+ All Categories
Home > Documents > Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos · PDF fileAnatomia si fiziologia Sistemului Nervos...

Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos · PDF fileAnatomia si fiziologia Sistemului Nervos...

Date post: 05-Mar-2018
Category:
Upload: lamminh
View: 370 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
38
WWW.SLIDETUBE.IT Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos Sistemul Nervos Central Sistemul nervos este sistemul alcatuit din tesut nervos,care avand la baza functia reflexa,asigura legatura organismului cu mediul in care acesta traieste si se dezvolta,realizand unitatea organism-mediu,iar pe de alta parte coordoneaza activitatea tuturor organelor si aparatelor corpului,asigurand unitatea functionala a organismului. Sistemul nervos si-a diferentiat organe receptoare,care culeg stimuli din mediu intern si extern: -exteroceptorii intre care intra si organele de simt care culeg stimuli din mediul extern -proprioceptorii care culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor -interoceptorii care culeg informatii de la nivelul organelor interne Acesti stimuli sunt transmisi prin fibre senzitive ale nervilor periferici si cranieni si prin caile de conducere ale sensibilitatii pana la centrii superiori de integrare si in ultima instanta la scoarta cerebrala.
Transcript

WWW.SLIDETUBE.IT

Anatomia si fiziologia Sistemului Nervos

Sistemul Nervos Central Sistemul nervos este sistemul alcatuit din tesut nervos,care avand la baza functia reflexa,asigura legatura organismului cu mediul in care acesta traieste si se dezvolta,realizand unitatea organism-mediu,iar pe de alta parte coordoneaza activitatea tuturor organelor si aparatelor corpului,asigurand unitatea functionala a organismului. Sistemul nervos si-a diferentiat organe receptoare,care culeg stimuli din mediu intern si extern: -exteroceptorii intre care intra si organele de simt care culeg stimuli din mediul extern -proprioceptorii care culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor -interoceptorii care culeg informatii de la nivelul organelor interne Acesti stimuli sunt transmisi prin fibre senzitive ale nervilor periferici si cranieni si prin caile de conducere ale sensibilitatii pana la centrii superiori de integrare si in ultima instanta la scoarta cerebrala.

WWW.SLIDETUBE.IT

Aceasta ii supune la analiza si sinteza si elaboreaza comenzi pe care le transmite la organele efectoare. Comenzile transmise organelor efectoare asigura functiile de relatie ale organismului cu mediul extern si functiile metabolice ale organelor interne,exteriorizate prin functii de nutritie,respiratie,circulatie,reproducere. Din punct de vedere functional sistemul nervos formeaza un tot unitar.In mod arbitrar,pe considerente morfologice si functionale,sistemul nervos poate fi impartit in:

-sistemul nervos central sau cerebrospinal care cuprinde creierul si maduva spinarii.

El contine centrii superiori de reglare si coordonare a functiilor:

-sistemul nervos periferic reprezentat de totalitatea prelungirilor care in mod direct

sau indirect isi au originea anatomica sau sunt conectate functional cu sistemul

nervos central.

Sistemul nervos periferic contine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe

traiectul carora se pot gasi si ganglioni(corpii neuronali).

Sub raport histologic,sistemul nervos este alcatuit din neuroni aflati in

interconexiuni complexe.Corpii neuronali formeaza substanta cenusie iar prelungirile

lor formeaza substanta alba.

WWW.SLIDETUBE.IT

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe langa neuroni se gasesc si celule neurogliale cu rol metabolic

de producere a mielinei si de sustinere.Tot din punct de vedere

functional sistemul nervos poate fi impartit in:

-sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din sistemul

nervos central si sistemul nervos periferic

-sistemul nervos al vietii vegetative sau visceral,alcatuit din sistemul nervos simpatic si parasimpatic. Sistemul nervos vegetativ isi are centrii in sistemul nervos central si coordoneaza sub conducerea acestuia,activitatea organelor interne Activitatea sistemului nervos vegetativ si al vietii de relatie sunt strans intricate.

Maduva Spinarii

Maduva spinarii este parte sistemului nervos central adapostita in canalul

vertebral.Maduva spinarii se intinde intr-un plan conventional care trece prin gaura

occipitala si a 2-a vertebra lombara unde se termina prin conul medular.

