WWW.CVLPRESS.RO / [email protected]Primul cotidian al Olteniei Anul XXIX, Nr. 8884 luni, 22 aprilie 2019 8 pagini 1 leu Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori Pascale, conducerea R.A.A.D.P.F.L. Craiova ureazã tuturor craiovenilor, angajaþilor ºi colaboratorilor bucurie în suflet ºi multã fericire alãturi de familie ºi prieteni! Paºte fericit! Alegeri europene: Nici Frans Alegeri europene: Nici Frans Alegeri europene: Nici Frans Alegeri europene: Nici Frans Alegeri europene: Nici Frans Timmermans, nici Manfred W immermans, nici Manfred W immermans, nici Manfred W immermans, nici Manfred W immermans, nici Manfred Weber! eber! eber! eber! eber! actualitate / 2 Comunitatea evreilor Comunitatea evreilor Comunitatea evreilor Comunitatea evreilor Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779 din Craiova: Pesah 5779 din Craiova: Pesah 5779 din Craiova: Pesah 5779 din Craiova: Pesah 5779 actualitate / 3 Que noche Que noche Que noche Que noche Que noche ! Placido Domingo jr ! Placido Domingo jr ! Placido Domingo jr ! Placido Domingo jr ! Placido Domingo jr. ºi invitaþii sãi de la Craiova ºi invitaþii sãi de la Craiova ºi invitaþii sãi de la Craiova ºi invitaþii sãi de la Craiova ºi invitaþii sãi de la Craiova culturã / 4 Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii Autoritãþile locale au organizat, la sfâr- ºitul sãptãmânii trecute, o dezbatere pu- blicã pe buget. Dacã în anii precedenþi, cele mai multe solicitãri erau pentru asfaltãrile de strãzi, în acest an s-a pus problema gra- tuitãþilor pe mijloacele de transport ale RAT Craiova: pensionarii au cerut condi- þii mai avantajoase pentru acordarea legi- timaþiilor de cãlãtorie gratuite, astfel ca mai multe persoane sã beneficieze de aceste facilitãþi. Elevii au cerut ºi ei o reducere de 100% la abonamentele de transport. 2 2 2 ACTUALITATE pagina
Alegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransTTTTTimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Weber!eber!eber!eber!eber!
Que nocheQue nocheQue nocheQue nocheQue noche! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr.....ºi invitaþii sãi de la Craiovaºi invitaþii sãi de la Craiovaºi invitaþii sãi de la Craiovaºi invitaþii sãi de la Craiovaºi invitaþii sãi de la Craiova
culturã / 4
Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiBugetul pe 2019, dezbãtut cu craiovenii
Autoritãþile locale au organizat, la sfâr-ºitul sãptãmânii trecute, o dezbatere pu-blicã pe buget. Dacã în anii precedenþi, celemai multe solicitãri erau pentru asfaltãrilede strãzi, în acest an s-a pus problema gra-tuitãþilor pe mijloacele de transport ale
RAT Craiova: pensionarii au cerut condi-þii mai avantajoase pentru acordarea legi-timaþiilor de cãlãtorie gratuite, astfel ca maimulte persoane sã beneficieze de acestefacilitãþi. Elevii au cerut ºi ei o reducerede 100% la abonamentele de transport.
22222 ACTUALITATE
pa
gin
a
2 / cuvântul libertãþii luni, 22 aprilie 2019actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
Alegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransAlegeri europene: Nici FransTTTTTimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Wimmermans, nici Manfred Weber!eber!eber!eber!eber!
MIRCEA CANÞÃR
- În ce hal am ajuns, Popescule.Pentru piaþa noastrã „recoltãm” dinstrãinãtate zarzavaturi ºi fructe.
OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB
EDITOR:
S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:
200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.
Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538
SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012
CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.
Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.
Prima confruntare a candidaþilor lapreºedinþia Comisiei Europene – „spitzen-kandidaten” – olandezul Frans Timmer-mans (Partidul Socialist European) ºigermanul Manfred Weber (Partidul Po-pular European), organizatã miercuri-sea-ra de France 24 ºi RFI, pe durata a 30 deminute, a fost una de „încãlzire”, fãrã aface deosebitã impresie. Dacã bavarezulManfred Weber a subliniat tema migra-þiei, îndelung discutatã în ultimii ani,Frans Timmermans a apãrat ideea cãdezbaterea „dreapta/stânga” rãmâne per-tinentã la nivelul UE, promiþând sã luptecontra injustiþiei sociale ºi economice.Fireºte, un spaþiu de 30 de minute esteinsuficient pentru discutarea unui proiecteuropean, în momentul în care Brexitulne forþeazã sã recunoaºtem cã nimic nueste ireversibil. ªi asta în contextul ofen-sivei extremei-drepte, care ameninþã pe-riculos proiectul UE. Manfred Weber apromis, între altele, o Comisie Europea-nã care sã cuprindã atât bãrbaþi cât ºifemei. Abordatã a fost problema salariu-lui minimal în Europa, cei doi „spitzen-kandidaten” demarcându-se net. PentruManfred Weber salariul minimal relevã o
competenþã naþionalã ºi Uniunea Europea-nã nu se poate amesteca, în timp ce FransTimmermans a pledat pentru ca statelemembre sã introducã salariul minimal,pentru evitarea rãului tratament. Olande-zul a punctat prin exemplul a douã þãri,conduse de guverne social-democrate(Portugalia ºi Spania), în timp ce adver-sarul sãu a susþinut cã reuºita lui AntonioCosta ºi Pedro Sanchez se datoreazã re-formelor de inspiraþie liberalã, a guver-nelor conservatoare precedente. În ge-neral dezbaterea a fost ternã, calmã, fãrãpuncte de aprindere, atât Frans Timmer-mans, cât ºi Manfred Weber lãsând im-presia cã nu deþin soluþii miraculoase, darnici nu se vãd în ipostaza jinduitã. Prac-tic, s-au menajat reciproc. La întrebarea„cine este nefrecventabil”, Frans Tim-mermans a spus cã face diferenþa întreeurofobi ºi eurosceptici: dacã Alexis Tsi-pras, fostul lider al extremei-stângi dinGrecia, este un eurosceptic, cu el se poa-te conlucra în Europa, ºi are o prezenþãrezonabilã. Pentru Manfred Weber, ex-tremiºtii de dreapta, citatã a fost MarineLe Pen, sunt nefrecventabili. Referindu-se la viitorul statut al lui Viktor Orban,
liderul Fidesz, Manfred Weber a spus cãaºteaptã raportul lui Van Rompuy, finali-zat probabil în toamnã. Dezbaterea a atinsºi polemica lansatã de Annegrette KrampKarrenbauer, liderul CDU, în legãturã cuunificarea într-un singur sediu a Parla-mentului European, la care Frans Tim-mermans s-a arãtat realmente mai inspi-rat, estimând cã decizia va aparþine viito-rului parlament. Provocarea pe aceastãproblemã a liderei CDU, „AKK” neînsem-nând decât o frondã la adresa lui Emma-nuel Macron, dupã scrisoarea acestuialansatã europenilor. În fine, pe problemelede securitate, Manfred Weber a insistatca Europolul sã se transforme într-unveritabil FBI european, ºi ca UniuneaEuropeanã sã-ºi construiascã propriadefensivã, ca o anexã NATO. AcelaºiManfred Weber a vorbit despre securi-zarea frontierelor externe, avansând ci-fra de 10.000 de poliþiºti de frontierã laorizontul 2022, dacã nu chiar mai înain-te. Deºi baricadarea contra valurilor deimigranþi nu este suficientã, în absenþaunei veritabile politici africane, un planMarshall, care sã ofere condiþii de viaþãmai bune africanilor pe propriul continent.
