Oana Simona Caraman-Hudea
Asigurlri qi ReasigurlriElemente teoretice pi aplicative
Edi{ie revizuiti gi adiugiti
Cuprins
Capitolul I. Scurt istoric al apari[iei
gi evolutiei asigurdrilor .....................9
I.1. Asigur6rile la nivel mondial.............. ......" 9
I.2. Asigurdrile in RomAnia... ..... 15
Capitolul II. Noliuni fundamentale privind asigurdrile ......23
II.1. Concepte de bazdin domeniul asigurdrilor ............23
1I.2. Contractul de asigurare. Drepturile qi obligatiile
pd(ilor ....42
II.3. Tipuri de asigur6ri ................ ................ 57
Capitolul III. Asigurarea de bunuri....................................69
III.1. Aspecte generale............... ..................69
III.2. Modalitdli de calculare a desp[gubirilor............... 84
III.3. Fundamentareatarifelor de prime .......94
Capitolul IV. Asigurarea de persoane ..............99
IV.1. Aspecte generale............... ..................99
IY.2. Categorii ale asigurdrilor de persoane................. 108
IV.3. Funclii biometrice............. ................ 116
Capitolul V. Asigurarea de rdspundere civilE ..................123
V.l. Aspecte generale ............... 123
V.2. Produse de asigurare de rdspundere civild........... 130
Capitolul VI. Stabilitatea economico-financiard a
societSlilor de asiguriri ................ .................. 139
VL 1 . Indic atori ai eficienlei in domeniul asigurdrilor. . 1 3 9
YI.2. Determinarea gradului de stabilitate frnanciard, a
societdlilor de asigurdri ................ .............. 145
Capitolul VII. Reasigurarea........ .................... 153
VII.1. Operaliuneadereasigurare........... ... 153
YILZ. Forme de reasigurare: reasigurarea propor(iona16 qi
nepropor'!iona15........... .............. 158
Capitolul VIII. Exemplificare prin aplica1ii ............... ...... 17 3
Bibliografie................ ...................249
Capitolul I. Scurt istoric al aparifiei gi evolufiei
asigurlrilor
I.1. Asiguririle la nivel mondial
cu toate cd identificarea cu exactitate a momentului
in care se manifestr primele semnale in sfera asigurdrilor
este dificil de realizat, se considerd, cd, acestea qi-ar trage
rdddcinile incd din antichitate, in jurul anilor 4500 i.e.n.,
cdnd meqtequgarii cioplitori in piatrd din vechiul Egiptpuneau la comun cele necesare, constituind ceea ce numim
noi astdzi ,,un fond de intrajutorare,,, in scopul sustinerii
membrilor colectivitdfii asupra cdrora se ab6teau diverse
nenorociri.
Alte documente leagd originea asigurdrilor de
aparilia primelor forme de comerj. un prim aspect grritor inacest sens, deqi nu poate fi catalogat drept o formd de
asigurare propriu-zisi impotriva riscului, ci mai degrabd ca
o modalitate de dispersie a acestuia, se inregistreazd, inClhina anilor 3000 i.e.n., unde negustorii, din dorinla
diminudrii posibilelor pierderi integrale a mSrfurilor in cazul
unui incident maritim, ipi transportau produsele
distribuindu-le pe mai multe vase.
Tot in aceeaqi perioad5 asistdm la practicarea de
cdtre Babilonieni a unui sistem specific de ,,imprumuturi
maritime", prin care negustorii igi puteau finanta transportul
mdrfurilor pe calea apei. Aceste imprumuturi il indreptdleau
pe creditor la incasarea ulterioard, pe l6ngd principal, a unei
pldli suplimentare de circa 20Yo din valoarea transpoftului
gi, in anumite situalii, chiar a unei cote-pdrti din profitul
realizat in urma comercializdrii mdrfurilor, dar il acopereau
in schimb pe debitor in cazul distrugerii sau furtului
acestora, cel din urmd nemaiav6nd nicio obligalie fald de
creditor, fiind astfel asigurat, in schimbul unei sume de bani,
impotriva eventualelor pierderi. Acest fapt este de altfel
redat in Codul lui Hammurabi, redactat in anul 1760 i.e.n.,
qi considerat a fi primul document care legifereazd qi
reglementeazd statutul asigurdrilor. Contractele de imprumut
maritim men{ionate anterior sunt preluate de fenicieni qi
dezvoltate, ulterior, de greci qi, in cele din urmd, de romani,
care, in anii 300 i.e.n., marcheazdpunctul lor terminus.