Acesta se continua cu o formatiune subtire pana la fata posterioara a vertebrei a 2-a

coccigiene.

Nervii lombari si sacrali coboara alaturi de filum terminale formand asa-

numita coada de cal.

Lungimea maduvei spinarii este de 45cm la barbati si 43cm la femei.Maduva spinarii

se imparte in mai multe portiuni:cervicala,toracala,lombara,sacrala.

Din regiunile medulare amintite pleaca 31 de perechi de nervi spinali sau

rahidieni dintre care 8 cervicali,12 toracali,5 lombari,5 sacrali si 1 coccigian.

WWW.SLIDETUBE.IT

WWW.SLIDETUBE.IT

Maduva spinarii are forma unui cilindru turtit antero-posterior. Ea prezinta doua portiuni mai voluminoase,cervicala(intumescenta cervicala si lombara)care corespunde originii nervilor plexului brahial si respectiv lombar. Dezvoltarea mai accentuata a maduvei in aceste regiuni corespunde functiilor complexe ale membrelor superioare si inferioare.

Pe sectiune transversala maduva spinarii este formata din substanta cenusie,dispusa

central si substanta alba,dispusa periferic.Substanta cenusie este formata mai ales din

corpul neuronilor si are forma literei H pe sectiune.

Substanta alba este dispusa la periferie,in jurul substantei cenusii si este

alcatuita din trei perechi de cordoane:doua anterioare,doua posterioare si doua

laterale.Aceste cordoane sunt alcatuite din fascicule de fibre.

Din punct de vedere functional maduva spinarii este un organ de conducere(a

stimulilor primiti din mediul extern si a comenzilor de motilitate) si un centru de reflexe

elementare sau spinale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Trunchiul Cerebral

Trunchiul cerebral este asezat in axul median al etajului inferior al cutiei craniene si

continua la nivelul encefalului maduvei spinarii.Este format de jos in sus din pedunculi

cerebrali,bulb si punte.Bulbul se gaseste in partea inferioara a trunchiului cerebral si se

continua cu maduva spinarii.Superior este despartit prin santul bulbo-pontin de punte.

Puntea sau protuberanta intretaie in sens transversal partea mijlocie a trunchiului

cerebral.Fata antero-laterala a puntii este formata la suprafata din fibre transversale,care se

continua lateral si posterior cu bratele puntii sau pedunculii cerebelosi mijlocii care fac legatura

cu emisferele cerebrale.

Pe fata anterioara,limita inferioara a puntii o constituie santul bulbo-pontin,iar cea

superioara,santul pontopenducular care o separa de pedunculii cerebrali.

Pe linia mediana a acestei fete se afla un sant longitudinal larg,numit santul

bazilar.De o parte si de alta a acestuia se afla doua ridicaturi longitudinale numite piramidele

pontine,lateral de care se afla originea aparenta a perechii a V-a de nervi cranieni (nervul

trigemen). WWW.SLIDETUBE.IT

Pe linia mediana a fetei posterioare a puntii se afla fisura mediana posterioara,lateral

de care se afla coloanele longitudinale.In partea inferioara a fetei posterioare,se afla o

proeminenta numita colicul facial,in profunzimea caruia se afla nucleul perechii VI de

nervi cranieni (nervul abducens) ocolit de nervul facial.

In partea superioara se afla o alta proeminenta numita eminenta

mediala,lateral de care este o depresiune numita foseta rostrala,in profunzimea careia

se afla nucleul masticator al trigemenului.In unghiurile laterale ale puntii se afla aria

vestibulara care corespunde nucleilor acustici (in partea superioara) si nucleilor

vestibulari (in partea inferioara).

Pedunculii cerebrali sunt situati deasupra puntii de care sunt despartiti prin

santul ponto-pendicular superior,pedunculii cerebrali se continua cu diencefalul.

WWW.SLIDETUBE.IT

WWW.SLIDETUBE.IT

Pe linia mediana a fetei antero-laterale a pedunculilor

cerebrali se afla spatiul interpeduncular,de forma triunghiulara,cu

baza spre corpii mamilari ai diencefalului si varful spre santul ponto-

peduncular.

