Astmul Bronsic Proiect Absolvire 2007

8/10/2019 Astmul Bronsic Proiect Absolvire 2007

1/50

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"

TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

SCOALA POSTLICEALA

"GHEORGHE MARINESCU"

TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTULUI

CU ASTM BRONSIC-2007-

CUPRINS

Capitolul 1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie aarborelui bronsic.

1.1Anatomia si fiziologia arborelui

bronsic...............................................5

1.2Prezentarea teoretica a astmuluibronsic...............................................5

1.2.1 Definitie....................................................................................5


2/50

1.2.2 Etiologie....................................................................................6

1.2. Patogenie...................................................................................6

1.2.! Simptomatologie.......................................................................7

1.2. ratament..................................................................................7

Capitolul 2. Supra!eg"erea pacientului din momentul internariipana la e#ternare si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune.

2.1 $nternarea pacientului cu astm bronsic inspital...................................%0

2.2Asigurarea conditiilor despitalizare....................................................%%

2.Asigurarea conditiilor igienice pacientilorinternati............................%%

2..1 Pregatirea patului si accesoriilelui.........................................%2

2..2 Sc"imbarea len&eriei depat.....................................................%2

2..Asigurarea igienei personale corporale si !estimentareapacientului. .................................................................................................%2

2..!Efectuarea toaletei generale si pe regiuni apacientului..........%2

2..'bser!area pozitiei pa %6(%6l%%2)* cientului inpat.....................................%(


3/50

2..#Sc"imbarea pozitiei pacientului si mobilizarealui.................%(

2..$+aptareaeliminarilor...............................................................%)

2.!Supra!eg"erea functiilor !itale si!egetati!e.......................................%)

2.Alimentatiapacientului........................................................................%6

2.#Administrareamedicamentelor............................................................%7

2.$,ecoltarea produselor biologice sipatologice.....................................%

2.%Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impusedeafectiune......................................................................................................20

2.&Profila#ia astmului

bronsic..................................................................2)

2.1'E#ternareapacientului.......................................................................25

Capitolul .

.1Prezentarea cazurilor deboala.............................................................26

.1.1Plan de ingri&ire nr.%..............................................................26

A()*a 1 ++ulegerea datelor - datefi#e..........................................26


4/50

- diagnostic de internare

- anamneza

- istoricul bolii

- manifestarii de dependenta

- problemelepacientului

A()*a 2 +Diagnostic deingri&ire.......................................................27

'biecti!e

$nter!entii

E!aluare

A()*a +unctiile!itale...................................................................2/

,ecoltarii de produse biologice si patologice

E#aminari paraclinice

ratament

,egim alimentar

.1.2Plan de ingri&ire nr.2.................................................................(0

A()*a 1 ++ulegerea datelor - datefi#e..........................................(0


- anamneza


5/50

- istoricul boli

- manifestari de dependenta

- problemele pacientului

A()*a 2 +Diagnostic deingri&ire.......................................................(%

'biecti!e

$nter!entii

E!aluare

A()*a +unctiile!itale..................................................................(2



ratament

,egim alimentar

.1.Plan de ingri&ire nr.(.................................................................((

A()*a 1 ++ulegerea datelor - datefi#e..........................................((


- anamneza

- istoricul boli

- manifestari de dependenta

- problemele pacientului


6/50

A()*a 2 +Diagnostic deingri&ire.......................................................()

'biecti!e

$nter!entii

E!aluare

A()*a +unctiile!itale...................................................................(5



ratament

,egim alimentar

.2+ocluzii asupralucrarii..........................................................................(6

Bi,lioa/i)

CAPITOLUL I

P)0)(ta)a Notiu(ilo D) A(atoi) Si i0ioloi)

A A,o)lui Bo(3i4

1.1 A(atoia 3i /i0ioloia a,o)lui ,o(3i4


7/50

ron"ia principala1 patrunzand in plaman prin "il1 se imparte inintrapulmonar la dreapta in trei bron"ii lobare superioara1mi&locie siinferioara 31 iar la stanga in doua bron"ii superioara si inferioara 3.

ron"iile lobare se di!id apoi in bron"ii segmentare care asiguraaeratia segmentelor bron"opulmonare. Ele au limite1 aeratie1 !ascularizatiesi patologie proprie. Plamanul drept are %0 segmente1 iar cel stang are /1lipsind segmentul medio-bazal.

ron"iile segmentare se di!id in bron"iole lobulare care deser!esclobulii pulmonari1 unitati morfologice ale plamanului1 de forma piramidala1cu baza spre periferia plamanului si !arful la "il. ron"iolele lobulare1 larandul lor1 se ramifica in bron"iole respiratorii de la care pleaca ducteleal!eolare terminate prin saculeti al!eolari. Pereti saculetilor al!eolari sunt

compartimentati in al!eole pulmonare.

ron"iolele respiratorii1 impreuna cu formatiunile deri!ate din ele ducte al!eolare1 saculeti al!eolari si al!eole pulmonare 3 formeaza aciniipulmonari. Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. ron"iile lobare austructura asemanatoare bron"iilor principale. ron"iile segmenatare au siele un sc"elet cartilaginos1 insa cartila&ul e fragmentat insule de cartila& 31in sc"imb bron"iile lobulare si respiratorii pierd complet sc"eletul

cartilaginos. ron"iile respiratorii si lobulare au un perete fibroelastic1 pestecare sunt dispuse fibre musculare netede1 cu dispozitie circulara. $n peretiiductelor al!eolare intalnim numai membrane fibroelastica acoperita deepiteliu.

Al!eolele pulmonare au forma unui saculet unic1 cu perete e#treme desubtire1 adaptat sc"imburilor gazoase.

P)0)(ta)a t)o)ti4a a ,olii

1.2.1D)/i(itia a3tului ,o(3i4

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispneepredominant e#piratorie cu durata1 se!eritate si moment de aparitie!ariabile care apar la persoane cu "ipersensibilitate tra"eobronsica lastimuli !ariati1 fiind sub aspect anatomic o stenoza bronsiolara1 tranzitoriecu 4restitutia ad integrum4 in acalmiile intercalare.


8/50

1.2.2 Etioloia a3tului ,o(3i4

Astmul bronsic are la baza factori etiologici "eterogenic care

declanseaza sau pro!oaca criza de astm.

Din punct de !edere etiologic1 astmul bronsic se clasifica astfel

a5a3t )*ti(3)4 6 a3t al)i4 6 a3t ()i(/)4tio3

+ele mai obisnuite alergene sunt polenul1 praful de camera1 parul siscuamele de animale1 fungii atmosferici1 unele alergene alimentare lapte1oua1 carne 3 sau medicamentoase acidul acetilsalicilic1 penicilina1aminofenazona1 unele produse micribiene 3.

,5 a3t i(ti(3)4 6 a3t ()al)i4 6 a3t i(/)4tio3

De obicei1 se i!este in timpul iernii si se asociaza cu tuse sie#pectoratie mucopurulenta si factori infectiosi e#emplu bronsitecornice 3.

45 a3t i*t - se intrica alergia cu infectia75 a3t 4u )tioloi) ()p)4i0ata)5 a3t 4u alt) )tioloii

Aici inter!in factorii

- p3i8i4i- socul psi"ic sau starile psi"oafecti!e- )(7o4i(i-pot declansa1 agra!a sau ameliora astmul "ipofiza1 tiroida1

corticosuprarenalele1 gonade1 pancreas e#ocriu.- ,io)t)ooloi4i - temperature1 presiunea atmosferica1 umiditatea1

!antul1 altitudinea1 razele solare./5a3t la )//ot

5 a3t la a3pii(a

1.2. Pato)(ia a3tului ,o(3i4

,oluri importante in producerea bolii astmatice au

a5 terenul


9/50

,5 leziuni ale cailor respiratorii45 cauzele declansate factori alergici si nealergici 3.

undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailorrespiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari !entilatorii siale sc"imbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilorfactori

a3 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsicb3 edem inflamator al mucozei bronsicec3 "ipersecretie de mucusd3 cresterea presiuni intrapulmonare care de!ine factorul agra!ant al

obstructiei bronsice.