Anii 900 i.e.n. bifeazd' aparr\ia legilor maritime ale
insulei Rhodos ce stipulau solidaritatea deplind a
l0
pu1ticipar\ilor la expediliile maritime in privinla pierderilor
survenite ca urmare a mdsurilor luate in vederea salvdrii
expediliei supuse unui pericol iminent, de tipul furtunii sau
naufragiului. Se ndgtea astfel principiul avariei comune,
preluat de romani, qi regdsit, de altfel gi in legisla(ia actuald.
Un moment important in reprezintd anli 650 i.e.n.,
c6nd celebrul legislator grec Solon impune asociafiilor
megtequgdreqti, mergdnd pe linia vechilor egipteni, sd
alimenteze lunar un fond pentru asigurarea prejudiciilor
aduse, din diverse cauze, membrilor acestora, marcdnd
practic aparitrra asigurdrii obligatorii. Tot atunci vorbim de
organizarea,,binevoitorilor societ6lii", bresle constituite in
scopul sprijinirii financiare a familiilor ale cdror membri se
imbolndveau sau mureau, cre6nd premisele asigurdrii de
sanatate qi de viald. In privinla decesului, romanii au preluat,
cle altfel, principul intr-ajutordrii stabilit de greci.
in 215 i.e.n. asistdm la implicarea directd a
autoritdtilor in sfera asigurdrilor. Este vorba de preluarea de
cltre acestea, in schimbul incasdrii unei cote-p64i din
rnitrfurile destinate armatei romane, a riscurilor la care erau
supLlse produsele transportate de comercianlii particulari pe
r.:rrlc maritimd. La fel s-a intdmplat in anii 58 i.e.n. c6nd, in
vcdcrea stimuldrii importurilor ce vizau suslinerea
11
popula{iei ce se confrunta cu foametea, impdratul Si-a
asumat rdspunderea acoperirii integrale a potenlialelor
daune cauzate mdrfurilor in cauzd pe timpul transportului pe
mare, in urma furtunilor.
Asistdm aqadar, incd dinaintea erei noastre, la
punerea bazelor atdt a asigurdrilor de bunuri cdt 9i a
asigurdrilor de persoane, precum qi la constituirea fondurilor
comune destinate acoperirii pierderilor suferite de membrii
diverselor colectivitdJi, deopotrivd prin implicarea
indivizilor qi a statului, elemente care, sub o formd sau alta,
continud sd fie abordate qi in prezent.
in era curentd reg[sim, de asemenea, momente
marcante in evolulia asigurdrilor, precum constituirea, in
anii 1100, in Islanda, a primelor asocialii mutuale de intr-
ajutorare, destinate gospoddriilor afectate de imbolndvirea
sau pieirea animalelor 1or.
Anii 1300 vin cu aparrfia, in nordul Italiei, a poli1elor
individuale de asigurdri impotriva riscurilor maritime,
adoptate apoi qi de Anglia qi de Jdrile de Jos, in 1310, fiind
infiinlatd, in Belgia, la Bruges, o Camerd de Asigurdri,
avAnd drept scop acoperirea pierderilor rezultate in urma
producerii riscurilor maritime, iar in 1601 fiind elaboratb, de
cdtre parlamentul Angliei, o lege privind polilele de
l2 l3
asigurare utihzate in acest sens. Perioada Renagterii
continud cu dezvoltarea asigurdrilor maritime, dar qi cu
popularizarea, printre persoanele din clasele sociale
superioare, a asigurdrilor de viafd.