Acest spatiu este perforat de numeroase vase sanguine,formand

substanta perforata posterioara.

Pe fata posterioara pedunculii cerebrali prezinta corpii

cvadrigemeni formati din doi coliculi superiori sau optici si doi coliculi

inferiori sau acustici,separati printr-un sant in forma de cruce.

De la coliculii superiori pleaca spre corpul geniculat lateral al

diencefalului,bratul coliculilor superiori.

De la coliculii inferiori pleaca spre corpul geniculat medial al

diencefalului,bratul coliculilor inferiori.

Ca si maduva spinarii trunchiul cerebral este format din substanta

cenusie,dispusa in centru si substanta alba,dispusa la periferie.

Spre deosebire de substanta cenusie a maduvei,la nivelul

trunchiului cerebral substanta cenusie este fragmentata in gramezi de

celule formand nucleii trunchiului cerebral (datorita incrucisarii cailor de

conducere).

Trunchiul cerebral este de asemenea un centru de reflexe

(reflexul respirator,reflexul sino-carotidian,reflexul de voma,reflexul de

tuse,reflexul cornean,reflexul papilar) si un organ de conducere prin fibrele

substantei albe,trunchiul cerebral face legatura intre maduva si centrii

nervosi superiori si invers.

WWW.SLIDETUBE.IT

Diencefalul

Diencefalul sau creierul intermediar este asezat sub emisferele cerebrale si deasupra

mezencefalului (pedunculii cerebrali si corpii cvadrigemeni).

In interiorul sau se gaseste ventriculul al III-lea.

Diencefalul este alcatuit din: talamus,metatalamus,subtalamus,epitalamus si

hipotalamus.

Diencefalul este formt in cea mai mare parte din substanta cenusie,sub forma de

nuclei,dispusi in formatiunile ce compun diencefalul

Talamusul este format din doua mase de substanta nervoasa de forma

ovoida,situate de o parte si de alta a cavitatii ventriculare,ai carei pereti laterali ii formeaza.

Lateral talamusul vine in raport cu capsula interna si nucleul caudat,formatiuni ce

apartin emisferelor cerebrale.Substanta cenusie a talamusului se grupeaza in nucleii

anteriori,posteriori,laterali si mediali.Acesti nuclei sunt statii releu intre partile inferioare ale

sistemului nervos central si centrii superiori ai emisferelor cerebrale,pentru sensibilitatea

generala,optica si acustica. WWW.SLIDETUBE.IT

Leziunile talamusului produc grave tulburari de

sensibilitate:anestezii,hemipareze,dureri vii de partea bolnava etc.

Metatalamusul este format din corpii geniculati laterali si mediali,statii

releu pentru impulsurile optice si respectiv acustice.

Subtalamusul este o statie releu pentru caile extrapiramidale,strans

legate de corpii striati,de la baza emisferelor cerebrale.

Epitalamusul este asezat in partea superioara si posterioara a

diencefalului si este format din: glanda epifiza,trigonul habenular cu ganglionul

habenulei,striile habenulare.Epitalamusul leaga centrii olfactivi de la baza

emisferelor cerebrale,reprezentand un centru al reflexelor olfactivo-

somatice,dirijand miscarile capului si corpului legate de miros.

Hipotalamusul este situat in partea anterioara a diencefalului formand

planseul ventriculului al III-lea.Este format din tuber cinereum cu hipofiza si corpii

mamilari.

WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a diencefalului este reprezentata de cai aferente care aduc fibre de la scoarta

cerebrala a lobului frontal si parietal,de la centrii olfactivi ai scoartei cerebrale si de la

talamus si cai eferente care fac legatura intre centrii vegetativi ai hipotalamusului si centrii

vegetativi din substanta reticulata a trunchiului cerebral si nucleii vegetativi ai nervilor

cranieni.

Talamusul are rol de releu si de centru de integrare in calea tuturor formelor de

sensibilitate,cu exceptia celei olfactive.In afara de nucleii de proiectie talamusul mai contine

nuclei de asociatie,reticulari si vegetativi.Acesti nuclei participa la coloritul afectiv al

informatiilor senzoriale si au rol in procesul de activare corticala,ei fac parte din sistemul

extrapiramidal.