În joc, pentru Frans Timmermans, vii-tori cinci ani sunt importanþi pentru „sal-varea Europei”. Dezbaterea a fost totuºisuccintã, cum spuneam, din cauza tim-pului scurt afectat. Cum ºi unul ºi celã-lalt au nevoie de aliaþi pentru a forma omajoritate, cum s-au petrecut lucrurile ºipânã acum, rãmâne de aºteptat rezultatulalegerilor europarlamentare. Dezbatereade miercuri-seara, la iniþiativa France 24(un CNN francez) ºi RFI, a prilejuit însãºi pentru formaþiunile politice din þarã unmodel de þinte ale viitorului ParlamentEuropean ºi implicit viitoarea ComisieEuropeanã. Preocupãri cu care formaþi-unile politice autohtone nu au decât puþi-ne puncte de contingenþã, deºi un pro-cent covârºitor dintre alegãtori îºi punsperanþe mari în UE. Deosebit de eficientãs-a dovedit lupta contra terorismului, pro-tecþia mediului, reducerea ºomajului. În-grijorãtoare rãmân radicalismul islamic,întoarcerea naþionalismelor, încãlzireaclimaticã, consecinþele încã resimþite alecrizei economice. Dacã sunt sau nu suntdefazate partidele noastre de la spectrulde îngrijorãri, specifice UE, rãmâne destabilit de ele însele.
Bugetul local al municipiuluiCraiova este estimat, în acest an,la suma de 585 milioane de lei,cu 170 milioane de lei mai maredecât cel de anul trecut. Dinaceºti bani, 182 milioane de leiprovin din taxele ºi impozitele pecare le plãtesc craiovenii, iarrestul de la bugetul de stat – subformã de cote defalcate din im-pozitul pe venit ºi din TVA – ºidin rambursãri de la UniuneaEuropeanã pentru proiectele eu-ropene – cum este cazul proiec-tului de reabilitare a Parcului„Nicolae Romanescu”. Autoritã-þile ºi-au propus sã cheltuiascãaceºti bani pentru funcþionareainstituþiei (73% din buget) ºi pen-tru investiþii (27%).
Pensionariiau cerut mai multegratuitãþipe mijloacele RAT
Craiovenii care au fost pre-zenþi în salã, în majoritate pen-sionari, ºi-au îndreptat atenþia pesolicitãri mãrunte. Marian Tri-fan, preºedintele Asociaþiei dePensionari Civili „Mihai Vitea-
Bugetul pe 2019, dezbãtut cu craioveniiAutoritãþile locale au organizat, la sfârºitul sãptã-
mânii trecute, o dezbatere publicã pe buget. Dacã înanii precedenþi, cele mai multe solicitãri erau pen-tru asfaltãrile de strãzi, în acest an s-a pus problemagratuitãþilor pe mijloacele de transport ale RATCraiova: pensionarii au cerut condiþii mai avanta-joase pentru acordarea legitimaþiilor de cãlãtoriegratuite, astfel ca mai multe persoane sã beneficiezede aceste facilitãþi. Elevii au cerut ºi ei o reducerede 100% la abonamentele de transport.
zul”, a cerut autoritãþilor sãschimbe criteriile de acordare agratuitãþilor pe mijloacele detransport ale RAT Craiova. Con-cret, sã beneficieze de reducerede 100% toþi pensionarii care auîmplinit vârsta de 65 de ani, înloc de 70 de ani cât este acum,ºi sã aibã un venit maxim de1.500 de lei, în loc de 1.000 delei, cât este pragul maxim careeste luat în considerare acum.Primarul Craiovei a rãspuns cã,pentru aceste lucruri, este ne-voie sã se facã anumite calculela buget. Gratuitate de 100% peautobuzele ºi tramvaiele RAT ausolicitat ºi elevii. ªi acestora, edi-lul le-a rãspuns cã se analizeazãpropunerea ºi cã se va aplica în-cepând din luna septembrie.
Copertineºi bãncuþe, în staþiilede aºteptare
Tot pensionarii au cerut au-toritãþilor sã îmbunãtãþeascã ºicondiþiile din staþiile de aºtep-tare ale RAT Craiova. Ei au pusproblema lipsei copertinelor ºia bãncuþelor, care fac ca tim-
pul de aºteptare a autobuzelorºi tramvaielor sã fie foarte greu,îndeosebi pentru persoanele învârstã. Edilul Craiovei le-a datdreptate oamenilor ºi a promiscã modul în care vor arãta sta-þiile RAT va fi îmbunãtãþit, ope-ratorul de transport având înplan acest lucru. Au existat ºicâteva solicitãri, puþine însã,din cartiere: asfaltãri ºi marcãriale locurilor de parcare, ame-najarea platformelor de gunoi ºilocuri de joacã pentru copii.Piaþa din Rovine s-a aflat ºi eaprintre revendicãri, craioveniisolicitând ºi o închidere peri-metralã, pentru ca ploaia ºi vân-tul sã nu le mai strice marfa co-mercianþilor.
Parcul Bunicilor,în loc de ParculCrizantemelor
Nu au lipsit nici propunerileieºite din tipare. De exemplu,
tot pensionarii au solicitat ca oanumitã categorie de vârstnicisã beneficieze de analize gra-tuite, de tip RMN, la spitaleledin subordinea primãriei. SauParcul Crizantemelor sã poar-te, de aici încolo, denumirea deParcul Bunicilor, propunere pecare autoritãþile nu au agreat-o, considerând cã denumireatrebuie sã-i mulþumeascã petoþi craiovenii care frecventea-zã acest parc, nu doar pe oanumitã categorie de vârstã.Pensionarii au mai solicitat ºi osursã de curent electric în Par-cul Hanul Doctorului, amena-jat frumos de autoritãþi, dar cã-ruia îi lipseºte, din pãcate, mu-zica ºi distracþia. Autoritãþile aurãspuns cã, ºi în acest caz, tre-buie sã se þinã seama ºi de per-soanele care locuiesc în veci-nãtate ºi care nu trebuie sã fideranjate de zgomot.
LAURA MOÞÎRLICHE
cuvântul libertãþii / 3luni, 22 aprilie 2019 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate
Rãsfoind întâmplãtor, cu pu-þin timp în urmã, un almanahapãrut la începutul secolului alXX-lea, am gãsit un articol caremi-a tras atenþia, dupã ce citi-sem despre faptul cã în acestan Uniunea Ziariºtilor Profesio-niºti din România îºi sãrbãtoreº-te centenarul. Lucrarea desprecare vorbesc a fost editatã deziarul craiovean „Patria” ºi aapãrut, cu denumirea de anuar,în anul 1906, apoi, cu denumi-
O asociaþie a ziariºtilor din Craiova, acum 115 ani
rea de almanah, în anii 1911,1912 ºi 1913. Toate ediþiile aufost alcãtuite sub îngrijirea luiDem E. Petrescu, cunoscut zia-rist al timpului.