1.2.!. Siptoatoloia a3tului ,o(3i4

a inceput1 crizele sunt tipice1 cu inceput si sfarsit brusc1 cu inter!alelibere mai tarziu1 in inter!alele dintre crize1 apar semnele bronsitei cornicesi ale emfizemului1 cu dispnee mai mult sau mai putin e!identa. +riza aparein a doua &umatate a noptii1 de obicei brutal1 cu dispnee si neliniste1 prurit si"ipersecretie alteori e anuntata de prodroame stranut1 lacrimare1 prurit alpleoapelor1 cefalee 3. Dispneea de!ine paro#istica1 brodipneica1 cue#piratie prelungita si suieratoare. olna!ul ramane la pat sau alearga lafereastra1 prada setei de aer. De obicei sta in pozitie sezanda1 cu capul pe

spate si spri&init in maini1 narile dilatate1 &ugulare turgescente.

$n timpul crizei1 toracele e imobil1 in inspiratie fortata.

a sfarsitul crizei1 apare tusea uscata1 c"inuitoare deoarecee#pulzarea secretiilor se face cu dificultate 31 cu sputa !ascoasa1 albicioasa perlata 3. +riza se termina in cate!a minute sau ore1 spontan sau subinfluenta tratamentului.

Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize !iolente1 durand

peste 2)-) " rezistente la tratament1 de obicei fara tuse si e#pectoratie1 cupolipnee1 asfi#ie1 cianoza1 colaps !ascular1 somnolenta pana la coma.

Apare dupa administrarea in e#ces de simpaticomimetice Alupent 31sedati!e1 opiacee1 barbiturice1 suprimarea brusca a corticoterapiei1suprainfectie bronsica.

1.2. Tata)(tul a3tului ,o(3i4


10/50

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Siin aceasta afectiune masurile pre!enite sunt foarte importante. Primaactiune !izeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Altemasuri e!itarea !irozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolna!ilorla infectii impune1 de asemenea1 e!itarea !irozelor respiratorii si in primulrand1 aglomeratiile in timpul epidemiilor.

+"imioprofila#ia recidi!elor bronsitice1 in astmul bronsic intricate serealizeaza cu etraciclina1 mai rar Penicilina 8. S-au incercat siEritromicina1 Ampicilina si iseptolul. +u iseptolul s-au obtinut rezultatebune in lunile de iarna.

Tata)(tul 4u a)o3oli 9 i(8alot)apia 5este indispensabil inanumite forme. Se parctica 2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult1 dar

fara a abuza. 9etoda comporta si anumite riscuri1 in special in"alarea dediferiti germeni1 ceea ce impune folosirea strict personala si pastrarea instare de sterilizare a aparatului.

Principalele bron"odilatatoare folosite sunt

a5 beta - adrenergicele,5 anticolinergicele45 deri!atii #antinici

B)ta - a7)()i4)l)sunt deri!ati ai adrenalinei1 care din cauza

efectelor secundare ca si efedrina3 nu mai e utilizata astazi. Dingeneratia a doua se folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si 'ciprenalina Alupent1 Astmopent 3

Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31 enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si+lenbuterolul Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati.Doza&ul correct )#2 in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!ersecardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat sunt de intrebuintarecurenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1 Salbutamolsi erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare cel mai util. +areactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1 ner!ozitate1palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.

Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

Dintre a(ti4oli()i4)1 cap de serie este atropina1 astazi foarte putinintrebuintata din cauza tulburarilor pro!ocate. $n practica s-a impus


11/50

preparatul Atro!ent care nu are efecte secundare ale atropinei. ,ezultatelesunt inferioare beta adrenergicelor.

Dintre :a(ti()se foloseste eofilina si deri!atii sai1 9iofilina1Aminofilina si ,unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiunepe cale i! sau ca aerosoli. ,ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor sianticolinergicelor.

Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic

a5Po3tala(7i()l) - prezinta numai un interes teoretic.,5Cooli4atul 7i3o7i4 $ntal1 omudal3 - desi nu este bron"odilatator1

se foloseste ca masura pre!enti!a se administreaza inaintea e#puneriila alergenul causal1 cu turboin"alatorul de mana spin"aler 31 )

capsule;zi 20 mg ; capsula 3 la )-6 ore1 sau sub forma de solutie pentruaerosoli.45;a7it)(ul


12/50

alergizanta 31 fluidifiante1 diuretice Ederen 31 o#igen si in cazuri deosebitede gra!e1 se indica bron"oaspiratie1 respiratie asistata.

$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decatin cazuri deosebite sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1neurolepticele se combat abuzul de simpaticomimetice si demedicamente alergizante Penicilina3.

CAPITOLUL II

Supa=)8))a Pa4i)(tului Di( Mo)(tul

I(t)(aii Pa(a La E*t)(a) Si E/)4tua)a

T)8(i4ilo Ipu3) D) A/)4tiu()

2.1 I(t)(a)a pa4i)(tului 4u a3t ,o(3i4

I( 3pital

$nternarea in spital constituie pentru fiecare bolna! o etapa deosebitain !iata sa1 deoarece se realizeaza in scopul !indecarii sale1 dar se intreruplegaturile permanente cu munca1 familia si prietenii sai.

$n cadrul ser!iciului de primire bolna!ul are primul contact cu spitalul labiroul de internari1 unde se identifica bolna!ul1 se !erifica biletul deinternare sau de trimitere 31 se inregistreaza datele personale in registrulde intrari;iesiri din spital si se pregateste bolna!ul pentru e#amenulmedical.

De la ser!iciul de internare bolna!ul e condos la sectia interne undemedicul "atareste salonul in care !a fi internat bolna!ul1 tinand seama dediagnostic1 stadiul si gra!itatea bolii1se#.

Asistentei ii re!ine ca sarcina

- a&utorul acordat bolna!ului la dezbracare si imbracare

- a&utorul la efectuarea ingri&irilor igienice.


13/50

- pregatirea medicamentelor de urgenta 9$'$$> tablete si fiole 31antialergic - @@+1 cardiotonic - S,'A>$>A sau D$$AA1 diuretic -B,'SE9$D fiole3.

9edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e#amenul clinic alpacientului1 dupa care fi#eaza tratamentul de urgenta concomitant cuacordarea asistentei de urgenta medicul intocmeste foaia de obser!atie apacientului1 in care se !or inscrie datele personale sau anamnestice aleacestuia1 cine a insotit bolna!ul in spital1 la ce mi&loc de transport sa recurs specializat - ambulanta1 nespecializat - masina particulara 31 stareaprezenta1 inter!entiile si tratamantul efectuat in timpul transportului si lacamera de garda.

$dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai

apropiat apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei incaz de agra!are a bolii sai deces.

$n prezenta medicului1 asistenta medicala

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolna!ul la aparatul de respirat.

- monitorizeaza pacientul - functiile !itale - la %5 minute

- p@ sang!in - la % ora

- electroliti >a - la ore

- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente1grupa sang!ina si ,"1 "emoglobina1 "ematocrit1 probe de coagulare1glicemia.

a internare pacientul !a primi ec"ipamentul spitalului1 "aineleacestuia !or fi in!entariate1 inregistrate si pastrate intr-o incapere destinataacestui scop. olna!ilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe bazacaruia se restitue imbracamintea la e#ternare. $n cazul in care persoanele!enite la internare prezinta paraziti1 se !a efectua deparazitarea lor si aefectelor acestora1 inainte de depozitare.