WWW.SLIDETUBE.IT

Cerebelul

Cerebelul sau creierul mic este situat in etajul inferior al cutiei craniene,posterior de

trunchiul cerebral.Este separat de creierul mare printr-o prelungire a durei mater,cortul

cerebelului,care il separa de lobii occipitali,ai emisferelor cerebrale.

Cerebelul constituie o zona superioara de integrare,avand rolul de a doza si coordona

miscarile pe care le comanda scoarta cerebrala.

Cerebelul are forma ovoida,turtit de sus in jos,cu diametrul mare transversal.Prezinta

o parte mediana,cu directie antero-posterioara numita vermis si doua parti laterale,latite

numite emisfere cerebeloase.Cerebelul participa la formarea tavanului ventriculului al IV-

lea.Legatura cerebelului cu trunchiul cerebral se face prin intermediul a trei perechi de

pedunculi cerebelosi:

-inferiori sau corpii restiformi,care fac legatura cerebelului cu bulbul

-mijlocii sau bratele puntii care leaga cerebelul de punte

-superiori sau bratele conjunctive care leaga cerebelul de mezencefal

WWW.SLIDETUBE.IT

Prin pedunculi trec fibre nervoase aferente si eferente.Suprafata

cerebelului este brazdata cu numeroase santuri,mai mult sau mai putin

adanci,delimitand intre ele lobuli sau lobi,marind astfel suprafata cerebelului.

Lobulatia vermisului corespunde lobulatiei emisferelor cerebeloase.

Ca si celelalte componente ale sistemului nervos,cerebelul este alcatuit din

substanta cenusie si substanta alba.

Asemanator emisferelor cerebrale,substanta cenusie a cerebelului este

dispusa la suprafata,formand scoarta sau cortexul cerebelos,iar substanta alba la

interior.Substanta alba contine printre fibre,gramezi de neuroni care formeaza

nucleii emisferelor cerebeloase si ai vermisului.Cortexul cerebelos insotestesanturile

care separa lobii si lobulii,marindu-i astfel suprafata.Pe suprafata de

sectiune,substanta cenusie a cerebelului are aspect arborizat de arbore al vietii.

WWW.SLIDETUBE.IT

Nucleii cerebelului sunt in numar de 4 si sunt dispusi astfel:

-nucleii fastigiali,se afla in vermis

in emisferele cerebeloase se afla:

-nucleul globos,medial

-nucleul emboliform,situat lateral de primul

-nucleul dintat,asezat si mai lateral.

WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a cerebelului este situata in interior si este formata din fibre nervoase care

alcatuiesc caile cerebelului.

Din punct de vedere filo-ontogenetic cerebelul este format din trei lobi: lobul

anterior (palecerebel),lobul mijlociu (neocerebel-emisferele cerebeloase) si lobul

posterior (arhicerebel-lobul floculonodular).

Arhicerebelul este cel mai vechi filogenetic,el primeste aferente de la

proprioceptori si de la aparatul vestibular

Paleocerebelul este reprezentat de lobul anterior,el primeste mesaje

exteroceptive cutanate si aferente musculare,precum si de la organele de simt.

Neocerebelul este format din lobul mijlociu,partea laterala a lobului anterior si

parafloculus.Are cea mai mare dezvoltare la om,evolutia sa fiind legata de functia

scoartei cerebrale cu care s-a dezvoltat in paralel.

WWW.SLIDETUBE.IT

Emisferele Cerebrale

Emisferele cerebrale sunt in numar de doua fiind separate prin fisura

interemisferica.Emisferele cerebrale au forma ovoidala,cu axul mare antero-posterior.

Au trei fete:laterala,mediala si bazala si trei margini:laterala,supero-mediala

si infero-mediala.Suprafata exterioara este brazdata de numeroase santuri de

adancime diferite,numite fisuri.Ele delimiteaza circumvolutiile sau girusurile cerebrale.

