Oana Simona Caraman-Hudea

Asigurlri qi ReasigurlriElemente teoretice pi aplicative

Edi{ie revizuiti gi adiugiti

Cuprins

Capitolul I. Scurt istoric al apari[iei

gi evolutiei asigurdrilor .....................9

I.1. Asigur6rile la nivel mondial.............. ......" 9

I.2. Asigurdrile in RomAnia... ..... 15

Capitolul II. Noliuni fundamentale privind asigurdrile ......23

II.1. Concepte de bazdin domeniul asigurdrilor ............23

1I.2. Contractul de asigurare. Drepturile qi obligatiile

pd(ilor ....42

II.3. Tipuri de asigur6ri ................ ................ 57

Capitolul III. Asigurarea de bunuri....................................69

III.1. Aspecte generale............... ..................69

III.2. Modalitdli de calculare a desp[gubirilor............... 84

III.3. Fundamentareatarifelor de prime .......94

Capitolul IV. Asigurarea de persoane ..............99

IV.1. Aspecte generale............... ..................99

IY.2. Categorii ale asigurdrilor de persoane................. 108

IV.3. Funclii biometrice............. ................ 116

Capitolul V. Asigurarea de rdspundere civilE ..................123

V.l. Aspecte generale ............... 123

V.2. Produse de asigurare de rdspundere civild........... 130

Capitolul VI. Stabilitatea economico-financiard a

societSlilor de asiguriri ................ .................. 139

VL 1 . Indic atori ai eficienlei in domeniul asigurdrilor. . 1 3 9

YI.2. Determinarea gradului de stabilitate frnanciard, a

societdlilor de asigurdri ................ .............. 145

Capitolul VII. Reasigurarea........ .................... 153

VII.1. Operaliuneadereasigurare........... ... 153

YILZ. Forme de reasigurare: reasigurarea propor(iona16 qi

nepropor'!iona15........... .............. 158

Capitolul VIII. Exemplificare prin aplica1ii ............... ...... 17 3

Bibliografie................ ...................249

Capitolul I. Scurt istoric al aparifiei gi evolufiei

asigurlrilor

I.1. Asiguririle la nivel mondial

cu toate cd identificarea cu exactitate a momentului

in care se manifestr primele semnale in sfera asigurdrilor

este dificil de realizat, se considerd, cd, acestea qi-ar trage

rdddcinile incd din antichitate, in jurul anilor 4500 i.e.n.,

cdnd meqtequgarii cioplitori in piatrd din vechiul Egiptpuneau la comun cele necesare, constituind ceea ce numim

noi astdzi ,,un fond de intrajutorare,,, in scopul sustinerii

membrilor colectivitdfii asupra cdrora se ab6teau diverse

nenorociri.

Alte documente leagd originea asigurdrilor de

aparilia primelor forme de comerj. un prim aspect grritor inacest sens, deqi nu poate fi catalogat drept o formd de

asigurare propriu-zisi impotriva riscului, ci mai degrabd ca

o modalitate de dispersie a acestuia, se inregistreazd, inClhina anilor 3000 i.e.n., unde negustorii, din dorinla

diminudrii posibilelor pierderi integrale a mSrfurilor in cazul

unui incident maritim, ipi transportau produsele

distribuindu-le pe mai multe vase.

Tot in aceeaqi perioad5 asistdm la practicarea de

cdtre Babilonieni a unui sistem specific de ,,imprumuturi

maritime", prin care negustorii igi puteau finanta transportul

mdrfurilor pe calea apei. Aceste imprumuturi il indreptdleau

pe creditor la incasarea ulterioard, pe l6ngd principal, a unei

pldli suplimentare de circa 20Yo din valoarea transpoftului

gi, in anumite situalii, chiar a unei cote-pdrti din profitul

realizat in urma comercializdrii mdrfurilor, dar il acopereau

in schimb pe debitor in cazul distrugerii sau furtului

acestora, cel din urmd nemaiav6nd nicio obligalie fald de

creditor, fiind astfel asigurat, in schimbul unei sume de bani,

impotriva eventualelor pierderi. Acest fapt este de altfel

redat in Codul lui Hammurabi, redactat in anul 1760 i.e.n.,

qi considerat a fi primul document care legifereazd qi

reglementeazd statutul asigurdrilor. Contractele de imprumut

maritim men{ionate anterior sunt preluate de fenicieni qi

dezvoltate, ulterior, de greci qi, in cele din urmd, de romani,

care, in anii 300 i.e.n., marcheazdpunctul lor terminus.