in anii 1600 asistdm atdt la lansarea, in Franla, a
sistemului de acordare a rentelor viagere aferente sumelor
asigurate, extins rapid in Olanda, Anglia, qi mai tdrziu in
Germania, cdt qi la dezvoltarea asigurdrilor bunurilor
irnpotriva unor riscuri specifice, precum incendiul qi
irrundaliile, Biroul de Asigurdri, infiinJat in anul 1666 in
Anglia, sau Casa de Asigurdri, deschisd in anul 1678 in(iermania, f,rind exemple gr[itoare in acest sens. Secolul
urmltor vine cu extinderea categoriilor de riscuri acoperite
in cazul asiguririlor de bunuri, prin luarea in considere a
picrderilor generate de grindind, asigurdri in acest sens
intalnindu-se pentru prima oard in Scolia anilor 1700.
Anii 1800 vin cu numeroase evenimente in planul
r r s i g u ririlor, precum preluarea gi particular izar ea asi gurdrilor
rrrtrtuale de intr-ajutorare a gospoddriilor, ca in cazul
Socictdfii de Asigurdri pentru vite, infiinlatd,in Germania in
lli.12, aparifia qi dezvoltarea asigurdrii de transport pe calea
li.r'irtir, sus(inutd de prima societate de acest tip constituitA in
,\rrprliir sau crearea asigurdrii de rdspundere civild vtzdnd
acoperirea pagubelor suferite de proprietarii de cai qi trdsuri,
regdsitd din Franfa acelor timpuri, extinsd ulterior qi la
nivelul de{initorilor de fabrici fa!5 de proprii angaia\r sau de
terfe persoane, pentru pierderi provocate de cei dint6i asupra
celor din urm6.
Acelaqi secol marcheazd. qi dezvoltarea asigurdrilor
pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, la inceput prin
dominalia societSlilor de profll engleze, apoi prin infiin(area
propriilor societ[]i, numdrul acestota sporind, treptat, pe
intreg globul pdmdntesc.
Astfel, de la inceputul anilor 1800 pdnd la inceputul
anilor 1900, numdrul societalilor de asigurdri crescuse de
aproximativ 40 de ori, ajungdnd la aproape 1300 de astfel de
unit61i, in urmdtoarea jumdtate de secol rata acestora
majordndu-se de incd qapte ori, p6nd la circa 9100 de case
de pofil, majoritatea activdnd in domeniul asigurdrilor de
viald, apoi in cel al asigurdrilor de bunuri, urmate, la mare
distanld, de asigurdrile de diverse alte naturi.
Pe mdsurd de societatea evolueazd, oamenii devin
din ce in ce mai conqtienli de importanla asigurdrilor,
actiyrtatea de asigurare crescdnd ca notorietate la scard
lar96.
t4 15
I.2. Asiguririle in Romflnia
Asigurdrile igi fac aparijia in Romdnia anilor 1300,
cdnd breslele din Transilvania adoptd principiul intr-
ajutordrii, acceptdnd sd pldteasc5 periodic o sum[ de bani
vdrsatd intr-un fond mutual, care sd permitd sprijinirea
larniliilor sdrace ale breslei ce iqi pierdeau o rud6 apropiatd,
rnanifestAndu-se astfel, ini1ial, sub forma asigurdrilor de
via!5.
Urmdtorul moment important se lasd aqteptat qi
rnarcheazd proteclia impotriva bunurilor, mai precis
lcoperirea pierderilor survenite ca urmare a producerii unui
risc specific - incendiul. Astfel, in 1744 ia naqtere, la
llraqov, Casa de incendii, ce funcliona pe acelagi principiu
ll rnLrtualitdlii, fiind in fapt o reuniune a mai multor asocialii
rrrutuale, fiecare membru al instituliei nou create contribuind
trirncstrial cu o sumd de bani prestabilitd la constituirea
lirntluIui de asigurare.