Articolul la care mã refer estesemnat de preotul Elefterie M.Petrescu, tatãl realizatorului anu-larului, preot la Biserica MadonaDudu, dar prezent ºi el, destulde mult, cu articole în ziarele vre-mii. Titlul articolului este Pentruasociaþia ziariºtilor din Craiova
ºi consemneazã faptul cã mem-brii presei din acest oraº „în 17decemvrie 1904, uniþi în cugetºi în simþiri, au dat la luminã,ceea ce plãnuiau în tainã, au fã-cut sã se fondeze: Asociaþia zia-riºtilor din Craiova”.
Se subliniazã faptul cã motiveledin care a fost înfiinþatã asociaþiaerau douã:
„a) interesul comun, ca vecheaBãnie olteanã, sã aibã în sânul sãu,ziariºti conºtienþi, serioºi cu totulîn mãsura de a putea menþine ni-velul Presei sus, la înãlþimea, lalocul de onoare, ce i-a fost desti-nat de însãºi Constituþiunea þãrei;
b) interesul asociaþilor ziariºti,în parte, ca la timp sã poatã bra-va prin curagiu, printr-o invinci-bilã forþã sufleteascã, neagra mi-zerie, negrul indiferentism, ceadesea vine din partea publicu-lui, nepãsãtor, ºi cade în nãpraz-nice torente, peste capul bieþilorziariºti”.
Autorul articolului, în calita-tea sa de preot ºi de om în vâr-stã, îi felicitã pe „cei ce au luatiniþiativa ºi au contribuit la rea-lizarea unui fapt aºa de mãreþ“dorind asociaþiei „viaþã lungã,rodnicã, prosperã, ºi, de va fi
posibil, mai feritã de atâta ama-ruri, de atâtea decepþii, care para fi rezervate, în mai mult zia-riºtilor”.
Dupã îndemnuri cu iz patrio-tic ºi de proslãvire a „marilorpatrioþi întemeietori ai Patrieimoderne”, pãrintele Elefterie Pe-trescu propune ca lozinca Totulpentru patrie, nimic pentru noi,care „este deviza fiecãrui bunromân”, sã fie ºi deviza Asocia-þiei ziariºtilor din Craiova. (Anua-rul ziarului Patria, Stabilimen-tul industrial de Arte grafice Ra-lian ºi Ignat Samitca, 1906, pag.124-126).
Asociaþia a avut, credem, oactivitate destul de intensã, dinmoment ce, dupã ºapte ani devieþuire, era în activitate ºi eraapreciatã. Acelaºi D. E. Petres-cu alcãtuieºte Almanahul „Pa-tria” pe 1913, imprimat, de dataaceasta, la Librãria ºi tipografia„Sache Pavlovici”.
Printr-un articol nesemnat,intitulat „Presa din Craiova” (pa-ginile 148-151) se vorbeºte ºidespre Societatea ziariºtilor:„Ziariºtii craioveni se gãsesc ac-tualmente grupaþi în jurul uneisocietãþi a lor, care urmãreºte
între altele propãºirea presei ro-mâneºti, strângerea legãturilordintre confraþi ºi, în fine, pe câtse poate, îmbunãtãþirea soarteiziariºtilor“.
Asociaþia era condusã de uncomitet de acþiune ºi de un co-mitet administrativ. Comitetul deacþiune era format din ziariºtiiDem (Mitiþã) E. Petrescu, NicuCiocãrdia ºi Victor Schileru. Pri-mul era deja un ziarist cu mareexperienþã (debutase în 1897, la„Viitorul Olteniei”) iar ultimul era„reprezentantul tinerilor ziariºti încomitet, fiind un tânãr foarteapreciat în ziaristicã“. Cel de aldoilea comitet, cel administrativ,se compunea din Mitu Andrees-cu, Constantin N. Iovipale, IoanM. Russu ºi Mitu Fortunescu. Înarticol sunt menþionaþi ºi maimulþi dintre ziariºtii grupaþi înjurul Societãþii ziariºtilor – întrecare Gheorghe Constantinescu-Jiu, Grigore Romano, Constan-tin Gr. Popescu, Max Retter,Mitiþã Dumitrescu, Zinã Vasiliu,D. M. Sinescu , Iulian Fortunes-cu ºi alþii – ceea ce demonstrea-zã cã breasla presei craiovene eraîn acel timp destul de puternicã.
RODICA POSPAI PÃLÃVAN
Pesah 5.779 este celebrat,conform tradiþiei, timp de opt zileºi evocã fapte petrecute în urmãcu peste 3.000 de ani, când aavut loc eliberarea din robia egip-teanã de cãtre Moise. “ De Pe-sah se sãrbãtorelte ieºirea dinEgipt, actul de naºtere al popo-rului evreu. E una din minunilecare aratã forþa lui Dumnezeu.În ceea ce priveºte obiceiurile,înainte de Paºte, în toate caselese face curãþenie. În seara dePesah, de pe masã nu lipsescmielul pascal, azima nedospitã,ouãle fierte, rãdãcinile amare ºivinul”, a precizat prof. univ. dr.Corneliu Sabetay, preºedintelecomunitãþii de evrei din Craiova.
Pesah este o sãrbãtoare deorigine biblicã care rememorea-
Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779Comunitatea evreilor din Craiova: Pesah 5779Comunitatea de evrei din Craiova a ce-
lebrat în acest weekend Paºtele sau Pesa-hul, aºa cum se spune în limba ebraicã. Sãr-bãtoarea este una a libertãþii ºi a primãve-rii ºi aduce alãturi de membrii comunitãþii
zã sfârºitul sclaviei evreilor înEgipt acum peste 3.000 de ani ºinaºterea naþiunii evreieºti. Con-form tradiþiei ebraice, sãrbãtoa-rea Paºtelui trebuie sã cadã pri-mãvara ºi se celebreazã timp deopt zile. Din acest interval de 8zile (anul acesta cuprins în pe-rioada 10-18 aprilie), primeledouã ºi ultima zi sunt sãrbãtorispeciale, impunând respectareastrictã a mai multor reguli reli-gioase decât zilele de mijloc din-tre ele, care se numesc “Hol Ha-Moed”. Însã în toatã perioada de8 zile este interzisã hrana pe bazãde hametz. Hametz (alimente pebazã de drojdie) include – droj-die ºi fãinã din 5 soiuri de cerea-le, ºi orice produs care le conþi-ne (bere, biscuiþi). Se gãteºte
numai cu fãinã de pascã sau fãi-nã de cartofi. Asta pentru a co-memora pâinea nedospitã pe careau mâncat-o evreii când au ple-cat din Egipt, deoarece nu au avuttimp sã lase aluatul sã creascã.Toate produsele dospite din casãtrebuie cãutate ºi vândute saudistruse, înainte de începereasãrbãtorii. Pentru a îndepãrtaorice urmã de fermenþi se impu-ne o curãþenie temeinicã a între-gii case. În seara zilei de 14 Ni-san, dupã apusul soarelui, la si-nagogã, sunt rostite rugãciunilerituale cuprinzând psalmi ºi im-nuri ce amintesc de eliberarea dinrobia Egiptului. „Dupã ceremo-niile de la sinagogã, urmeazã încase Cina Pascalã, numitã Seder.Ea se desfãºoarã dupã un ritualconsacrat printr-o tradiþie foarteveche. În decursul Seder-ului serepovesteºte istoria evreilor careau plecat din Egipt pentru a-ºiobþine libertatea. Aceastã poves-te se citeºte din Haggadah ºi dinscrierile rabinilor, care descriuexodul din Egipt”, a mai spusacad. Corneliu Sabetay.