Fisurile si circumvolutiile maresc suprafata scoartei cerebrale.Fisurile mai

adanci delimiteaza lobii cerebrali.Fata laterala a emisferelor prezinta trei santuri mai

adanci: fisura laterala sau Sylvius in profunzimea careia se gaseste lobul insulei.Ea

delimiteaza lobii:fromtal,parietal si temporal,fisura centrala sau Rolando care incepe

deasupra fisurii laterale si se indreapta vertical spre marginea supero-

mediala,ajungand pe fata mediala.Ea delimiteaza lobul parietal de lobul frontal si fisura

occipito-parietala care se observa mai ales pe fata mediala .

WWW.SLIDETUBE.IT

Fata bazala a emisferelor cerebrale este reprezentata de fata inferioara a lobului

frontal,temporal si occipital.La nivelul lobului frontal,paralel cu fisura interemisferica,se

gaseste santul sau fisura olfactiva in care se gaseste bulbul si tractul olfactiv.Medial de

acest sans se afla girusul drept,iar lateral,fisurile orbitale de forma literei H,care

delimiteaza girusurileorbitale ale lobului frontal.In partea temporo-occipitala a fetei

bazale se gaseste din exterior spre interior fisura temporala inferioara,fisura colaterala si

fisura hipocampului.

Substanta cenusie a emisferelor cerebrale este dispusa la suprafata,formand

scoarta cerebrala si la baza emisferelor,formand nucleii bazali sau corpul striat.

Din punct de vedere structural substanta cenusie se imparte intr-o regiune cu

mai putine straturi celulare,numita allocortex si alta mai intinsa formata din sase straturi

celulare,numita izocortex.

WWW.SLIDETUBE.IT

Substanta alba a emisferelor cerebrale este formata din trei tipuri de fibre

nervoase: fibre de proiectie (ajung sau pleaca de la scoarta cerebrala,stabilind

legaturi intre aceasta si diencefal,cerebel,trunchi cerebral si maduva

spinarii),fibre comisurale (care leaga cele doua emisfere cerebrale asigurand

functionarea lor simultana) si fibre de asociere care pleaca din diferite regiuni

ale aceleasi emisfere cerebrale.

Vascularizatia encefalului este asigurata de arterele vertebrale si

carotidele interne.Arterele vertebrale dupa ce patrund in craniu se unesc pe

linia mediana si formeaza artera bazilara,din care pleaca ramuri pentru

trunchiul cerebral si cerebel.Arterele carotide interne dau artera oftalmica

care merge in orbita,iar pentru encefal arterele cerebrale anterioare.Se

formeaza astfel pe fata bazala a encefalului un poligon arterial numit poligonul

Willis.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sangele venos este colectat de sinusurile durei mater:sinusul sagital

superior si inferior,sinusurile cavernoase,occipitale.In final ajung in vena

jugulara interna.

Sistemul limbic sau riencefalul sau paleocortexul este format

din bulbii oftalmici,tracturile oftalmice,girusul cingului,girusul

hipocampului si uncis.In afara unor functii legate de miros,sistemul limbic

are un rol important in reactiile emotionale si vegetative.Din acest punct

de vedere el alcatuieste cu hipotalamusul o unitate functionala care

determina comportamentul functional.

WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele

Meningele este un sistem format din trei membrane conjunctive de origine

mezenchimală, care învelesc sistemul nervos central (situat în cavităţi

osoase: canalul vertebral şi cutia craniană), adică atât măduva spinării cât şi encefalul.Ele

intervin în protecţia şi nutriţia ţesutului nervos,precum şi în păstrarea lichidului

cefalorahidian în spaţiul destinat lui.

De la exterior spre interior, cele trei membrane meningeale sunt: dura mater,

arahnoida si pia mater. Din punct de vedere embriologic, structural şi funcţional, meningele

este împărţit în pahimeninge şi leptomeninge.

Pahimeningele(meningele gros) de origine mezodermală, este reprezentat de

duramater, iar leptomeningele (meningele subţiri) de origine ectodermală, este reprezentat

de arahnoidă şi pia mater.

Meningele, în funcţie de structura nervoasă centrală pe care o acoperă, se

împarte în meningele spinal şi meningele encefalic.

WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele Spinal

Maduva este alcatuita din 3 membrane de protectie, care o invelesc.

