii actualuluiCabinet. “Dezbaterea de astãzi estepe un proiect de lege elaborat peun compromis major, pe care estenevoit sã-l întreprindã acest gu-

vern, din cauza faptului cã a fostobligat sã construiascã bugetul dela condiþii impuse”, a spus EugenNicolãescu, în plenul reunit al ce-lor douã Camere.

VVVVVosganian: ALDE va face opoziþie rezonabilã la buget.osganian: ALDE va face opoziþie rezonabilã la buget.osganian: ALDE va face opoziþie rezonabilã la buget.osganian: ALDE va face opoziþie rezonabilã la buget.osganian: ALDE va face opoziþie rezonabilã la buget.Numai iubirea ºi supunerea sunt necondiþionateNumai iubirea ºi supunerea sunt necondiþionateNumai iubirea ºi supunerea sunt necondiþionateNumai iubirea ºi supunerea sunt necondiþionateNumai iubirea ºi supunerea sunt necondiþionate

Senatorul ALDE, Varujan Vos-ganian, a declarat, ieri, cã for-maþiunea sa nu va anunþa încãdacã susþine sau nu proiectul debuget, urmând sã decidã dupãdiscutarea amendamentelor,adãugând cã ALDE va face“opoziþie rezonabilã” ºi nu vasusþine necondiþionat Guvernul.“ALDE, prin aceste dezbateri,îºi confirmã încã odatã rolulasumat de partid de opoziþie.Din pãcate, singurul partid deopoziþie din Parlament. Princeea ce facem acum, prin ati-tudinea pe care o avem, noi de-finim acest concept de opoziþie

rezonabilã: nu eºti impotrivã cutot dinadinsul, în mod pãtimaº,ci atitudinea, când este împo-trivã, este temeinicã”, a afirmatVosganian. Vosganian a criticat“aprobarea necondiþ ionatã”pentru proiectul Legii bugetu-lui de stat manifestatã de PSDºi PNL, comentând cã “numaiiubirea ºi supunerea sunt ne-condiþionate”. ALDE nu vaanunþa în acest moment cum vavota la buget, a adãugat sena-torul, spunând cã va urmãridezbaterile privind amendamen-tele, mai ales cele ale ALDE,apoi va lua o decizie.

PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016PSD va vota proiectul Legii

bugetului de stat pe anul 2016, aanunþat, ieri, în cadrul dezbate-rilor din Parlament, deputatul so-cial-democrat Viorel ªtefan, carea afirmat cã acest gest poate fiinterpretat ca un al doilea vot de

încredere acordat GuvernuluiCioloº, dupã învestiturã. “Gru-purile noastre parlamentare vorvota proiectul de buget pe anul2016, aºa cum a fost amendat ºiuºor modificat prin raportul co-misiilor de specialitate. În opinia

noastrã, acesta ar fi al doilea votde încredere pentru acest Cabi-net”, a spus Viorel ªtefan, pre-ºedintele Comisiei de buget-finan-þe din Camera Deputaþilor. So-cial-democratul a afirmat cã oeventualã cãdere a bugetului de

stat în Parlament ar echivala cuo moþiune de cenzurã, ceea cePSD, “în acest context”, nu îºidoreºte. Viorel ªtefan a afirmatînsã cã sunt ºi elemente din bu-get unde sunt probleme, mai alespentru domenii cheie.

Fosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, audiatãFosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, audiatãFosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, audiatãFosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, audiatãFosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, audiatãca martor în dosarul lui Remus Tca martor în dosarul lui Remus Tca martor în dosarul lui Remus Tca martor în dosarul lui Remus Tca martor în dosarul lui Remus Truicãruicãruicãruicãruicã

Ioana Valmar, fosta soþie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, a fostaudiatã la DNA Braºov, în calitate de martor, în dosarul privindretrocedãri ilegale de terenuri, în care sunt cercetaþi prinþulPaul, Remus Truicã, Dan Andronic, Lucian Mateescu ºi MariusMarcovici, potrivit unor surse judiciare.

se ocupau de aceste retrocedãride terenuri i-ar fi solicitat sã în-cheie acte cu alte sume decât celestabilite în normele privind tarife-le de onorarii, cererile fiind respin-se de Ioana Valmar.

În dosarul privind retrocedãriilegale de terenuri în Ilfov suntcercetaþi prinþul Paul, Remus Trui-cã ºi avocatul Robert Roºu, toþi înarest la domiciliu, Dan Andronic,Claudiu Mateescu, Marius Marco-vici, fost consilier al lui Cãlin Po-pescu Tãriceanu, ºi Gheorghe Sin,preºedintele Academiei de ªtiinþeAgricole, în cazul acestora fiindluatã mãsura controlului judiciar.Potrivit procurorilor DNA, înce-

pând din anul 2006, prinþul Paul i-a promis lui Remus Truicã ºi aso-ciaþilor lui din grupul infracþional,între care Robert Roºu, MariusMarcovici, Lucian Mateescu ºiDan Andronic, o cotã parte impor-tantã, între 50% ºi 80%, din va-loarea bunurilor pe care le reven-

dica ºi, ulterior, le-a ºi dat acesto-ra bunurile, pe mãsura obþineriilor, în schimbul intervenþiei mem-brilor grupului pe lângã funcþionaripublici cu atribuþii în reconstitui-rea sau retrocedarea dreptului deproprietate din Bucureºti ºi din altejudeþe sau pe lângã judecãtori.

cuvântul libertãþii / 3marþi, 15 decembrie 2015 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Social-democraþii germani(SPD) s-au aflat în Congres laBerlin, de joi pânã sâmbãtã ºi, cutotul întâmplãtor, aliaþii lor, creº-tin-democraþii Angelei Merkel s-au reunit la Karlsruhe, de dumini-cã pânã astãzi. La doi ani de lainstalarea la putere a marii coali-þii, ºi cu doi ani înaintea expirãriimandatului acesteia, ambele maripartide (SPD ºi CSU/CDU) seaflã la ora întrebãrilor. Criza imi-granþilor, cu noianul ei de nemul-þumiri la nivelul Uniunii Europene,a divizat totul, pregãtind terenulpentru ...2017. Aplaudatã ca per-sonalitatea anului 2015, decretatãde Time, cancelarul lumii libere,Angela Merkel are dificultãþi pe

MIRCEA CANÞÃRplan intern din cauza politicii saleîn chestiunea refugiaþilor, care aplasat-o prost în sondaje. Intere-santã a fost atitudinea lui SigmarGabriel, vice-cancelar, ministrulEconomiei, dar ºi liderul SPD, lacongresul partidului sãu, prin am-bivalenþa etalatã: dupã ce a spuscã nimic n-ar întrista-o mai multepe Angela Merkel decât o victo-rie a Frontului Naþional în Franþa,a cerut creºtin-democraþilor sã-lcheme la ordin pe prietenul lor,Nikolas Sarkozy, care preferã sãcontribuie la victoria dreptei radi-cale, decât sã facã baraj în caleaacesteia cu socialiºtii. În cele dinurmã, turul doi al alegerilor regio-nale în Franþa s-a soldat cu un

mare eºec al Frontului Naþional,care câºtigase detaºat primul tur.Sigmar Gabriel a evitat o tuºareexplicitã a Angelei Merkel pentrupolitica largã a acesteia în privin-þa imigranþilor, de neînþeles pentrunu puþini, susþinutã prin natura în-þelegerilor convenite ºi de stânga,deºi numeroºi observatori consi-derã cã aceastã atitudine a servitextremei drepte, aidoma unui „car-burant”, cum scrie cotidianul Sud-deutsche Zeitung. Partidele anti-euro ºi anti-europene au dobânditvizibilitate în sondaje. Vineri, 11decembrie a.c., social-democraþiigermani nu l-au reales pe SigmarGabriel preºedinte deºi era singu-rul candidat, reproºându-i politica

extrem de centristã. O vesteproastã ºi pentru Angela Merkel,care îºi vede aliatul politic într-oposturã deloc tonicã. Acum doreº-te explicit „reducerea fluxului derefugiaþi”, dupã ce nu fixase limitela primirea acestora, ºi poartã dis-cuþii de intensificare a controale-lor la frontiere. Refuzã însã sã în-chidã porþile refugiaþilor, în nume-le imperativelor umanitare. Ori-cum mandatul sãu de preºedinteal CDU nu este suspus revalidã-rii. Preºedintele CSU, Horst See-hofer, braþul bavarez al CDU, s-adorit la un moment dat un pucistpotenþial contra Angelei Merkel,dar ºi-a atenuat exprimarea con-tondentã. Traumatizaþi de istorie,

Politica imigranþilorPolitica imigranþilorPolitica imigranþilorPolitica imigranþilorPolitica imigranþilor,,,,,carburantul extremei dreptecarburantul extremei dreptecarburantul extremei dreptecarburantul extremei dreptecarburantul extremei drepte

germanii se alarmeazã la miºcã-rile populiste dezvoltate în Euro-pa. Ei îi reproºeazã Angelei Mer-kel politica ortodoxã bugetarã,care creazã ºi curente populisteºi xenofobie. Cu toate acestea,ºi acest detaliu meritã reþinut,coaliþia CDU/SPD este un mo-del de bunã guvernare, prin re-zultatele concrete care nu maitrebuie reiterate, dovadã bunasãnãtate economicã. Cancelarula subliniat importanþa relocalizãriia 160.000 de refugiaþi sosiþi înGrecia ºi Italia ºi mãsura va filuatã între partenerii europenii lasummitul de la Bruxelles consa-crat acesatei chestiuni, care seva þine joi ºi vineri.

Târgul de sãptãmânã de pe stra-da „Caracal”, care a fost mistuitde flãcãri în incendiul din seara devinerea trecutã, va fi mutat de aco-lo. Reprezentanþii administraþieipieþelor au declarat cã se aºteaptã

Târgul de pe Caracal, rupt în douãTârgul de pe Caracal, rupt în douãTârgul de pe Caracal, rupt în douãTârgul de pe Caracal, rupt în douãTârgul de pe Caracal, rupt în douãAdministraþia Pieþelor a gãsit rapid soluþia pentru comercianþii de legume ºi haine

vechi care au rãmas pe dinafarã dupã incendiu: lucrurile revin exact la cum au fostînainte ca primãria sã amenajeze târgul de sãptãmânã de pe strada „Caracal”.

rezultatul cercetãrilor care se facacum de cãtre organele abilitate,dupã care comercianþii vor fi ghi-daþi spre alte noile locaþii. „Luãmîn calcul mutarea târgului sãptã-mânal de pe strada Caracal. Aºtep-

tãm rezultatul cercetãrilor pe carele fac autoritãþile competente cuprivire la cauzele declanºãrii incen-diului ºi, în funcþie de acestea, seva dispune mutarea tuturor acti-vitãþilor care se fãceau pe acel am-plasament”, a declarat Adrian Dinu,purtãtorul de cuvânt al SC Pieþe ºiTârguri Craiova.

Este o soluþie temporarãPotrivit reprezentanþilor SC Pie-

þe, târgul de sãptãmânã va fi îm-pãrþit în douã locaþii. Comercian-þii care vindeau en-gros legume ºifructe vor fi mutaþi în Piaþa Chi-riac, iar cei care comercializau hai-ne ºi încãlþãminte second-handvor fi cazaþi pe platforma betona-tã a fostei autobaze RAT. Cu altecuvinte, lucrurile vor reveni la sta-diul la care au fost înainte de a selua decizia de amenajare a unui noutârg, cel de pe actualul amplasa-ment. ”Este o soluþie temporarãla care ne-am gândit. Comercian-þii de legume ºi fructe au mai fostîn Piaþa Chiriac ºi este o locaþiebunã pentru ei. La fel ºi celãlaltamplasament, de pe strada Dimi-trie Gerota, târgul a mai funcþio-nat odatã acolo”, a mai spus AdrianDinu.

În 2017, se promit amenajãriLa fosta autobazã RAT sunt ca-

zate acum firmele care lucreazã laºantierele pentru refacere a infras-tructurii din cartierul „1 Mai”, darreprezentanþii SC Pieþe spun cãacestea vor pleca la începutul anu-lui viitor, iar comercianþii de hainesecond-hand vor putea sã ocupeimediat acel spaþiu. Pentru înce-put, ei nu vor gãsi acolo amena-

jãri, însã autoritãþile spun cã am-plasamentul va fi dotat cu tot cetrebuie, urmând sã fie alocaþi spe-cial bani de la buget. „În bugetulde anul viitor, se va avea în vedereprevederea de fonduri pentru în-tocmirea documentaþiei – studiu defezabilitate ºi proiect tehnic – pre-cum ºi pentru execuþia lucrãrilorde amenajare a locaþiei”, a maispus Adrian Dinu.

Pleacã ºi chioºcariiTârgul va fi desfiinþat cu totul,

autoritãþile impunându-le ºi co-mercianþilor care vindeau diferitemãrfuri sã-ºi dezasambleze, la rân-dul lor, micile magazine. Potrivitreprezentanþilor SC Pieþe, mulþidintre chioºcarii de acolo erau încurs de a-ºi reface spaþiile comer-ciale deoarece erau neconformecu regulamentul. „Toate chioºcu-rile care erau în târg vor trebui sãfie demolate. Comercianþii sunt ceicare vor face acest lucru pe chel-tuiala lor”, a precizat Dinu. Ca ºiceilalþi comercianþi, ºi aceºtia vorfi ghidaþi spre noua locaþie de pestrada Dimitrie Gerota de îndatãce amplasamentul va putea fi ocu-

pat. Cât priveºte taxele pe careaceºtia le vor plãti, autoritãþileapreciazã cã vor fi aproximativegale.

Autoritãþile au mai încercato reziliere

SC Pieþe ºi Târguri Craiova iaîn calcul nu doar pãrãsirea totalã atârgului, dar ºi rezilierea contractu-lui cu SC Texind SA, firma con-trolatã de Andi Gaiu de la care aînchiriat terenul de 35.000 de me-tri pãtraþi ºi pentru care a plãtit ochirie de 15.000 de euro. Autori-tãþile locale au luat în calcul, încãdin varã, sã rezilieze respectivulcontract ºi sã mute târgul într-oaltã locaþie, însã nu a reuºit acestlucru. Deºi a invocat faptul cã celde la care s-a concesionat terenulnu ºi-a îndeplinit obligaþiile care îireveneau prin contract, anume sãbetoneze toate aleile târgului, con-tractul nu a putut fi întrerupt.Pânã în iunie 2015, firma Texindîncasase, din chiriile de la târgulde pe strada „Caracal”, suma de345.000 de euro.