În timpul Sederului se beaupatru pahare de vin ºi se mãnân-cã dintr-un platou special ierburiamare ºi hrean – pentru a sim-boliza viaþa amarã ºi de sclaviepe care au dus-o evreii în Egipt,charoset – un amestec dulceagde fructe ºi arahide, karpas – olegumã, care poate fi înlocuitã peplatou cu cartoful fiert, zeroa –
un ciolan de miel, ca simbol almielului jertfit de Paºte pe tim-pul când exista Templul, beitzah– un ou fiert care simbolizeazãHaggigah (sacrificiul solemn)care era adus la Templu. Pe masãse pune ºi pascã. În timpul me-sei speciale de Pesah, se citeºteHaggadah, care este relatareanaºterii evreilor ca popor. Ea tra-
teazã în principal evenimenteledin Egipt care au dus de la scla-vie la libertate, dar acoperã ºiîntreaga perioadã de la Avraamla dãruirea Torei pe Muntele Si-nai. Haggdah conþine ºi câtevacântece dintre care unele se cântãdupã cinã, pentru a atrage copiiisã rãmânã treji pânã la sfârºit.
MARGA BULUGEAN
ºi reprezentanþi ai altor culte religioase. Întimpul Pesahului, nu se mãnâncã alimentefãcute cu drojdie, în amintirea plecãrii pre-cipitate din Egipt, când aluatul pentru pâi-ne n-a apucat apucat sã se dospeascã.
4 / cuvântul libertãþii luni, 22 aprilie 2019culturãculturãculturãculturãculturã
Preludiul operei „Carmen” deGeorges Bizet a deschis, într-onotã exuberantã, concertul „Pla-cido Domingo jr. & friends”, ce-lebrând evenimentul pe care pre-zentatoarea serii, Eveline Pãuna,avea sã-l anunþe mai apoi: 72 deani de la înfiinþarea, prin decretregal, a Orchestrei Filarmonicii„Oltenia”. La 17 aprilie 1947, Re-gele Mihai I a promulgat Legea nr.131, prin care a luat fiinþã aceastãorchestrã, iar în ziua de 18 apriliea avut loc concertul inaugural, subbagheta dirijorului Mircea Bârsan.
„Sper cã sunteþi pregãtiþi pen-tru o searã de neuitat. Va fi un con-cert cu adevãrat special, pentru cãartiºtii care vor urca pe scenã –toþi nume importante pe sceneleinternaþionale – mai au ceva încomun în afarã de muzicã: s-auîndrãgostit de România!”, a maispus aceasta. Cã „este o þarã fru-moasã, cu o culturã minunatã”Placido Domingo jr. declarase ºiîn conferinþa de presã care aprecedat evenimentul de la SalaPolivalentã. Aºa cã, imediat cea urcat pe scenã, artistul s-aadresat publicului… în limba ro-mânã: „Buna seara! Ce mai fa-ceþi? Mulþumesc!”.
Placido Domingo jr. ºi-a înce-put repertoriul cu o melodie foarteveche ºi foarte cunoscutã, „Qu-ien Sera”, compusã la începutulanilor ’50 de mexicanul Pablo Bel-tran Ruiz în limba spaniolã, conti-nuând cu o altã piesã a aceleiaºiperioade, din Mexicul natal: „Sa-
Que nocheQue nocheQue nocheQue nocheQue noche! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr! Placido Domingo jr. ºi invitaþii sãi de la Craiova. ºi invitaþii sãi de la Craiova. ºi invitaþii sãi de la Craiova. ºi invitaþii sãi de la Craiova. ºi invitaþii sãi de la CraiovaPaginã realizatã de MAGDA BRATU
Nu Placido Domingo jr. a captivat publicul înconcertul de sâmbãtã seara, de la Sala Poliva-lentã din Craiova, ci cele douã voci feminine deexcepþie, invitate ale artistului – soprana IrinaPolivanova ºi Laura Bretan, rãsplãtite cu ropo-te de aplauze. Cap de afiº al unui evenimentorganizat de Filarmonica „Oltenia”, cu susþi-nerea municipalitãþii, Placido Domingo jr. s-adovedit a fi o voce caldã ºi o prezenþã scenicãagreabilã, fãrã însã a fi împrumutat prea multdin carisma tatãlui sãu, reputatul tenor spaniol,
Actorul Emil Boroghinã, Societar deOnoare al Teatrului Naþional „Marin Sores-cu” ºi director fondator al Festivalului In-ternaþional Shakespeare de la Craiova, esteinvitat cu douã dintre cunoscutele sale re-citaluri de poezie în emisiunea „Cap deafiº”, difuzatã de TVR3.
Astã-searã, de la ora 20.00, telespectato-rii vor putea (re)vedea „Cântecul vârstelor”(regia artisticã: Alina Hiristea), în care acto-rul craiovean aduce esenþa poeziei populareromâneºti. «În prima parte, „Vârstele omu-lui” în lirica popularã, este urmãrit drumulunui om de la leagãn ºi pânã la mormânt.Realizatorii recitalului s-au oprit asupra tipu-lui meditativ, care evidenþiazã cel mai bine neîntre-cuta valoare filozoficã ºi esteticã a folclorului nos-tru. Cea de a doua parte a spectacolului, „Pe-unpicior de plai” sau „Vârstele umanitãþii”, prezintãpatru dintre cele mai cunoscute balade ale neamului:„Mioriþa”, „Ciobãnaºul”, „Toma Alimoº” ºi „Meºte-rul Manole”, adicã viziunea lumii în poezia popula-rã», se precizeazã pe site-ul Televiziunii Române.
Mâine-searã, de la aceeaºi orã 20.00, TVR3 re-difuzeazã, tot integral, preluând de la TVR Craio-va, monodrama „Recitindu-l pe Shakespeare.Lumea întreagã e o scenã ºi toþi oamenii-s ac-
Muzeul Olteniei organizeazã as-tãzi, 22 aprilie 2019, ora 10.30, lasediul Secþiei de Istorie-Arheologie(clãdirea nouã, strada „MadonaDudu” nr. 14), conferinþa de lansa-re a proiectului „Noi destinaþii înturismul transfrontalier”, co-finan-þat de Uniunea Europeanã prin Fon-dul European de Dezvoltare Regio-nalã în cadrul Programului InterregV-A România-Bulgaria, Axa Priorita-rã 2 – O regiune verde, Obiectivulspecific: 2.1 Îmbunãtãþirea utilizãriidurabile a patrimoniului natural ºiresurselor ºi patrimoniului cultural.