Anii 900 i.e.n. bifeazd' aparr\ia legilor maritime ale

insulei Rhodos ce stipulau solidaritatea deplind a

l0

pu1ticipar\ilor la expediliile maritime in privinla pierderilor

survenite ca urmare a mdsurilor luate in vederea salvdrii

expediliei supuse unui pericol iminent, de tipul furtunii sau

naufragiului. Se ndgtea astfel principiul avariei comune,

preluat de romani, qi regdsit, de altfel gi in legisla(ia actuald.

Un moment important in reprezintd anli 650 i.e.n.,

c6nd celebrul legislator grec Solon impune asociafiilor

megtequgdreqti, mergdnd pe linia vechilor egipteni, sd

alimenteze lunar un fond pentru asigurarea prejudiciilor

aduse, din diverse cauze, membrilor acestora, marcdnd

practic aparitrra asigurdrii obligatorii. Tot atunci vorbim de

organizarea,,binevoitorilor societ6lii", bresle constituite in

scopul sprijinirii financiare a familiilor ale cdror membri se

imbolndveau sau mureau, cre6nd premisele asigurdrii de

sanatate qi de viald. In privinla decesului, romanii au preluat,

cle altfel, principul intr-ajutordrii stabilit de greci.

in 215 i.e.n. asistdm la implicarea directd a

autoritdtilor in sfera asigurdrilor. Este vorba de preluarea de

cltre acestea, in schimbul incasdrii unei cote-p64i din

rnitrfurile destinate armatei romane, a riscurilor la care erau

supLlse produsele transportate de comercianlii particulari pe

r.:rrlc maritimd. La fel s-a intdmplat in anii 58 i.e.n. c6nd, in

vcdcrea stimuldrii importurilor ce vizau suslinerea

11

popula{iei ce se confrunta cu foametea, impdratul Si-a

asumat rdspunderea acoperirii integrale a potenlialelor

daune cauzate mdrfurilor in cauzd pe timpul transportului pe

mare, in urma furtunilor.

Asistdm aqadar, incd dinaintea erei noastre, la

punerea bazelor atdt a asigurdrilor de bunuri cdt 9i a

asigurdrilor de persoane, precum qi la constituirea fondurilor

comune destinate acoperirii pierderilor suferite de membrii

diverselor colectivitdJi, deopotrivd prin implicarea

indivizilor qi a statului, elemente care, sub o formd sau alta,

continud sd fie abordate qi in prezent.

in era curentd reg[sim, de asemenea, momente

marcante in evolulia asigurdrilor, precum constituirea, in

anii 1100, in Islanda, a primelor asocialii mutuale de intr-

ajutorare, destinate gospoddriilor afectate de imbolndvirea

sau pieirea animalelor 1or.

Anii 1300 vin cu aparrfia, in nordul Italiei, a poli1elor

individuale de asigurdri impotriva riscurilor maritime,

adoptate apoi qi de Anglia qi de Jdrile de Jos, in 1310, fiind

infiinlatd, in Belgia, la Bruges, o Camerd de Asigurdri,

avAnd drept scop acoperirea pierderilor rezultate in urma

producerii riscurilor maritime, iar in 1601 fiind elaboratb, de

cdtre parlamentul Angliei, o lege privind polilele de

l2 l3

asigurare utihzate in acest sens. Perioada Renagterii

continud cu dezvoltarea asigurdrilor maritime, dar qi cu

popularizarea, printre persoanele din clasele sociale

superioare, a asigurdrilor de viafd.