LAURA MOÞÎRLICHE

4 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Autorul tentativei de jaf comi-sã pe 20 februarie a.c. la Asocia-þia de Proprietari nr. 22 Eroilor,din Craiova, Alexandru LucianNeacºu, de 30 de ani, din muni-cipiul Craiova a fost gãsit vinovatºi condamnat, pe fond, la Tribu-nalul Dolj. Judecãtorii l-au gãsitvinovat de tentativã de omor cali-ficat, pentru care a primit 7 ani ºi6 luni de închisoare ºi de tentati-vã de tâlhãrie, pentru care a pri-mit 2 ani ºi 6 luni, cele douã pe-depse fiind contopite într-o pe-deapsã totalã de 8 ani ºi 4 luni dedetenþie: „Condamnã pe inculpa-tul NEACªU ALEXANDRU LU-CIAN la pedeapsa de 7 ani ºi 6luni închisoare. Condamnã incul-patul la pedeapsa de 2 ani ºi 6luni închisoare. Contopeºte pe-depsele aplicate mai sus inculpa-tului în pedeapsa cea mai grea de

Potrivit reprezentanþilor IPJDolj, în cursul zilei de dumini-cã, poliþiºti din cadrul Serviciu-lui de Investigaþii Criminale Dol-j, împreunã cu poliþiºti din ca-drul Postului de Poliþie Malu

Conform reprezentanþilor Ser-viciului Teritorial al Poliþiei deFrontierã (STPF) Dolj, duminicãdupã-amiazã, în jurul orei 16.40,la Punctul de Trecere a Frontie-rei Calafat s-a prezentat pentru aefectua formalitãþile de frontierãcetãþeanul bulgar Dimitrov K., învârstã de 51 ani, la volanul unuiautoturism marca Audi A6, înma-triculat în Bulgaria. Cu ocaziacontrolului de frontierã ºi în urmaverificãrilor specifice, poliþiºtii defrontierã au constatat cã autotu-rismul figureazã ca fiind furat,

Audi furat din GermaniaAudi furat din GermaniaAudi furat din GermaniaAudi furat din GermaniaAudi furat din Germaniadescoperit la PTF Calafatdescoperit la PTF Calafatdescoperit la PTF Calafatdescoperit la PTF Calafatdescoperit la PTF Calafat

Poliþiºtii de frontierã din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei(PTF) Calafat au depistat, duminicã, un autoturism marca Audi A6, carefusese declarat de autoritãþile din Germania ca fiind furat, în aceeaºi zi.Maºina a fost reþinutã la sediul PTF Calafat pânã la lãmurirea situaþiei.

alertã introdusã de Germania îndata de 13.12.2015. Luat la în-trebãri, cetãþeanul bulgar a decla-rat cã nu are cunoºtinþã desprecele constatate, el împrumutândautoturismul pentru aceastã de-plasare de la un conaþional. Poli-þiºtii de frontierã au indisponibi-lizat autoturismul, în valoare de11.500 de lei, la sediul S.T.P.F.Calafat, iar în cauzã se efectuea-zã cercetãri sub aspectul sãvâr-ºirii infracþiunii de tãinuire la furt,dupã cum au precizat reprezen-tanþii unitãþii.

Doljean urmãrit internaþionalpentru jaf armat în Austria

în arestul IPJ DoljUn tânãr de 23 de ani, din comuna Malu Mare, suspectat de

jaf armat în Austria, faptã comisã la sfârºitul sãptãmâniitrecute, a fost arestat, ieri, în baza mandatului emis de Curteade Apel Craiova pe o perioadã de 15 zile, timp în care trebuieprezentat mandatul european de arestare emis pe numele sãu.Tânãrul urmeazã sã fie extrãdat.

Mare ºi cu sprijinul „mascaþilor”de la Serviciul de Acþiuni Spe-ciale au acþionat pe linia depis-tãrii ºi prinderii persoanelor ur-mãrite în temeiul legii. În urmaactivitãþilor specifice întreprin-

se, în localitatea Malu Mare, afost depistat Robert CristianDãbuleanu, de 23 de ani, din lo-calitate. Tânãrul era cãutat deautoritãþile judiciare austriece,care au emis pe numele acestuiaun mandat european de aresta-re, în vederea extrãdãrii, fiindsuspectat de comiterea unei in-fracþiuni de jaf armat – tâlhãrieîn formã agravantã. Doljeanuleste bãnuit cã, la sfârºitul sãptã-mânii trecute, vineri, 11.12.2015,în localitatea Rechnitz, Austria,a ameninþat viaþa ºi integritateacorporalã a angajaþilor unei uni-tãþi bancare, îndreptând o armãcãtre aceºtia ºi forþându-i sã-idea suma de 7800 euro, în sco-pul însuºirii pe nedrept. Se parecã imediat ce a dat lovitura tâ-nãrul a revenit acasã. Dãbulea-nu a fost prezentat ParchetuluiCurþii de Apel Craiova care a dis-pus reþinerea pentru o perioadãde 24 ore, iar ieri a fost prezen-tat Curþii de Apel Craiova care i-a emis mandat de arestare pre-ventivã pe 15 zile în vederea de-marãrii procedurii de extrãdare.Cel în cauzã a fost introdus înArestul IPJ Dolj.

Opt ani ºi 4 luni de puºcãrie pentru autorul tentativeiOpt ani ºi 4 luni de puºcãrie pentru autorul tentativeiOpt ani ºi 4 luni de puºcãrie pentru autorul tentativeiOpt ani ºi 4 luni de puºcãrie pentru autorul tentativeiOpt ani ºi 4 luni de puºcãrie pentru autorul tentativeide jaf de la Asociaþia de Proprietari „Eroilor”de jaf de la Asociaþia de Proprietari „Eroilor”de jaf de la Asociaþia de Proprietari „Eroilor”de jaf de la Asociaþia de Proprietari „Eroilor”de jaf de la Asociaþia de Proprietari „Eroilor”

Craioveanul de 30 de ani, care a înjunghiat-o, înluna februarie, pe casiera Asociaþiei de Proprietarinr. 22 Eroilor din Craiova a fost condamnat, dejudecãtorii Tribunalului Dolj, la 8 ani ºi 4 luni deînchisoare cu executare pentru tentativã de omorcalificat ºi tentativã de tâlhãrie calificatã. Hotãrâ-rea nu este definitivã, putând fi atacatã cu apel laCurtea de Apel Craiova, iar între timp bãrbatulrãmâne în spatele gratiilor. Victima sa nu s-a con-stituit parte civilã, astfel cã inculpatul are de achi-tat cheltuielile de spitalizare ale acesteia ºi 1000 delei cheltuieli judiciare.

7 ani ºi 6 luni închisoare la carese adaugã 1/3 din pedeapsa de 2ani ºi 6 luni închisoare urmândca inculpatul sã execute în finalpedeapsa de 8 ani ºi 4 luni închi-soare”, se aratã în sentinþa pro-nunþatã joi, 10 decembrie a.c. Înplus, inculpatul trebuie sã achitecheltuielile de spitalizare ale femeiipe care a rãnit-o, în valoare de1,277.94 lei. Hotãrârea nu estedefinitivã, putând fi atacatã la Cur-tea de Apel Craiova, iar pânãatunci a fost menþinutã arestareapreventivã a lui Neacºu.

Reamintim cã, din investigaþii-le poliþiºtilor Serviciului de Inves-tigaþii Criminale ai IPJ Dolj ºidupã audierea autorului s-a stabi-lit cã, vineri, 20 februarie 2015,Alexandru Lucian Neacºu, înar-mat cu un cuþit, s-a dus la sediulAsociaþiei de Proprietari nr. 22

Eroilor, din cartierul Valea Roºie,s-a învârtit pe acolo, iar când avãzut cã femeia a rãmas singurãa intrat ºi s-a apropiat de ea, spu-nându-i cã vrea sã achite întreþi-nerea pentru un apartament. I-acerut apoi sã-i dea toþi banii, iarcând Paula Piþigoi i-a spus cã nuare, a sãrit la ea cu cuþitul. Feme-ia a þipat, s-a zbãtut, astfel cã,

dupã ce a înjunghiat-o în zonagâtului ºi în piept, bãrbatul a fu-git, fãrã sã ia ceva ºi a ascunscuþitul. Acesta cunoºtea zona pen-tru cã a locuit în cartierul ValeaRoºie, iar la momentul comiteriifaptei stãtea cu chirie în „GeorgeEnescu”. Nu avea nici un fel devenituri, ºi le-a spus anchetatori-lor cã avea nevoie de bani sã-ºi

achite chiria, de aceea a încercatsã o jefuiascã pe casierã. A fostarestat preventiv pe 22 februariea.c., iar pe 19 martie a.c. s-a în-registrat la Tribunalul Dolj dosa-rul în care bãrbatul a fost deferitjustiþiei, dosarul ieºind din proce-dura de camerã preliminarã la în-ceputul lunii mai, când a începutºi procesul.

marþi, 15 decembrie 2015 cuvântul libertãþii / 5socialsocialsocialsocialsocial

ANPDCA solitã cercetarea admi-nistrativã a tuturor angajaþilor carenu ºi-au îndeplinit corespunzãtoratribuþiile de serviciu sau cele cedecurgeau din actele normative învigoare ºi, dupã caz, vor fi sesizateorganele de cercetare penalã, în si-tuaþia în care sunt identificate as-pecte infracþionale în legãturã curealizarea sarcinilor de serviciu. Adouã mãsurã constã în verificareamodului în care, în exercitarea atri-buþiilor de serviciu, psihologii careau gestionat cele douã cazuri au res-pectat prevederile Codului deonto-logic al profesiei de psiholog cu dreptde liberã practicã ºi ale Codului deprocedurã disciplinarã. „Potrivit no-tei de control, este responsabil pen-tru implementarea acestei mãsuriColegiul Psihologilor din România”,se precizeazã într-un comunicat depresã remis redacþiilor.

Patru mãsuri care vor fi implementate de DGASPC DoljPatru mãsuri care vor fi implementate de DGASPC DoljPatru mãsuri care vor fi implementate de DGASPC DoljPatru mãsuri care vor fi implementate de DGASPC DoljPatru mãsuri care vor fi implementate de DGASPC DoljConsiliul Judeþean (CJ) Dolj a luat act, ieri, de con-

cluziile acþiunii de control dispuse de cãtre AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºiAdopþie (ANPDCA) la Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului (DGASPC) Dolj, ca ur-mare a evenimentelor regretabile care s-au petrecut cudoi copii aflaþi sub mãsura plasamentului. Patru mã-suri care vor fi implementate în perioada imediat ur-mãtoare, mãsuri care au fost aduse la cunoºtinþa condu-cerii CJ Dolj printr-o notã de control.

Acordarea de asistenþã psiho-logicã de suport

Reprezentanþii Autortãþii Naþi-onale atrage atenþia vizavi de mo-dul în care sunt acordaþi ºi ges-tionaþi banii de buzunar. În acestcontext, „vor fi respectate întoc-mai prevederile standardului 11 dinOrdinul nr. 21/2004 pentru apro-barea standardelor minime obliga-torii privind serviciile pentru pro-tecþia copilului de tip rezidenþial,coroborat cu prevederile art. 129,alin. 1 din Legea 272/2004, pri-vind protecþia ºi promovareadrepturilor copilului, republicatã.“Este indicat ca responsabil pen-tru implementarea acestei mãsuriDirectorul General al DGASPCDolj. ªi ultima mãsurã pe careDGASPC Dolj o are în vederespre implementare, constã în acor-

darea de asistenþã psihologicã desuport pentru toþi beneficiarii Com-plexului de Servicii Specializate deTip Rezidenþial 1 Mai, pentru de-pãºirea situaþiei de crizã ºi preve-nirea altor evenimente nedorite.Totodatã, Consiliul Judeþean Dolja dispus sesizarea Filialei Terito-

riale Dolj a Colegiului Psihologilordin România. În egalã mãsurã,Comisia de Disciplinã din cadrul CJDolj s-a autosesizat, urmând sãanalizeze aspectele cuprinse în do-cumentul transmis de cãtre AN-PDCA. „Consiliul Judeþean Doljaºteaptã, totodatã, ºi concluziile

celorlalte acþiuni de verificare de-rulate la nivelul DGASPC Dolj înaceste cazuri: ancheta internã, ceaa organelor de cercetare penalã,precum ºi cea a Instituþiei Avoca-tul Poporului”, se mai precizeazãîn comunicatul respectiv.

MARGA BULUGEAN

În cadrul ediþiei a 7-a a programului, or-ganizaþiile non-profit ºi asociaþiile care deru-leazã proiecte de terapie prin artã ºi terapieemoþionalã pentru copii ºi tineri cu deficien-þe, boli cronice sau în curs de recuperaredupã afecþiuni grave, au depus 87 de pro-iecte. Dintre acestea, în urma unui procesde evaluare ºi jurizare, au fost selectate pen-tru finanþare integralã sau parþialã 19 proiec-te care vor fi implementate în perioada de-cembrie 2015 – august 2016.

„În cele ºapte ediþii ale Programului MOLpentru Sãnãtatea Copiilor au fost înscrise peste

Peste 1.000 de copii ºi tineri cu nevoiPeste 1.000 de copii ºi tineri cu nevoiPeste 1.000 de copii ºi tineri cu nevoiPeste 1.000 de copii ºi tineri cu nevoiPeste 1.000 de copii ºi tineri cu nevoispeciale vor beneficia de terapii alternativespeciale vor beneficia de terapii alternativespeciale vor beneficia de terapii alternativespeciale vor beneficia de terapii alternativespeciale vor beneficia de terapii alternative

MOL România ºi Fundaþia pentru Comunitate au anunþat organizaþiile non-profitcare vor beneficia de finanþare în cadrul celei de-a ºaptea ediþii a Programului MOLpentru sãnãtatea copiilor. Proiectele organizaþiilor desemnate câºtigãtoare vor fi folo-site pentru sprijinirea, prin terapii alternative, a peste 1.000 de copii cu deficienþe, bolicronice sau care se aflã în curs de recuperare dupã afecþiuni grave.

700 de proiecte, majoritatea având ca obiectreintegrarea psiho-socialã a copiilor cu diza-bilitãþi. De asemenea, am remarcat în ediþiilemai recente cã unele dintre propuneri au cascop pre-profesionalizarea. Ne bucurãm cãprimim proiecte de calitate pe care le putemsusþine ºi care aratã efortul comunitãþilor ºi alONG-urilor pentru a facilita accesul a cât maimultor copii ºi adolescenþi cu probleme gravede sãnãtate la educaþie, inclusiv la cunoºtin-þele care în viitor pot asigura ºi îndeplinireacriteriilor de ocupare a unui loc de muncã.Dorim sã susþinem în continuare acest pro-

gram prin care sprijinim soluþionarea unorprobleme, alãturi de specialiºti ºi de familiilecelor afectaþi”, a declarat Kinga Daradics, CEOºi Country Chairman al MOL România.

Fondurile disponibile se ridicã la suma de313.500 lei

Fondurile alocate de MOL România pen-tru aceastã ediþie a Programului sunt de313.500 lei. Dintre cele 19 ONG-uri câºti-gãtoare, 7 vor obþine finanþare pentru primadatã în timp ce altele 12 s-au mai numãratprintre beneficiari în ediþii anterioare ale aces-tui Program.