Bugetul total al proiectului este de1,364,438.31 euro, din care1,159,772.56 euro finanþare a Uni-unii Europene prin Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã, 13% din bugetul naþional ºi 2% din bugetullocal. Din valoarea totalã eligibilã a proiectului, Muzeului Olteniei îirevine suma de 459,451.39 euro. Obiectivul general al proiectuluieste promovarea cooperãrii între instituþii ºi oameni prin utilizarearesurselor culturale ºi naturale, într-un mod turistic durabil, în regiu-nea transfrontalierã Dolj – Montana, partener al muzeului craioveanfiind municipalitatea Varshets, Montana.
Actorul Emil Boroghinã, „Cap de afiº” pe TVR 3
tori”, în regia ºi interpretarea lui Emil Boroghinã.Recitalul extraordinar al actorului este prezentatchiar de ziua Marelui Will: pe 23 aprilie 2019 seîmplinesc 455 de ani de la naºterea ºi 403 ani de lamoartea dramaturgului ºi poetului englez WilliamShakespeare.
„Cap de afiº” (producãtor: Anca Þoghe) ur-mãreºte ºi redã principalele spectacole care animãviaþa din regiunile României. Muzicieni sau actori,personalitãþi de marcã ale scenelor de teatru, deoperã sau de muzicã clasicã ºi contemporanã suntprotagoniºtii acestei emisiuni.
Muzeul Olteniei lanseazã proiectul„Noi destinaþii în turismul transfrontalier”
bor a mi” de Alvaro Carrillo. Învârstã de 53 de ani, compozitorafirmat – piesele sale au fost inter-pretate de Michael Bolton, DianaRoss, Sarah Brightman, Jose Car-reras, Luciano Pavarotti ºi mulþialþii – ºi doar în ultimii 11 ani so-list, talentul vocal fiindu-i încura-jat chiar de celebrul sãu tatã, Pla-cido Domingo jr. a subliniat demulte ori în spaþiul public cã nucântã numai operã, ci ºi latino pop,jazz, tango, bolero, cha cha cha,bachata sau swing. Iar pe parcur-sul serii de sâmbãtã, la Sala Poli-valentã din Craiova, ºi-a încântatpublicul ºi cu celebrul tango „Poruna Cabeza” de Carlos Gardel ºiAlfredo Le Pera, cu acordurile debossa nova ºi jazz din „The Girlfrom Ipanema”, precum ºi cu mai
multe duete împreunã cu sopranaIrina Polivanova.
«S-a nãscut în Ucraina ºi a stu-diat la Conservatorul din Mosco-va. Cântã peste tot în lume, pentrucã arta ei îmbinã vocea superbã ºifrumuseþea rãpitoare. Publicul dinRomânia a putut sã o aplaude înspectacole de operã precum „Boe-ma”, „Don Giovanni” sau „Turan-dot”» – astfel a fost prezentatã Iri-na Polivanova, care este ºi câºtigã-toarea celei de-a II-a ediþii a Con-cursului Internaþional de Canto„Elena Teodorini”, organizat deOpera Românã Craiova în noiem-brie 2015. De altfel, cele trei spec-tacole de operã amintite, care auavut-o în distribuþie, au fost pre-zentate chiar pe scena acestei insti-tuþii craiovene. Cu vocea sa extra-
ordinarã ºi un farmec aparte, so-prana a captivat publicul, interpre-tând pentru început „Granada” deAugustin Lara ºi încheind cu „Me-mory” de Andrew Lloyd Webber –faimoasa melodie de pe coloanasonorã a musicalului „Cats”, care,de-a lungul timpului, s-a bucurat demulte interpretãri, care mai de caremai emoþionante.
Cu adevãrat a strãlucit în con-certul „Placido Domingo jr. & fri-ends” tânãra Laura Bretan: a cuce-rit nu numai cu zâmbetul ºi frumu-seþea ei, cu o candoare a gestuluipe care nu ºi-a pierdut-o la cei 17ani, ci ºi cu vocea minunatã. «„Nuam mai auzit aºa ceva în toþi aniide când fac aceste show-uri!” aspus Simon Cowell în emisiunea„America’s Got Talent”. Avea 14ani când i-a cucerit ºi pe ameri-cani, ºi pe români în formatul „Gottalent”. De la arii de operã cunos-cute la balade clasice, interpretãri-le ei captiveazã publicul de fiecaredatã, pentru cã emoþia ºi forþa pecare le are atunci când cântã o facspecialã. S-a nãscut la Chicago, în2002, pãrinþii sãi fiind de origineromânã. Cine ar fi crezut cã fetiþacare a început sã cânte în bisericãavea sã uimeascã o lume întreagã!»,
le-a fost prezentatã craiovenilorLaura Bretan. Dupã cum se ºtie,tânãra a câºtigat în 2016 premiulcel mare la concursul „Românii autalent”, iar anul acesta s-a numãratprintre finaliºtii de la „Eurovision”.
„Panis Anglicus”, „Amazinggrace” ºi Aria „O mio babbinocaro” din „Gianni Schicchi” dePuccini au fost primele piese in-terpretate, cãrora le-a adãugat maiapoi „Pie Jesu” din Requiem deAndrew Lloyd Webber ºi „ThePrayer” de Carole Bayer Sager ºiDavid Foster. Cu „Nessun Dor-ma”, aria celebrã din actul final aloperei „Turandot” de Puccini,cântatã de cele mai „grele” numeale artei lirice, Laura Bretan a ridi-cat, la propriu, publicul în picioa-re, acesta ovaþionând-o minutebune pentru prestaþia sa.
Concertul de la Sala Polivalentãs-a încheiat în aceeaºi notã de in-tensitate ºi bucurie, oferitã cu pie-sa „What a wonderful world” deGeorge David Weiss ºi GeorgeDouglass, interpretatã în duet. Quenoche!, am spune, pe limba lui Pla-cido Domingo jr.! Ce searã, adi-cã, în care invitaþii au captivat pu-blicul mai mult decât artistul al cãruinume a „þinut” afiºul…
ovaþionat în întreaga lume. Pe parcursul a douãore, spectacolul „Placido Domingo jr. & friends”a oferit melodii din repertoriul internaþional ºipartituri ale unor celebre compoziþii de Bizet,Mozart ºi Puccini, în interpretarea OrchestreiSimfonice craiovene aflate sub bagheta dirijo-ralã a maestrului Marius Hristescu. Celor douãinvitate ale artistului ar fi trebuit sã li se alãtu-re ºi tenorul Alin Stoica ºi cântãreþul ValentinBoghean, însã în ultimul moment organizatoriiau anunþat cã aceºtia sunt indisponibili.
cuvântul libertãþii / 5luni, 22 aprilie 2019 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
Anunþul tãu!U.J.C.C. Dolj, cu sediul în Craiova,
str. Unirii nr. 50 închiriazã spaþiu în su-pafaþã de 85 mp, str. Nicolae Bãlcescu,nr. 2, pretabil pentru birouri, cabinetmedical, sediu firmã,etc. Telefon: 0251/533.830, între orele 08.00-16.00 sau 0769/016.925.