14/50

Asistenta medicala preda foaia de obser!atie la registratura sectiei siconduce bolna!ul in salon1 unde il !a prezenta celorlalti bolna!i si il !a a&utasa isi aran&eze obiectele personale in noptiera.

2.2 A3iua)a 4o(7itiilo 7) 3pitali0a)

Scopul spitalizarii e !indecarea bolna!ilor1 de aceea trebuie createconditii care cresc capacitatea de !indecare a organismului1 forta deaparare si scoaterea bolna!uluide sub e!entualele influente noci!e alemediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase1 bine aerisite1 fara curenti de aer.emperatura salonului trebuie sa fie de %-20 C+. Aerul trebuie sa fieumidificat.

Asistenta isi !a petrece timpul in care nu are sarcini concrete deingri&ire printer bolna!i discuta cu ei incercand sa le castige increderea sisa stabileasca o relatie de comunicare cu bolna!ii. Aceasta apropiere debolna! o !a a&uta la indeplinirea sarcinilor de ingri&ire1 incura&and bolna!ul siinlaturand ane#ietatea pe care bolna!ul astmic o are.

2. A3iua)a 4o(7itiilo ii)(i4)

pa4i)(tilo i(t)(ati

2..1 P)ati)a patului 3i a a44)3oiilo lui

$n conditiile spitalizarii1 patul reprezinta pentru fiecare bolna! spatiul incare isi petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irea.

A44)3oiil) patului 3u(t + salteaua1 %-2 perne1 patura1 cearceaful1doua fete de perna1 musama1 aleza sau tra!ersa.

Atata patul cat si accesoriile lui se !or pastra in conditii de curatenie.

T)8(i4a p)atiii patului +

e"nica poate fi realizata de %-2 persoane.

2..2 S48i,a)a l)(>)i)i 7) pat


15/50

Mat)ial)l) ()4)3a) p)(tu 348i,a)a l)(>)i)i 7) pat3u(t + cearceaful de patura1 fete de perna1 cearceaf de pat1 aleza1musama1 sac de rufe murdare.

2.. A3iua)a ii)()i p)3o(al)< 4opoal) 3i =)3ti)(ta) apa4i)(tului

Prin igiena bolna!ului se intelege ansamblul de te"nici si proceduriutilizate in scopul intretinerii curateniei1 mucoaselor1 tegumentelor sifanerelor1 ceea ce reprezinta1 in fond1 si o modalitate de aparare aorganismului impotri!a bolilor.

olna!ii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni1dintre care face parte si praful de casa. Pentru a pre!eni depunerea

prafului 1 mobilierul din salon !a fi redus la strictul necesar si trebuie sa fiecat mai simplu. Personalul care face curatenie in aceste saloane !a fiatentionat sa foloseasca carpe umede pentru a e!ita ridicarea prafului lastergere.

olna!ii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din parteaec"ipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curateniapersonala1 drept pentru care !or fi a&utati de asistenta medicala.

2..! E/)4tua)a toal)t)i )()al) 3i p) )iu(i a pa4i)(tului

$n efectuarea toaletei se !a tine cont de anumite reguli si conditii

- ferestrele si usile incaperii sa fie inc"ise.

- temperature incaperii sa fie de circa %-20 C+.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolna!ul a mancat.

- se e!ita baia prelungita si prea obositoare.

- prote&area len&eriei de pat daca toaleta bolna!ului se efectueaza la pat 3.

rebuie a!ut in !edere ca acesti bolna!i primesc tratament cucorticoizi1 medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice siinflamatorii si fa!orizeaza infectiile infectii micotice1 !irale1 bacteriene siparazitare 3 prin urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o


16/50

stare se asepsie e o conditie importanta in asigurarea unei starii de bine siea trebuie respectata.

' atentie deosebita trebuie acordata toaletei ca!itatii bucale dupae#pectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor1 acesti bolna!i fiindpredispusi sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringecu intrare in circulatia sistemica. Pentru a e!ita aceste efecte secundare serecomanda administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubuluiin"alant1 cu clatirea gurii dupa utilizarea in"alatorului.

Parul trebuie sa fie curat1 ung"iile sa nu contina murdarie si sa fietaiate1 conductul auditi! e#tern1 nasul san u contina rinoree1 cruste.

2.. O,3)=a)a po0iti)i pa 1#1#l112!? 4i)(tului i( pat

a bolna!ii astmatici si in criza1 pozitia in pat e fortata1 determinata deafectiunea de baza. a ma&oritatea afectiunilor de baza cea maicon!enabila pentru bolna! e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortatsi daca starea bolna!ului nu contrazice1 alegerea pozititei trebuie lasata laalegerea lui. $n toate cazurile insa el !a fi indemnat sa-si sc"imbe pozitiacat mai des pentru a e!ita complicatiile "ipostatice.

Pozitia sezand luata de bolna! in pat sau la marginea patului in cursulacceselor de astm bronsic1 trebuie facuta cat mai comoda cu a&utorul

ane#elor sau spri&inindu-l in brate.

Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai gra! al astmului bronsic.Se manifesta printr-un sindrom de asfi#ie si de aceea ec"ipa de ingri&iretrebuie sa urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor gra!ecare pot duce la moartea bolna!ului.

olna!ului i se !a e#plica ca pozitia sezand da la marginea patului1 cutoracele impins inainte1 cu mainile pe langa corp1 fa!orizeaza o bunao#igenare1 deoarece el are impresia ca se sufoca. ot printr-o buna

o#igenare se combate cianoza tegumentelor1 prezenta in starea de rauastmatic.

Pozitia bolna!ului tradeaza nu numai o anumita stare patologica1 ci sigradul de se!eritate a imbolna!irii. Astfel daca intr-o imbolna!ire usoarabolna!ul ramane acti!1 intr-una gra!a intalnim pozitie pasi!a musculature


17/50

fara tonicitate1 absenta miscarilor acti!e 3. E#presia fetei poate traduceunele stari ca ane#itate1 durere1 anore#ie1 deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolna!ului1 si deaceea1 e#presia fetei trebuie urmarita permanent.

a astmatici faciesul e#prima spaima si sete de aer bolna!ul aresenzatie de asfi#iere 3. Ei stau cu gura intredesc"isa1 sunt cianotici la fata1tegumentele sunt palide1 cenusii1 acoperite de transpiratii reci.

2..# S4i,a)a po0iti)i pa4i)(tului 3i o,ili0a)a lui

Sc"imbarile de pozitie pot fi acti!e sau pasi!e si sunt efectuate cua&utorul asistentei in cazul pacientilor adinamici1 epuizati fizic dupa crizelede astm bronsic.

$n mod normal1 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate1 infunctie de tipul de reacti!itate a pacientului.

Pacientul e in!atat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitiile derespiratie. An!ergura de miscare trebuie inceputa incet1 marindu-se treptatin functie de raspunsul fiziologic al pacientului puls1 transpiratii1 ameteli1culoarea tegumentului1 slabiciune musculara 3.

2..$ Capta)a )lii(ailo

Daca nu e#ista contraindicatii speciale1 bolna!ul trebuie indemnat demai multe ori pe zi sa tuseasca in !ederea eliminarii continutului patological arborelui patologic1 ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si ilusureaza. E foarte important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi!azuta de medic in cazul in care se recomanda o serie de in!estigatii delaborator pentru e#amen citologic1 bacteriologic.

$n conditii patologice 1 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza

ca un corp starin1 declansand refle#ul de tuse puternica1 iritanta1 de aspectperlat1 !ascoasa1 greu de eliminate print use.