Spre finele aceluiagi secol apare gi o form6 de
pnrtcc(ie a membrilor comunelor impotriva pierderilor
Flcneriltc de accidentarea vitelor, acestea fiind tdiate gi
rnrpirr(itc intre locuitorii respectivei comune in schimbul
Probabilitatea.anuali de deces sau coeficie
anual de mortalitate (q*) - reprezintd probabili
ca o persoand in v6rstd de x ani sd nu atingd
de x*l ani:
q,:q(x,x+l)
q(x,x+ 1)=1* P(x,x+l)
ultima ecuatie fiind determinatd jin6nd cont cI
persoand nu poate fi in viatd gi decedatd in
timp, aqadar suma probabilitdlilor compleme
este egal6 cu unitatea:
Pr-l q* =7
de unde rezultd;
q(x,x+D=r-'t
q(x,x+r='-P
q(x,x +l) =d*
l*
118 t79
Probabilitatea de deces sau coeficientut de
mortalitate (og*) - reprezintd probabilitatea ca opersoan5 in vdrstd de x ani sd nu atingd" vArsta de
x*n ani:
nqr=q(x,x+n)
q(x,x + n)=7- p(x,x + n)
deoarece:
prin urmare:
nP"!nQr=7
q(x,x+n)=1-l-t:'l*
I _lq(x,x+n\="* ''+'
t,
Probabilitatea anuali mixti de supraviefuire gi de
deces sau coeficientul anual mixt de vitalitate qi
mortalitat€ (y.+,e*) - reprezintd probabilitatea ca o
persoand in vdrstd de x ani sd f,re in viajd laimplinirea vArstei de x*s an| fard, insd a mai atinge
x*s*l ani:
s/ s+lQ x = p(x,x+ s) x 4(x + s,'lr + s + 1)
n -1,*,, [1 - /,.,.,
)sts+tVx -t^[' t,*, )
/r*, - /r*r*l.srs+l Qx=
lr
d **.,s/s+l Yr - ,
lx
Probabilitatea mixti de supraviefuire qi de
sau coeficientul mixt de vitalitate $i mo
(rrnq*) - reprezint[ probabilttatea ca o persoanA
vdrstd de x ani sd fie in viald la implinirea varstei
x+s ani, fbrd insd a mai atinge x*n ani:
,tnQ, = p(x,x + s)x q(x + s,x + n)
,ne*=+'[rk)
"/rQx-1"*, -lr*,t,
t20 t21
Speranfa de viafi la naqtere sau durata medie de
viafi (e6) - reprezintA numdrul mediu de ani pe care
un nou niscut ii are de tr6it, jindnd cont cd vdrsta
maximd pe care un individ o poate atinge (ol) este
stabilitd, in domeniul asigurdrilor, la 100 de ani:
' f'o*""" =lt
Y=l
"2lo
Speran{a de via{i sau de supravie{uire (e,)
reprezintA numSrul mediu de ani pe care o persoand
in vdrstd de x ani ii mai are de trdit:
FzI a"-'"*=r*_,r
Via(a probabili - reprezintd numdrul de ani z pentru
care probabilitatea de supraviefuire egaleazd"
probabilitatea de deces pentru o persoand care a
implinit v6rsta de x ani:
" P, =, 4,
I-p-=-
2
l**, -Il*2
. t"
2
t22
Capitolul V. Asigurarea de rlspundere civili
V.1. Aspecte generale
Asigurarea de rdspundere civild, reglementatd prin
legea 13611995, cu modificirile qi completdrile ulterioare,
vizeazd, incheierea unui contract de asigurare intre un
asigurat, persoand fizicd sau juridicd, qi un asigurdtor,
persoand juridicd, in vederea acoperirii de cdtre cel din urmd
a eventualelor prejudicl cauzate de asigurat asupra unei /
unor terle persoane, beneficiarul / benef,rciarii asiguririi, in
situalia in care asiguratul este rdspunzdtor fa[d, de acesta din
punct de vedere legal. Asiguratul pldteqte in acest sens
asigurdtorului, integral sau in tran$e, o sumd de bani, numitA
primd de asigurare, penffu a se proteja impotriva unuia sau
mai multor riscuri care ar putea afecta terfa persoand,
asigurdtorul prelu6nd, in schimbul acestei sume de bani,
riscul / riscurile aferente qi acoperind pierderile
beneficiarului / beneficiarilor asigurdrii in cazul producerii
efective a evenimentului asigurat, prin plata c5tre acesta /
aceqtia a indemnizaliei acoperitoare aferente.
t23