S.C. Compania de ConstrucþiiS.R.L.- în faliment, vinde la licitaþie, prinlichidator judiciar – C.I.I. Durlã Sorin Da-niel, bunuri de natura mijloacelor fixe ºiobiectelor de inventor. Licitaþiile voravea loc în fiecare zi de vineri, în perioa-da 03.05. – 26.07.2019, orele 12.00, laCasa Tineretului din Craiova, str. CaleaSeverinului, nr.1, sub condiþia înscrieriila licitaþie cu 24 de ore înainte. Informa-þii privind bunurile ºi organizarea licita-þiilor la tel. 0740912640.
SOCIETATEA CEREALCOM DOLJSRL cu sediul în Segarcea str. Republi-cii nr. 3, Dolj, anunþã publicul interesatasupra depunerii solicitãrii de obþinerea autorizaþiei de mediu privind activitã-þile: 0161, 0164, 4621, 4675, 5210, ce sedesfãºoarã la punctul de lucru SilozPortãreºti, situat în comuna Cerãt, satPortãreºti. Informaþiile privind potenþia-lul impact asupra mediului pot fi con-sultate la sediul Agenþiei pentru Protec-þia Mediului Dolj Craiova, str. Petru Rareºnr. 1, zilnic între orele 9.00-14.00. Obser-vaþiile publicului se primesc zilnic la se-diul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiDolj, Craiova, str. Petru Rareº nr. 1, întermen de 15 zile de la data apariþieianunþului în presã.
Cabinetul Individual de Insolven-þã Durlã Sorin Daniel notificã toþi cre-ditorii privind deschiderea proceduriide insolvenþã prevãzutã de legea 85/2014 împotriva debitoarei S.C. CAVI –BROKER DE ASIGURARE S.R.L., cu se-diul în Craiova, strada Progresului, nr.8, judeþul Dolj, numãr de înregistrare înRegistrul Comerþului J16/513/2007, CUI21349560. Dosarul este înregistrat laTribunalul Dolj, str. Brestei, nr. 129, Cra-iova, secþia a II-a civilã, cu numãrul 2094/63/2019. Conform sentinþei nr.214/2019din 08.04.2019, termenul limitã de depu-nere a creanþelor este stabilit pentru24.05.2019. Termenul limitã pentru veri-ficarea creanþelor, întocmirea, afiºareaºi comunicarea tabelului preliminar alcreanþelor este 03.06.2019. Termenul li-mitã pentru depunerea, soluþionareaeventualelor contestaþii ºi afiºarea tabe-lului definitiv al creanþelor este01.07.2019.
6 / cuvântul libertãþii luni, 22 aprilie 2019publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate
ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)
TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR: .................
Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.
Luni, 22 aprilie 2019
TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE
Domiciliat în ...........................................................................
Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................
vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã, la
rubrica ...................................... la data de ....................
asumându-mi responsabilitatea conþinutului:
Spitalul Orãºenesc „Aºezãmintele Brâncoveneºti” Dãbuleni organizeazã concursuride recrutare pentru ocuparea urmãtoarelor funcþii de execuþie vacante:
- 1 post asistent medical generalist, pe perioadã nedeterminatã, în cadrul Cabine-tului ORL;
- 1 post asistent medical generalist, pe perioadã nedeterminatã, în cadrul Com-partimentului endoscopie digestivã;
- 1 post asistent ºef secþie, pe perioadã nedeterminatã, în cadrul Secþiei MedicinãInternã;
Concursurile vor avea loc la sediul unitatii din strada Unirii nr. 11 în data de23.05.2019, orele 10:00 – proba scrisã, ºi în data de 30.05.2019, orele 10:00 – probade interviu.
Condiþiile de participare la concursul menþionat mai sus sunt cele prevãzute înart. 3 din H.G. nr. 286/2011, actualizatã, precum ºi cele specifice, ºi anume:
1. Pentru posturile de asistenti medicali generalisti:- nivelul studiilor: minim postliceale sau postliceale prin echivalare conform HG nr.
797/1997; – minimum 6 luni de vechime în activitate ca asistent medical;- certificat de membru OAMGMAMR avizat ºi valabil la data concursului;- avizul anual (pentru persoanele care exercitã profesia de asistent medical genera-
list) sau adeverinþa pentru participare la concurs, eliberatã de OAMGMAMR (în cazulpersoanelor care nu exercitã profesia de asistent medical geenralist);
2. Pentru postul de asistent ºef Secþie medicinã internã:- nivelul studiilor: minim postliceale sau postliceale prin echivalare conform HG nr.
797/1997;- documentele OAMGMAMR prevãzute pentru posturile de asistenþi medicali gene-
raliºti;- documente care sã facã dovada îndeplinirii condiþiilor specifice (- diploma de
licenþã în domeniul medical ºi 3 ani de vechime în funcþia de asistent medical saudiploma de absolvire a învaþãmantului superior de scurtã duratã în domeniul
medical ºi 5 ani de vechime în funcþia de asistent medical sau diploma de ºcoalãsanitarã postlicealã ºi certificat de grad principal) ;
Aceste condiþii de participare la concurs vor fi afiºate la sediul Spitalul Orãºe-nesc „Aºezãmintele Brâncoveneºti” Dãbuleni din str. Unirii nr. 1, pe site-ulwww.spitalulorasenescdabuleni.ro, în cotidianul „Cuvântul libertãþii”, precum ºi peportalul posturi.gov.ro.
Dosarele de înscriere la concurs se vor depune pânã la data de 10.05.2019,orele 16:00, la sediul spitalului din str. Unirii nr. 1.
Relaþii suplimentare se pot obþine la sediul spitalului ºi la numãrul de telefon0251 334 824 (secretariat comisie de concurs- Ec. Mihãilescu Cristian ºi jr. AndreiCristina).
PRESTÃRI SERVICIIREPARÃM TELEVI-ZOARE - ORICE TIP.Telefon: 0722/809.368.Caut sa îngrijesc bã-trâni. Telefon: 0765/709.354.
VÂNZÃRICASE
Vând sau schimb cuapartament Craiova,casã mare cu toateutilitãþile super-îmbu-nãtãþitã în comunaLipovu cu teren 7000mp. Telefon: 0742/450.724.
TERENURIVând teren (locuri decasã), Podari. Tele-fon: 0722/943.220.
LOC DE CASÃ, 2600metri pãtraþi, deschi-dere la drum - 34metri. Telefon: 0722/475.344.Vând în Bãile Govo-ra terenuri de 400 mpºi 1500 mp, toate uti-litãþile, asfalt, lângãpãdure. Telefon:0744/563.640; 0351/402.056.
VÂNZÃRI DIVERSEButoi de Zinc 200 litri,butoi de lemn 140 litrivin, moarã 220V-0,8kw, uruitoare mo-tor electric 220V-380V-2,2 kw, lãzistupi, uºã lemn cu toc– stejar. Telefon:0720/115.936.
OFERTE ÎNCHIRIERIÎnchiriez apartament2 camere decoman-dat, nemobilat situatpe Calea Bucureºti înSpatele Facultãþii deDrept, cu îmbunãtã-þiri. Telefon. 0723/348.603, cu sumade 300 Euro.