Alaturi de e#pectoratie1 asistenta trebuie sa urmareasca respiratiategumentelor si a mucoaselor1 starea psi"ica a bolii si sa recunoasca intimp util semnele premonitarii ale complicatiilor.


18/50

2.!. Supa=)8))a /u(4tiilo

=ital) 3i =))tati=)

Bna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supra!eg"ereafunctiilor !itale si !egetati!e si noatarea acestora in foaia de obser!atie1 iarin cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.

9odificarile functiilor !itale reflecta starea generala a bolna!ului1precum si e!olutia boli.

$n cazul astmului bronsic1 accentual cade pe urmarirea respiratiei.

Mi34ail) )3piatoii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice1 iarfrec!enta normala a respiratiei e de %6-% resp;min.1 putand insa !ariadupa !arsta si se#. olna!ii de astm bronsic au o respiratie ce secaracterizeaza printr-o inspiratie normala urmata de o e#piratie grea1fortata1 zgomotoasa1 "eezing respiratie suieratoare 31 deci o bradipneee#piratorie ce apare de obicei1 paro#istic.

Tul,uai )3piatoii !or constitui un indice important in stabilireadiagnosticului si aprecierea e!olutiei bolii. A&uta sa recunoastem precoce1

e!entualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest moti!1 efoarte important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratiapacientului in foaia de temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperaturenotarea respiratiei se face cu un pi# !erde unindu-se apoi cu !aloareaanterioara. +urba respiratorie se obtine prin unirea !alorilor obtinute lafiecare masuratoare1 dimineata si seara. Pentru fiecare linie orizontala a foiide temperatura se socoteste o resp;min. Asistenta medicala !a urmariiinspiratiile timp de % minut.

E*p)4toatiareprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii1

sputa fiind totalitatea substantelor ce se elimina din bron"ii in timpul tusei.

Astmul bronsic este1 de obicei1 de tuse producti!e1 sputa pro!enind side la unele infectii bronsice. $n astm1 sputa are un aspect mucopurulent1 eaderenta la peretele bron"iilor1 are o culoare albicioasa1 arata si aredenumirea de 4sputa perlata4


19/50

T)p)atua 4opului in conditii fiziologice are !aloarea de (6-(7 C+1cu mici !ariatii zilnice intre 015C - %C+ si e rezultatul proceselor o#idati!e dinorganism numite si termogeneza. Aprecierea e#acta a temperaturii corpuluise face cu a&utorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frec!ent de infectii ale cailor respiratorii siastfel pot sa apara stari febrile. >otarea pe foaia de temperatura se face cuun punct albastru pentru fiecare linie orizontala a foii de temperaturacorespund 2 di!iziunii de grad.

T)(3iu()a at)ialareprezinta presiunea pe care sangele circulant oe#ercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie ainimi1 de rezistenta intampinata de sange in artere1 fiind data deelasticitatea si calibrul sistemului !ascular si de cascozitatea sangelui.

8alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt %%5-%)0 mm @g ma#ima sau sistolica1 si 75-/0 mm @g minima sau diastolica.

$n cazul astmului bronsic !ariatii patologice ale tensiuni arteriale aparnumai in cadrul ano#iei1 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaiade temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie saualbastra. >otarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel pentru fiecarelinie orizontala a foii de temperatura se socoteste %0 mm @g se"asureaza patratele foii de temperature corespunzatoare !alorilor obtinute.

Pul3ul reprezinta e#pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima peun plan osos. Pulsul e sincron cu sistolele !entriculare. 8aloarea normala apulsului e intre 60-0 pulsatii;minut1 inregistrand mici !ariatii dupa !arsta1se#ul si inaltimea indi!idului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsulpacientului in foaia de temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul senoateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii.Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara1punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. iecare linie orizontala a foiide temperature corespunde la ) pulsatii;minut.

Diu)0a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 2) ore prinurina se elimina din organism substante to#ice pro!enite din metabolism.+antitatea normala emisa !ariaza intre %200-%00 ml;zi si densitateanormala intre %0%5-%025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezeidatorita transpiratiilor abundente care se asociaza cu crizele de astmbronsic.


20/50

Prin34au( se elimina substanteleramase pe tubul digesti!e dupaingestia alimentelor. 'mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inacti!itatiisi imobilizarii la pat bolna!ii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.

2. Ali)(tatia pa4i)(tului

4u a3t ,o(3i4

olna!ii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri1 in sc"imbbolna!ii de rau astmatic necesita a&utor.

Ali)(tatia a4ti=ase face in sala de mese sau in salon pe o masasau la pat.

Ali)(tatia pa3i=a se face persoanelor imobilizate la pat1 in pozitiesezand1 spri&init. $n acest caz se foloseste o masuta speciala care sefi#eaza deasupra patului.

Bn rol al asistentei medicale e supra!eg"erea alimentatiei bolna!ului.a ser!irea mesei bolna!ul e incura&at1 i se e#plica importanta nutritiei inprocesul de !indecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lic"ide1 luand inconsideratie pierderile de lic"ide prin e#pectoratie si prin transpiratie

abundenta din cauza respiratiei ingreunate. atranii si copii primesc oatentie deosebita din puncte de !edere al bilantului "idric1 ei fiind dispusi lao des"idratare mai rapida.

olna!ii cu e#pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancarescazuta acestia inainte de masa in1 fac toaleta ca!itatii bucale.

Se !or e!ita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesctratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison1 se prescrieregim desodat.

Ali)(t)l) p)i3)pentru consum la bolna!ul cu astm bronsic sunt

- legume diferite- preparate cu cantitati mici de grasime nepra&ita- fructe crude1 compoturi- supe de legume


21/50

- paine neagra- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice

Ali)(t)l) i(t)0i3) 3u(t +- carnea1 pestele- laptele fermentat- fainoasele- ouale

9esele !or fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic !or a!ea un regim "ipoproteic1 "ipoglucidic1normoglucidic1 imbogatit cu minerale si !itamine.

2.# A7i(i3ta)a )7i4a)(t)lo

$n cazul unei crize de astm1 bolna!ul !a fi adus in pozitie semisezandapentru a usura respiratia1 apoi i se administreaza medicatia indicata demedic si este supra!eg"eat pana la terminarea accesului.

Tata)(tul 4u a)o3oli e indispensabil in anumite forme. Se practica2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult dar fara a abuza.

Pi(4ipal)l) ,o(8o7ilatatoa) /olo3it) 3u(t +

1.B)ta - a7)()i4)l) - deri!atii ai adrenalinei1 care din cauza efectelor

secundare nu mai e utilizata astazi.

Din generatia a doua se folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si'ciprenalina Alupent1 Astmopent 3

Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31 enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si+lenbuterolul Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati.Doza&ul correct )#2 in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!ersecardio!asculare. +ele sub forma de spra: dozat sunt de intrebuintare

curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de 'ciprenalina1 Salbutamolsi erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare cel mai util. +areactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1 ner!ozitate1palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.

Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.


22/50

2. A(ti4oli()i4) - Atro!ent rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.

. :a(ti() - eofilina si deri!atii sai1 9iofilin1 Aminofilin si ,unidural. Auslaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.

Coti4ot)apia e tratamentul cel mai eficace 1 dar datoritariscurilor1 ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - % tableta;zi15 mig Supepredanol - % tableta;zi 015 mg;tableta 3 Superprednol - %tableta;zi 015 mg;tableta 3 produse retard - +elestone 1


23/50

Bioloi4) 3i patoloi4)

R)4olta)a 3a()lui +

Sangele se recolteaza pentru e#aminari "emotologice. ioc"imice1

serologice1 bacteriologice1 parazitologice.

,ecoltarea sangelui se face prin

- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urec"ii1 iar la copii fataplantara a "alucelului sau calcaiului.

- punctie !enoasa.