Proiectele câºtigãtoare vizeazã explorareaºi aplicarea de terapie prin artã, meloterapie,ludo-terapie, terapie prin dans, hidroterapie,stimulare senzorialã, drama terapie, bibliote-rapie, „legacy making”, atelierele de teatru,terapia asistatã de animale, terapie experienþi-alã, terapii combinate, respectiv reabilitareapsiho-socialã ºi dezvoltarea unor competen-þe. „Diversitatea proiectelor ºi, implicit, a te-rapiilor alese pentru finanþare prin acest pro-gram aratã larga viziune a juriului în selecta-rea proiectelor. Pregãtirea specialiºtilor ºi ex-perienþa dobânditã în decursul celor ºase edi-þii anterioare ale programului asigurã evalua-rea complexã ale fiecãrui proiect înscris. Deasemenea, rezultatele obþinute precum ºi pre-zentarea acestora cãtre publicul larg odatã culansarea noii ediþii, asigurã o bunã comunica-re între organizaþiile din domeniu, specialiºti,organizatorul programului ºi finanþator, în

beneficiul copiilor cu dizabilitãþi ºi familiilorcare cautã soluþii de duratã pentru aceºti co-pii”, a declarat András Imre, directorul exe-cutiv al Fundaþiei Pentru Comunitate.

Peste 8.000 de copii ºi tineri au fostsprijiniþi în anii trecuþi

Programul MOL – Pentru sãnãtatea copii-lor este organizat de Fundaþia pentru Comu-nitate din fondurile puse la dispoziþie de MOLRomânia. Programul a fost lansat în 2009 ºieste destinat organizaþiilor non-profit, respectivorganizaþiilor nonguvernamentale (fundaþii,asociaþii, federaþii) ºi organizaþiilor religioasecare deruleazã proiecte de terapie pentru co-pii cu deficienþe, boli cronice sau în curs derecuperare dupã afecþiuni grave. Proiecteleeligibile sunt programe de terapie emoþionalã:terapii de grup, terapii prin trãiri personalepozitive, prin experienþe ºi acumulãri perso-nale, proiecte de terapie prin artã: instrumen-te vizuale, muzicã, activitãþi de auto-exprimarecreativã, individualã ºi de grup. În cele ºaseediþii precedente, MOL România a sponsori-zat 109 proiecte cu aproape 1,76 milioane delei, beneficiarii fiind peste 8.000 de copii ºitineri. Concursul de proiecte pentru cea de-aºaptea ediþie a fost lansat la 1 octombrie, iartermenul de trimitere a dosarelor de proiectea fost 30 octombrie 2015. Fiecare organiza-þie a putut sã beneficieze de o sumã de maxi-mum 20.000 lei sub formã de prefinanþare,iar fondurile totale disponibile au fost de313.500 lei.

RADU ILICEANU

marþi, 15 decembrie 20156 / cuvântul libertãþii dezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralãdezvoltare ruralã

Sistemul de irigaþii în Româ-nia este, la aproape un sfert deveac de prefaceri abusurde, la li-mita unui sfârºit neîndoielnic.Autoritãþile au realizat, poate, cãeste momentul sã facã ceva, atâtcât nu este prea târziu. ªi, auvotat, graþie unui consens politiclarg, implementarea strategieisectorului de irigaþii conformLegii nr. 269/2015. Aceasta laart. 57 stabileºte: “contractulmultianual se încheie de furnizo-rul de apã cu organizaþii, federa-þii ºi alþi beneficiari pentru o pe-rioadã de minimum 5 ani”. Seîncearcã, aºadar, sã se asigure ostabilitate a contractelor necesa-re derulãrii unei activitãþi produc-tive agricole. Pentru a duce de-mersul la bun sfârºit, vecheacoaliþie parlamentarã a reuºit sãvoteze un proiect de anvergurã,poate unic în agricultura româ-neascã postdecembristã.

Numai cã, la discuþiile pe temabugetului pentru 2016, fostul mi-nistru al Agriculturii, Daniel Con-stantin, a încercat sã câºtige bilealbe, deºi banii pe care îi propu-se, 508 milioane de lei, erau pes-te sumele prevãzute în strategianaþionalã de dezvoltare a sistemu-lui de irigaþii. Amendamentuldeputatului ALDE, Daniel Con-stantin, a fost, astfel, respins decele douã Comisii, mai ales pen-tru cã nu a prevãzut de unde vorproveni banii solicitaþi. Argu-mentele: din fondul de rezervãla dispoziþia Primului Ministru ºio mai bunã colectare a taxelor

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

Deºi s-au mai cerut, suplimentar, circa 500 de milioane de lei,

Programul naþional de irigaþiiProgramul naþional de irigaþiiProgramul naþional de irigaþiiProgramul naþional de irigaþiiProgramul naþional de irigaþiirãmâne în picioare cu miliardul de euro promisrãmâne în picioare cu miliardul de euro promisrãmâne în picioare cu miliardul de euro promisrãmâne în picioare cu miliardul de euro promisrãmâne în picioare cu miliardul de euro promisSenatul ºi Camera Deputaþilor, prin Comisii-

le pentru agriculturã, silviculturã ºi dezvoltareruralã, au emis un Aviz Comun asupra proiec-tului bugetului de stat pe anul 2016 cu nr. XXI-II/297/11.12.2015 prin care majorarea bugetuluiMinisterului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale,pentru anul 2016, cu suma de 508.000 mii leipentru implementarea Strategiei sectorului deirigaþii, în conformitate cu art. III, alin 1, dinLegea Nr.269/2015 a fost respinsã. Suma era

necesarã pentru reabilitarea sistemului de iri-gaþii ºi reprezenta diferenþa dintre suma aloca-tã ºi suma prevãzutã în mod expres în art. III,alin 1, din Legea nr.269/2015. Sursele de finan-þare ar fi fost: fondul de rezervã la dispoziþiaPrimului Ministru, precum ºi o mai bunã colec-tare a taxelor ºi impozitelor. De precizat cã,amendamentul a aparþinut fostului ministru alAgriculturii, Daniel Constantin. Ce logoree prin-dem când trecem în banca opoziþiei!

ºi impozitelor nu au rezistat înfaþa membrilor Comisiilor debuget-finanþe.

Decât ipocrit, mai bine tãcutFostul ministru al Agriculturii,

Daniel Constantin, dupã ce s-avãzut cu amendamentul respins,a dat fuga la presã ºi a vãrsat la-crimi de durere neprihãnitã pen-tru colapsul agriculturii româ-neºti. Numai aºa a fost posibil,ca mai multe ziare centrale ºiposturi tv cu acoperire naþionalãsã inducã falsa percepþie cã par-lamentarii ar fi respins programulmultianual de investiþii în siste-mul de irigaþii ºi nu doar sumade 508 milioane de lei solicitatãsuplimentar. Deputatul DanielConstatin a afirmat cã “este unargument ruºinos al colegilor dinComisia de Buget-Finanþe. Vor-bim de o lege care a fost aproba-tã, Bugetul pe 2016 încalcã olege. Ea trebuie construitã pe le-gile în vigoare. În 12 noiembrie,preºedintele Iohannis a aprobat olege ºi, pentru prima datã în 27de ani, alocam un buget pentruirigaþii în agriculturã. Pe vremeamea, din 2012, am acordat 128de milioane de lei pentru irigaþii.Era important sã alocãm ºi pen-tru infrastructura principalã. Îm-preunã cu premierul Cioloº, din2013, am încercat sã gãsim sur-se de finanþare”.

Sã visãm, cã e gratis!Despãgubirile pentru inundaþiile

din 2014 au costat România pes-

te 10 milioane de euro, pentru se-ceta prelungitã din 2015, cu multmai mult; astfel cã, o iniþiativã dea rezolva de la rãdãcinã o proble-mã atât de gravã precum lipsa sis-temului de irigaþii este mai multde obligatorie. Deputaþii au adop-tat la 13 octombrie a.c. Ordonan-þei de urgenþã a Guvernului nr.4/2015 pentru modificarea Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernuluinr.82/2011 privind unele mãsuri deorganizare a activitãþii de îmbu-nãtãþiri funciare, în care au fostincluse amendamentele privindsistemul naþional de irigaþii, prin-tre care ºi investiþii de circa 1miliard de euro în intervalul2016-2020. Prima tranºã de 145de milioane de euro va fi acorda-tã din 2016.

Deputaþii au votat în favoareaacestor amendamente, dupã ce,iniþial, acestea au fost introduseîn altã ordonanþã referitoare laîmbunãtãþirile funciare, care nu aîntrunit numãrul necesar de vo-turi pentru a fi adoptatã. PNL s-aabþinut la vot, acuzând neclaritãþiîn text cu privire la modalitatea încare sunt alocaþi banii, iar foartemulþi parlamentari ai coaliþiei aulipsit la sesiunea de vot.

Impactul reabilitãrii asupra me-diului ºi efectele preconizate pri-vind apãrarea populaþiei, localitã-þilor ºi conservarea biodiversitãþiiîn condiþii de risc la secetã sunturmãtoarele: - prin realizareaacestei mãsuri se va reduce vul-nerabilitatea comunitãþilor umanela secetã prin evitarea afectãrii unei

populaþii de 1.097.433 locuitoridin 190 localitãþi. De asemenea,va fi scoasã de sub efectul lipseiapei o suprafaþã de cca. 823 miiha, se va evita afectarea a 56 ob-iective industriale, 12.382 gospo-dãrii, 162 ºcoli ºi grãdiniþe, 57obiective pentru asistenþã sanita-rã, 32 biserici ºi mânãstiri, un nu-mãr de 329 alte obiective sociale,3.529 km drumuri naþionale ºi ju-deþene ºi 290 km reþele electricepeste 20kv. Cel puþin aºa se aratãîn expunerea de motive a Progra-mului Naþional de Irigaþii elabora-te de MADR.

25 de ani de nepãsare crasãSuprafaþa amenajatã cu siste-

me de irigaþii este compusã dinstaþii de pompare de alimentare,staþii de repompare pentru ridi-carea apei pe terase ºi reþele decanale care transportã apa la sta-þiile de pompare de punere subpresiune – puncte de livrare aapei. Staþiile de punere sub pre-siune alimenteazã o reþea de con-ducte subterane prevãzute cu hi-dranþi la care se conecteazã echi-pamentele de udare, care distri-buie apa în câmp, culturilor. Dincauza reliefului ºi a dimensiuniireþelei de transport ºi de distri-buþie a apei, de la sursa de apã –fluviul Dunãrea – pânã la cel maiîndepãrtat punct de livrare a apei

în câmp, înãlþimea de pomparepe terasele înalte poate depãºi150 m iar lungimea reþelei de ca-nale pentru transportul apei, res-pective canal de alimentare ºicanale distribuitoare poate depãºi60 km, rezultând costuri ener-getice foarte mari.

Din aceste motive, sistemele deirigaþii existente sunt foarte ener-gofage ºi, în aceste condiþii, cos-turile pentru asigurarea apei lapunctele de livrare în zonele decapãt ale amenajãrilor de irigaþiisunt foarte mari, neputând fi aco-perite prin sporul de producþie ob-þinut prin irigare. S-ar putea cre-de cã cineva s-a gândit sã cerce-teze folosirea apelor subterane.Lucru pus în practicã în India,USA, China, Rusia ºi Europa.Totalul, pe plan mondial, al folo-sirii apelor subterane este de 10%din terenurile irigate. La noi în þarã,lipsa informaþiilor privind utiliza-rea apelor subterane la irigaþii dinpunct de vedere al zonelor favo-rabile hidrogeologic ºi a moduluide utilizare a acestora constituieun impediment important în dez-voltarea amenajãrilor locale de iri-gaþii având ca sursã apele subte-rane. Dar, nu ducem lipsã de ipo-crizia politicã ºi grija atent lucratãpentru interesul naþional!

VALENTIN CEAUªESCU

marþi, 15 decembrie 2015 cuvântul libertãþii / 7economieeconomieeconomieeconomieeconomie

La fel ca în cazul tuturor pro-gramelor adoptate pentru perioa-da 2014-2020, investiþiile din ca-drul programului pentru regiuneaCampania se concentreazã strate-gic pe patru domenii principale sti-mulatoare de creºtere: cercetare ºiinovare, tehnologii digitale, sprijinpentru întreprinderile mici ºi pen-tru economia cu emisii scãzute dedioxid de carbon. Dat fiind cã pro-gramul „Campania” a fost ultimulprogram din cadrul obiectivului„Investiþii pentru ocuparea forþeide muncã ºi creºtere economicã”al FEDR care mai trebuia adoptatpentru perioada 2014-2020, adop-tarea de astãzi marcheazã oficialînceputul fazei de implementare anoii perioade de programare. „Suntîncântatã cã toate programeleoperaþionale ale FEDR pentru2014-2020 au fost adoptate; dis-punem acum de pachete de inves-tiþii solide, axate pe performanþã,pentru a ajuta regiunile ºi oraºelesã realizeze obiectivele UE în ma-terie de creºtere economicã ºi cre-are de locuri de muncã. Acum de-pinde de aceste regiuni ºi oraºe sã

Politica regionalã:

TTTTToate programele pentruoate programele pentruoate programele pentruoate programele pentruoate programele pentruperioada 2014-2020perioada 2014-2020perioada 2014-2020perioada 2014-2020perioada 2014-2020au fost adoptateau fost adoptateau fost adoptateau fost adoptateau fost adoptate

Comisia a adoptat noul program de politicã re-gionalã pentru regiunea Campania din Italia învaloare de peste 4 miliarde de euro, din care maimult de 3 miliarde provin din Fondul european dedezvoltare regionalã (FEDR).

implementeze programele la timp,sã selecteze proiecte de calitate ºisã asigure o utilizare eficientã ºistrategicã a fondurilor disponibi-le.”, a declarat comisarul pentruPolitica Regionalã, Corina Creþu.

Optimizarea contribuþieifondurilor structuraleºi de investiþii europene

Rezultatele preconizate ale pro-gramelor pentru perioada 2014-2020 ºi contribuþia acestora la ob-iectivele UE în materie de creºtereeconomicã ºi locuri de muncã, laPlanul de investiþii ºi la prioritãþileComisiei pe parcursul celor 10 anivor fi fãcute publice ºi explicatepe larg în Comunicarea privind„Investiþiile în locuri de muncã ºicreºtere economicã - optimizareacontribuþiei fondurilor structuraleºi de investiþii europene”, care vafi lansatã pe 14 decembrie. Comu-nicarea conþine ºi rezultatele nego-cierilor cu toate statele membre cuprivire la acordurile ºi programelede parteneriat ºi la cele mai impor-tante provocãri cu care se confrun-tã fiecare þarã.

Încurajarea schimbuluide bune practici

Având în vedere cã o implemen-tare eficientã este esenþialã pentrua obþine rezultatele preconizate aleprogramelor, este necesar sã fieintegrate învãþãmintele desprinsedin perioada anterioarã: acesta esteunul dintre obiectivele Grupuluioperativ pentru o mai bunã punereîn aplicare care, la un an de la lan-sare, a demonstrat succesul me-todologiei utilizate. În strânsã co-laborare cu autoritãþile naþionale ºiprin încurajarea schimbului debune practici, Grupul operativ aajutat statele membre vizate sã îºifoloseascã în mod optim pãrþilealocate din fondurile UE pentru

perioada 2007-2013, contribuindastfel ºi la facilitarea implementãriiîn perioada 2014- 2020. ContextPolitica de coeziune reformatã pen-tru 2014-2020 este o parte inte-grantã a politicii de investiþii a UE.Noul regulament stabileºte obliga-þia de a produce rezultate clare ºicare pot fi mãsurate.