PIERDERIMITRE CORNEL DA-NIEL I.I. declarã pier-dute certificate con-statatoare sediu ºipunct de lucru emisede ORC Dolj. Se de-clarã nule.
COMUNA FARCAª anunþã solicitareaobþinerii avizului de gospodãrirea ape-lor pentru investiþia: Prima înfiinþare areþelei de alimentare cu apã, în comunaFarcaº, judeþul Dolj – satele Amãrãºti,Farcaº, Golumbu. Relaþii la sediul pri-mãriei sau la telefon: 0251/440.052.
Anunþul tãu!Vasile Costin, titularul Proiectului
„Desfiinþare locuinþã C1 ºi construire lo-cuinþã colectivã P+2E ºi împrejmuire te-ren”, anunþã publicul interesat asupraluãrii deciziei etapei de încadrare de cã-tre APM Dolj, în cadrul procedurii de eva-luare a impactului asupra mediului, pen-tru proiectul „Desfiinþare locuinþã C1 ºiconstruire locuinþã colectivã P+2E ºi îm-prejmuire teren”, propus a fi amplasatîn Craiova, str. Tudor Vladimirescu, nr.160, Dolj. Proiectul deciziei de încadra-re ºi motivele care o fundamenteazã potfi consultate la sediul APM Dolj, din Cra-iova, str. Petru Rareº, nr. 1, în zilele deluni-joi, între orele 8.00-16.00, ºi vineri,între orele 8.00-14.00, precum ºi la ur-mãtoarea adresã de internet: www.ap-mdj.anpm.ro. Publicul interesat poateînainta comentarii/observaþii la proiec-tul deciziei de încadrare în termen de 10zile de la data publicãrii anunþului pe pa-gina de internet a APM Dolj.
cuvântul libertãþii / 7luni, 22 aprilie 2019 sportsportsportsportsportPaginã realizatã de COSMIN STAICU
Craiova a acuzat schimbareape banca tehnicã doar în primelezece minute de joc la Giurgiu.Apoi s-a aºternut la posesie ºiocazii, ºi nu i-a dat drumul ad-versarului pânã când i-a luat toatepunctele. Astra a fost mult maipuþin motivatã ca în precedente-le douã întâlniri cu oltenii de anulacesta. Ori cã între timp îºi pier-duserã ºansele la locul 3, ori cãla orizont era returul din Cupã cuCFR, dar trupa lui Enache a arã-tat mult mai modest decât o fã-cuse într-o formulã ineditã la Sf.Gheorghe. ªi cu mult mai puþinchef decât în precedentele due-luri din Bãnie. Craiova i-a recla-mat pe giurgiuveni pentru uneventual non-combat cu FCSB,dar echipa lui Enache a arãtat ºimai rãu în returul cu oltenii. Pa-purã a umblat puþin la primul 11,dar s-a apropiat pe parcurs laformula lui Mangia. A afiºat un4-3-3, în care l-a schimbat peDonkor cu Acka, iar Fedele aprimit încredere din start. Peparcurs, Acka ºi Fedele nu auconfirmat deplin pariul lui „Papi”.Noul antrenor nu avea justifica-re în cazul unui eºec. Mai alescã, dupã cum precizase patro-nul Rotaru, Papurã decisese 70%din transferurile echipei, aºa cãacum era ocazia sã ºi rãspundãconcret pentru ce garantase.Craiova a fost „mai superioarã”,forþând gradul de comparaþie,decât în victoria cu 3-0 de laGiurgiu din sezonul regular, dars-a mulþumit acum cu un suc-ces la limitã, mai ales cã nu-i maiare pe doi din marcatorii deatunci: Mitriþã ºi Koljic.
Mihãilã, primul gol pentruªtiinþa
Oltenii au avut douã penalty-uri, au primit unul ºi n-au trans-format niciunul, pãstrând tradi-þia acestui sezon, în care lovitu-ra de pedeapsã nu este neapãratun avantaj pentru ei. Cicâldãu ºiBancu au fost trântiþi în careu,dar numai la primul a avut reac-þia corectã Chivulete. Bancu aprimit aiurea galben, deºi a fostcãlcat la câþiva metri de central.Pigliacelli ºi Bancu transforma-serã ultimele douã penalty-uri, darlui Carlos Fortes i-a fost oferitãocazia sã spargã gheaþa în tricoulªtiinþei. A irosit-o. Craiova n-aacuzat nici acest ºoc, fiindcã
ªocul s-a produsªocul s-a produsªocul s-a produsªocul s-a produsªocul s-a produsSchimbarea de a antrenor a fost beneficã pentruUniversitatea Craiova, care a câºtigat din nou,
dupã 3 eºecuri ºi o remizã
peste câteva minute Mihãilã aprofitat de ºansa primului gol întricoul alb-albastru. Ironia sor-þii, Mihãilã ratase ocazia de 2-1la Ovidiu, chiar înainte ca bãieþiilui Hagi sã marcheze decisiv.Martic a venit cu assist-ul, iarMihãilã cu lovitura de cap cares-a oprit în plasa lateralã. ªi Cra-iova fuge cu toate punctele de laDunãre ºi se îndreaptã spreMare, unde o aºteaptã returul cuViitorul, din semifinalele Cupei.Iar Papurã poate spune cã a câº-tigat primul sãu meci ca antre-nor în Liga I. Chiar la echipa decare-ºi leagã cariera ºi sentimen-tele. Se poate spune cã ºocul,invocat la schimbãrile de antre-nori, s-a produs la Universitatea.Dupã 3 eºecuri ºi un egal, înurma cãrora a pierdut ºansele latitlu ºi este aproape de elimina-rea din Cupã, ªtiinþa a câºtigat ºirãmâne cu ºanse de a-ºi menþinelocul pe podium ºi de Europa.
Papurã: „Sunt mulþumit, dar sepoate mai mult”
Dupã acest debut fericit, Pa-purã s-a declarat mulþumit, darspune cã aºteaptã ºi mai multãpersonalitate de la jucãtori, pre-cum ºi o eficienþã mai mare.„Cred cã am meritat victoria. Amavut o posesie mult mai bunã,adversarul ºi-a creat o singurãocazie, pe o contrã, în timp cenoi am avut mai multe situaþii degol. Cred cã puteam sã tranºãmmeciul mult mai repede având învedere situaþiile pe care ni le-amcreat. La penalti este o chestiede concentrare ºi de inspiraþia pecare o ai. Se poate rata, dar im-portant este cã avem un vârf decalitate ºi cu siguranþã va înscrie.Fortes are calitãþi extraordinare,are forþã ºi tehnicã ºi va marca.Sunt mulþumit de ce am arãtat,dar cred cã se poate mult maimult. Aºtept mult mai multã per-sonalitate din partea jucãtorilor.Cu siguranþã este un meci im-portant cel cu Viitorul, de joi.Trebuie sã ne recuperãm. Îmidoresc sã putem concretiza multmai multe dintre ocaziile pe careni le vom crea“ a declarat „Papi”.