1.R)4olta)a 3a()lui 4apilo pi( i(t)pa)

,ecoltarea se efectueaza pentru e#amenele "ematologice "emoleneograma1 dozarea "emoglobinei1 determinarea timpului desangerare si coagulare1 pentru e#amen parazitologic.

Mat)ial) ()4)3a) + manusi de cauciuc sterile1 ta!a medicala curate1solutii dezinfectante alcool 70C 31 ace sterile1 tampoane de !ata1 cameraumeda cutia Petri31 lame uscate si degresate1 pipete Potain.

T)8(i4a +olna!ul !a fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri&inita.Se aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool70C. Se e!ita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Seasteapta e!aporarea completa a alcoolului. +u un ac steril se inteapa cu omiscare brusca pielea pulpei degetului1 in partea laterala a e#tremitatii1perpendicular pe straturile cutanate. +u un tampon steril uscat se stergeprima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de sange din care serecolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool 70C.

2.R)4olta)a 3a()lui pi( pu(4ti) =)(oa3a

,ecoltarea se efectueaza pentru e#amene de laborator1 bioc"imice1"ematologice1 serologice si bacteriologice.

Lo4ul pu(4ti)i !enele de la plica cotului1 bazilica si cefalica1 unde seformeaza


24/50

un 9 !enos prin anastomozarea !enelor antebratului !enele de pe fatadorsala a mainii1 !enele femurale1 !enele subcla!iculare1 !enel maleolareinterne1 !enele &ugulare si epicraniene la copii 3.

Mat)ial) ()4)3a) + perna tare elastica pentru spri&inirea bratului1musama mica1 aleza mica1 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod1instrumente si materiale steril1 ace sterile de 25-(0 mm si diametrul de6;%01 %0;%0 mm1 seringi1pense1 manusi de cauciuc1 tampoane de !ata1garou de cauciuc1 sau banda Esmarc"1 eprubete uscate si etic"etate1 fiolecu solutii medicamentoase1 solutii perfuzabile1 ta!ite renale.

P)ati)a ,ol(a=ului +olna!ul e asezat intr-o pozitie confortabila.Se e#amineaza ca!itatea si starea !enelor a!and gri&a ca "ainele san uimpiedice circulatia de intoarcere la ni!elul bratului. Se aseaza bratul pe

pernita si musama in abductie si e#tensie1 se dezinfecteaza tegumentele1se aplica garoul la o distanta de 7- cm deasupra locului punctieistrangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia !enoasa fara acomprima artera. Se recomanda bolna!ului sa stranga pumnul1 !enelede!enind turgescente.

T)8(i4a +Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza !iz - a - !izde bolna!. Se fi#eaza !ena cu policele maini stange la )-5 cm sub loculpunctiei1 e#ercitand o usoara compresiune si tractiune in &os asuparatesuturilor !ecine. Se fi#eaza seringa1 gradatiile fiind in sus in mana

dreapta intre police si restul degetelor. Se patrunde cu acul1 tra!ersand inordine tegumentul in pozitie oblica1 apoi peretele !enos1 in!ingandu-se orezistenta elastica pana cand acul inainteaza in gol. Se sc"imba directiaacului cu %-2 cm in lumenul !enei. Se controleaza patrunderea acului in!ena prin aspiratii cu seringa. Se continua te"inca in functie de scopulpunctiei !enoase1 in&ectarea medicamentelor1 recoltarea sangelui. $n caz desangerare emisie de sange 31 se prelungeste acul cu un tub de polietilenacare se introduce in !asul collector1 garoul ramanand strans pe brat. Seindeparteaza staza !enoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon

imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrageapoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in %@-(@1 bratul fiind in pozitie!erticala.

Dupa te"nica se face toaleta locala a tegumentelor1 se sc"imbalen&eria daca sa murdarit1 se pregateste sangele pentru trimis la laborator sise reorganizeaza locul de minca.


25/50

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sase efectueze.

R)4olta)a 3put)i + sputa e un produs ce reprezinta totalitateasecretiilor ce se e#pectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Mat)ial) ()4)3a) + cutie Petri sterile1 pa"ar conic1 scuipatoarespeciala sterilizata fara substanta dezinfectanta1 batiste de "artie1 pa"ar cuapa.

P)ati)a ,ol(a=ului +Se anunta bolna!ul1 se instruieste sa nuing"ita sputa1 sa nu o imprastie1 sa e#pectoreze in !asul dat si sa nuintroduca in !as si sali!a.

T)8(i4a +$ se ofera pa"arul cu apa sa isi clateasca gura. $ se ofera!asul de colectare in functie de e#amenul cerut. $ se solicita bolna!ului sae#pectoreze dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sauadunata din 2) ".

$n astmul bronsic e#trinsec1 e#amenul micriscopic al sputei pune ine!identa eozinofile1 cristale +"arcot e:den1 spirale +ursc"mann si uneoricorpi +reola1 adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.

$n astmul bronsic intrinsic1 in sputa predomina polinuclearele neutrofilesi bacterii1 iar e#amenul bacteriologic pune in e!identa agentii infectiosi incauza.

2.%. P)ati)a pa4i)(tului 3i )/)4tua)a

T)8(i4ilo 3p)4ial) ipu3) 7) a/)4tiu()

E*ploa)a a7ioloi4al a toa4)lui +

E#amenul radiologic e un important semn de eliminare saudescoperire a altor boli pneumonice1 el constituind infirmarea diagnosticuluide astm.

1.Ra7io34opia 3i a7ioa/ia - dau o imagine asupra modificarilorpetrecute la ni!elul plamanilor si inimii.


26/50

Se anunta bolna!ul si i se e#plica conditiile in care se facee#aminarea. olna!ul !a fi condus la ser!iciul de radiologie. Se e#plicabolna!ului cum trebuie sa se comporte in timpul e#aminarii. 8a efectuacate!a miscarii de respiratie1 iar radiografia se face in apnee dupa oinspiratie profunda.

Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leagape crestetul capului1 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseazabolna!ul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inaintefara sa ridice umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran saucaseta care poarta filmul. +and pozitia !erticala e contraindicate se aseazabolna!ul in pozitie sezand sau in decubit. $n timpul e#amenului radiologicse a&uta bolna!ul sa ia pozitiile cerute de medic.

Dupa e#aminare bolna!ul !a fi a&utat sa se imbrace si !a fi condus lapat. Se noteaza in foaia de obser!atie e#amenul radiologic efectuat si data.

2. Bo(8oa/ia - reprezinta e#plorarea radiologica a arboreluitra"eobronsic cu a&utorul unei substante de contrast lipiodol sau iodipin -liposolubile1 ioduron sau diiodunol - "idroslubile 3 cu a&utorul sondei9etras.

9ateriale necesare medicamente sedati!e fenobarbital1 atropine 31anestezice1 sonda 9etras sterila1 substante de contrast lipiodol sau

iodipin - liposolubile1 ioduron sau diiodunol - "idroslubile 31 e#pectorantesicalmante ale tusei1 scuipatoare.

Se anunta bolna!ul si i se e#plica necesitatea te"nicii. Se anuntabolna!ul sa nu manance in dimineata e#aminarii.

+u %-( zile inainte se administreaza bolna!ului medicamentee#pectorante. $n a&unul e#aminarii se administreaza o tableta de

fenobarbital sau alte medicamente similare. +u (0@inaintea e#aminarii seadministreaza atropina pentru a reduce secretia sali!ei si a mucusului dincaile respiratorii1 medicamente1 calmante pentru tuse. olna!ul !a fi a&utatsa se dezbrace si !a fi asezat in decubit dorsal putin inclinat spre parteacare trebuie in&ectata. 9edicul efectueaza anestezia cailor respiratorii.,eusita e#aminarii depinde de calitatea anesteziei.