La nivelul gaurii occipitale, meningele spinale se continua cu meningele cerebral.

Membrana exterioara, numita dura mater are o structura lamelara fibroasa, rezistenta si este

separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural in care se afla tesut conjunctiv si

gras, cat si vene multiplu anastomozate.Superior, la nivelul gaurii occipitale se continua cu dura

mater craniana. Inferior se termina in fund de sac in care sunt adapostite filum terminale,

impreuna cu invelisul dural cu care vine in contact, formand ligamentul coccigian.

Arahnoida este cea de a doua membrana din constitutia meningelui. Are o structura

conjuctiva si este separate de dura mater prin spatiul subdural si de pia mater prin spatiul

subarahnoidian care contine lichid cefalorahidian.

Pia mater sau meningele vascular este o membrana conjuctivo-vasculara, cu rol

nutritiv care inveleste maduva de care adera intim, patrunzand in santuri si fisuri. In grosimea ei

se gasesc numeroase vase arteriale si nervi, in special simpatici. Prelungirile in piale patrund,

impreuna cu ramurile arteriale, in substanta nervoasa, participand la constituirea barierei

hematoencefalice. WWW.SLIDETUBE.IT

Meningele Cerebral

Structura meningelor este astfel alcatuita incat corespunde intru totul necesitatii functionale,

de protejare a S.N.C. si a anexelor sale.

Componentele meningiene sunt alcatuite, din interior in exterior din: dura mater

(membrana fibroasa, densa), arahnoida (foita intermediara cu numeroase trabecule)si din pia

mater (foita foarte fina, bogat vascularizata).

Topografic, meningele se imparte in cerebral si medular, dura mater alcatuind

pahimeningele iar arahnoida si pia mater, leptomeningele, creind intre ele spatiile: epidural,

subdural, subarahnoidian, in care circula lichidul cefalorahidian.

Cavitatile ventriculare si ependimul, aflate in interiorul nevraxului, comunica cu spatiul

subarahnoidian prin: ventriculii laterali care comunica cu ventriculul al III-lea prin gaura Monro,

ventriculul III comunica prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV, care prin gaura lui Magendie

si orificiile Luschka comunica cu cisterna mare.

WWW.SLIDETUBE.IT

Dura mater encefalica spre deosebire de dura mater spinala, adera intim de oasele

cutiei craniene. In interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale. Dintre

prelungirile orizontale fac parte cortul cerebelului, care separa cerebelul de lobul

occipital al emisferelor cerebrale, si diafragma seii turcesti in care se afla hipofiza.

Diafragma seii turcesti este perforata de un orificiu prin care trece tija

hipofizara. Dintre prelungirile sagitale fac parte: coasa creierului, care separa incomplet

cele 2 emisfere cerebeloase si in grosimea acestor septuri se gasesc sinusurile venoase,

care aduna sange venos de la creier si il duc in vena jugulara interna.

Arahnoida trece peste santurile cerebrale ca o punte. Intre ea si dura mater

exista un spatiu virtual. Ea este separata de pia mater printr-un sant numit

subarahnoidian, plin cu lichid cerebrospinal (L.C.R.).

WWW.SLIDETUBE.IT

Arahnoida trimite o serie de prelungiri care strabat dura mater si patrund in

sinusurile venoase sub forma de vilozitati arahnoidiene si sub forma de diverticuli,

alcatuind granulatiile arahnoidiene Pacchioni.

La nivelul bazei creierului, incepind de la limita cu maduva, arahnoida se

indeparteaza de pia mater si formeaza spatii mai dilatate, numite cisterne

subarahnoidiene strabatute de vase de sange importante si cu un continut bogat in

lichid cefalorahidian.

Cisterna mare (cerebro-medulara) situata intre ventriculul IV si fata

inferioara a cerebelului,este locul de electie al punctiei suboccipitale. Cisterna

bulbo-pontina, la nivelul santului bulbo-pontin prin care trece artera bazilara.

Cisterna interpenduculara, intre picioarele pedunculilor cerebrali. Cisterna laterala,

in profunzimea scizurii laterale Sylvius, cu artera cerebrala mijlocie, pe lobul

temporal. Cisterna chiasmatica, la nivelul chiasmei optice, prelungindu-se si pe fata

superioara a corpului calos.