„Investiþii pentru ocupareaforþei de muncãºi creºtere economicã”

Statele membre ºi regiunile autrebuit sã introducã în programeobiectivele pe care intenþioneazãsã le atingã, iar pe durata fazei deimplementare va avea loc o moni-torizare regulatã a progresului re-

alizat în atingerea respectivelor ob-iective. Cu un buget pentru 2014-2020 de aproape 200 de miliardede euro, Fondul european de dez-voltare regionalã urmãreºte sãconsolideze coeziunea economi-cã ºi socialã în UE, contribuindîn acelaºi timp activ la prioritãþileComisiei; toate programele dincadrul obiectivului „Investiþii pen-tru ocuparea forþei de muncã ºicretere economicã” al FEDR suntacum adoptate, iar ultimele pro-grame din cadrul obiectivului Co-operare teritorialã europeanã („in-terreg”) au avansat foarte mult ºise preconizeazã cã vor fi adopta-te pânã la sfârºitul anului. Grupuloperativ pentru o mai bunã pune-re în aplicare face parte dintr-oiniþiativã mai largã menitã sã îm-bunãtãþeascã modul în care sta-tele membre ºi regiunile investescºi gestioneazã fondurile din cadrulPoliticii de coeziune, iniþiativã cre-atã de Comisarul Corina Creþu.Aceastã iniþiativã se concentrea-zã, de asemenea, pe acordarea desprijin în dezvoltarea capacitãþiiadministrative în statele membreºi în regiuni, pe reducerea dispa-ritãþilor regionale, pe ajutarea re-giunilor cu creºtere mai înceatãsã se redreseze ºi, în cele dinurmã, pe evaluarea integrãrii mã-surilor de simplificare ºi identifi-carea unor alte posibilitãþi de sim-plificare a regulilor.

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Comisarul european pentru po-liticã regionalã Corina Creu a efec-tuat la finele sãptãmânii trecute, ovizitã oficialã de o zi la Sofia, undea avut întâlniri cu preºedintele Re-publicii Bulgaria, Rosen Plevneliev,cu prim-ministrul bulgar, BoykoBorissov ºi cu viceprim-ministrulpentru Fonduri Europene ºi PoliticiEconomice, Tomislav Donchev.

Discuþiile cu autoritãþile bulga-re s-au concentrat pe modul încare fondurile structurale ºi de in-vestiþii europene pot contribui încontinuare la competitivitatea ºidurabilitatea economiei þãrii. Comi-sarul Creþu a încurajat autoritãþilede la Sofia sã continue eforturilepentru implementarea mãsurilor

„Lecþiile din trecut pot asigura„Lecþiile din trecut pot asigura„Lecþiile din trecut pot asigura„Lecþiile din trecut pot asigura„Lecþiile din trecut pot asigurao implementare fãrã probleme ao implementare fãrã probleme ao implementare fãrã probleme ao implementare fãrã probleme ao implementare fãrã probleme acelor 7 programe operaþionale”celor 7 programe operaþionale”celor 7 programe operaþionale”celor 7 programe operaþionale”celor 7 programe operaþionale”

Comisarul Creþu considerã cã„acest parc va deveni una dintre

poveºtile de succes ale politiciide coeziune, prin faptul cã

mediul privat ºi oamenii de ºtiinþãvor lucra împreunã pentru

elaborarea unor proiecte mature,de excelenþã, care vor crea

locurile de muncã atât denecesare pentru economia

Bulgariei, generând totodatãcreºtere economicã.”

stabilite de Grupul de lucru pentruo mai bunã implementare (TaskForce). Bulgaria mai are de trans-mis Comisiei Europene cereri derambursare pentru proiecte cu fi-nanþare europeanã în valoare de 1miliard de euro, pânã la 31 decem-brie 2015. “Activitatea Grupului delucru în Bulgaria s-a dovedit a fieficientã, în special prin utilizareaprocedurii de fazare a proiectelor,care presupune demararea unuiproiect într-o perioadã de progra-mare ºi finalizarea lui în perioadaurmãtoare. Bulgaria trebuie sã con-tinue sã gãseascã soluþii pentruîntãrirea capacitãþii administrative,iar în acest scop, Comisia Euro-peanã va sprijini constant autori-

tãþile bulgare în ceea ce priveºteimplementarea reformelor necesareîn domeniul administraþiei publice.”

Reþele majore de infrastructurãÎn privinþa noii perioade de pro-

gramare 2014-2020, comisaruleuropean a transmis cã Bulgaria,la fel ca toate celelalte state mem-bre, trebuie sã urmãreascã o abor-dare orientatã spre rezultate ºi bunãgestiune, dar ºi o selecþie a pro-iectelor de calitate. ‘’Lecþiile dintrecut pot asigura o implementare

fãrã probleme a celor 7 programeoperaþionale pe care Bulgaria le arepentru perioada 2014-2020.Aproape 10 miliarde de euro, prinFondurile Structurale ºi de Inves-tiþii, vor fi investite în þarã în ur-mãtorul deceniu, pentru a sprijiniîntreprinderile mici ºi mijlocii dinBulgaria, reþelele majore de infras-

tructura, dar ºi pentru îmbunãtãþi-rea serviciilor în domeniul sãnãtã-þii, sau pentru inovare.’’ În cadrulvizitei pe care a efectuat-o în Bul-garia, comisarul european pentrupoliticã regionalã a participat ºi ladeschiderea oficialã a primuluiparc tehnologic din Bulgaria - “So-fia Tech Park” .

marþi, 15 decembrie 2015educaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturã8 / cuvântul libertãþii

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTESGEORGE POPESCU Memento pentru un mare artistMemento pentru un mare artistMemento pentru un mare artistMemento pentru un mare artistMemento pentru un mare artist

Mai toate cotidianele italiene de ieri con-sacrau pe prima paginã informaþia decesu-lui unuia dintre cei mai cunoscuþi, celebraþiºi apreciaþi fotoreporteri din Peninsulã ºi dinEuropa. E vorba de Mario Dondero, geno-vez de origine, milanez prin naºtere, pe caresfârºitul pãmântean l-a gãsit la reºedinþa sadin localitatea Fermo din regiunea Le Mar-che. O veste tristã, ca oricare de acest gen;se întâmplã însã în retortele alchimiei bio-grafice a fiecãruia dintre noi ca un astfel deeveniment sã retrezeascã din magma me-moriei sentimente dintre cele mai neaºtepta-te, rãscolindu-þi trecutul în zone ce pãruse-rã iremediabil stinse în varul uitãrii.

ªi aºa m-am revãzut, într-un sfârºit deoctombrie din 2001, în geografia atât de sin-gularã a celebrelor Langhe piemonteze pecare geniul lui Cesare Pavese le-a dãruit unplus de notorietate. Participam ca invitat laun Congres internaþional dedicat, fireºte, luiCesare Pavese. În localitatea colinarã deve-nitã toposul privilegiat al operei marelui scri-itor, cca 30 de pavesiºti (ºi pavesiani) de pemapamond ne-am distribuit în prelungite ºiincitante întruniri de lucru, reevaluând exe-getic singularul patrimoniu al uneia dintrepersonalitãþile marcante ale literaturii italie-ne din trecutul veac.

Însã nu despre comunicãrile ºi despreparticipanþii (unii dintre exegeþii glorioºi aiscriitorului) intenþionez sã discut aici. Citocmai despre figura insolitã a fotografu-lui Mario Dondero, stins din viaþã dumini-cã seara, la vila sa din Fermo. ªi o facsub impulsul trãirilor cu totul singulare re-

simþite în acele câteva zile în peisajul uneitoamne blânde, în discuþii plenare ºi pri-vate ce începeau dimineaþa devreme ºi seîncheiau pe la miezul nopþii.

L-am cunoscut, într-o pauzã de cafeaservitã în ambientul eternizat în pagini ro-maneºti pavesiene. Nu ºtiam nimic despreel când, cu o naturaleþe rarã, mi s-a pre-zentat, vorbindu-mi despre aventurile salede fotoreporter hãlãduind pe toate melea-gurile lumii, inclusiv în Bucureºtiul de pela începutul anilor ºaizeci, dar ºi la Bei-jing, la Moscova, în Cuba, în SUA, la Pa-ris îndeosebi, unde încã avea o reºedinþã.Ca ºi în varii zone de conflicte (din Viet-nam pânã în Algeria, în Maroc), ori în lu-nile de foc ale revoltelor studenþeºti de laSorbona. Ceea ce m-a uimit a fost lipsaoricãrui semn de orgoliu, dimpotrivã soli-citudinea cu care m-a înconjurat pe toatãdurata sejurului, simplitatea evocãrilor saledisperse, cu relatarea unor întâmplãri ne-lipsite de insolit ºi chiar de haz, dar maiales absenþa oricãrei implicãri de naturãideologicã mi-au conturat, atunci ºi maiales mai târziu, imaginea tonicã a unei fi-guri cu totul excepþionale: un martor ºi unprotagonist activ al Istoriei întinse peaproape un veac cãreia i-a conturat pehârtia fotograficã un excurs de o autenti-citate exemplarã.

La banchetul final al acelui congres, care-a avut loc în Osteria vechii gãri în care amin-tirea lui Cesare Pavese se dezvãluia cuceri-

toare, a þinut sã stãm alãturi: un fel de a spu-ne, cãci cu aparatul de fotografiat, la cei 71de ani ai sãi, s-a ocupat de fotografii, dintoate unghiurile, pe toate chipurile, cu osprintenealã ºi o energie derutante.

Apoi, mi-a povestit despre „ferma” sa dela Fermo, din provincia Macerata, al lui Leo-pardi, de care mã simþeam atât de legat ºiprin faptul cã tocmai ce petrecusem douãsãptãmâni în vara aceluiaºi an un stagiu dedocumentare la Recanati. M-a invitat insis-tent sã-l vizitez acasã, unde îmi spu-nea cã erau condiþii ideale de creat.N-am fãcut-o. Un an mai târziu m-a sunat, cu o abia reþinutã notã deregret, cã trebuie sã mã decid sã-lvizitez, mai ales cã se îmbolnãviseºi, în plus, ºi-ar fi dorit sã dãm cursunui proiect pe care mi-l sugerasela Santo Stefano Belbo, în clipa des-pãrþirii: sã dãm contur împreunã ex-cursului sãu biografic. Nu i-am ce-rut motivul pentru care se oprisetocmai la persoana mea, el care sebucura de prietenia ºi de admiraþiaatâtor celebritãþi italiene ºi nu nu-mai. A rãmas ºi acesta un mister.În timp, i-am contemplat operele,fotografiile intrate deja în patrimo-niul cultural al planetei. Printre ele,revãd acum pe cea a lui FrançoisMitterand, în 1959, pe Pasolini cuaparatul sãu de filmat privind spreMaria Calas, pe Pavese însuºi, un

amfiteatru sorbonez în revoltã din mai 1968,dar ºi, poate documentul cel mai semnifica-tiv, grupul de scriitori din jurul miºcãrii Nou-veau Roman, surprins în plin centru pari-zian.

Cât despre atât de fugarele raporturi, decâteva zile, pe care Mario mi le-a consfin-þit nu-mi rãmâne decât sã le pasez aceleiintrigante zone a umbrei din biografia fie-cãruia dintre noi ºi care e sortitã sã rãmânãlãcãtuitã pe veci.

Grupul de la “Nouveau Roman”:Alain Robbe-Grillet, Claude Simon, ClaudeMauriac, Jérôme Lindon, Robert Pinget,

Samuel Beckett, Nathalie Sarraute e ClaudeOllier, o fotografie care potrivit lui Alain

Robbe-Grillet, a cristalizat apariþia celebreiºcoli de prozã în Franþa.

Proiectul a fost iniþiat de cãtreUniversitatea de Vest din Timiºoara,principal beneficiar, la care, ca parte-neri, s-au constituit Universitatea dinBucureºti, Universitatea „Babeº - Bo-lyai” din Cluj-Napoca, Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi ºi,nu în ultimul rând, Universitatea dinCraiova. „Din patea Universitãþii dinCraiova a participat, ca partener, Fa-cultatea de Economie ºi Administra-rea Afacerilor. Cercetarea bunã seface atunci când schimbi idei ºi nu

Ieri , Universitatea din Craiova a fost gazda întâlniriide finalizare a unui Proiect – „Cercetãtori competitivi peplan european în domeniul ºtiinþelor umaniste ºi socio-economice. Reþea de cercetare multiregionalã (CCPE)” –destinat doctoranzilor ºi post-doctoranzilor, program finan-þat din fonduri europene , în valoare de aproximativ 13milioane de lei, din care cca. 1,3 milioane de lei au merscãtre Universitatea din Craiova. Conf.univ.dr. Costel Io-naºcu, prorector al instituþiei de invãþãmânt superior dinCetatea Bãniei, a prezentat obiectivele ºi rezultatele obþi-nute în ce 16 luni de derulare a programului de pregãtire.

Obiectivul principal al proiectului a avut drept com-ponente de bazã dezvoltarea ºi implementarea de in-strumente ºi mecanisme de autoevaluare instituþio-nalã a calitãþii, în vederea dezvoltãrii unor culturi or-ganizaþionale centrate pe îmbunãtãþirea continuã acalitãþii, prin abilitarea inspectoratelor ºcolare jude-þene de asigurare a calitãþii învãþãmântului preuni-versitar, Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii înÎnvãþãmântul Preuniversitar (ARACIP) fiind cea careface evaluarea.

La Dolj, nu s-a primit „insuficient”La manifestarea de ieri, au participat reprezentanþi

ai ISJ-urilor partenere, deschiderea lucrãrilor fiindfãcutã de prof. Lavinia Elena Craioveanu, inspectorgeneral al ISJ Dolj, care a menþionat: „Sunt bucuroa-sã cã asist la acest moment ºi , nu numai eu, dar ºicolegii, ne dorim cât mai multe programe cu finanþareeuropeanã, pe care le încurajãm. Pânã acum, 68 de

se poate lucra decât în echipã.Obiectivul principal al proiec-tului a fost creºterea competi-tivitãþii cercetãrii. O astfel deactivitate nu are sfârºit – nu sepoate sã te opreºti din drum.Au fost douã categorii care auitrat în program – cea a doctoranzilorºi cea a post-doctoranzilor. Dacã pri-mii sunt la început, ceilalþi trebuie sãmeargã mai departe ºi sã îºi desãvâr-ºeascã pregãtirea. Cercetarea se faceîn grup, prin multidisciplinaritate, ºi

este nevoie, în condiþiile actuale, ºide cerinþele pieþii muncii”, a declaratconf.univ.dr. Costel Ionaºcu, prorec-tor al Universitãþii din Craiova.