$ntroduce sonda 9etras in arboreal bronsic si apoi substanta decontrast usor incalzita1 incet1 cu o presiune moderata. $n timpul in&ectarii


27/50

substantei de contrast bolna!ul !a fi a&utat sa isi sc"imbe pozitia decubit!entral1 dorsal1 lateral drept si stang3. $n timpul e#aminarii radiologice seaseaza bolna!ul in pozitie rendelemburg pentru a se e!idential si arborealbronsic din partile superioare ale plamanilor1 apoi se aseaza bolna!ul cutoracele moderat ridicat pentru a se e!idential bron"iile mi&locii si inferioare.

Dupa e#aminare se a&uta bolna!ul sa se imbrace si !a fi condus la pat.8a fi a!ertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana candinceteaza efectul anestezicului. 8a fi atentionat sa colecteze in scuipatoaresubstanta de contrast care se elimina print use. >u se ing"ite deoareceproduce o into#icatie cu iod. ,efularea substantei de contrast sipatrunderea ei in stomac trebuie e!itata deoarece poate fi resorbitaproducand into#icatii.

E*ploa)a )(7o34opi4a a a,o)lui ta8)o,o(3i4 +

Bo(8o34opia - reprezinta e#plorarea arborelui tra"eobronsic cua&utorul unui aparat numit bron"oscop.

9ateriale necesare masti de unica folosinta1 casolete cu masti1manusi sterile1 casolete cu tampoane1 comprese de tifon sterile1 pense1port tampon1 oglinda frontala1 seringa laringiana1 ta!ita renala1 aparatele cutoate ane#ele sterilzate1 flaconul cu anestezic1 #ilina 2?1 flaconul cu serfiziologic1 flaconul cu solutie de adrenalina %?1 seringi de %0 ml de unica

folosinta1 tampoane1 comprese de tifon.

olna!ul trebuie con!ins de necesitatea e#amenului asupra riscului pecare si-l asuma1 refuzandu-l1 liosind medicul de o informare1 diagnosticaesentiala. olna!ul trebuie con!ins ca desi e neplacut1 e#amenul nu edureros in sine1 iar incidentele sau accidentele le sur!in foarte rar. Secreeaza bolna!ului un climat de siguranta pentru a asigura cooperarea luiin toate momentele e#aminarii punandu-l in legatura cu alti bolna!i carora lisa efectuat o bron"oscopiesau o fibroscopie. $n ziua premergatoaree#aminarii se e#ecuta o testare la #ilina 2? pentru a depista o alergie laacest anestezic.

a indicatia medicului bolna!ul !a fi sedat atat in seara premergatoaree#plorarii1 cat si in dimineata zilei respecti!e. olna!ul trebuie anuntat canu trebuie sa manance dimineata.


28/50

Pentru anestezie e asezat pe un scaun1 in mana dreapta tine oscuipatoare sau ta!ita renala1 iar cu mana stanga dupa ce isi desc"ide larggura isi scoate limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policelededesubt. $ntr-un prim timp medicul cu a&utorul unui spra: cu #ilina isianesteziaza limba1 orofaringele si "ipofaringele1 urmand sa anesteziezearboreal bronsic1 instiland picatura cu picatura anestezicul usor incalzit cua&utorul unei seringi laringiene. olna!ul e condus in camera debron"oscopie.

a efectuarea te"nicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistentaaseaza bolna!ul pe masa de e#aminare in decubit dorsal cu e#tremitateacefalica in e#tensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridicacapul cu %2-%5 cm1 a&uta la e#tensia acestuia. 'rienteaza capul in directiaindicate de medic pentru a permite acestuia o orientare cat mai completa. A

doua asistenta ii ser!este medicului instrumentele si materialele necesare.Daca masa de e#aminare e pre!azuta cu o tetiera e ne!oie de o singuraasistenta. Ambele asistente inainte de e#aminare se !or spala pe maini si!or purta masca sau cagula.

Dupa e#aminare bolna!ul nu are !oie sa manance % ora. Asistenta !asupra!eg"ea in acest timp parametric !itali anuntand imediat medicul dacasur!in modificari ale acestora. Asistenta !a a!ea la indemana "emostaticecare le !a administra in cazul unor "emoragii1 c"iar inainte de a anuntamedicul Adrenostazin1 Dicinone1 8enostat 3.

$n urma bron"oscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente

- "emoragii- diseminari tuberculoase- suprainfectii cu diferiti germeni- dureri in gura- disfagie sau orofagie- dureri retrosternale- cefalee- insomnii- tuse- e#pectoratie- stare subfebrila

E*ploa)a /u(4tio(ala a apaatului )3piato +


29/50

1.Spio)tia- reprezinta e#plorarea !entilatiei pulmonare si se realizeazacu a&utorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunicacu e#teriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bona!ul. +ilindrulgradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul e#pirat debolna! face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el!olumul de aer e#pirat.

9etoda cerceteaza numai capacitatea !itala.

2. Spioa/ia- permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e#ecutatoate masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu

- aparatul Eutest- e#pirograful Sodart- pneumoscreen

Apaatul So7at e un aparat cu circuit inc"is e alcatuit din spirometruasociat cu c"imograf pe care se inregistreaza1 un barbotor cu "idrat depotasiu sau carbonat de calciu pentru captarea +'2 si un dizpoziti! pentrudiri&area in sens unic a curentului de aer.

Mat)ial) ()4)3a) + aparat1 piese bucale1 pensa pentru pensat nasul1

pensa de ser!it si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite piesele bucale obligatoriu sterilizate 3.

P)ati)a ,ol(a=ului in stationar1 cu o zi inainte1 bolna!ul einformat ca e#aminarea se e#ecuta dimineata pe nemancate sau la (-) oredupa masa bolna!ii nu !or folosi nici un fel de medicatie e#citanta saudepresi!a a centrilor respiratori cel putin cu 2) ore inainte.

olna!ii din ambulator !or fi interogati in ziua prezentari la probe dacanu au consumat alimente sau medicamente. $n ziua e#aminarii asistenta

care e#ecuta proba1 asigura repaus psi"ic si fizic fiecarui bolna! circa (0de minute inainte de proba. ona!ul !a fi asezat in pozitie comoda pescaun si !a fi linistit pentru a i se obtine colaborarea.

Ra4o7a)a ,ol(a=ului la apaat + se efectueaza tot prin intermediulpiesei bucale se solicita bolna!ul sa respire linistit cate!a secunde pentruacomodare i se penseaza nasul cu clema1 bolna!ul respira linistit1 obisnuit


30/50

(0-)0 de secunde cu supapa aparatului desc"isa se inc"ide circuitul si sepune aparatul in pozitie de inregistrare.

I()i3ta)a =oluului 4u)(t- se inregistreaza 2-( minute !olumulcurrent prin respiratie linistita1 normala

I()i3ta)a 4apa4itatii =ital) 9 C 5- se solicita bolna!ul sa faca oinspiratie ma#ima1 urmata imediat de o e#piratie ma#ima se repeta probapana la obtinerea a ( curbe egale sau c!asiegale curba inscrisa arata +8reala si se numeste spirograma.

D)t)i(a)a =oluului )*piato a*i p) 3)4u(7a 9 EMS 5 - sereia proba pentru determinarea 8E9S-ului se solicita bona!ul sa faca oinspiratie ma#ima urmata de o e#piratie fortata ma#ima se repeta proba

pana se obtin ( curbe egale sau c!asiegale se decupleaza bolna!ul de laaparat se masoara cantitatea de aer e#pirata in prima secunda1 aceastareprezentand 8E9S-ul.

T)3ta)a 4uta(ata la al))(i +

estele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic laalergie1 respecti!e baza diagnosticului de astmbronsic alergic.