in anii 1600 asistdm atdt la lansarea, in Franla, a

sistemului de acordare a rentelor viagere aferente sumelor

asigurate, extins rapid in Olanda, Anglia, qi mai tdrziu in

Germania, cdt qi la dezvoltarea asigurdrilor bunurilor

irnpotriva unor riscuri specifice, precum incendiul qi

irrundaliile, Biroul de Asigurdri, infiinJat in anul 1666 in

Anglia, sau Casa de Asigurdri, deschisd in anul 1678 in(iermania, f,rind exemple gr[itoare in acest sens. Secolul

urmltor vine cu extinderea categoriilor de riscuri acoperite

in cazul asiguririlor de bunuri, prin luarea in considere a

picrderilor generate de grindind, asigurdri in acest sens

intalnindu-se pentru prima oard in Scolia anilor 1700.

Anii 1800 vin cu numeroase evenimente in planul

r r s i g u ririlor, precum preluarea gi particular izar ea asi gurdrilor

rrrtrtuale de intr-ajutorare a gospoddriilor, ca in cazul

Socictdfii de Asigurdri pentru vite, infiinlatd,in Germania in

lli.12, aparifia qi dezvoltarea asigurdrii de transport pe calea

li.r'irtir, sus(inutd de prima societate de acest tip constituitA in

,\rrprliir sau crearea asigurdrii de rdspundere civild vtzdnd

acoperirea pagubelor suferite de proprietarii de cai qi trdsuri,

regdsitd din Franfa acelor timpuri, extinsd ulterior qi la

nivelul de{initorilor de fabrici fa!5 de proprii angaia\r sau de

terfe persoane, pentru pierderi provocate de cei dint6i asupra

celor din urm6.

Acelaqi secol marcheazd. qi dezvoltarea asigurdrilor

pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, la inceput prin

dominalia societSlilor de profll engleze, apoi prin infiin(area

propriilor societ[]i, numdrul acestota sporind, treptat, pe

intreg globul pdmdntesc.

Astfel, de la inceputul anilor 1800 pdnd la inceputul

anilor 1900, numdrul societalilor de asigurdri crescuse de

aproximativ 40 de ori, ajungdnd la aproape 1300 de astfel de

unit61i, in urmdtoarea jumdtate de secol rata acestora

majordndu-se de incd qapte ori, p6nd la circa 9100 de case

de pofil, majoritatea activdnd in domeniul asigurdrilor de

viald, apoi in cel al asigurdrilor de bunuri, urmate, la mare

distanld, de asigurdrile de diverse alte naturi.

Pe mdsurd de societatea evolueazd, oamenii devin

din ce in ce mai conqtienli de importanla asigurdrilor,

actiyrtatea de asigurare crescdnd ca notorietate la scard

lar96.

t4 15

I.2. Asiguririle in Romflnia

Asigurdrile igi fac aparijia in Romdnia anilor 1300,

cdnd breslele din Transilvania adoptd principiul intr-

ajutordrii, acceptdnd sd pldteasc5 periodic o sum[ de bani

vdrsatd intr-un fond mutual, care sd permitd sprijinirea

larniliilor sdrace ale breslei ce iqi pierdeau o rud6 apropiatd,

rnanifestAndu-se astfel, ini1ial, sub forma asigurdrilor de

via!5.

Urmdtorul moment important se lasd aqteptat qi

rnarcheazd proteclia impotriva bunurilor, mai precis

lcoperirea pierderilor survenite ca urmare a producerii unui

risc specific - incendiul. Astfel, in 1744 ia naqtere, la

llraqov, Casa de incendii, ce funcliona pe acelagi principiu

ll rnLrtualitdlii, fiind in fapt o reuniune a mai multor asocialii

rrrutuale, fiecare membru al instituliei nou create contribuind

trirncstrial cu o sumd de bani prestabilitd la constituirea

lirntluIui de asigurare.