O selecþie durãGrupul þintã al proiectului a fost

constituit din 150 de doc-toranzi ºi 75 de post-doc-toranzi, la nivel naþional.Universitatea din Craiovaa avut zece doctoranzi ºi

acelaºi numãr pentru cei care ºi-au ob-þinut, anterior, titlul academic. „A fosto selecþie durã, pentru a-i alege pe ceimai buni dintre cei buni. Fiecare se-lecþionat a primt o bursã lunarã de1.500 de lei, la „doctoranzi”, ºi 2.500

de lei pentru cealaltã categorie. Deasemenea, s-a acordat ºi un bonussuplimentar, de 2.400 de lei, lunar, pen-tru cei care au avut douã luni de pre-gãtire în þãri ale Uniunii Europene, îninstituþii de cercetare ale Universitã-þilor. Tot acest program s-a doveditun succes ºi sunt convins cã rezulta-tele nu vor întârzia sã aparã”, a maimenþionat Costel Ionaºcu.

Un alt proiect pentru dezvoltarea învãþãmântului preuniversitar a fost finalizatInspectoratul ªcolar Judeþean Dolj a

fost, ieri, gazda, sesiunii finale a Proiec-tului „E_Sistem Calitate”, destinat Re-giunilor Sud – Muntenia, respectiv Suv-Vest Oltenia, pentru unitãþile ºcolare, fi-nanþat din fonduri europene, care s-au ri-dicat la aproape 8,5 milioane de lei . Aufost mai mulþi parteneri în proiect, prin-cipalul beneficiar fiind Inspectoratul ªco-lar Judeþean Teleorman, iar principaliicolaboratori au fost Inspectoratele ªco-lare Judeþene din Dolj ºi Gorj, nelipsindnici colegii provenind din alte enitãþi, cuspecific economic – Asociaþia de priete-

nie româno-francezã ROMFRA Alexandria ºi S.C. COMPUTAS IT ROMÂNIA S.R.L.Bucureºti. Programul a fost destinat educaþiei ºi formãrii profesionale având la bazãcunoaºterea, calitatea fiind primordialã. Chiar dacã sunt rezultate notabile, râmîn maimulte neajunsuri, care sunt constituite de birocraþia rimâneascã, multe instituþii deînvãþãmânt peruniversitar având dificultãþi în accesarea de fonduri.

unitãþi ºcolare au fost evaluate de cãtre ARACIP ºinu s-a primit calificativul „insuficient”. Cu siguranþã,ne vom ridica la standardele cerute ºi nu pot decât sãdoresc succes unor astfel de iniþiative, iar colabora-rea va trebui sã continue”.

Au rãmas unitãþi ºcolare neevaluateO nemulþumire tot existã, nu poate fi trecutã cu

vederea ºi a fost prezentatã de cãtre prof. ValeriaGherghe, inspector general al ISJ Teleorman: „Nu afost un proiect greu, dar nici uºor. Avem câteva dis-funcþionalitãþi, deoarece, prin ARACIP, nu s-au eva-luat decât 171 de unitãþi ºcolare, dintr-un total, prinsîn program, de 329. Aceastã procedurã este periodi-cã, ºtim acest lucru, însã , dupã finalizarea proiectu-lui, nu mai poate fi fãcutã pe bani nerambursabili, cipe cheltuialã proprie, unde aºteptãm implicarea au-toritãþilor locale”.

CRISTI PÃTRU

AAAAAvem 20 de specialiºti ºcoliþi lavem 20 de specialiºti ºcoliþi lavem 20 de specialiºti ºcoliþi lavem 20 de specialiºti ºcoliþi lavem 20 de specialiºti ºcoliþi lastandarde academice înaltestandarde academice înaltestandarde academice înaltestandarde academice înaltestandarde academice înalte









socialsocialsocialsocialsocial cuvântul libertãþii / 9marþi, 15 decembrie 2015

Ideea expoziþiei – deschisã si-multan, pe 10 decembrie, în maimulte þãri ale lumii – a apãrut înSpania, aparþinând regizorului Car-los Bustamante, din Madrid. Subgenericul „The Human RightsProject”, acesta a lansat un con-curs de fotografie pe tema apãrãriidrepturilor omului, la care, în pe-rioada ianuarie-octombrie 2015, s-au înscris peste 5.000 mii de foto-grafi amatori ºi profesioniºti. Luna

Imagini ale durerii, deznãdejdii, singurãtãþii, bolii, sãrãciei crun-te, ale alienãrii unei societãþi a începutului de mileniu III. Chipuride copii pentru care adãpost sunt cutii de carton, iar pernã – piatrarece a asfaltului. Bãtrâni cerºind. Situaþii dramatice din zone de con-flict. Expresii care redau mai mult decât o mie de cuvinte. O povestetristã din faþa cãreia tindem sã ne ferim privirea, spusã prin 100 defotografii realizate de artiºti din 25 de þãri din Europa, Asia, Africa,America de Nord ºi America de Sud. Între aceºtia, ºi unul din Craio-va: Alin Dijmãrescu, în prezent cameraman la TVR Craiova. Toatefotografiile sunt reunite într-o impresionantã expoziþie deschisã înSala „ªtefan Ciuceanu” a Muzeului Olteniei ºi reprezintã o selecþiedin cele peste 5.000 pe care artiºti din toatã lumea le-au dedicat ZileiInternaþionale a Drepturilor Omului (10 decembrie). Expoziþia are scopcaritabil ºi poate fi vizitatã pânã pe data de 1 februarie 2016.

Paginã realizatã de MAGDA BRATU

Ziua Internaþionalã a Drepturilor Omului este sãrbãtoritã în fiecarean la 10 decembrie, primul articol al Declaraþiei Universale a DrepturilorOmului, adoptatã în urmã cu 67 de ani, consemnând cã „toate fiinþeleumane se nasc libere ºi egale în demnitate ºi în drepturi”. Este o zi cecreeazã oportunitatea evidenþierii, mai mult decât oricând, a necesitãþiirespectãrii drepturilor fundamentale ºi în care oamenii trebuie sã reflec-teze asupra sensului, necesitãþii ºi importanþei de a se bucura de acestea,indiferent în ce colþ al lumii se aflã.

Emilian ªtefârþã, managerul Muzeului de Artã Cra-iova: «Înaintea noastrã, a publicului, cu siguranþã cel maiafectat a fost autorul. El este cel care a strãbãtut la pas infer-nul. El a exersat pe viu oroarea. El ºi-a deschis o ranã cufiecare fotografie. ªi tot el a rãmas, cu siguranþã, cu o cica-trice dupã fiecare fotografie. Este dureros sã fii fotograf derãzboi, dar mai dureros este sã fii fotograful periferiei condi-þiei umane. ªi asta fiind tot o formã de rãzboi, tot o luptãpentru supravieþuire împinsã la extrem».

Puteþi vizita expoziþia pânã la începutul lunii februarie a anuluiviitor ºi, totodatã, puteþi contribui la campania de strângere defonduri pentru susþinerea copiilor din mediul rural cu rezultatebune la învãþãturã. Intitulatã „Gesturile mici fac oamenii mari”,campania este derulatã de Asociaþia „Vasiliada”, aflatã sub patro-najul Mitropoliei Olteniei. Potrivit psihopedagogului RenataBãnescu, în decursul celor peste 13 ani de activitate organizaþia aimplementat numeroase campanii sociale, constatându-se cã „înfoarte multe localitãþi ale judeþului Dolj din mediul rural rataabandonului ºcolar a devenit un fenomen îngrijorãtor, a cãruiprincipalã cauzã este lipsa resurselor financiare”. Expoziþia „TheHuman Rights Project” are scop caritabil, fondurile fiind strânsedin taxa de vizitare a expoziþiei în ziua vernisajului – 10 decem-brie, din vânzarea lucrãrilor (la preþul de 100 lei fiecare), ca ºi dindonaþii ale publicului.

trecutã, un juriu internaþional a ales100 dintre imagini, realizate de ar-tiºti din 25 de þãri, toate redând pre-caritatea condiþiei umane.

O fotografie realizatã laDãbuleni, între cele 100 selectate

Douã dintre imaginile selectatesunt realizate de un craiovean, de-semnat, de altfel, de iniþiatorii aces-tui proiect internaþional sã organize-

ze expoziþia la Craiova. Alin Dijmã-rescu este cameraman la StudioulTeritorial TVR Craiova ºi fotografpasionat. Instantaneele cu care aimpresionat juriul sunt surprinse unulîn localitatea doljeanã Dãbuleni, undese afla la o filmare, altul la Mangalia.Alin Dijmãrescu le-a alãturat pe si-meze altor imagini cel puþin la fel dedramatice, nu numai din Europa, ciºi de pe alte continente. Cele maimulte dintre fotografii, 20, sunt rea-lizate în India, unde, în prezent, trã-ieºte o treime din populaþia foartesãracã a lumii. Potrivit unui raport alONU, aici s-au înregistrat cele maimulte decese din lume în rândul co-piilor de sub 5 ani: aproximativ 1,4milioane!

„Este revelarea suferinþeiîn varianta ei publicã, explicitã”

„Dupã cum remarcaþi de pe si-meze, trei drepturi ale omului suntrespectate din Indonezia pânã înRomânia, din Bangladesh pânã undevreþi dvs.: dreptul la a fi flãmând,dreptul de a nu avea locuinþã ºidreptul de a fi sãrac. (…) Ceea cevedem aici este mai mult decât oexpoziþie de artã fotograficã, este ovivisecþie. Este revelarea suferinþeiîn varianta ei publicã, explicitã, ex-hibatã, manifestã. Decrepitudinea,mizeria, fie cã este de sorginte ge-

neticã ori socialã, este plenar etala-tã pe aceste simeze. Marginalizaþi,oamenii din aceste imagini ne fixea-zã cu chipuri încãrcate de un dra-matism sfâºietor”, a declarat la ver-nisaj Emilian ªtefârþã, managerulMuzeului de Artã Craiova.

Cine pãºeºte pragul acestei expo-ziþii nu se poate sã nu rãmânã mar-cat, a mai afirmat acesta. „Pentrucã suntem oameni, iar aceste ima-gini înfãþiºeazã semeni de-ai noºtri.Ei sunt contemporani cu noi într-ununivers pare-se paralel cu al nostru,pentru cã, dacã ar fi altfel, am puteasã facem ceva pentru ei”.

Strigãtul disperãriide dincolo de imagini…

Cã expoziþia „The HumanRights Project” este o adevãratãradiografie a suferinþei umane ºi cãcele 100 de imagini spun mai multdecât o mie de cuvinte a subliniatºi col. (r.) Mircea Anghel, preºe-dinte al Fotoclubului „Mihai Dan-

Cãlinescu”. „De ce umanitatea ac-ceptã sã existe asemenea suferin-þe, asemenea mizerii în veacul încare omenirea se vrea la unul din-tre apogeele sale este inexplicabil.(…) Îþi vine greu sã crezi cã pepãmânt, la ora actualã, în secolulXXI, existã asemenea nenorociri,asemenea condiþii umane degrada-te. Ei bine, toþi suntem vinovaþipentru asta, iar acest tip de repor-taj eu cred cã trebuie sã fie mobili-zator pentru noi toþi, ceilalþi. Este,în acelaºi timp, ºi un strigãt atât alcelor care se gãsesc dincolo deimagini, dar ºi al oamenilor din spa-tele aparatului de fotografiat”, aspus acesta.

Atât Mircea Anghel, cât ºi Emi-lian ªtefârþã au apreciat în moddeosebit meritul fotografilor careau reuºit sã realizeze acest repor-taj zguduitor despre condiþia uma-nã, de un tragism pe care poatemulþi dintre noi nici nu am bãnuitcã existã…

Radiografie a suferinþei umane, într-o expoziþie de fotografieRadiografie a suferinþei umane, într-o expoziþie de fotografieRadiografie a suferinþei umane, într-o expoziþie de fotografieRadiografie a suferinþei umane, într-o expoziþie de fotografieRadiografie a suferinþei umane, într-o expoziþie de fotografiededicatã dedicatã dedicatã dedicatã dedicatã Zilei Internaþionale a Drepturilor OmuluiZilei Internaþionale a Drepturilor OmuluiZilei Internaþionale a Drepturilor OmuluiZilei Internaþionale a Drepturilor OmuluiZilei Internaþionale a Drepturilor Omului









10 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015externeexterneexterneexterneexterne

Rusia a mobilizat o fregatã ºi onavã a Pazei de Coastã pentru aintercepta o ambarcaþiune comer-cialã sub pavilion turc care a în-cercat sã blocheze un convoi rusîn nordul Mãrii Negre, în largulCrimeei. O navã sub pavilion turca încercat sã intre în faþa unui con-voi rus care transporta douã plat-forme petroliere ce vor fimutate în largul coastelorCrimeei, anunþã companiarusã Cernomorneftegaz.„Prin încãlcarea regulilor deevitare a coliziunilor, o navãturcã a intrat în faþa con-voiului rus ºi a încercat sãîl blocheze”, a transmiscompania Cernomornefte-gaz precizând cã echipajul

ªTIRI

ªTIRI

Statul Islamic începe sãpãtrundã cãtre interiorulLibiei dupã petrol

Gruparea jihadistã StatulIslamic (SI), ancoratã deja pecoastele libiene, începe sãavanseze „cãtre interiorul”Libiei, cu scopul de a preluacontrolul asupra unor puþuride petrol, a declarat ieriministrul francez al ApãrãriiJean-Yves Le Drian. „Ei suntla Sirt, unde îºi extind terito-riul pe 250 de kilometri liniaride coastã, dar încep sã pãtrun-dã cãtre interior ºi sã fietentaþi sã obþinã acces lapuþuri de petrol ºi rezerve depetrol”, a declarat el. Minis-trul francez face acest anunþîn contextul în care ºefuldiplomaþiei americane JohnKerry a anunþat duminicã, laRoma, la finalul unei Confe-rinþe internaþionale pe temasituaþiei din aceastã devastatãde conflicte, cã majoritateareprezentanþilor grupãrilorrivale din Libia sunt pregãtitesã semneze un proiect deacord cu privire la formareaunui guvern de uniune naþio-naã. Occidentalii au îndemnatla încheierea unui armistiþiu„imediat”, pe întregul terito-riu libian, anunþând cã mem-brii comunitãþii internaþionalesunt pregãtiþi sã ofere osusþinere a acordului îndomeniile politic, economic ºial securitãþii. La aceastãConferinþã internaþionalã,prezidatã de cãtre StateleUnite ºi Italia, au participat 17þãri, care au încercat sãfaciliteze formarea unuiguvern de uniune naþionalã înLibia, care sã punã capãthaosului din aceastã þarã, dupãpatru ani de la îndepãrtarea dela putere ºi uciderea, de cãtrerebeli, a fostului dictatorMuammar Gaddhafi. Þãrileoccidentale sunt îngrijoratemai ales de avansul unorjihadiºti din cadrul StatuluiIslamic (SI) în regiunea Sirt,fostul fief al defuntului „ghid”libian.