Lo4ul 7) )l)4ti)pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna aantebratului.

Asistenta are ca sarcina sa ii e#plice bolna!ului in ce constae#aminarea1 ii atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unorsemen ce pre!estesc o posibila "iperreactie din partea organismului si carepot duce c"iar la aparitia edemului glotic sau a socului filactic.

,ezultatele se citesc la %5 minute si consta in masurarea diametrului

eritemului1 caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.

2.& Po/ila*ia ,olii.

E7u4atia 3a(itaa.


31/50

Profila#ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmaticipentru ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren sisusceptibilitate mare de a face astm bronsic. Aceasta profila#ie primaraeste utila inainte de aparitia simptomelor bolii.

Profila#ia secundara sau cauzata presupune pre!enirea e#punerii laalergeni e o masura mai mult terapeutica1 insa numai pentru unii alergeni1mai ales pentru cei profesionali faina1 medicamente1 par de animale1alimente.

Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuriprofilactice

- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

- stergerea prafului cu carpe umede- curatarea co!oarelor cat mai des posibil- indepartatea animalelor de casa- combaterea igrasiei

$n cazuri e#treme insa cea mai buna metoda de profila#ie esc"imbarea locuintei sau a locului de munca.

' masura pre!enti!a ce !izeaza "iperreacti!itatea bronsica aastmaticului e e!itarea e#punerii la di!ersi factori care pot influenta negati!

e!olutia bolii fumatul1 fumul de tigara1 ceata1 iritanti ai mucoasei nazale1sc"imbari bruste de temperature.

$n astmul profesional1 pe langa masuri directe de reducere aalergenilor la locul de munca sunt obligatorii

- e#amenul medical la anga&are pentru ai indeparta pe subiectii cu bolibron"opulmonare e#istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.

- e#amenul medical periodic al mucitorilor in !ederea depistarii celorsensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea1

urmarirea si e!entual sc"imbarea locului de munca.

Profila#ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scope!itarea aparitiei complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului1 sa e!itee#punerea la frig1 umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile


32/50

respiratorii1 sa e!ite emotiile puternice sis a re!ina la controale periodice despecialitate.

2.1' E*t)(a)a pa4i)(tului

9omentul in care bolna!ul s-a !indecat si rupe contactul cu spitalul sipersonalul medical se numeste e#ternare.

E#ternarea se face pe baza biletului de e#ternare semnat si parafat decatre medicul care a ingri&it pacientul.

$mediat dupa e#ternare incepe perioada de co!alescenta in carepacientul trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru !indecareacompleta.

9edicul si asistenta de ingri&ire sfatuieste pacientul in pri!inta regimuluide !iata1 facandu-se educatia pentru sanatate1 foarte importanta in !iitoarulpacientului.

CAPITOLUL III

.1 PRE;ENTAREA CA;URILOR DE BOALA

.1.1 Pla( 7) i(i>i) (. 1

ANE:A 1

Cul))a 7at)lo +

Dat) /i*) +

>ume P

Prenume 8

Se# eminin

8arsta 67 ani

reutate 70 =g


33/50

$naltime %16/ m

>ationalitate romana

Dia(o3ti4 7) i(t)(a) +Astm bronsic in criza1 >A

A(a()0a +

Antecedente "eredo - colaterale - neimportante

Antecedente personale - neaga

I3toi4ul ,olii + olna!a se intreneaza cu criza de dispnee de tip e#pirator1tuse cu e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee cu ameteli care se agra!eazasi se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne

pentru tratament de specialitate. olana!a relateaza ca e cunoscuta cuastm bronsic de mai multi ani.

Ma(i/)3tai 7) 7)p)(7)(ta + dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse cue#pectoratie mucopurulenta1 cefalee1 ameteli1 palpitatii.

Po,l))l) pa4i)(tului +

- alterarea functiei respiratorii- alterarea functiei circulatorii- imposibilitatea de a se odi"ni- incapacitatea de a-si acorda ingri&iri igienice corporale.


34/50

ANE:A 2

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare


35/50

1.Alterarea functiei res-

-piratorii datorita aparitiei

obstructiei bronsice mani-

-festata prin accese de dis-

-pnee paroxistica si tuse

cu expectoratie mucopu-

-rulenta.

Pacienta sa

prezinte o

respiratie

buna si cai

respiratorii

permeabile.

Invat pacienta sa tuseasca

sa expectoreze si sa

colecteze sputa in recipe-

-ent, administrez O la

nevoie. Asigur aerisirea

salonului, asigur pozitia

semisezand !ortopnee"

care favorizeaza o respi-

-ratie mai buna.

#ac educatie sanitara pt

prevenirea infectiei bron-

-sice. Administrez trata-

-mentul prescris de medic

cu expectorante, bron$o-

-dilatatoare si desconges-

-tionante ale mucoasei

tra$eobronsice. %inistesc

pacientul psi$ic in vederea

imbunatatiri starii generale.

Pacienta raspunde

bine la tratament

astmatic si se linistes-

-te& starea de anexitate

a bolnavului se ameri-

-oleaza. Pacienta

colaboreaza si

raspunde la intrebari.


36/50

.Alterarea functiei circu-

-latorii datorita palpitatii-

-lor si nelinistii manifesta

prin '(A

Pacienta

sa prezinte

o circulatie

adecvata.

Invat pacienta sa evite con-

-sumul excesiv de grasimi

si sa consume alimente bo-

-gate in vitamine,zarzava-

-turi si fructe.

Adm. medicatiei prescrise

de medic cardiotonice,vaso-

-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,$ipotensoare.)r-

-maresc efectul medicamen-

-telor adm. aplic te$nici de

favorizare a circulatiei,

efectuez exercitii pasive si

active,masa* al extremita-

-tilor.

+fatuiesc pacienta sa conti-

-nue tratamentul medica-

-mentos atata timp cat e

necesar.

Pacienta prezinta o

(A in limite normale,

aspunde pozitiv la

tratamentul medica-

-mentos si evita

efortul fizic.

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare


37/50

.Imposibilitatea de a

se odi$ni datorita

nelinistii manifestata

prin insomnie.

Pacienta sa

beneficieze

de un somn

odi$nitor atat

calitativ, cat

si cantitativ.

almez tusea si dispneea prin

adm. de medicamente prescrise

de medic. Invat pacienta te$nici

de relaxare, exercitii respiratorii

inainte de culcare. +fatuiec

pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare !ceai

sau lapte".

Psi$oterapie-calmez si linistesc

/olnava.

Asigur un mediu ambiant

linistitor, fara zgomote.

Pacienta prezinta

un somn

odi$nitor, tonus

muscular prezent

ec$ilibrata psi$ic

0.Incapacitatea de a-si

Acorda ingri*irii

igienice corporale

datorita alternarii starii

generale manifestata

prin cefalee, ameteli

tuse, dispnee de tip

expirator, $eezing,

'(A, palpitatii.

Pacienta sa

prezinte o

stare de bine

si sa isi

pastreze

tegumentele

intacte.

ombat starea de liniste a

pacientei care a provocat

transpiratiile. Asigur o stare de

curatenie perfecta a corpului

pentru a preveni aparitia

complicatiilor. +terg pacientul

de transpiratii si sc$imb len*eria

de corp de cate ori este nevoie.

Asigur un aport important de

lic$ide pentri reec$ilibrare

$idroeteclorlitica explicandu-i

Dupa efectuarea

uei bai bolnava


38/50

pacientului necesitatea acestora

in vederea pastrarii elasticitatii

Pielii.