Spre finele aceluiagi secol apare gi o form6 de

pnrtcc(ie a membrilor comunelor impotriva pierderilor

Flcneriltc de accidentarea vitelor, acestea fiind tdiate gi

rnrpirr(itc intre locuitorii respectivei comune in schimbul

Probabilitatea.anuali de deces sau coeficie

anual de mortalitate (q*) - reprezintd probabili

ca o persoand in v6rstd de x ani sd nu atingd

de x*l ani:

q,:q(x,x+l)

q(x,x+ 1)=1* P(x,x+l)

ultima ecuatie fiind determinatd jin6nd cont cI

persoand nu poate fi in viatd gi decedatd in

timp, aqadar suma probabilitdlilor compleme

este egal6 cu unitatea:

Pr-l q* =7

de unde rezultd;

q(x,x+D=r-'t

q(x,x+r='-P

q(x,x +l) =d*

l*

118 t79

Probabilitatea de deces sau coeficientut de

mortalitate (og*) - reprezintd probabilitatea ca opersoan5 in vdrstd de x ani sd nu atingd" vArsta de

x*n ani:

nqr=q(x,x+n)

q(x,x + n)=7- p(x,x + n)

deoarece:

prin urmare:

nP"!nQr=7

q(x,x+n)=1-l-t:'l*

I _lq(x,x+n\="* ''+'

t,

Probabilitatea anuali mixti de supraviefuire gi de

deces sau coeficientul anual mixt de vitalitate qi

mortalitat€ (y.+,e*) - reprezintd probabilitatea ca o

persoand in vdrstd de x ani sd f,re in viajd laimplinirea vArstei de x*s an| fard, insd a mai atinge

x*s*l ani:

s/ s+lQ x = p(x,x+ s) x 4(x + s,'lr + s + 1)

n -1,*,, [1 - /,.,.,

)sts+tVx -t^[' t,*, )

/r*, - /r*r*l.srs+l Qx=

lr

d **.,s/s+l Yr - ,

lx

Probabilitatea mixti de supraviefuire qi de

sau coeficientul mixt de vitalitate $i mo

(rrnq*) - reprezint[ probabilttatea ca o persoanA

vdrstd de x ani sd fie in viald la implinirea varstei

x+s ani, fbrd insd a mai atinge x*n ani:

,tnQ, = p(x,x + s)x q(x + s,x + n)

,ne*=+'[rk)

"/rQx-1"*, -lr*,t,

t20 t21

Speranfa de viafi la naqtere sau durata medie de

viafi (e6) - reprezintA numdrul mediu de ani pe care

un nou niscut ii are de tr6it, jindnd cont cd vdrsta

maximd pe care un individ o poate atinge (ol) este

stabilitd, in domeniul asigurdrilor, la 100 de ani:

' f'o*""" =lt

Y=l

"2lo

Speran{a de via{i sau de supravie{uire (e,)

reprezintA numSrul mediu de ani pe care o persoand

in vdrstd de x ani ii mai are de trdit:

FzI a"-'"*=r*_,r

Via(a probabili - reprezintd numdrul de ani z pentru

care probabilitatea de supraviefuire egaleazd"

probabilitatea de deces pentru o persoand care a

implinit v6rsta de x ani:

" P, =, 4,

I-p-=-

2

l**, -Il*2

. t"

2

t22

Capitolul V. Asigurarea de rlspundere civili

V.1. Aspecte generale

Asigurarea de rdspundere civild, reglementatd prin

legea 13611995, cu modificirile qi completdrile ulterioare,

vizeazd, incheierea unui contract de asigurare intre un

asigurat, persoand fizicd sau juridicd, qi un asigurdtor,

persoand juridicd, in vederea acoperirii de cdtre cel din urmd

a eventualelor prejudicl cauzate de asigurat asupra unei /

unor terle persoane, beneficiarul / benef,rciarii asiguririi, in

situalia in care asiguratul este rdspunzdtor fa[d, de acesta din

punct de vedere legal. Asiguratul pldteqte in acest sens

asigurdtorului, integral sau in tran$e, o sumd de bani, numitA

primd de asigurare, penffu a se proteja impotriva unuia sau

mai multor riscuri care ar putea afecta terfa persoand,

asigurdtorul prelu6nd, in schimbul acestei sume de bani,

riscul / riscurile aferente qi acoperind pierderile

beneficiarului / beneficiarilor asigurdrii in cazul producerii

efective a evenimentului asigurat, prin plata c5tre acesta /

aceqtia a indemnizaliei acoperitoare aferente.

t23