Dupã ce a spart gheaþa în tri-coul ªtiinþei, Vali Mihãilã s-a arã-tat foarte bucuros, declarând lafinal: „Sunt foarte fericit pentruacest gol, dar mã bucur mai multpentru cele trei puncte pe care
le-am obþinut. Eu exer-sez ºi la antrenamenteloviturile de la unspre-zece metri, dar Misterdecide cine executã pe-naltiurile. La antrena-mente înscriem, dar lameci este presiune ºimai ratãm. Nu ne aº-teptam la despãrþirea deDevis Mangia, ne-a pã-rut rãu, dar a venit Mis-ter ºi ne dorim sã fa-cem o treabã cât maibunã cu el. Îl ºtiu foar-te bine pe Corneliu Pa-purã, pentru cã am mailucrat cu el ºi la echipaa doua, ne înþelegembine ºi s-a vãzut cã aavut încredere în mine.S-a schimbat ceva însistem, a încercat sãfacã unele lucruri, ne-au ieºit câteva în meciºi sper sã continuãm pe aceastãlinie. Ne va aºtepta un meci foartegreu la Viitorul, trebuie sã în-scriem minimum douã goluri. Aþivãzut ce meciuri sunt între noiºi Viitorul, douã echipe care joa-cã fotbal, ºi ne dorim ca la finalsã ieºim învingãtori“.
Bancu: „Papurã a pregãtitfoarte bine acest meci”
Cãpitanul Nicuºor Bancu spu-ne cã l-a lãsat pe Fortes sã exe-cute penalty-ul pentru ca acestasã capete încredere dupã ce ar fimarcat, însã nu a fost cazul.„Este o victorie foarte mare, pen-tru cã Viitorul era la un punct denoi ºi trebuia sã câºtigãm ca sãne menþinem pe locul trei. Poatecã ei reuºesc sã câºtige cu FCSBºi atunci nu era bine pentru noi.În sfârºit am spart gheaþa, amreuºit sã câºtigãm dupã ceva timpºi ne bucurãm. A venit MisterPapurã, a început cu dreptul ºisperãm sã o þinem tot aºa. Amfost puþin debusolaþi dupã pleca-rea lui Devis Mangia, nu ne aº-teptam, dar am zis cã aºa este înfotbal, se poate schimba oricândantrenorul, iar noi, fiind jucãtoriprofesioniºti, trebuie sã ne vedemde treabã, sã ne pregãtim foartebine cu antrenorul pe care-lavem. Corneliu Papurã este unantrenor bun, în timpul scurt pecare l-a avut a pregãtit foarte bineacest meci cu Astra, ne-am cre-at multe ocazii, am marcat doarun gol, dar pânã la urmã am câº-tigat ºi asta este cel mai impor-tant. Fortes este atacant, are ne-voie de goluri pentru a fi în for-mã la fiecare meci, ºi am zis dela început cã dacã o sã avempenalti o sã-l las pe el. A ratat,deci data viitoare cu siguranþã voibate eu. Meciul de Cupã este peviaþã ºi pe moarte, este ca o fi-nalã pentru noi. Nu avem nimicde pierdut. Pornim de la 2-1 pen-tru Viitorul ºi suntem obligaþi sãmarcãm douã goluri ºi sã încer-cãm sã nu primim pentru a necalifica în finalã. Vom vedea ceva fi, pentru cã acolo au ieºit defiecare data meciuri frumoase ºi
sperãm sã ne calificãm“ a spus„Bancone”.
Satelitul s-a impus la BraduEchipa secundã a Universitã-
þii Craiova a reuºit sã câºtige îndeplasare, la Coloneºti, scor 2-0, în faþa formaþiei Atletic Bra-du, în etapa a 24-a a seriei C3.Golurile alb-albaºtrilor au fostmarcate de Vali Constantin (7) cuo deviere cu capul de la primabarã, ºi de Ionuþ Popescu (62),în urma unei faze fixe. Antre-
norul Dragoº Bon a folosit for-mula: Preduþ – Albãstroiu, Do-bre, Spahija, Sârbu – I. Popescu– Zete (90 Delcea), V. Constan-tin, Neaga (75 Constantinescu) –Baicu, Traºcã (50 Stan). Înurma acestui success, Universi-tatea II Craiova ocupã locul 10,cu 31 de puncte, iar în etapa vii-toare primeºte vizita formaþieiACS SR Municipal Braºov, ceacare s-a impus cu 2-0 în aceastãrundã, pe teren propriu, în faþaFiliaºiului.
8 / cuvântul libertãþii luni, 22 aprilie 2019sportsportsportsportsport
În etapa a treia a play-off-uluiLigii a IV-a Dolj s-au înregistratrezultatele: Tractorul Cetate -Metropolitan Iºalniþa 0-0, UTDãbuleni - Danubius Bechet 2-4,CS Cârcea - Dunãrea Calafat 1-3. Clasamentul aratã astfel: 1.Dunãrea Calafat 21p, 2. Danu-bius Bechet 20p, 3. MetropolitanIºalniþa 19p, 4. Tractorul Cetate19p, 5. CS Cârcea 19p, 6. UTDãbuleni 10p. În etapa a treia dinCupa Ligii a IV-a s-au jucatpartidele: Unirea Amãrãºtii de Jos- Vânãtorul Desa 4-1, FlacãraMoþãþei - Recolta Ostroveni 1-1.
Liga a IVLiga a IVLiga a IVLiga a IVLiga a IV-a Dolj-a Dolj-a Dolj-a Dolj-a DoljSãptãmânã importantã pentru baschetbaliºtii CraioveiSãptãmânã importantã pentru baschetbaliºtii CraioveiSãptãmânã importantã pentru baschetbaliºtii CraioveiSãptãmânã importantã pentru baschetbaliºtii CraioveiSãptãmânã importantã pentru baschetbaliºtii CraioveiIntrãm într-o sãptãmâna extrem
de importantã pentru echipa de bas-chet a Craiovei, care disputã prime-le douã partide din play-off-ul LigiiNaþionale, contra Timiºoarei, pe te-ren propriu, miercuri ºi vineri, de laorele 18.30. Baschetbaliºtii lui AcoTodorov au disputat, acasã, un ami-cal cu Piteºtiul pentru a pregãti play-off-ul ºi s-au impus cu 100-88.
În week-end-ul trecut, la Cluj, s-au disputat Final Four-ul Cupei Ro-mâniei, în urma cãruia trofeul a fostcucerit de CSU Sibiu, ºi All StarGame-ul, în care au fost implicaþinu mai puþin de 4 jucãtori de laSCMU Craiova: Goran Gajovic, Mo
Curry, Porter Troupe ºi AmedeoCasale. Cvartetul de alb-albaºtri afãcut parte din echipa lui NandorKuti, care a fost învinsã de cea alui Bobe Nicolescu, scor 110-103.Cifrele craiovenilor în acest meci-spectacol: Gajovic 20 de puncte, 5recuperãri, Casale 15 puncte, 2 re-cuperãri, Curry 3 puncte, 5 assist-uri, Troupe 2 puncte, 2 recuperãri.Goran Gajovic (foto) a reuºit sãcâºtige concursul aruncãrilor de 3puncte. A fost nevoie de prelun-giri, în urma cãrora l-a învins în dueldirect pe Dragan Zekovic, reuºindsã marcheze 5 din 5 aruncãri dinpoziþia favoritã.