39/50

ANE:A

Data #unctiile vitale si vegetative Examinari

de lab.siparaclinice

(ratament

medicamentos

egim

alimentar(A P ( +ca--un

Diure-za

11.23

224

025122mm'g

62

b5min

7,3 8 2

resp5min

1 122 % -

9.:;0222-

6222 mm fiole 122 mgI9 x15zi Actiune

inflamatoare si

decongesti-

-va, bron$odi-

-latatoare

9E:(O%I: >

+pra? pulverizari

x 5zi.Actiune

bron$odilatato-are.

/O='E@I--:E >

compri-

-mate a 6 mg & per

os x15zi.

Actiune exp-

-ectorant,flui-

egim

normo-

-caloric,

$iposod-at

cu

evitarea

alimente-

-lor care

pot fi

alergeni.

1.23

224

16252

mm'g

62

b5min

7,3 8 1

resp5min

1 1132 ' - 9.:;0,-3,3

ml5mmi) (.

ANE:A 1

CULEGEREA DATELOR +

Dat) /i*) +

>ume 9

Prenume A

Se# eminin

8arsta 5% ani

reutate 6/ =g

$naltime %160 m

>ationalitate romana

Diagnostic de internare Astm in status astmaticus.

Anamnoza

Antecedente "eredo - colaterale mama cu astm bronsic

Antecedente personale - neaga


45/50

$storicul bolii Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de maimulti ani. +u 6 zile inainte de internare prezinta o !iroza respiratorie cedeclanseaza o criza astmatica manifestata prin accese de dispneee#piratorie de tip "eezing sit use. $n dimineata zilei ce pre!ede internarea1pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresi! e!oluand spreagra!are pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoaresi tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata1 demiofilin si bron"odilatatoare simpaticometice1 respecti! spra: Salbutamol1moti! pentru care se interneaza in sectia interne.

9anifestari de dependenta dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse.

Problemele bolna!ului

- alterarea ritmului respirator- alterarea starii generale- alterarea "idratarii bolna!ului- perturbarea somnului

ANE:A 2

Diagnostic de mursingObiective Interventii Evaluare

1.Alterarea ritmului

respirator datorita

obstructiei bronsice

manifestata prin

dispnee cu ortopnee,

$eezing si tuse

Pacienta sa

respire

normal,

dispneea sa

dispara.

Asez pacienta intr-o pozitie se-

-misezanda la marginea patului

cu capul usor, in extensie.

Indepartez factorii care ar putea

produce alergii !praf,florii".

Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic, bron$odilatatoare.

Pacienta raspunde

bine la tratament-

-ul medicamentos

si dispneea a

disparut.


46/50

.Alterarea starii

generale datorita

cefaleei si ddinamiei

nanifestata prin

anexitate.

Pacienta sa

fie ec$ilibra-

-ta psi$ic, sa

dispara starea

de anexitate

si sa fie com-

-batuta

cefaleea si

adinamia.

almez pacienta, o asez intr-un

salon cu bonavi, cu un nivel

ridicat si plini de optimism.

A*ut pacienta sa isi recunoasca

anexitatea si sa o combatem

distrugandu-i atentia de la boala

diminuez stimuli care l-ar putea

deran*a. Aerisesc salonul

asigurandu-i o stare de confort

si asigur conditii de odi$ne

pentru bolnav. Invat pacienta sa

expectoreze, explicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si expectorante

+tarea de anexitatea

a disparut si

bolnava prezinta

o stare de bine.

Pacienta sustine ca

cefaleea a dispa-

-rut si prezinta o

conditie fizica

mai buna.

.Alterarea $idratarii

pacientei, datorita

dezec$ilibrului

$idroelectrolitic

manifestata prin

transpiratii abundente

si expectoratie.

eec$ilibra-

-rea $idroele-

-ctolitrica a

pacientei si

impiedicarea

unei eventu-

-ale raciri din

cauza trans-

-piratiilor.

Administrez pacientei ceaiuri

indulcite explicandu-i necesita-

-tea ingerarii a cat mai multe li-

-c$ide. +c$imb len*eria de corp

si de pat de cate ori este nevoie.

Asigur conditii corespunzatoare

de temperatura mediului. A*ut

pacienta sa isi efectueze toaleta

corporala

Pacienta relateaza

ca respecta

indicatiile in

legatura cu

$idratarea.


47/50

0.Perturbarea

somnului datorita

nelinistii si anexitatii

manifestata prin

insomnie.

Pacienta sa

aiba un somn

odi$nitor.

ombat tusea si dispneea. Invat

pacienta te$nici de relaxare,

exercitii respiratorii inainte de

culcare. Asigur un mediu

ambiant, linistitor fara zgomote

+fatuiesc pacienta sa consume

o bautura calda inainte de

culcare !ceai sau lapte".

Pacienta prezintaun somn odi$nitor

ANE:A

Data #unctiile vitale si vegetative Examinari

de lab. si

paraclinice

(ratament medicament

(A P ( +ca-

un

Diu-

reza

13.27

224

12542

mm'g

66

b5min

7,6

8

2

r5min

1 1222

ml% -9.:;0222-

6222 mm tb.

x15zi per os Actiune

bron$odilatator.

''+ > 22 mg I9.Actiune

antiinflamator, steroid in criz

astmatice.

PED:I+O: >

3 mg tb x15zi.

Actiune antiinflamator.

A=PII%I:A >

17.27

224

12562

mm'g

63

b5min

7,4

8

1

r5min

1 122

ml

' - 9.:;0,-

3,3 ml5mm

1.27

224

12562

mm'g

62

b5min

7,7

8

16

r5min

1 122

ml

reatinina -

9.:;2,7-1, mgB

9.O;2,7 mg B

.2 CONCLU;II ASUPRA LUCRARII

$ngri&irea bolna!ului este o munca de mare raspundere care necesitacunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

9i-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul

ca este o afectiune e#treme de frec!enta1 intalnita atat la adulti cat si lacopii1 cu debut la orice !arsta si indiferent de conditia sociala.

ucrarea e constituita din ( capitole

- primul capitol prezinta teoretic boala1 respecti!e unele aspecte legatede etiologie1 simptomatologice1 patogenie si tratament


49/50

- al doilea capitol cuprinde ingri&irele bolna!ului cu astm bronsicacordate de asistenta1 de la internare si pana la e#ternare1 cuasigurarea conditiilor de spitalizare1 pozitia pacientului in pat1urmarirea functiilor !itale si !egetati!e asigurarea igienei corporale1asigurarea unei alimentatii adec!ate si e#aminarii specifice. +apitolulcuprinde de asemenea1 e#ternarea bolna!ului1 educatia sanitara siprofila#ia bolii.

- al treilea capitol cuprinde ( cazuri de pacienti cu astm bronsic.

$n cele ( cazuri pe care le-am urmarit am obser!at ca aceastaafectiune este rezultatul obstructiei bronsice acute care determina inanumite impre&urari1 aparitia unei e#piratii tipice suieratoare1 ca un tiuitnumit 4"eezing4. olna!ii se plang de 4lipsa de aer4 si se aseaza deobicei sezand1 pozitia ce le asigura respiratia.

+riza de astm bronsic constitue o urgenta medicala ma&ora carepresupune internarea pacientului in spital si acordarea de asistentamedicala de specialitate.

Bi,lioa/i)

1.4ratat de medicina interna4 !ol. $ 4olile aparatului respirator4 subredactia prof. ,adu Paun1coordinator prof. +onstantin Anastasiu

Editura 9edicala %/(

2.49edicina interna pentu cadre medii4 +orneliu orundel

Editura All1!ol. $$

.Anatomia si fiziologia omului dr. ,o#ana 9aria Albu

Editura +orint

!.e"nici speciale de ingri&ire a bona!ilor1coordinator dr. eorgeta alta

Editura Didactica si Pedagogica ucuresti %/(


50/50

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	melania-chirtes
View:	325 times
Download:	2 times

Astmul Bronsic Proiect Absolvire 2007

Documents