WWW.SLIDETUBE.IT

Cisterna mare a venei cerebrale, intre spleniusul corpului calos si trigonul

(fornix)

Cerebral, contine vena Galen si epifiza.

Cisterna ambiens,situata in jurul protuberantei si a pedunculilor

cerebrali, intinzindu-se pana la epifiza si corpii cvadrigemeni.

Pia mater este un invelis subtire care imbraca toata suprafata

creierului, patrunzand in santuri si scizuri. Este o membrana vasculara. Vasele

cerebrale sunt plasate pe fata externa a piei mater, deci in plin spatiu

subarahnoidian, spre deosebire de pia mater al maduvei, unde vasele sunt

continute in grosimea acesteia.

WWW.SLIDETUBE.IT

Lichidul Cefalorahidian

Lichidul cefalorahidian isi are originea la nivelul plexurilor coroidei.

Din ventriculii laterali, lichidul cefalorahidian trece prin orificiile Monro in

ventriculul III, de aici prin apeductul Syllvius ajunge in ventriculul IV unde fie trece in

canalul ependimar de la nivelul maduvei, fie prin orificiile de la nivelul partii

inferioare a plafonului ventriculului IV (orificiul median Magendie) trece in spatiul

subarahnoidian, iar de aici excesul e absorbit in sinusurile venoase.

La fiecare 3-4 ore isi schimba compozitia (se reinnoieste). Din cei 140-300

cm3, numai 25-30 cm3 se gaseste in ventriculii cerebrali, restul aflandu-se in spatiul

subarahnoidian.

Lichidul cefalorahidian are rol protector, mentine o presiune constanta in

cutia craniana, permite schimbul dintre vase si substanta nervoasa.

Debitul mediu ar fi de 0,3 ml/minut, variind in functie de persoana.

Circulatia este lenta, putand fi perturbata. WWW.SLIDETUBE.IT

Presiunea se masoara cu ajutorul manometrului Claude. Variaza in functie de

pozitie si de regiunea explorata.

In pozitie sezand presiunea este de 30-45 cm (la punctia lombara), la

cea suboccipitala de la -3 la +1, iar la cea ventriculara de la -1 la -5. Daca este

culcat, valorile cresc, dupa inspiratia profunda scade cu 1-2 cm si creste daca

bolnavul tuseste de cateva ori. Scade si dupa injectarea intravenoasa de solutii

hipertonice sulfat de magnetiu 15%, glucoza 30%, creste dupa administrarea de

NaCl, apa distilata.

Proba Queckenstedt-Stookey. Compresiunea bilaterala a venelor

jugulare timp de 10 secunde provoaca o crestere a presiunii lichidul

cefalorahidian pana la 70-80 cm de apa. Imediat dupa incetarea compresiunii,

presiunea revine la normal. Atunci cand urcarea si scaderea presiunii se face lent.

Presupunem un blocaj partial.

WWW.SLIDETUBE.IT

Rolul meningelor si lichidului cefalorahidian.

Meningele exercita in primul rand un rol mecanic si de sustinere a sistemul

nervos central. Creierul este expus incontinuu la presiuni si deplasari foarte violente in

toate directiile. Prin suspendarea sa in interiorul cutiei craniene si prin legaturile

multiple cu care este ancorat de meninge prin cele 3 foite ale acestora, creierul suporta

aceste presiuni si noxe, fara sa sufere sau sa le perceapa.

In cazul unei extrageri exagerate de lichid cefalorahidian encefalul sufera,

pana la refacerea lichidului extras, exteriorizand suferinta printr-o cefalee vie, mai ales

in timpul deplasarilor. Se stie ca tusea, compresiunea jugularei, duce la marirea

presiunii lichidului cefalorahidian.

WWW.SLIDETUBE.IT

Tusea si expirul actionand asupra presiunii venoase intracerebrale, au

efect de modificare a permeabilitatii hemato-meningo-cerebrale.

Meningele si lichidul cefalorahidian mai au rol metabolic,nutritiv al

tesutului nervos subiacent. Concentratia constanta, dar ridicata de NaCl

face din lichidul cefalorahidian un mediu propice pentru mentinerea unui

tonus al neuronilor.