Argentina: Cel puþin 41 demorþi dupã ce un autobuz alpoliþiei a cãzut de pe un pod

Cel puþin 41 de persoane aumurit dupã ce un autobuz alpoliþiei a cãzut de pe un pod,în nord-vestul Argentinei.Accidentul a avut loc înapropierea orãºelului Rosariodel Fuente, situat în provinciaSalta, în nord-vestul Argenti-nei. Autobuzul, în care eraucel puþin 50 de persoane, înprincipal angajaþi ai poliþiei, acãzut de la înãlþimea de 20metri, într-o prãpastie.Potrivit bilanþului preliminar,cel puþin 41 de oameni aumurit pe loc în urma acciden-tului. Alte persoane suntblocate între fiarele contorsio-nate, iar echipele de interven-þie încearcã sã le scoatã.

Alegeri regionale în Franþa. Dreapta obþineAlegeri regionale în Franþa. Dreapta obþineAlegeri regionale în Franþa. Dreapta obþineAlegeri regionale în Franþa. Dreapta obþineAlegeri regionale în Franþa. Dreapta obþineºapte regiuni, stânga cinci, FN niciunaºapte regiuni, stânga cinci, FN niciunaºapte regiuni, stânga cinci, FN niciunaºapte regiuni, stânga cinci, FN niciunaºapte regiuni, stânga cinci, FN niciuna

Frontul Naþional (FN) nu a ob-þinut victorie în nicio regiune înturul doi al alegerilor regionale deduminicã, dreapta a învins în ºapteregiuni metropolitane, iar stânga încinci, pe când în Corsica s-a im-pus lista naþionalistã. Preºedinteleîn exerciþiu al Aquitaine, socialis-tul Alain Rousset, care ºi-a fuzio-nat lista cu EELV, pãstreazã fãrãprobleme aceastã mare regiune, cu44,27% din voturile exprimate înturul doi, în faþa lui Virginie Cal-mels, candidata uniunii de dreaptaºi centru (34,06%) ºi a candidatu-lui FN Jacques Colombier(21,67%). Primarul din Puy-en-Velay Laurent Wauquiez, primul pelista LR-UDI-MoDem, obþine adoua cea mai importantã regiunefrancezã cu 40,61% din sufragii,în faþa preºedintelui în exerciþiu dinRhône-Alpes Jean-Jack Queyran-ne ºi a listei sale de uniune a stân-gii (36,84%). Candidatul FN Chris-tophe Boudot a obþinut 22,55% dinvoturile exprimate. Preºedinta înexerciþiu din Franche-Comté, so-cialista Marie-Guite Dufay, l-a în-vins pe candidatul LR-UDI Fran-çois Sauvadet cu 34,68% la32,89% din voturile exprimate.

Educator înjunghiat într-o grãdiniþã din FranþaEducator înjunghiat într-o grãdiniþã din FranþaEducator înjunghiat într-o grãdiniþã din FranþaEducator înjunghiat într-o grãdiniþã din FranþaEducator înjunghiat într-o grãdiniþã din Franþade un bãrbat care a invocat gruparea ISISde un bãrbat care a invocat gruparea ISISde un bãrbat care a invocat gruparea ISISde un bãrbat care a invocat gruparea ISISde un bãrbat care a invocat gruparea ISIS

Un educator a fost agresat cufoarfeca ºi cutterul, ieri diminea-þã, la grãdiniþa publicã Jean Perrindin Aubervilliers (Seine-Saint-De-nis), de un bãrbat care a invocatgruparea Stat Islamic. Informaþia,dezvãluitã iniþial de TF1, a fostconfirmatã de Parchetul din Bobig-ny. Educatorul a fost spitalizat laLariboisiere (Paris) pentru rãni laabdomen ºi la gât, dar viaþa sa nueste în pericol. Suspectul, careeste cãutat activ de autoritãþi, ar fiinvocat gruparea Stat Islamic înmomentul agresiunii. Parchetulantiterorist a preluat ancheta înacest caz. Bãrbatul era mascat ºipurta bocanci militari ºi un com-

Nou incident Rusia - TNou incident Rusia - TNou incident Rusia - TNou incident Rusia - TNou incident Rusia - Turcia: O navã sub pavilion turcurcia: O navã sub pavilion turcurcia: O navã sub pavilion turcurcia: O navã sub pavilion turcurcia: O navã sub pavilion turca încercat sã blocheze un convoi rus, în Marea Neagrãa încercat sã blocheze un convoi rus, în Marea Neagrãa încercat sã blocheze un convoi rus, în Marea Neagrãa încercat sã blocheze un convoi rus, în Marea Neagrãa încercat sã blocheze un convoi rus, în Marea Neagrã

Candidata FN Sophie Montel aobþinut 32,44% din sufragii. Can-didatul PS Jean-Yves Le Drian,ministrul francez al Apãrãrii, a ob-þinut o victorie, fãrã nicio surpri-zã, în Bretagne cu 51,41% dinvoturile exprimate, devansându-lcu mult pe Marc Le Fur (LR), carea obþinut doar 29,72% din sufragiiºi pe Gilles Pennelle (FN,18,87%). În regiunea Centre –Val–de –Loire, mulþumitã unui acordcu listele EELV ºi Frontului deStânga, preºedintele socialist înexerciþiu François Bonneau rãmâ-ne la putere cu 35,43% din voturi-le exprimate, în faþa lui PhilippeVigier din cadrul UDI, capul uneiliste de uniune între dreapta ºi cen-tru, care a adunat 34,58% dintrevoturile exprimate. Candidatul FNPhilippe Loiseau, care s-a clasatprimul în urma primului tur, a ob-þinut 30% în al doilea. În Ile deFrance, candidata dreptei ºi cen-trului Valérie Pécresse (LR) estedatã câºtigãtoare în faþa capului lis-tei stângii unite Claude Bartolone(PS) cu 43,80% la 42,18% dinvoturile exprimate. Wallerand deSaint Just de la FN obþine 14,02%.Socialista Carole Delga, favoritã în

Languedoc- Roussillon –Midi-Py-renees, regiune ancoratã în modtradiþional la stânga, unde a bene-ficiat între cele douã tururi desusþinerea ecologiºtilor, obþine ovictorie cu 44,81% din voturileexprimate, în faþa vicepreºedin-telui FN Louis Aliot (33,87%). Po-litologul Dominique Reynié, can-didat al dreptei ºi centrului, rãmâ-ne al treilea, ca în primul tur(21,32%). Xavier Bertrand (LR)o devanseazã net pe Marine LePen (FN), cu un scor de 57,77%la 42,23% din voturile exprimate.

Retragerea listei socialistului Pier-re de Saintignon ºi îndemnul de avota pentru Bertrand pentru a„opri” FN, care s-a clasat pe pri-mul loc în turul întâi, a dat rezul-tate. Într-un scrutin disputat pânãîn ultimul moment, Hervé Morin(centru) pãrea sã-l învingã la li-mitã pe socialistul în exerciþiu dinHaute-Normandie Nicolas Mayer-Rossignol, cu 36,43% la 36,08%din voturile exprimate. NicolasBay de la FN, care s-a clasat dupãMorin în primul tur, obþine27,50% din sufragii.

binezon alb de zugrav când a pã-truns în grãdiniþã, unde l-a agresatpe educatorul care era singur ºi îºipregãtea cursul. Agresorul ar fi lo-vit victima cu un obiect ascuþit lanivelul gâtului ºi al abdomenului.Înainte de a fugi, agresorul ar fideclarat: “Asta este pentru Daesh,este un avertisment”. Conformprimelor elemente ale anchetei,agresorul a sosit neînarmat în grã-diniþã ºi a luat o foarfecã ºi un cut-ter care se aflau în sala de clasã,pentru a-l ataca pe educator. Înurma atacului, ministrul francez alEducaþiei, Najat Vallaud-Belkacem,a calificat agresiunea drept un “actde mare gravitate, inadmisibil” ºi a

anunþat consolidarea mãsurilor desecuritate. “Vom continua, alãturide Ministerul de Interne, sã con-solidãm mãsurile de securitate,într-un context în care ºcoala sesimte ameninþatã”, a afirmat ea.Organizaþia teroristã Stat Islamica revendicat atacurile din 13 no-iembrie de la Paris ºi Saint-Denis,cele mai grave comise vreodatã înFranþa, soldate cu 130 de morþi ºisute de rãniþi. De altfel, grupareaStat Islamic le-a cerut susþinãtori-lor sãi sã atace personalul din sis-temul francez de educaþie naþiona-lã, potrivit ultimului numãr al re-vistei sale în limba francezã Dar AlIslam, care are pe copertã titlul

“Franþa în genunchi”. La 18 no-iembrie, un profesor de istorie dela o ºcoalã evreiascã din Marsilia afost înjunghiat de trei bãrbaþi careau fãcut afirmaþii antisemite. “Pro-fesorul a fost acostat de trei bãr-baþi aflaþi pe douã scutere”, decla-ra atunci procurorul Brice Robin.Unul dintre ei avea un tricou cugruparea SI ºi altul a prezentat ofotografie de pe telefon cu Moha-med Merah, autorul atacurilor ar-mate din 2012 de la Toulouse ºiMontauban, soldate cu ºapte morþi.Cei trei l-au insultat, ameninþat ºiînjunghiat pe profesor, apoi au fostderanjaþi de apariþia unei maºini ºiau fugit.

turc nu rãspundea solicitãrilor decomunicare. Flota rusã a MãriiNegre a trimis o fregatã echipatãcu rachete. De asemenea, în zonãa fost mobilizatã ºi o navã a Pazeide Coastã. Incidentul s-a încheiatfãrã folosirea forþei. Turcia are „li-mite ale rãbdãrii” în relaþia cu Ru-sia, a avertizat ministrul tuc de Ex-

terne, Mevlut Cavusoglu, dupã in-cidentul de sãptãmâna trecutã, dinMarea Egee, în care o navã milita-rã rusã a tras focuri pentru a aver-tiza un pescador turc care se apro-pia periculos. Este clar cã Rusia ºiTurcia trebuie sã relanseze relaþiade încredere pe care au avut-o în-totdeauna. Cu toate acestea, rãb-

darea noastrã are limi-te”, a declarat MevlutCavusoglu într-un in-terviu acordat ziaruluiitalian Corriere dellaSera. „Noi am conti-nuat calea dialoguluichiar dacã Moscova alansat acuzaþii grave laadresa preºedinteluiRecep Tayyip Erdogan

ºi a familiei sale. În plus, Turciaeste singurul stat membru NATOcare nu a susþinut pânã acum sanc-þiunile impuse de Occident Turciei.ªi nu o facem de teamã, ci pentruimportanþa prieteniei între þãrilenoastre”, a subliniat ºeful diploma-þiei turce. Cavusoglu a fãcut aces-te declaraþii dupã ce un distrugã-tor rus a tras focuri de avertismentspre un pescador turc, în MareaEgee. Ataºatul militar turc dinMoscova a fost convocat la Mi-nisterul rus de Externe pentru aexplica de ce nava turcã s-a apro-piat de cea rusã. Relaþiile dintreRusia ºi Turcia s-au deteriorat dupãce armata turcã a doborât un bom-bardier rus, pe 24 noiembrie, lafrontiera siriano-turcã.

cuvântul libertãþii / 11marþi, 15 decembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!

S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA

închiriazãspaþii

ºi birouri.Relaþii latelefon:

0771/289.009.

R.A.D.E.F. „RomâniaFilm” or-ganizeazã licitaþie publicã pentru în-chirierea imobilului situat în Muni-cipiul Craiova, Str. Matei Basarab,nr. 18. Licitaþia va avea loc în ziua de07.01.2016, la sediul R.A.D.E.F. „Ro-mâniaFilm” din Bucureºti, ªos.Strãuleºti, nr. 3-5, sector 1, Bucu-reºti. Documentele pentru licitaþii sepun la dispoziþia solicitanþilor lacerere, contra cost, la sediul R.A.-D.E.F. „RomâniaFilm”. Înscrierile lalicitaþii se pot face pânã la data de04.01.2016. În caz de neadjudecare,licitaþiile se repetã, în aceleaºi con-diþii, în zilele de 14 ºi 21 ianuarie 2016.Relaþii privind licitaþia se pot obþinela telefon: 021.310.60.67.

CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI

anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::

LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,

Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.

CERERI SERVICIUIonescu Nicolaedoresc sã fiu an-gajat la un pa-tron cu maºinaproprie, marcaEspero. Telefon:0760/084.961.

PRESTÃRI SERVICIIExecut masaj la domi-ciliu Telefion: 0251/446.535; 0760/071.644.Filmãri foto video de ca-litate superioarã la pre-þuri avantajoase. Tele-fon: 0766/359.513.

Tapiþer la domici-liu. Telefon: 0768/623.964; 0351/416.198.Pregãtesc stu-denþi - elevi la con-tabilitate. Telefon:0722/943.220.

Îngrijesc bãtrânã 4ore pe zi. Telefon:0765/546.216.Þin evidenþã con-tabilã. Telefon:0722/943.220;0771/215.774.

12 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

În viaþã trebuie sã duci o multime de lupte. Din une-le ieºi învingãtor, din altele ieºi învins, mai sunt catevape care le abandonezi. Bãtãliile te întãresc ºi te prega-tesc pentru lupta finalã pe care ºtii însã cã n-ai cum são câºtigi. Pânã atunci, eºti un luptãtor. Dupã aceeadevii un erou. Iubitul nostru tatã, ION RUICAN, astaeºti pentru noi: un luptãtor ºi un model. Vom rãmânecu amintirile plãcute ºi poveþele tale.

Inmormântarea va avea loc marþi - 15 decembrie, dela ora 12, în Cimitirul din comuna Obârºia de Câmp.

Fiica cu familia ºi Soþia

VÂNZÃRIGARSONIERE

Vând garsonierã cuîmbunãtãþiri ValeaRoºie (Piaþã) Tele-fon: 0741/116.815.CAMERE CÃMIN

Vând camerã cãminstr. Putnei. Telefon:0768/437.838;0763/506.962.

APARTAMENTE2 CAMERE

Amaradiei 2 cameredecomandate etaj 1.Telefon: 0763/857.756.Vând apartament 2 ca-mere decomandate,microcentralã, coloanãapã separat, etaj 4/10- Ciupercã. Telefon:0746/660.001.3 - 4 CAMERE

Vând apartament 4camere, bilateral, ul-tracentral. Telefon:0721/290.286.Vând apartament 3camere decomanda-te Brazdã parter. Te-lefon: 0762/280.739.

CASEVând casã 350 mpCatargiu. Telefon:0770/928.527.

Vând sau schimb cuo camerã cãmin Cra-iova, casã locuibilãcomuna Periºor + de-pendinþe, apã curen-tã, canalizare la poar-tã, teren 5500 mp, li-vadã cu pruni, vie. Te-lefon: 0765/291.623.Vând vilã în zonaFord. Preþ negocia-bil. Telefon: 0251/418.864.VÂND urgent casãCatargiu, 45.000Euro. Telefon: 0722/297.009.Casã mare boiereas-cã cu toate utilitãþilesuperîmbunãtãþitã încomuna Lipovu cuteren 7000 mp. Tele-fon: 0764/492.029.Vând casã boiereas-cã mare - central,pretabilã clinicã, pen-siune, firmã. Telefon:0741/219.483.Vând casã 5 camere,Iºalniþa, vad comercialnegociabil. Telefon:0766/325.453.VÂND casã Mîrºani.Telefon: 0732/089.127;0732/651.113.

Casã Seaca deCâmp ultracentral 3camere, beci, 2 sãlilungime 30 m, mobi-latã, teren 5000 mpcu spaþiu comercial.Preþ 70.000 lei. Te-lefon: 0351/455.617.Vând sau schimbcasã (variante). Te-lefon: 0760/996.967.Vând casã cu 3 ca-mere + anexã cu 2camere ºi teren 2000mp, comuna ValeaStanciului, sat Gre-ceºti. Preþ 22.000 Leinegociabil. Telefon:0761/546.959.Vând casã Rânca, de-misol, parter + etaj 1+ mansardã - 5 came-re, 2 bãi, 1 living cubucãtãrie open space,3 balcoane, centralãpe lemne ºi centralãelectricã. Grãdinã cugrãtar. Situatã la 50 mde pârtia de ski de lahotel Onix. Telefon:0766/250.327.Vând casã comunaCalopãr nr. 241, te-ren 2800 mp. Tele-fon: 0767/840.722.

Vând casã 3 came-re, pãtul ºi magazie,3000 mp teren co-muna Gogoºu - Dolj.Telefon:

TERENURIVÂND teren împrejmuitzona Selgros, 750 mp,22 Euro/mp. Telefon:0729/170.160.Vând pãdure Borãs-cu - Gorj. Telefon:0723/693.646.Vând teren intravilan,zona Metro, 900 mp,preþ negociabil. Tele-fon: 0766/689.036.TEREN Braniºte,zona mânãstirii, 5.000mp, parcelat. Telefon:0766/568.412.Vând teren Ne-goieºti 2,5 ha, casãcu dependinþe, vie -3000 m, fântânã,porþi de fier la asfaltcentral. Telefon:0723/692.884.Vând 400 ºi 1500 mpBãile Govora, toateutilitãþile, împrejmuit,asfalt, lângã pãdure.Telefon: 0351/402.056,0744/563.640.

Vând teren între caseîn Popoveni 2500 sau5000 mp. Telefon:0744/262.358 sau0764/008.033.Vând teren intravi-lan, 400 mp, com.ªimnicu de Sus, lân-gã Peco Albeºti. Te-lefon: 0766/292.953.Vând teren 1700 mpCentura Nord. Tele-fon: 0728/800.447.Vând teren intravilan2800 mp în Craiova. Te-lefon: 0722/943.220.Vând teren str. Do-brogei. Telefon:0761/347.028.Vând teren 3000 mpîn satul Urzica Mare,la strada principalã,ultra-central, cu utili-tãþi. Preþ 1,5 Euro/mp. Telefon: 0763/566.352.Vând 4200 mp terenintravilan la 7 km deCraiova. Telefon:0727/884.205.Vând 3690 mp terenintravilan în Cârcea,Tarlaua 17. Telefon:0721/995.405.

Vând 2 loturi 500 mpcartier ªimnicu de Josla DJ, cadastru fãcut.Telefon: 0744/563.823.Teren stradal, utilitãþi,1500 mp, DrumulMuntenilor - Craiova,40 Euro/mp. Telefon:0724/228.827.

AUTOROMÂNEªTI

Vând Logan culoareroºie, fabricaþie2008, 40.000 kmparcurºi. Telefon:0744/780.550.Vând Dacia 1310. Te-lefon: 0770/333.559;0351/401.251.

STRÃINEVand Seat Leon 1.6.Inmatriculata RO; -An fabricatie: 2003;Km: 195000; - 105CP; Benzina; Euro 4;- Aer Conditionat; 6airbaguri; - GeamuriElectrice; Inchiderecentralizata; ABS;Servodirectie; Xe-non; - Interior recaro;Pret 2700 Euro, ne-gociabil. Relatii la te-lefon: 0765/312.168.

cuvântul libertãþii / 13marþi, 15 decembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitateCentrul Social „Sfântul Andrei” din comuna Malu Mare pentru

gãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice

Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii)Condiþii de cazare:-douã locuri în camerã-televizor LED-telefon în camerã-grup sanitar propriu ºi cabinã de duº-lenjerie de pat asiguratã-club relaxare ºi socializare-hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de regimuri

alimentare-supraveghere medicalã permanentã-recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie-zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber-camerã de vizitãCostul: 1000 lei/lunãPentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii medicale

vã aºteptãm la sediul Centrului Social „Sfântul Andrei” din comunaMalu Mare (lângã Liceul Agricol).

Persoanã de contact - Viorel Popescu - asistent social, telefon:0784/552.033.

Conducerea COM-

PANIEI DE APÃOLTENIA SA ºi cole-gii sunt alãturi de ing.Mihaela Chiriþescu,în aceste momentegrele pricinuite dedecesul tatãlui. Sin-cere condoleanþe fa-miliei îndoliate! Vând Skoda OctaviaTour 1.6 benzina,unic proprietar- denouã, superîntreþinu-tã, toate consumabi-lele schimbate re-cent, fãrã nici un de-fect. Telefon:0766/632.388.

VÂNZÃRI DIVERSEAvantajos caloriferdin fontã, jenþi cupneuri pentru Daciaºi canistre. Telefon:0251/416.455.Vând mixer cofetãrie(PLANETARIA) 3funcþii marcã Germa-nã. Telefon: 0752/236.667.Vând loc de veci Si-neasca douã gropisuprapuse, bocancidin piele mãrimea 43îmblãniþi. Telefon:0771/385.734.Vând douã cuþite deghilotinã noi-1,15mlpreþ 100 lei. Telefon:0351/803.490 dupãora 15.00.

Vând cauciuc 155x13 cu jantã, cârligejgheaburi acoperiº,aragaz voiaj douãochiuri cu butelie,polizor unghiular(flex) D 125 / 850W,canistre aluminiu 20litri noi, reductor oxi-gen sudurã, alterna-tor 12vV nou, arzã-toare gaz sobã D600. Telefon: 0251/427.583.Vând bicicletã copiiicu 3 roþi - 60 lei ne-gociabil, cãruþ copilsport - 50 lei. Tele-fon: 0351/181.202.Vând cãrucior dinlemn cu roate cu ºinãimitaþie, dimensiunile1x0,50 m, butelii ara-gaz voiaj 5 litri. Ne-gociabil. Telefon:0251/598.518;0748/233.140.Vând maºini de tri-cotat Fineþea, tri-ploc, maºinã de sur-filat. Telefon: 0745/589.825.

Vând hotã nouã, mã-turã electricã. Tele-fon: 0351/459.314.Vând cadru metalicinox nou pentru han-dicap, masã sufra-gerie 6 persoane,preþ negociabil. Tele-fon: 0351/446.918.Vând frigider ARC-TIC (patru sertare lacongelator) cazande þuicã 100 litri. Te-lefon: 0725/576.141.Vând sãpun de casã5 lei / Kg, cruce demarmurã 1200/100 -scrisã - 80 lei. Tele-fon: 0770/303.445.Vând clasoare cu tim-bre pentru copiii. Te-lefon: 0729/684.222.Vând canapea, foto-lii, ºifonier, mobilã bu-cãtãrie, servantã, bi-bliotecã, aragaz, fri-gider, masã, scaune,saltea copil relaxa.0770/298.240.Vând calorifer cu 11elemenþi electric nou,radiator cu 3 trepteALASCA nou. Tele-fon: 0770/687.430.Vând 3 locuri de veci încimitirul Sineasca. Te-lefon: 0763/506.962;0768/437.838.Vând cauciucuri devarã Goodrich dimen-siunile 185/65/14,125 lei bucata. Tele-fon: 0720/880.474.Vând douã locuri deveci cimitir ªeþu – Si-naia - Izvor, criptesuprapuse, lucraremarmurã. Telefon:0722/456.609.

Calorifere fontã – 10lei elementul, televi-zor color Philips 100lei, bicicletã copii 50lei, 2 gropi fãcuteRomaneºti. Telefon:0729/977.036.Vând maºini de trico-tat rectilinie ºi circu-lar. Preþ bun. Tele-fon: 0745/589.825.Vând cãruþ sport copii,maºinã de spãlat AlbaLux, barcã artizanalã,camerã auto. Telefon:0351/181.202; 0773/970.204.Vând þiglã Jimboliacãpriori ºi cãrãmidãdin demolãri. Tele-fon: 0722/943.220.Cort 4 persoane,douã compartimenteºi verandã, douã ara-gaze voiaj, ºubã îm-blãnitã. Telefon:0765/002.522;0351/410.383.Vând acvariu 47 litri,foarte convenabil. Te-lefon: 0767/116.092.

Vând convenabil sauscimb cu un caloriferde fontã folosit uncalorifer de tablã 1,20/ 0,60 nefolosit. Te-lefon: 0720/231.610.Vând convenabil 2 sal-tele relaxa, 1 ladã fri-gorificã 5 sertare. Te-lefon: 0745/602.001.Vând cãrucior handi-cap, pat mecanic +saltea, polizor 2500W, sobã teracotã cutoate furniturile, Tvcolor D- 1x2 Cm. Te-lefon: 0768/083.789.Vând set motor tipBORGO pentru Da-cia 1300 preþ - 245lei. Telefon: 0351/455.617.Vând trei bicicletecopii, aragaz 4ochiuri, caloriferefontã, televizor color,preþuri mici. Telefon:0729/977.036.Vând urgent 2 locuride veci cimitirul Un-gureni Telefon: 0769/669.736.

Vând loc de veci cimi-tirul Sineasca – Cra-iova dimensiuni 1,50x 3 m zona N. Tele-fon: 0764/271.285.Vând colþar sufrage-rie 500 lei, ºifoniersculptat. Telefon:0769/360.741.Vând 2 locuri de vecisuprapuse, amena-jate cu plãci, gard ºicruce, cimitirul Las-cãr Catargiu - Cra-iova. Telefon: 0728/964.686.Vând giurgiuvelevopsite fãrã toc, pre-sã balotat mase plas-tice, bicicletã nouãfranþuzeascã. Tele-fon: 0767/153.551.Vând mobilier dinlemn. Telefon: 0755/074.742.Vând cãruciar copil,saltea copil, aspira-tor, sãpun rufe, co-voare olteneºti,scoarþã, maºinã decusut, fotolii. Telefon:0770/298.240.

14 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

CENTRUL COMERCIAL SUCPIUnora le placesã munceascã

decât sã piardã timpulºi sã aºtepte

speranþa unui „job”.Sunã la telefon 0251/

438.440 ºi vino în CaleaBucureºti, strada GrigorePleºoianu, sã închiriezi unstand la cel mai bun preþ.

Cu noi vei aveapropriul „job”!

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

Talonul - contract de micã publicitate nr: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

marþi, 15 decembrie 2015

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Serviciul Extern dePrevenire ºi Protecþieangajeazã personalcalificat (bãrbat): cursSSM minim 80 ore ºicurs Cadru TehnicPSI. Posesor permisconducere cat. B

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-

voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

Staþiunea de Cer-cetare DezvoltareAgricolã ªimnic cusediul în Craiovasos. Bãlceºti nr. 54jud. Dolj are sprevânzare urmãtoare-le produse lactate: - lapte pasteurizat

la pungã de 1litru- lapte integral- brânzã de vacã- viþei cu greutatea

între 100 - 400 Kg.Informaþii supli-

mentare la telefon:0251417534.

Vând ºase tabure-le (scaune) din lemnmelaminate. Tele-fon: 0251/531.294.Vând maºinã despãlat, bazin inox,50 Ron, cãruciorcopil 50 Ron. Tele-fon: 0773/970.204;0351/181.202.Vând cãrucior pen-tru copil. Telefon:0770/661.121.Presã balotat plas-tic- cutii de bere, bi-cicletã nouã franþu-zeascã, cauciucuricu jantã Audi – A4de iarnã. Telefon:0767/153.551.Vând cinci bare cor-nier de 70 lungi de2.80 m, trei foi ta-blã zincatã 2/1 m,televizor colorGrunding diagona-la 70 cm. Telefon:0770/303.445.

ÎNCHIRIERI OFERTEÎnchiriez una camerãla bloc la 2 fete sala-riate cu posibilitãþi deplatã a utilitãþilor -zonaMaterna. Telefon:0726/497.404.Primesc în gazdã unbãiat. Telefon: 0765/957.791.Închiriez apartamentmobilat Valea Roºie.Telefon: 0351/433.875Închiriez apartamentpatru camere nemo-bilat, ultracentral(Universitate), 100mp pentru birouri saulocuit. Telefon: 0741/015.360 ºi 0741/962.214.MATRIMONIALE66-170-85 doresccãsãtorie – prieteniedoamnã 55-62 ani,nefumãtoare, singu-rã, modestã, plãcu-tã. Telefon: 0351/181.202.

DIVERSEÎmi vând meºteºu-gul (meseria), foar-te profitabil. Tele-fon: 0723/684.511.Singura argintãriedin Craiova, situa-tã în ValeaVlãicii(vis-a-vis de Elec-trica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manope-ra/obiect. Telefon:0351/423.493.

PIERDERIPIERDUT Legitima-þie de cãlãtorii elibe-ratã de UMF Craio-va pe numele UrlanManuela Gabriela.Se declarã nulã.CONDOLEANÞEPSD Dolj regretãdecesul primaru-lui comunei Tes-lui, RESCEANUCOSTICÃ, ºi estealãturi de familiaîndoliatã în aces-te momente gre-le. Dumnezeu sãîl odihneascã înpace.

Lidia este alãturi defamilia Resceanu înaceste momentegrele la dispariþiafiului, fratelui ºi un-chiului RESCEANUCOSTICÃ. Dumne-zeu sã-l odihenascã!Regret decesul pri-marului COSTICÃRESCEANU, un omdeosebit! Sunt alã-turi de familie ºi letransmit sincerecondoleanþe! De-putat Ion Calin

cuvântul libertãþii / 15marþi, 15 decembrie 2015 sp rtsp rtsp rtsp rtsp rtPaginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV

SPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECT

DIGI SPORT 118:00, 20:30 – FOTBAL – Cupa României: ACS Poli Ti-

miºoara – ASA Tg Mureº, Dinamo – Astra.DIGI SPORT 2

14:00, 17:30 – TENIS – International Premier TennisLeague, la Dubai, în Emiratele Arabe Unite / 22:00 – FOT-BAL Italia – Cupa: Inter – Cagliari.DIGI SPORT 3

20:15 – FOTBAL Italia – Cupa: Genoa – Alessandria /22:00 – FOTBAL Spania – Cupa: Espanyol – Levante.DIGI SPORT 4

22:00 – FOTBAL Franþa – Cupa Ligii: Rennes – Toulouse.DOLCE SPORT 1

18:00, 20:30 – FOTBAL – Cupa României: ACS Poli Ti-miºoara – ASA Tg Mureº, Dinamo – Astra.DOLCE SPORT 2

21:30 – FOTBAL Germania – Cupa: Bayern Munchen –Darmstadt.SPORT.RO

20:30 – FOTBAL – Cupa României: Dinamo – Astra.EUROSPORT 2

19:00, 20:45 – BASCHET (M) – Eurocupa: Aris Salonic– Banvit Bandirma, Nancy – Ratiopharm Ulm.