Mai detin un rol de epurare ,eliminare a substantelor straine

patrunse in spatiile cerebrale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul Nervos Periferic

Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii, care leagă

sistemul nervos central de alte părți ale corpului, și ganglionii nervoși, grupe de celule

nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos.

Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii și senzitive, împreună cu

țesutul conjunctiv și vasele sanguine. Nervii principali, în număr de 43 de perechi, își au

originea în sistemul nervos central: 12 perechi se desprind din porțiunea inferioară a

creierului (nervii cranieni) și 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali).

Nervii cranieni inervează, în principal, organele de simț și mușchii capului,

deși un nerv cranian foarte important,nervul vag inervează organele digestive, inima și

căile respiratorii din plămâni. Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, conțin doar

fibre senzoriale.

WWW.SLIDETUBE.IT

Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării și conțin întotdeauna

atât fibre motorii cât și fibre senzitive. Ei inervează toate regiunile corpului situate mai

jos de gât. Fiecare nerv spinal este atașat de măduva spinării prin intermediul a două

rădăcini, una alcătuită din fibre motorii și cealaltă din fibre senzitive. După unirea

rădăcinilor, cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul, deși fiecare

acționează independent de cealaltă. În timp ce la nervii cranieni, de asemenea atașați

de regiunea inferioară a creierului prin rădăcini, fibrele senzitive și motorii formează de

regulă nervi separați.

WWW.SLIDETUBE.IT

La mică distanță de măduva spinării, fiecare nerv spinal se divide în

ramuri care la rândul lor, se divid în numeroase ramuri mai mici,

formând o rețea care inervează tot corpul.

Atât fibrele senzitive, cât și cele motorii sunt doar parți ale

neuronilor senzitivi și motorii. Fibrele motorii și senzitive sunt

prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. De exemplu, o fibră

motorie a unui neuron din măduva spinării se poate intinde fără

întrerupere până la un mușchi al piciorului.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul somatic, respectiv autonom

Sistemul nervos periferic are două mari componente: sistemul nervos somatic, care

se gasește sub control conștient, și sistemul nervos autonom, care este sub control

subconștient.

Sistemul nervos somatic are un rol dublu. În primul rând, colectează informații din

mediul extern de la organele de simț, cum ar fi ochii, care conțin celule receptoare

specializate. Semnalele de la acești receptori sunt transportate apoi către sistemul nervos

central, prin fibrele senzitive. În al doilea rând, transmite mesaje prin fibrele motorii de la

sistemul nervos central la mușchii scheletici, inițiind astfel mișcarea.

WWW.SLIDETUBE.IT

Sistemul nervos autonom are în principal rolul de a menține funcțiile automate, fără un

efort mental deliberat din partea noastră, ale unor organe cum ar fi inima, plămânii,

stomacul, intestinul, vezica urinară, organele sexuale și vasele sanguine. El este alcătuit

în intregime din nervi motori aranjați în releu pornind de la măduva spinării către diferiți

mușchi.

Sistemul nervos autonom este compus din două parți, denumite simpatic și

parasimpatic. Fiecare folosește un mediator chimic diferit acolo unde fibra nervoasă

ajunge la organul țintă fiecare are o autonomie diferită și are efecte diferite asupra

organelor pe care le deservește. De exemplu, nervul parasimpatic ce inervează căile

aeriene, bronhiile pulmonare determină construcția acestora, micșorându-le calibrul.

Nervii simpatici din aceeași zonă produc mărirea calibrului, adică dilată bronhiile.

WWW.SLIDETUBE.IT

Întregul sistem autonom este controlat de o zonă din creier numită hipotalamus.

Acesta primește informații despre orice variație de exemplu, componentele

chimice ale corpului își ajustează sistemul autonom pentru a restabili echilibrul.

Dacă, de exemplu, nivelul oxigenului scade în urma efortului, hipotalamusul

comanda sistemului autonom creșterea frecvenței cardiace pentru a furniza mai

mult sânge oxigenat..

WWW.SLIDETUBE.IT


Recommended