Olanda – Serbia 36-20Spania – Franþa (asearã)

Polonia – Ungaria (asearã)Rusia – Coreea de Sud (asearã)

PROGRAMUL OPTIMILOR DE FINALÃ ªI ÎMPERECHEREA DIN SFERTURIGermania – Norvegia 22-28

Muntenegru – Angola (asearã)

Danemarca – Suedia 26-19Brazilia – ROMÂNIA 22-25

BASCHET (M) – LIGA NAÞIONALÃ – ETAPA A 12-A

Craiova, revenire de senzaþieCraiova, revenire de senzaþieCraiova, revenire de senzaþieCraiova, revenire de senzaþieCraiova, revenire de senzaþieîn faþa Piteºtiuluiîn faþa Piteºtiuluiîn faþa Piteºtiuluiîn faþa Piteºtiuluiîn faþa Piteºtiului

SCM U Craiova ºi BCM-U Piteºti au oferit o partidãelectrizantã, duminicã searã, în Bãnie, partidã la capãtulcãreia alb-albaºtrii au reuºit sã se impunã cu 77-75, dupãce, la un moment dat, oponenta din Trivale se distanþase la16 “lungimi”.

Elevii lui Oliver Popovic au condus ostilitãþiile în primulact, pe care l-au încheiat cu un avantaj de trei puncte, 19-16. Oaspeþii au dat semne de revenire în a doua jumãtate amanºei secunde, reuºind sã meargã în avantaj la odihnã:36-38.

Sfertul trei a fost unul de coºmar pentru Universitatea,care a marcat 16 puncte ºi a încasat 30, astfel cã înainteaultimelor 10 minute tabela arãta un deloc încurajator 52-68.A urmat însã un forcing entuziasmant al SCM-ului, piteºte-nii au acuzat ºocul ºi nu le-a mai ieºit nimic, iar Johnson aridicat sala în picioare cu 38 de secunde rãmase din joc,dupã un coº de la distanþã care a readus Craiova în avantaj,76-75. BCM-U a ratat atacul, dupã care Pilcevic a transfor-mat o “liberã”, stabilind rezultatul final.

Cel mai bun om al Craiovei a fost americanul Aaron Jon-son, care a strâns 15 puncte ºi câte 6 recuperãri ºi pasedecisive, pentru un indice al eficienþei de 23. Tot 15 puncte

a reuºit ºi Milivoje Bozovic, el mai trecându-ºi în cont ºirecordul de recuperãri – 7. Celelalte puncte au venit din par-tea lui Bogdan Popescu (13), Radenko Pilcevic (12), CãtãlinBurlacu (11), Djordje Micic (5), Bozo Djurasovic (4) ºi VladNegoiþescu (2).

Craiova ºi Piteºtiul oferiserã o încleºtare pe muchie decuþit ºi în tur, în chiar debutul campionatului, când SCM U areuºit sã izbândeascã dupã prelungiri.

Runda viitoare, Burlacu ºi compania ar fi trebuit sã joace,mâine, în deplasare, derby-ul oltenesc cu Energia Târgu Jiu,însã cum gorjenii evolueazã la mijlocul acestei sãptãmâni încompetiþiile continentale partida a fost amânatã pentru datade 22 decembrie. Astfel, proxima partidã va fi tot la Poliva-lentã, sâmbãtã, contra codaºei BC Timiºoara,

HANDBAL (F) – CAMPIONATUL MONDIAL – OPTIMI DE FINALÃRomânia eliminã campioana en-titreRomânia eliminã campioana en-titreRomânia eliminã campioana en-titreRomânia eliminã campioana en-titreRomânia eliminã campioana en-titre

Deºi în grupã invinsese doar liliputanele naþionale dinPuerto Rico ºi Kazahstan, pentru a pierde cu Spania,Norvegia ºi Rusia, reprezentativa României a reuºit sãpãtrundã între cele mai bune 8 naþiuni ale lumii în hand-balul feminin, dupã ce a eliminat, duminicã searã, cam-pioana mondialã en-titre, Brazilia, cu 25-22.

“Tricolorele” au trecut întâia oarã la conducere înminutul 17, scor 6-5, pentru ca pânã la pauzã se sedesprindã la 5 goluri (13-8). Respectivul avans se re-gãsea în dreptul României ºi la jumãtatea pãrþii secun-

de, 20-15 (44), însã patru goluri consecutive ale sud-americancelor pãreau gata sã ne punã în scenã o altãsearã de coºmar. N-a mai fost cazul.

Goalkeeper-ul Paula Ungureanu a fost desemnatãomul jocului, în timp ce în câmp s-au evidenþiat, înspecial, Aurelia Brãdeanu (7 goluri), Cristina Neagu (6)ºi Adriana Nechita (5).În sferturi, duel cu gazda Danemarca

La puþin timp dupã confruntarea cu Brazilia, Ro-mânia a aflat cã se va bate pentru un loc în semifinalecu reprezentativa þãrii gazdã, Danemarca, care a tre-cut, într-un duel sutã la sutã nordic, de Suedia, scor26-19 (15-7). Meciul va fi mâine searã, de la ora 21.45,în direct la Dolce Sport 1.

România are drept obiectiv la acest turneu final cla-sarea nu mai jos de locul 7, ceea ce i-ar permite sãparticipe la unul dintre turneele preolimpice. Cu câtva termina mai sus, cu atât adversarii vor fi mai laîndemânã.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

SCM U Craiova întâlneºte în aceastã searã(18:00), în Grecia, pe Olympiakos Pireu, în manºaretur a optimilor de finalã din Cupa CEV. Disputapleacã de la scorul de 3-2 în favoarea formaþieielene, rezultat consemnat la începutul acestei luni.

Dacã vor reuºi calificarea, bãieþii lui Dan Pascu,lideri neînvinºi în competiþia internã, îºi vor egalaperformanþa de sezonul trecut, atunci când au ratataccederea în semifinale în faþa puternicei formaþiiitaliene Energy Diatec Trentino.

Fetele se iau la trântã cu liderulTot azi (17:00), într-o “restanþã” din cadrul

rundei cu numãrul 5 din Divizia A1, SCM U Craiovasusþine, în Bãnie, ultima partidã din acest an, contraliderului ºi campioanei Alba Blaj. Formaþia pregãtitãde Alexandru Cosma, care este ante-penultima(locul 10) în clasament, cu 9 puncte, vine dupã ovictorie la zero în compania unei alte codaºe, U Cluj(locul 11, cu 3p).

VOLEI

Alb-albaºtrii cautã calificarea înAlb-albaºtrii cautã calificarea înAlb-albaºtrii cautã calificarea înAlb-albaºtrii cautã calificarea înAlb-albaºtrii cautã calificarea însferturile de finalã ale Cupei CEVsferturile de finalã ale Cupei CEVsferturile de finalã ale Cupei CEVsferturile de finalã ale Cupei CEVsferturile de finalã ale Cupei CEV

SCM U CRAIOVA – BCM U Piteºti 77-75, Dinamo Bucu-reºti – U-BT Cluj 75-85, Gaz Metan Mediaº – BC Mureº 81-90, Atlassib Sibiu – BC Timiºoara 77-67, Phoenix Galaþi – Ener-gia Tg. Jiu 64-68, CSM CSU Oradea – Steaua CSM Eximbank77-79.

1. Sibiu (8/4) 20 7. Dinamo (6/6) 182. Oradea (8/3) 19 8. Tg. Jiu (6/5) 173. Mureº (8/3) 19 9. Galaþi (4/8) 164. CRAIOVA(7/5) 19 10. Piteºti (5/7) 145. Steaua (8/2) 18 11. Timiºoara (1/11) 136. U-BT Cluj(7/4) 18 12. Mediaº (1/11) 13BCM-U Piteºti a început campionatul cu o penalizare de 3

puncte.

16 / cuvântul libertãþii marþi, 15 decembrie 2015Paginã realizatã de COSMIN STAICUsportsportsportsportsport

1. Astra 22 13 6 3 37-25 452. Viitorul 21 11 7 3 42-21 403. Dinamo 22 11 7 4 29-22 404. Pandurii 22 11 6 5 29-23 395. Steaua 21 9 7 5 27-20 346. ASA 22 7 11 4 25-19 327. CSMS Iaºi 22 7 8 7 17-22 298. Craiova 22 7 6 9 23-24 279. CFR Cluj 21 7 8 6 25-20 2310. ACS Poli 22 4 9 9 20-29 2111. Botoºani 21 4 8 9 23-30 2012. Concordia 22 3 8 11 20-33 1713. Voluntari 22 2 9 11 19-36 1514. Petrolul 22 2 8 12 16-28 8

Petrolul ºi CFR Cluj au fost penalizate cu 6 puncte.

CLASAMENT M V E Î G P

Liga I – etapa a XXII-a

Concordia – ACS Poli 2-2Au marcat: Rãducanu 55, V. Lazãr 90 / Elek 28, Luchin 58.ASA – CSMS Iaºi 1-1Au marcat: Balaur 87 / Golubovic 45.Astra – Petrolul 3-1Au marcat: Alibec 22, Budescu 84, D. Niculae 89 / Ropotan 86.Dinamo – Pandurii 2-1Au marcat: Essombe 29, Pulijc 90 / V. Munteanu 63.„U” Craiova – FC Voluntari 1-2Au marcat: Bancu 90 / Ad. Bãlan 22, Pancu 78 – pen.FC Botoºani – CFR Cluj 2-1Au marcat: Ngadeu 30, Fulop 45 / Cristian Lopez 80.Meciul Viitorul – Steaua s-a jucat asearã.

Ratarea tuturor obiectiveloracestui sezon va avea urmãri la Uni-versitatea Craiova. Primul pe listãeste antrenorul Emil Sãndoi, careºi-a asumat obiectivele, dar nu aîndeplinit niciunul. Nici conduce-rea clubului nu este scutitã de emo-þii, din moment ce lotul încropit nua dat satisfacþie, iar Universitateaeste în acest moment singura gru-pare din Liga I care are interdicþiela transferuri. În cazul jucãtorilor,situaþia este destul de complicatã,în condiþiile acestui embargou im-pus clubului în privinþa achiziþio-nãrii de fotbaliºti. Pentru disponi-bilizãri vor fi vizaþi doar jucãtoriicare au dublurã pe post sau cei înlocul cãrora se vor promova jucã-tori de la Academie. Emil Sãndoiera aproape sã nu mai prindã nicimãcar ultimul meci din 2015, celde sâmbãtã, din deplasare, cuCSMS Iaºi, el fiind chemat încãde ieri la Bucureºti de patronulRotaru pentru o discuþie privindrezilierea contractului. Sãndoi estecel mai longeviv antrenor în func-þie din Liga I, el venind împreunãcu Sorin Cârþu la Universitatea înurmã cu un an ºi patru luni. Dacãîn campionatul trecut obiectivul afost îndeplinit ºi chiar depãºit, echi-pa clasându-se pe un loc de cupãeuropeanã, în acest sezon toatecele trei competiþii în care au par-ticipat alb-albaºtrii au fost ratate.

Optimile Champions LeagueGent – WolfsburgAS Roma – Real MadridPSG – Chelsea LondraArsenal Londra – FC BarcelonaJuventus Torino – Bayern Mun-

chenPSV Eindhoven – Atletico MadridBenfica Lisabona – Zenit Sankt

PetersburgDinamo Kiev – Manchester CityMeciurile tur vor avea loc pe 16/

17 ºi 23/24 februarie, primele echipefiind gazde, iar returul pe 8/9 ºi 15/16martie.

16-imile Europa LeagueFC Valencia – Rapid VienaFiorentina – Tottenham HotspurBorussia Dortmund – FC PortoFenerbahce Istanbul – Lokomo-

tiv MoscovaAnderlecht Bruxelles – Olympia-

kos PireuFC Midtjylland – Manchester

UnitedFC Augsburg – FC LiverpoolSparta Praga – FC KrasnodarGalatasaray Istanbul – Lazio RomaFC Sion – Sporting Bragaªahtior Doneþk – Schalke 04Olympique Marseille – Athletic

BilbaoFC Sevilla – MoldeSporting Lisabona – Bayer Lever-

kusenVillarreal – SSC NapoliSaint-Etienne – FC BaselMeciurile tur vor avea loc la 18

februarie, primele echipe fiind gazde,iar returul la 25 februarie.

Meciul cu CSMS Iaºi ar putea fiMeciul cu CSMS Iaºi ar putea fiMeciul cu CSMS Iaºi ar putea fiMeciul cu CSMS Iaºi ar putea fiMeciul cu CSMS Iaºi ar putea ficel din urmã pentru Emil Sãndoicel din urmã pentru Emil Sãndoicel din urmã pentru Emil Sãndoicel din urmã pentru Emil Sãndoicel din urmã pentru Emil Sãndoipe banca Universitãþii Craiovape banca Universitãþii Craiovape banca Universitãþii Craiovape banca Universitãþii Craiovape banca Universitãþii Craiova

De asemenea, pentruKay, Zlatinski, Bãluþã,Acka ºi Popov sezonul s-a terminat deja, unii fiindsuspendaþi pentru parti-da din Moldova, iar alþiiaccidentaþi. Pentru cele14 meciuri din play-offdin 2015 obiectivul nupoate fi altul decât evita-rea retrogradãrii, în con-diþiile în care punctele sevor înjumãtãþi, iar dife-renþa din faþã de locurilecare duc în liga secundãar fi în aceastã situaþie dedoar 5 puncte. O datã curatarea play-off-ului, bu-getul clubului are de suferit, fiind-cã suma provenitã din drepturileTV se reduce drastic ºi totodatãscade interesul sponsorilor ºi al fa-nilor. În play-off, dispute cu Chiaj-na, Voluntari, Botoºani sau ACS Poliprezintã interes minim pentru mi-crobiºti. Un alt obiectiv pentru cele17 meciuri de la anul ar fi încropi-rea unei echipe pentru sezonul ur-mãtor, în care obiectivul ar trebuisã fie tot intrarea în play-off.

Cârþu: „Clubul îºi meritã soarta,când mã luam eu de arbitrispuneau cã le stric imaginea”

Fostul director tehnic al ªtiin-þei, Sorin Cârþu, a oferit expli-

caþia proprie pentru situaþia echi-pei: „Clubul îºi meritã soarta, fi-indcã atunci când greºeau ar-bitri, nu comenta nimeni din con-ducere, ei au preferat sã tacãpânã în ultima clipã. La un rãz-boi trebuie sã participi cu ace-leaºi arme. Eu când eram acolospuneau cã le stric imaginea

când mã luam de arbitri. Ceeace se întâmplã acum la Craiovaeste ce le-am spus eu mai de-mult ºi patronii se luau dupã totfelul de trepãduºi. Au fost multedecizii împotriva echipei ºi nusunt niºte jucãtori care sã poatãtrece peste ele, au cãzut psihic”a spus „Sorinaccio”.

Ultimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru SãndoiUltimatum pentru Sãndoi

Date post:	11-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

ii - cvlpress.ro fileme, din partea ISJ, cei 11 copii care au obþinut nota maximã la admiterea în...

Documents